Functiile si zonarea functionala a asezarilor omenesti

Functie - o anumita activitate economica sau sociala specifica pe care o indeplineste un

anumit spatiu concret (rural sau urban).

Zone functionale - zone sau areale (ale unei localități)in care predomina o anumita
activitate economica sau sociala.

Asezarile omenesti indeplinesc functii diferentiate in cadrul teritoriului, de la dimensiunile

cele mai mici ale acestuia pana la nivelul intregii planete. Functiile asezarilor omenesti
reprezinta acele activitati care deservesc anumite asteptari ale populatiei si care
individualizeaza modul specific in care fiecare asezare omeneasca (urbana sau rurala)
contribuie la desfasurarea activitatilor economice si sociale.

A. Functiile asezarilor rurale

Principalele categorii de functii care se pot intalni in cazul asezarilor rurale sunt:
functia agricola, predominanta, care da si caracteristica principala a asezarilor rurale;
- activități în culturi de câmp (cerealiere, plante tehnice, etc)
- activități legumicole
- activități pomicole-viticole (plantații multianuale – în zona noastră sau în zone mai calde)
- activități zootehnice (creșterea animalelor)
- activități piscicole (pescuit, piscicultura) și de vânătoare
functiile mixte, imbinand elemente ale unor functii diferite (agricola, industriala, balneo-
climaterica) in cadrul aceleiasi localitati rurale;
functia industriala, mai frecvent agroindustriala (de prelucrare a produselor agricole),
forestieră (exploatări forestiere /prelucrarea lemnului) si miniera (de exploatare a
resurselor din apropiere);
functii specializate, de exemplu: piscicultura, balneoclimaterice, turistice.

Asezarile rurale au, preponderent, o functie agricola. Anumite asezari rurale pot avea si
functii asemanatoare oraselor, cum este cazul asezarilor rurale cu caracter turistic,
localitatilor miniere, sau de prelucrare industriala.

B. Functiile asezarilor urbane

Functiile asezarilor urbane au un pronuntat caracter istoric (au apărut în condițiile de acum
câteva zeci, sute sau chiar mii de ani și s-au modificat în timp).
Funcţiile oraşului au caracter istoric, aşadar se pot schimba în timp. De pildă, unele centre
urbane care au astăzi funcţii complexe au avut iniţial doar o singură funcţie:
– minieră (Essen în Germania, Doneţk în Ucraina, Cardiff în Marea Britanie, Petroşani în
România ş.a.)
– metalurgică (Magnitogorsk în Rusia, Derby în Marea Britanie, Wuhan în China, Hunedoara
în România ş.a.)
– comercială (Leipzig în Germania, Damasc în Siria, Tomis – astăzi Constanţa – în
România ş.a.)
– comercial-portuară (Rotterdam în Olanda, New York în S.U.A., Rio de Janeiro în Brazilia,
Cape Town în Republica Africa de Sud, Singapore ş.a.).

Asezarile urbane actuale pot avea una sau mai multe functii predominante.
Principalele functii urbane sunt: comerciala, industriala, culturala, universitara, religioasa,
financiara, administrativa, politica, de servicii, portuara si agroindustriala. In general insa
orasele mari au functii complexe, care imbina aceste functii elementare.

■ Functia comerciala, foarte veche, face parte, intr-un fel, din insasi definitia initiala a
orasului, ca loc de intalnire intre oamenii dintr-o anumita regiune, pentru facilitarea
schimbului produselor.
Un exemplu in acest sens poate fi al oraselor grecesti din Antichitate (Atena, Milet, Efes),
care si-au dezvoltat legaturi comerciale multiple, pe mare, cu teritorii relativ indepartate.
In Evul Mediu, functia comerciala a fost generatoare de orase, fiecare cu anumite elemente
specifice: orasele hanseatice, situate la Marea Baltică-Marea Nordului (care desfasurau un
activ schimb comercial pe mare), orasele situate la Marea Mediterana (Genova, Venetia) si
cele situate in interiorul continentului european (Leipzig, Lyon).
In prezent, functia comerciala este cvasi-generalizata, fiind o functie urbana fundamentala.

■ Functia industriala a aparut o data cu geneza industriei moderne. Cu aceasta ocazie au

aparut orase noi sau au cunoscut o dezvoltare importanta alte orase, deja existente.
In prezent, exista orase miniere (numarul lor este evident foarte mare) si orase in care s-au
dezvoltat una sau mai multe ramuri industriale prelucrătoare; aceste orase pot fi profilate
pe industria siderurgica, industria chimica, industria lemnului, textilă, alimentara etc.

