Arhitectura este un mod de raportare a omului la realitatea nconjurtoare; este un act de transformare a mediului nconjurtor ntr-o lume a omului

prin investirea spaiului existenial cu semnificaii umane. Arhitectura este un sistem de forme semnificante cu ajutorul crora omul modeleaz si remodeleaz existentul. Fiind un suport al coninuturilor sau semnificaiilor umane, arhitectura poate fi privit ca un limbaj, dei nu este un simplu act de comunicare-dup cum nu este nici un simplu act estetic,asemenea celorlalte arte- ci are n esen alt scop. Analiza limbajului arhitectural conduce n sens generic, strns legat de realitatea concret a lucrurilor, de legile care o structureaz, de semnificaii cu caracter universal, general-din perspectiv fenomenologic- sau ca o expresie a societii, a sistemului su de valori i reprezentri, a semnificaiilor cultural-simbolice specifice fiecrei comuniti. Arhitectura beneficiaz de o condiie superioar fa de celelalte arte: este considerat prima art n ordinea existenei, regin si mam a tuturor artelor (Hegel); sub aspectul mimesis-ului (reflectare a realitii care definete orice art, dup Platon), arhitectura, ca i muzica este o art cosmic, demiurgic(non+reprezentativ, abstract, nu reproduce forme ale naturii ci legi si principii universale precum proporionalitatea, simetria, ritmul, echilibrul, etc.). Ca i tiina, arhitectura propune cunoatere, metod i o atitudine bazat pe rigoare si disciplin a gndirii. La origine, tiina si arta sunt nedifereniate, unificate n categoriile sincretice ale magiei si mitului,din care se desprind cu timpul (nu ntampltor, primul arhitect cunoscut, Imhotep era mare preot, magician, matematician si medic). Arhitectura constituie o expresie direct a prezenei omului n lume- deci o imagine a existenei umane.

Forma arhitectural ca limbaj-expresie, percepie si semnificaie

n art si arhitectur, fenomenul de comunicare(de transmitere a unor coninuturi sau semnificaii) trebuie privit sub dublu aspect: expresia(apanajul emitorului de mesaje, deci al creatorului) i percepia(apanajul receptorului, deci al destinatarului mesajelor, al consumatorului sau al utilizatorului). n teoria artei se consider c fenomenul de receptare a obiectului artistic este o form de cunoatere care poate fi asimilat cu percepia. Locul acesteia pe scara cunoaterii (de fapt a reflectrii realitii) se poate observa din urmtoarea clasificare: Cunoaterea empiric reprezentat de senzaie- reflectarea nemijlocit a unor nsuiri ale obiectelor din realitate care acioneaz asupra organelor de sim; percepiereflectarea ca un ntreg unitar a obiectelor care, prin anumite nsuiri, acioneaz asupra simurilor, se bazeaz pe experiena anterioar; i reprezentearea imagine senzorial a unor obiecte/ fenomene din realitate, evocat mental n absena lor- face trecerea spre gndirea abstract. Cunoaterea teoretic (raional) reprezentat de forme de reflectare precum teoriile, noiunile, raionamentele, etc.

De la experien la percepie i de la percepie la semnificaie

Mintea uman este astfel programat nct s caute semnificaia fiecrei informaii senzoriale/ a fiecrui stimul pe care o/l primete din exterior. Semnificaiile pe care le transmit obiectele i fenomenele cu care venim n contact, depind de percepie, iar percepia se bazeaz pe experien. Fiecare obiect sau fenomen cunoascut i are n memoria uman propriul su fiier. Obiectele sau fenomenele nemaintlnite primesc automat o interpretare preliminar pe baza informaiei deja dobndite. Interpretarea informaiilor se realizeaz deci pe baza memoriei stocate, care la rndul su se datoreaz experienei. Este vorba despre experiena dobndit de fiecare individ, att pe parcursul propriei existene, ct i despre cea transmis prin educaie sau genetic.

Percepie si form.
Buna relaie cu mediul de via decurge din posibilitatea omului de a-i insui (apropia) obiectele si spaiul existenial- nu n sens fizic, material, ci n sensul capacitii de a le nelege si a le interpreta semnificaiile. nsuirea realitii nconjurtoare este fundamental pentru o bun situare a omului n lume, pentru echilibrul si normalitatea existenei sale. La acest nivel, de percepie si form, percepia este influenat de habitudini ancestrale, constituite n urma unor experiene repetate i fixate in memoria speciei, ca adaptare la condiiile de existen. Ele intervin instinctiv la fiecare moment al raportrii noastre la mediul nconjurtor, ca un fel de tipare sau scheme care faciliteaz si ordoneaz percepia realitii. Manifestrile habitudinilor perceptive: Experienele primare ale relaiei cu mediul Pedispoziiile perceptive Efectele optice.

