1. Prezentati formele de salarizare.

Principalele trei forme de salarizare aplicate de către companii sunt următoarele:

1. Salarizarea după timpul lucrat (în regie):

Personalul încadrat în această formă este plătit după timpul lucrat fără a se ține seama de
cantitatea sau calitatea muncii depuse.

Are dezavantajulcă nu stimuleazăși nu conduce la creștereaproductivitățiimuncii.

    2. Salarizarea în acord direct (pe bucată):

Salariul efectiv se calculează în funcție de rezultatele obținute, înmulțind salariul stabilit pentru
unitatea de produs cu volumul producției.

Avantaje:

* generează sentimentul de echitate;

* conduce la creșterea productivității muncii;

* elimină nevoia de control, deci reduce cheltuielile administrative;

* se aplică foarte bine pentru munca în afara unității, la domiciliu.

Dezavantaje:

* lucrătorul poate ajunge la surmenaj, în dorința de a câștiga cât mai mult;

* pot să apară probleme de calitate;

* apar situații conflictuale cu conducerea privind evaluarea și recunoașterea volumului

rezultatelor;

*solicită o activitate laborioasă de stabilire a salariului normat pe unitatea de produs pentru toate
produsele sau operațiile și de adaptare continuă a normei;

* nu se garantează un salariu minim.

3. Salarizarea combinată (cu prime)

Cele mai uzuale prime sunt:

* prime de calitate (pentru identificare defectelor sau evitarea pătrunderii componentelor cu

probleme de calitate în produsul finit);

* prime de vânzare (pentru depășiri ale valorii normate ale vânzărilor);

* prime pentru muncă în condiții speciale;

* prime de producție pentru sporul de productivitate peste un anumit nivel.

Pe lângă sistemul de salarizare, întreprinderile mari mai utilizează un sistem flexibil de avantaje
acordate salariaților. Importanța acestora este dată de contribuția lor substanțială la reducerea
fluctuației personalului și reducerea cheltuielilor pentru angajarea și instruirea noilor salariați.

Criteriile precum vârsta, educația, experiența în muncă, satisfacția profesională, situația familială,
sunt considerați factori de luat în considerare la stabilirea <pachetului> de avantaje ce va fi
folosit pentru creșterea productivității, ridicarea calității produselor și construirea unui climat
favorabil întreprinderii.

2. Care sunt directiile de actiune pentru imbunatatirea formelor de salarizare?

Formele de salarizare, oricat de perfectionate ar fi, sunt de multe ori contestate atat de

salariati, cat si de intreprinzatori sau chiar de organisme de stat. De aceea s-au conturat
anumite modaliati de imbunatatire a formelor de salarizare, si
anume:

-corectarea

-participarea

-socializarea.

Corectarea priveste toate formele de salarizare si imbraca aspecte cum sunt:

-cresterea sigrantei posesorului fortei de munca prin mentinerea salariului peste un

minim vital;

-adaptarea rapida a salariului la dinamica preturilor (la inflatie) prin indexarea salariilor care
consta in cresterea salariilor cu un anumit procent ca urmare a cresterii preturilor la bunurile
de consum;

-atenuarea asperitatilor dintre sectorul de stat, cel privat si cel mixt la munca egala;

-acordarea de sporuri sau prime pt conditii de munca mai dificile, pt responsabilitatiin

domeniul conducerii etc.;

Participarea priveste admiterea salariatilor la repartizarea profitului obtinut de

unitate. Se poate organiza fie prin participarea directa la profit, fie prin
intermediul actiunilor cumparate de salariati la intreprinderea la care lucreaza si chiar
distribuite gratuit de catre firma, fie prin salariul proportional care consta intr-un procent din
cifra de afaceri, distribuit tuturor salariatilor, dar asigurat din profit.
 Socializarea se aplica unor grupuri de salariati aflati in situatii grele si care nu pot
face fata cu salariul incasat pentru munca depusa si imbraca forma salariului familial (alocatii
pt copii, de nastere etc.).

3. Ce intelegeti prin sistem de salarizare? Prezentati componenta acestuia.

https://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate/SISTEMUL-DE-SALARIZARE-
ACTUAL-25.php

Conceperea oricarui sistem de salarizare trebuie sa tina seama de conditiile in care se

desfasoara munca, acordandu-se salarii mai mari celor care isi desfasoara activitatea in
conditii de munca grele, diferenta de salarizare reprezentand cheltuieli mai mari strict
necesare refacerii sau reproducerii fortei de munca.
Conceperea oricarui sistem de salarizare trebuie sa tina seama de conditiile in care se
desfasoara munca, acordandu-se salarii mai mari celor care isi desfasoara activitatea in
conditii de munca grele, diferenta de salarizare reprezentand cheltuieli mai mari strict
necesare refacerii sau reproducerii fortei de munca.