■ Functia culturala caracterizeaza marea majoritate a oraselor mari si atesta nivelul

ridicat de civilizatie si cultura la care au ajuns (ea cuprinde institutii si activitati de natura
culturala). Unele orase au o traditie culturala cunoscuta: Viena, Roma, Florenta, Venetia.
Exista, de asemenea, orase unde aceasta functie are elemente specifice: pentru concerte
simfonice (Bayreuth, Salzburg), festivaluri muzicale (San Remo), de film (Cannes, Monte
Carlo), diverse.

■ Functia universitara este prezenta in orasele mari, dar este specifica si in cazul
centrelor universitare, situate in general in orase mici si mijlocii, care reprezinta o categorie
aparte de asezari urbane foarte bine individualizate.
Este cazul centrelor universitare cunoscute din Europa (Cambridge, Oxford, Heidelberg,
Tubingen) si al noilor centre universitare americane (Harvard, Berkeley, Stanford. etc).

■ Functia religioasa
O categorie speciala o constituie centrele religioase (Ierusalim, Mecca, Qom, Islamabad,
Lhassa, Banares).
■ Functia de servicii este foarte evidenta la majoritatea oraselor. Exista anumite servicii
generale (caracteristice oraselor mari) si anumite servicii specializate:
balneoclimaterice (Vichy, Karlovy Vary),
turistice (pentru turismul de iarna sau turismul litoral)
orase - noduri de transport si comunicatie.

■ Functia portuara (o varietate a functiei de servicii) este predominanta in unele orase-

porturi, determinand fizionomia si activitatea acestora. Exemplele sunt foarte numeroase si
cunoscute (Constanta, Yokohama, Singapore s.a.)

■ Functia financiara (tot o varietate a funcției de servicii) este evidenta in cazul unor
orase cu o mare concentrare bancara (ex Zurich-Eveția).

■ Functia administrativa si politica este cea mai evidenta in cazul capitalelor de state. In
cazul in care capitalele sunt si orase mari, aceasta functie este incorporata in cadrul
functiilor generale ale orasului. In cazul unor orase construite special pentru a fi capitale,
aceasta functie este predominanta: Canberra, Astana (noua capitala a Kazahstanului),
Washington.

■ Functia agroindustriala caracterizeaza orasele mici si foarte mici; aceasta este mult
mai evidenta in cazul tarilor subdezvoltate.

■ Functia militară – în trecut erau cetățile, fortărețele, azi sunt bazele militare, zonele cu
unități militare importante sau cu școli militare.

Majoritatea oraselor mari au insa o functie complexa, imbinand multe dintre functiile
mentionate mai sus.

C. Structura functionala a asezarilor omenesti

Structura functionala a asezarilor omenesti se refera la identificarea si delimitarea in

interiorul unei anumite localitati, a unui perimetru care are o anumita functie
predominanta.

In general, zonele functionale ale asezarilor se imbina teritorial astfel incat in fiecare zona
pot fi intalnite simultan mai multe functii. Totodata trebuie sa aratam ca structura
functionala a asezarilor difera foarte mult in functie de tipul de asezare (urbana sau rurala),
nivelul general de dezvoltare, vechimea, marimea si importanta asezarii.

Principalele zone functionale ale asezarilor urbane sunt:

nucleul central, in general centru istoric al asezarii respective, cu o structura functionala
complexa (administrativa, culturala, comerciala, financiara);
zonele rezidentiale, destinate in mod preponderent activitatii de locuire permanenta (case
sau blocuri);
zonele industriale, care se remarca prin peisajul si activitatile lor; in cazul oraselor din tarile
dezvoltate, aceste zone industriale se intalnesc la oarecare distanta de centrul urban, pentru
a diminua efectul de poluare; de asemenea, exista anumite zone industriale noi, cu activitati
legate de tehnologia inalta (arealele de tip tehnopol). In tarile subdezvoltate, activitatile
industriale se desfasoara si in perimetrul interior al orasului.
zonele de agrement, cuprinzand spatiile verzi situate in cadrul orasului, in pozitii foarte
diferite;
zonele comerciale (dacă nu sunt incluse în nucleul central) – la marginea orașelor au apărut
hipermarketuri, depozite, show-roomuri) – în interiorul orașului se remarcă mall-urile;
zonele de transport, cu anumite spatii specializate: intersectii rutiere, gari, triaje feroviare,
porturi, aeroporturi
zone speciale (cu acces restrâns) - unități militare, închisori, instalații strategice.