Experienele primare ale relaiei cu mediul Se bazeaz pe informaiile furnizate de simuri, ca i pe relaiile topologice- cele mai simple forme de relaii pe care omul le stabilete cu spaiul nconjurtor de proximitate, separare, similitudine, succesiune, continuitate, inchidere, etc. Tipuri de experiene: 1. experienele senzoriale (corporale) bazate pe simuri 2. experienele spaiale : -experiene ale verticalitii (gravitaionale), datorate impactului gravitaiei asupra percepiei; existena pe Terra n cmp gravitaional face ca n arhitectur, axa sau planul de simetrie orizontale s fie lipsite de logic. - experiene ale orizontalitii (de orientare n cmp orizontal) micarea n spaiu ca i orientarea, depind de organizarea spaial a mediului, de imaginea acestuia, pe care omul o percepe prin itnermediul unor scheme mentale apriorice, constituite pe baza relaiilor topologice n etapa de nceput a existenei speciei umane. Experienele orizontalitii sunt de

asemenea scheme de orientare si structurare a spaiului, cu scopul de a-l face inteligibil, identificare de Kevin Lynch: centrul(nodul), parcursul (traseul) i domeniul (teritoriul), la care se adaug limitele (pragurile) si reperele.

Predispoziiile perceptive.
Se bazeaz pe scheme mentale, aprute din nevoia de a simplifica si organiza multitudinea de stimuli exteriori.Sunt rezultatul repetrii unor experiene primare i intervin automat, aprioric, n procesul de interpretare a formelor i fenomenelor din realitate, ca aproximri ale acestora. Studiate iniial exclusiv n domeniul percepiei vizuale de ctre teoria gestaltist, pot fi identificate i n legtur cu alte simuri sau cu experiene ale micrii si a pozitiei corpului n spaiu. Chiar i n aceste cazuri, predispoziiile perceptive se transpun, n ultim instan tot n domeniul vizualului, sim pe care omul l utilizeaz cu predilecie si care n special, n percepia arhitectural este fundamental. Predispoziii vizuale, numite si preferinte nnscute, bazate pe relaiile topologice: aproximarea distanelor, aproximarea egalitii,impulusul spre continuitate si nchidere, raportul figur/fond . Predispoziii tactile; formele obiectelor pot sugera, prin anumite caracteristici, diferite tipuri de materiale cunoscute, chair daca nu pot fi atinse. De exemplu: formele anguloase, faetate, par dure, cristaline , cum ar fi Pavilionul Sticlei, conceput de Bruno Taut

-formele rotunjite, organice, par moi, uor de modelat , precum Turnul lui Einstein, conceput de Eric Mendelsohn

Era necesara o astfel de introducere pentru a ajunge la subiectul pe care doresc sa l abordez.

Predispoziii kinestezice si motorii.

Kinestezia este totalitatea senzaiilor care reflect micrile omului i ale corpului su. Predispoziiile kinestezice si motorii sunt create prin asociere cu pozitia si micarea corpului n spaiu. Linia, in artele plastice, este o suprafata care are una din dimensiuni (lungimea) mult mai mare fata de cealalta dimensiune (latimea). Teroretic, linia ia nastere prin deplasarea pe o suprafata a unui punct intr-o anumita directie linia este creata deplasand un varf de pix, penita, creion, pensula, carbune, bat etc. dupa o anumita directie. In acest caz instrumentul de lucru determina grosimea liniilor (subtiri, medii, groase).Structura si aspectul liniei sunt determinate de natura instrumentului care o creeaza. Linia mai poate fi creata din insiruirea unor elemente de limbaj plastic (puncte, linii, suprafete) pe o anumita directie. Linia are un rol de sine statator, poate fi subordonata suprafetei ca structurare interioara a acesteia sau poate contura o forma .In functie de directia pe care se deplaseaza punctul, linia poate fi: dreapta, franta etc. Traseul continuu sau intrerupt determina caracterul intrerupt sau continuu al ductului liniei. Pozitia liniei pe suprafata de lucru poate fi: verticala, orizontala, oblica. Expresivitatea liniei se obtine in functie de traiectorie, structure, lungime, grosime pozitie, culoare, valoare, amplasare in spatiul plastic si de natura instrumentului de lucru. Linia verticala ca element dominant intr-o compozitie plastica da sentimentul de inaltare, monumentalitate, fermitate. Linia oblica in compozitia plastica creeaza miscare, instabilitate si agitatie. Linia curba sugereaza armonie, miscare, dinamism. Linia franta reda neliniste, duritate, tensiune.