Sisteme de salarizare care opereaza in tara noastra:

sistemul individual – salarizarea individuala

sistemul colectiv – salarizarea colectiva

Salarizarea individuala se face dupa 2 criterii:

dupa timpul lucrat

dupa randament

Mai multe informatii pe siet ul de sus

Conceperea unui sistem de salarizare presupune 3 elemente, etape:

1. elaborarea grilei de salarizare

2. stabilirea salariului individual
3. stabilirea formei de salarizare

https://www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/resurse-
umane/Forme-si-sisteme-de-salarizare729.php

4. Care sunt elementele care se iau in vedere la formarea sistemului de salarizare

din tara noastra?

Informatii link m ai sus

Elementele sistemului de salarizare sunt: salariul de baza, sporurile si adaosurile la

acestea.
Salariul de baza este elementul principal, se stabileste pentru fiecare salariat in mod
separat, in raport cu calificarea, importanta, complexitatea lucrarilor si atributiile
de serviciu, pregatirea si competenta profesionala. Sporurile la salariul de baza
reprezinta un element suplimentar de intregire a salariului in functie de conditiile
speciale de desfasurare a munii. In legislatia noastra sunt prevazute urmatoarele
sporuri: spor pentru conditii deosebite de munca; spor de vechime in munca; spor
pentru munca de noapte; spor pentru ore suplimentare sau pentru munca prestata
in zilele nelucratoare; spor de izolare etc. Adaosul la salariul de baza reprezinta un
element suplimentar care apare sub urmatoarele forme: adaos pentru munca in
acord; premii; cota parte din profit repartizat salariatilor; alte adaosuri stabilite in
procesul negocierilor.

Sistemul de salarizare adoptat de fiecare firma, constituit fie pe baza initiativei

private fie pe baza proprietatii publice este astfel conceput incat in determinarea
salariului se tine seama de caracterul activitatii, respectiv activitate de executie sau
activitate de conducere.

Atunci cand se concep sistemele de salarizare sunt luati in considerare o serie de

factori de influenta care pot mari salariile: diferente de calificare; grade diferite de
dificultate a muncii in cadru societatii; preferintele indivizilor cu privire la o
profesie sau alta, la un loc de munca sau altul, tipul pietei de munca, gradul de
imobilitate a pietei muncii etc.

In economia Romaniei, in prezent in legatura cu politica salariala se impune a fi

reliefate unele aspecte, precum:

- este necesar sa se tina seama de accentuarea in mod nejustificat a diferentierilor

salariale pe sectoare de activitate si pe forme de proprietate;

- oferta de pe piata muncii depaseste cu mult cererea manifestandu-se un nivel inalt

al somajului;

- politica salariala nu stimuleaza formarea profesionala si educatia permanenta a

fortei de munca;

- disfunctionalitatile manifestate pe piata muncii se concretizeaza intr-un salariu

redus, nealiniat la cel din economia europeana;

- populatia manifesta neincredere si neparticipare la munca in conditiile in care a

fost abandonat principiul garantarii locului de munca.

5. Prezentati functiile profitului.

Functiile profitului. Analiza functiilor profitului demonstreaza modul in care acesta
reprezinta o componena a mecanismului de functionare a pietei concurentiale:
1. profitul motiveaza intreprinderea in desfasurarea activitatii sale. Profitul
stimuleaza
initiativa economica a proprietarilor si intreprinderilor, determina acceptarea riscurilor
si prin aceastan constituie recompensa minima ce il determina sa sporeasca productia
de bunuri.
 2. profitul indeplineste o functie de crestere economica, sta la baza dezvoltarii
intreprinderilor, la aparitia altora, reprezinta sursa principala a acumularilor;
3. profitul indeplineste si o functie de control asupra activitatii firmelor. Prin nivelul
si
dinamica sa, profitul se constituie intr-un barometru al calitatii activitatii desfasurate
de agentii economici. Cu cat profitul este mai mare, cu atat se verifica in practica
calitatile manageriale, abilitatea agentului economic. Pe de alta parte, modul de
obtinere a profitului, marimea sa si modul de repartizare fac obiectul controlului
organelor specializate pentru determinarea cadrului legal in care a fost obtinut si
repartizat.
4. profitul indeplineste si o importanta functie sociala, deoarece pe seama sa se
finanteaza o serie de actiuni social-culturale. De aici si necesitatea extinderii
conceptului de profitabilitate economica spre profitabilitate sociala care presupune ca
orice activitate economico-sociala este viabila daca aduce profit nu numai in sens
conomic ci si social-uman adica sa participe la finantarea activitatilor cultural-
educationale ale omului si de ocrotire a sanatatii. Masa si rata profitului.
Rentabilitatea firmei. Fiecare agent economic, pentru a putea sa-si
orienteze activitatea trebuie sa dispuna de informatii corespunzatoare privind
rezultatele financiare In acest sens un rol insemnat revine marimii si dinamicii
profitului., exprimate prin masa si rata profitului.

