Universitatea maritima constanta

Electrotehnica, Anul I Semestrul I

Tudorache Paul

DIFICULTĂȚILE ÎN RELAȚIONAREA EMIȚĂTOR-RECEPTOR

ȘI EFICIENTIZAREA ACESTORA

Ori de câte ori scriem sau vorbim, încercând să convingem, să explicam, să

influențăm, să educăm, sau să îndeplinim orice alt obiectiv, prin intermediul
procesului de comunicare, urmărim întotdeauna patru scopuri principale:
să fim receptați (auziti sau citiți);
să fim înțeleși;
să fim acceptați;
să provocăm o reacție (o schimbare de comportament sau atitudine).

Atunci când nu reușim să atingem nici unul dintre aceste obiective,

înseamnă că ceva în derularea comunicării nu funcționează corespunzător, adică
ceva a interferat în transmiterea mesajelor.

Orice interferează cu procesul de comunicare poartă denumirea de barieră,

dificultate sau „noise”.

Barierele în comunicare se produc atunci când receptorul mesajului

comunicat nu receptează sau interpretează greșit sensul dorit de către emițător.

Scopul studierii comunicării este acela de a reduce motivele care cauzează

aceste fenomene. Așa cum am mai spus, „înțelesurile se regăsesc în oameni și nu în
cuvinte, astfel că identificarea factorilor care conduc la interpretări greșite este primul
pas spre a realiza o mai bună comunicare.

Este vorba de:

Diferențe de perceptie – modul în care noi privim lumea este influentat de
experientele noastre anterioare, astfel ca persoane de vârste diferite, nationalitati,
culturi, educatie, ocupatie, sex, temperamente etc. vor avea alte perceptii si vor
interpreta situatiile în mod diferit. Diferentele de perceptie sunt de multe ori numai
radacina a numeroase bariere de comunicare.
Concluzii grabite – deseori vedem ceea ce dorim sa vedem si auzim ceea ce
dorim sa auzim, evitând sa recunoastem realitatea în sine.
 Aceasta ne poate duce la ceea ce se spune „a face doi plus doi sa dea
cinci”.
Stereotipii – învatând permanent din experientele proprii, vom întâmpina
riscul de a trata diferite persoane ca si când ar fi una singura: „Daca am cunoscut un
inginer (student, maistru, negustor, etc.) i-am cunoscut pe toti.

Lipsa de cunoastere – este dificil sa comunicam eficient cu cineva care are

o educatie diferita de a noastra, ale carei cunostiinte în legatura cu un anumit subiect
în discutie sunt mult mai reduse.

Este posibil, dar necesita îndemânare din partea celui care comunica; el
trebuie sa fie constient de discrepanta între nivelurile de cunoastere si sa se
adapteze în consecinta.
Lipsa de interes - este una din cele mai mari si mai frecvente bariere ce
trebuiesc depasite. Acolo unde lipsa de interes este evidenta si de înteles, trebuie sa
se actioneze cu abilitate pentru a directiona mesajul astfel încât sa corespunda
intereselor si nevoilor celui care primeste mesajul.
Dificultati în exprimare – daca emitatorul are probleme în a gasi cuvinte
pentru a-si exprima ideile, aceasta va fi sigur o bariera în comunicare si, inevitabil
acesta va trebui sa-si îmbogateasca vocabularul.
Emotii – emotivitatea emitatorilor si receptorilor de mesaje poate fi de
asemenea o bariera. Emotia puternica este raspunzatoare de blocarea aproape
completa a comunicarii.

O metoda de a împiedica acest blocaj consta în evitarea comunicarii

atunci când emitatorii sunt afectati de emotii puternice.

Totusi, uneori, cel care primeste mesajul poate fi mai putin impresionat de
o persoana care vorbeste fara emotie sau entuziasm, considerând-o plictisitoare –
astfel ca emotia poate deveni un catalizator al comunicarii.
Personalitatea – nu doar diferentele dintre tipurile de personalitati pot crea
probleme, ci, deseori, propria noastra perceptie a persoanelor din jurul nostru este
afectata si, ca urmare, comportamentul nostru influenteaza pe acela al partenerului
comunicarii.

Ciocnirea personalitatilor” este una dintre cele mai frecvente cazuri ale
esecului în comunicare.

Nu întotdeauna suntem capabili sa influentam sau sa schimbam

personalitatea celuilalt dar, cel putin, trebuie sa fim pregatiti sa ne studiem propria
persoana pentru a observa daca o schimbare în comportamentul nostru poate
genera reactii satisfacatoare.
Acestia sunt doar câtiva factori care pot face comunicarea mai putin
eficienta, sau chiar sa esueze complet. Potentialele bariere de comunicare nu
depind doar de receptor respectiv de emitator, ci si de conditiile de comunicare pe
care trebuie nu numai sa le cunoastem ci si sa le controlam pentru ca procesul
comunicarii sa capete sansa de a fi eficient.

Încercând o clasificare a barierelor comunicationale. luând în

considerare si motivele care le genereaza, avem:
- cea ce se spune nu poate fi auzit: este vorba în special de barierele fizice: zgomot,
lipsa concentrarii (adica îndemânari nesatisfacatoare de a asculta / audia), surzenie,
distorsiuni în timpul transmiterii (atunci când se comunica prin telefon, radio),
- ceea ce se aude nu poate fi înteles: ascultatorul poate auzi, dar ceea ce întelege
este influentat de educatie cunostiintele tehnice asupra subiectului etc.;
neîntelegerea limbajului semnifica incapacitatea de a interpreta cu acuratete
mesajul si poate fi datorata erorilor de traducere, de vocabular, de punctuatie,
gesturilor non-verbale;
- ceea ce este înteles nu poate fi acceptat: ascultatorul întelege dar nu poate
accepta datorita unor factori psihologici cum ar fi: atitudinile sale fata de ceilalti,
sentimentele fata de subiectul pus în discutie, lipsa de deschidere (sentiment ce
care apare atunci când climatul este formal, sentiment ce poate deveni o bariera în
comunicare în momentul în care provoaca neîncrederea si sentimentul ca anumite
informatii sunt pastrate secrete), prejudecati ca de exemplu socul cultural sau
etnocentrismul; Socul cultural semnifica incapacitatea de a întelege sau accepta
persoane cu valori, standarde, stiluri de viata diferite.