n arhitectur, din punctul de vedere ar predispoziiilor kinestezice avem: Linia orizontal si formele preponderent orizontale- care exprim stabilitate, echilibru static, prin analogie cu corpul ntins, aflat n repaos absolut , care nu contrazice legea gravitaiei. Frank Llozd Wright , la casele Preeriei , mizeaz pe orizontaleitate, pentur a sugera stabilitatea si protecia, ideea de cmin; terasele orizontale se muleaz uor pe curbele de nivel, se adapteaz fr probleme unei topografii accidentale.

Frank Lloyd Wright , numele la natere Frank Lincoln Wright, (n. 8 iunie 1867 - d. 9 aprilie 1959) a fost unul dintre cei mai proeminei i influeni arhiteci ai primei jumti a secolului 20. n prezent, este adesea recunoscut ca cel mai faimos arhitect al Statelor Unite ale Americii, fiind extrem de cunoscut i apreciat n ochii opiniei publice la mai bine de 50 de ani de la stingerea sa din via. ntre 1900 i 1910, proiectele sale de case se ncadreaz n aa-numitul grup alCaselor de preerie ("Prairie Houses") avnd caracteristici comune cum ar fi: cldiri extinse i joase cu acoperiuri nguste i nclinate, contururi clare, structuri externe suspendate i terase largi, precum i folosirea multor materiale nefinisate. Denumirea de "case de preerie" a fost dat ntruct designul lor este armonios integrat n peisajul din jurul metropolei Chicago. Aceste case sunt, de asemenea, creditate de a fi primele exemple de "plan liber". Linia caselor sale, este una ferma drapt, sugernd protecie, adpost, rigoare, logic, dar n acelasi timp, calm si repaos, stabilitate si liniste, avnd ritmicitate, parc muzical. Linia vertical si formele preponderant verticale exprim lan, ndrzneal, triumf, tensiune ntre cer si pmnt, prin analogie cu poziia biped, care este rezultatul aciunii concentrate a unui mare numr de muchi, constituie de fapt o victorie mpotriva gravitaiei. Un expemplu potrivit sunt turnurile care exprima prestigiul, autoritatea si puterea, precum zgrie norii din Manhattan sau New York, dar si turnurile nobiliare de la San Gimignano, Italia. Un architect renumit pentru creatiile sale verticale este Sir Norman Foster:

Sir Norman Foster, Baron Foster de Thames Bank, Ordinul de Merit al Marii Britanii (Manchester, 1 iunie 1935) este un arhitect englez. A studiat arhitectura la Universitatea din Manchester i a obinut apoi o burs pentru a-i continua studiile la Universitatea Yale. Este unul dintre cei mai renumii i recunoscui arhiteci contemporani pe plan internaional. La ntoarcerea n Marea Britanie, Foster a lucrat pentru un timp cu arhitectul Richard Buckminster Fuller i a nfiintat n1965 studioul de arhitectur Team 4, mpreuna cu prima sa soie Wendy, Richard Rogers i soia acestuia, Sue. Doi ani mai trziu numele studioului a fost schimbat n Foster and Partners. Proiectele iniiale ale lui Foster se caracterizau ca avnd un stil High-tech foarte pronunat. Mai trziu liniile cldirilor lui nu au mai fost att de accentuate i dispare i caracterul tehnic dus la extrem al cldirilor. n orice caz, proiectele lui Foster i ale asociailor acestuia poart o tampil industrial,n sensul utilizrii de elemente care se repet,prefabricate. Frecvent se deseneaz componente pentru astfel de cldiri, reflectnd un bun mod de construcie. Foster a fost distins cu titlul de Sir n anul 1990 (Sir Norman Foster) iar n 1997 i-a fost confirmat de ctre Ordinul de Merit. n 1999, regina Elisabeta a II-a i-a decernat titlul nobil de Baron Foster de Thames Bank (Lord Foster of Thames Bank).

De asemenea a primit numeroase premii importante de arhitectur,precum medalia de aur de la institutul american de arhitectur iar n anul1999, prestigiosul premiu Pritzker.

Construciile sale, prin linia folosit, ce confer volum, plintate, sugereaz vitalitate, asprime, o uoar sensibilitate, aspiraie, nlare, echilibru i nu n ultimul rnd , complexitate.

Linia oblic i formele preponderent oblice, exprim o tensiune dinamic, dat de o potenial rezisten fa de impulsul gravitaional , care ar determina cderea unui corp nclinat; sunt forme dinamice prin excelen, precum scrile i rampele.