6. Definiti dobanda si prezentati formele sale de manifestare.

O alta forma a venitului creat in societate o reprezinta dobanda, care revine factorului capital
Ea apare atunci cand posesorul capitalului il transfera, prin imprumut, unui intreprinzator.
Este vorba doar de capitalul aflat sub forma baneasca,numit si ′′capital lichid′′ Simpla
existenta a capitalului lichid nu este suficienta pentru a explica natura si continutul dobanzii.
Este necesar sa existe si dorinta posesorului capitalului lichid de a da cu imprumut acest
capital, sau, altfel spus, este necesar ca el sa-si amane satisfacerea unor cheltuieli prezente, in
favoarea unora de perspectiva. Procedand astfel, el poate imprumuta capitalul banesc celor ce
au nevoie de el in prezent, in scopul utilizarii in afaceri. Aceia care iau bani cu imprumut,
intreprinzatorii, il folosesc pentru a cumpara factori de productie, cu ajutorul carora
organizeaza si desfasoara activitati economice. Prin aceasta capitalul banesc, preluat prin
imprumut de catre intreprinzator, se transforma in capital real, cu ajutorul caruia se va
desfasura procesul de productie. Cei care imprumuta platesc pentru dreptul de folosinta a
capitalului luat cu imprumut dobanda. In decursul timpului, dobanda a fost definita sub
diverse forme si sensuri, ajungandu-se ca astazi sa vorbim despre dobanda in sens larg si
dobanda in sens restrans. Dobanda in sens larg, este surplusul ce revine proprietarului
oricarui capital utilizat in conditii normale. ′′Dobanda - arata Paul Samuelson - este pretul
specific pentru a tria marea categorie de factori de productie, capitalul′′. Astfel, dobanda se
poate obtine in urmatoarele forme:

- remunerarea pentru orice imprumut banesc in conditii de garantie;

- venitul adus de o obligatiune sau orice valoare mobiliara cu aceleasi garantii;

- venit obtinut prin serviciul realizat cu orice element de capital real, pe orice piata
concurentiala, cand exista un risc normal.
Dobanda ca venit platit proprietarului, peste dimensiunea capitalului utilizat, reflecta o forma
de venit ce se poate realiza numai intr-o activitate economica eficienta, adica aduce un efect
mai mare decat efortul.

Dobanda in sens restrans reprezinta suma de bani platita de debitor creditorului, pentru
utilizarea imprumutului pana la scadenta. Cu alte cuvinte, dobanda poate fi considerata si ca
fiind pretul renuntarii la capitalul lichid, cerut de cel ce acorda imprumutul si acceptat de cel
ce se imprumuta. Conceptul de dobanda a aparut in aceasta acceptiune, in conditiile in care
creditul avea ca destinatie consumul, caz in care debitorul o platea din venitul sau. In
conditiile economiei de piata creditul cu destinatie productiva a devenit predominant, atat ca
valoare cat si ca numar de operatiuni de creditare, debitorul platind dobanda din profitul
obtinut ca urmare a activitatii desfasurate cu creditul solicitat.

Astazi dobanda are urmatoarele forme de manifestare:

- dobanda de pe piata monetara, aceea care se utilizeaza in general in cazul creditelor pe

termen scurt, contractate intre bancile comerciale, precum si intre ele si banca centrala;

- dobanda bancara de baza, aceea care se practica pentru certificatele de depozit sau pentru

bonurile de trezorerie;

- dobanda aplicata de banci intreprinderilor pentru creditele acordate; 30

- dobanda ca taxa de scont comerciala sau scontul comercial, perceputa la operatiunile de

scontare a efectelor de comert, precum si dobanda ca taxa de rescont;

- dobanda perceputa de banci sau de casele de economii pentru plasamentele pe termen mediu
sau scurt ce se practica pentru depozitele la vedere sau la termen, pentru constructiile de
locuinte;

- dobanda pe piata obligatiunilor, care se apreciaza ca tipica pentru plasamentele pe termen

lung;.

Ce inseamna forme de manifestareee??????