Oamenilor nu le este agreabil sa li se vorbeasca „de sus” sau sa li se

spuna ca ideile lor sunt interesante, dar gresite.
- vorbitorul nu poate descoperi daca a fost auzit , înteles, acceptat.
Barierele pot fi gasite în orice sistem comunicational si de aceea e mai
corect sa spunem ca mesajul transmis nu e niciodata mesajul receptat.
Globalizarea mediului social, diplomatic, de afaceri necesita ca oamenii
sa-si desfasoare o activitate eficienta în cadrul diferitelor culturi. Comunicarea în
acest context este foarte complexa datorita variabilitatii si intrepatrunderii diferitelor
caracteristici culturale
Barierele de comunicare reprezinta toate acele perturbatii care pot
intervenii de-a lungul procesului de comunicare si care reduc fidelitatea sau eficienta
mesajului transmis. Important este insa impactul pe care aceste bariere le au asupra
mesajului transmis care, in unele situatii, poate fi perturbat atat de puternic incat
informatia ajunsa la destinatar sa fie cu totul diferita fata de cea transmisa de
emitent.

Bariere care apar pe traseul comunicarii

 In studiile de specialitate sunt semnalate patru mari categorii de bariere
ale comunicarii:
Bariere de limbaj – apar dificultati de exprimare care duc la expresii sau
cuvinte confuze ori cu sensuri diferite pentru persoanele implicate in actul de
comunicare. Nivelul de pregatire al celor care comunica poate fi un impediment in
intelegerea mesajului de specialitate emis de unul dintre ei si imposibil de
decodificat de celalat. De asemenea, si starea emotionala a receptorului poate
influenta negativ comunicarea, continutul mesajului transmis fiind deformat. O alta
cauza este produsa de folosirea unor cuvinte ori expresii confuze sau idei
preconcepute.
Bariere de mediu - cele mai des intalnite sunt cele care tin de climatul
de munca necorespunzator, caracterizat prin poluare fonica ridicata. De asemenea,
suportii informationali necorespunzatori pot cauza perturbari ale mesajelor
transmise.
Bariere determinate de pozitia emitatorului si receptorului - de cele mai
multe ori acestea intervin atunci cand imaginea pe care emitatorul sau receptorul o
are despre sine sau interlocutor este una falsa, insotita de idei preconcepute sau
sentimente mult prea puternice. Perceptia eronata cu privire la subiectul sau situatia
in care are loc comunicare poate produce, de asemenea, confuzii.
Bariere de conceptie – presupunerile, banuielile, concluziile pripite dar si
rutina in procesul de comunicare, exprimarea gresita a mesajului, lipsa de interes a
receptorului fata de mesaj pot produce disfuncii in procesul de comunicare eficienta.
Factorii perturbatori care pot influenta, la randul lor, comunicarea pot
proveni din arii diferite. Identificarea la timp a acestora, precum si minimalizarea
efectelor pe care le pot avea in procesul de comunicare sunt importante pentru
asigurarea unei comunicari corecte.
Propria persoana – cand intr-o discutie unul dintre parteneri este vadit
focusat pe propria persoana, acesta „rateaza” ceea ce spune cealalta persoana,
ajungandu-se intr-un final la confuzii sau conflicte. Factorii care pot produce o astfel
de situatie sunt: autoapararea (avem senzatia ca in discutia respectiva partenerul de
conversatie ne ataca), superioritatea (avem senzatia ca noi stim mai mult si mai
bine decat celalalt) si ego-ul (avem senzatia ca noi suntem centrul discutiei).
Fond sonor – unele echipamente sau chiar ambientul pot produce
perturbari ale comunicarii.

Atat cel care emite un mesaj cat si cel care il primeste vor fi nevoiti sa
faca un efort suplimentar pentru a comunica eficient. De cele mai multe ori acestia
fie obosesc, fie nu au forta de a inlatura bruiajele si atunci comunicarea este
compromisa.
Stresul - se stie fapul ca stresul influenteaza puternic procesul
comunicational in sensul ca o persoana stresata nu mai percepe sau intepreteaza
un mesaj la fel ca in situatiile normale. Perceptia –
 Atunci cand o persoana vorbeste prea repede, nu are fluenda in
discurs, nu articuleaza corect cuvintele etc. suntem tentati sa nu-i mai acordam
toata atentia. Astfel, atitudinea noastra preconceputa ne va afecta abilitatea de a
asculta.
Ideal ar fi ca procesul de comunicare sa fie impecabil si sa existe un
limbaj universal neutru care sa asigure acuratetea procesului.

Din pacate insa, asa ceva nu exista decat in situatii particulare

(comunitati restranse ca numar de indivizi, specializati intr-un anumit domeniu, cum
ar fi, de exemplu, laboratoarele stiintifice, departamentele de IT etc.).

In situatiile comune, factorii perturbatori sunt omniprezenti numai ca,

printr-un efort sustinut si comun, cei care participa la actul comunicational ii pot
indeparta sau le pot minimiza influentele asigurandu-se in finat o comunicare
eficienta, ceea ce se doreste de la inceput.