Vladimir Tatlin si monumentul su , Monumentul Internaionalei a III-a, 1919

Vladimir Tatlin , artistul rus, numit tatl a constructivismului, dei a respins rolul i a fost considerat n 1920, ca omul care a condus arta ctre de tehnologie i a producie industrial. Opera lui sugereaz prin linie un echilibru instabil, o uoar dezorientare, emotivitate, sensibilitate, delicatee, cutare, dar n acelai timp, graie si micare delicat, complexitate.

Antoni Gaudi.
niciunei tipologii, poate doar tipologiei Antoni Gaudi.

Nu poate fi incadrat

Antoni Gaud, numele la natere, Antoni Placid Gaud i Cornet (n. 25 iunie 1852 d. 10 iunie 1926) a fost un arhitect catalanfaimos att pentru stilul su unic ct i pentru proiectele sale puternic individualizate. Dei a fost catalogat alturi de stilul Art Nouveau, Gaud a creat un ntreg stil original. Din punct de vedere academic, Antoni Gaud nu era un elev eminent, ns era un excelent desenator i multe din lucrrile sale universitare demonstrau deja o creativitate ieit din comun. Gsea cele mai potrivite soluii la problemele de arhitecutr publicate n cri i dovedea aceeai iscusin la nceputul carierei sale (obligat s munceasc pentru a se ntreine, dar i pentru a nva meseria), lucrnd ca ucenic la diveri arhiteci. Titlul de arhitect l-a obinut n 1878, un an important de altfel n viaa sa profesional: realizeaz proiecte precum cel destinat Societii Cooperative "Obrera Mataronese"; devine lampadar pentru Plaa Reial din Barcelona; Manuel Vicens i cere s proiecteze prima sa cas; l ntlnete pe Eusebi Gell i Bacigalupi (1846-1918), care urmeaz s-i devin protector. n paralel, Gaud participa la reuniuni catalane cu caracter anticlerical, dei dobndea pe zi ce trecea o mentalitate din ce n ce mai religioas. Linia sa este exemplara! Att de sensibil si nebuneasc. Exprima emotivitate si delicatee prin construciile sale.. echilibru, stabilitate, liniste, vigoare, vitalitate, calm, aspiraie, nlare, dezordine, siguran, complexitate, dezordine, armonie. Din arta lui parc se inspir toti arhitecii. El a creat in afara timpului si spaiului, pentur ca i arhitecii anteriori lui sa poata nvaa de la el, precum si cei contemporani si cei ce au venit n urma lui.

Gaudi are toata nebunia arhitectural n operele sale.

Expresivitati si semnificatii ale liniei :

In functie de forma, de sens sau de pozitie, liniile pot avea semnificatii si expresivitati diferite: linia subtire - gingasie, feminitate, lumina ; linia groasa - forta, vigoare, munca ; linia continua - siguranta, precizie, fermitate ; linia intrerupta - indecizie, cautare, nesiguranta ; linia dreapta - rigoare, logica, ratiune ; linia franta - asprime, vitalitate ;

linia curba - emotivitate, sensibilitate, delicatete; linia orizontala - calm, repaus ; linia verticala - aspiratie, inaltare ; linia oblica - echilibru instabil, dezorientare;

Expresivitatile si semnificatiile liniilor depind si de modul in care sunt grupate : linii verticale grupate in intervale egale - echilibru, sensibilitate; linii orizontale - stabilitate, liniste ; linii curbe, usor ondulate - gratie, miscare lina ; linii curbe in spirale, pe directii contrare - viteza, framantare ; linii de aceeasi grosime - simplitate ; linii de grosimi diferite - complexitate ; linii paralele (orizontale, verticale, oblice) - ordine, armonie;

Toate aceste expresivitati si semnificatii rezulta atunci cand liniile respective sunt dominante intr-o compozitie. In scriere, in geometrie, in desen tehnic sau in alte reprezentari grafice, linia are aspect diferit, specific fiecarui domeniu si rol de semn grafic cu inteles clar, precis si delimitat. Linia ca element arhitectural este punctul de pornire al fiecarei constructii impozante, este baza arhitecturii. Am incercat o interpretare a liniei dupa diferitele forme pe care le poate primi de la desenator,de la creator, in diferite momente ale istoriei arhitecturii si in diferite concepte.

Bibliografie: http://www.scritube.com www.wikipedia.ro http://www.angelfire.com www.google.ro Limbaj Arhitectural 1 conf. dr. arh. Mihaela Criticos -redactare asist. Arh. Irina Bncescu