 Salariul reprezintă suma de bani încasată de

către angajat , ca remuneraţie pentru activitatea

depusă într-o întreprindere.
 Economiştii şi alţi specialişti sunt tot mai interesaţi
pentru o politică salarială eficientă, în domeniul
resurselor umane.
 La baza acesteia stă convingerea că remuneraţia
este nu numai o consecinţă, ci şi o premisă a unei
activităţi economico-sociale de succes.
 Este necesar ca politica în domeniul salarizării:
 să se înscrie în politica de ansamblu a
organizaţiei
 să răspundă cerințelor generale, obiective, ale
creșterii eficienţiei activităţii desfăşurate
 să asigure accentuarea cointeresării angajaţilor
nu numai pentru realizarea de performanţe
individuale, dar şi pentru un aport sporit, la
performanţa globală a firmei .
 Elaborarea oricărui sistem de salarizare trebuie să
aibă în vedere respectarea unor principii generale:
 1. Principiul formării salariului pe baza
mecanismelor pieţei şi implicării agenţilor
economico - sociali.
 2. Principiul negocierii salariului.
 3. Principiul existenţei sau fixării salariilor minime.
 4.Principiul “la munca egală, salariu egal”.
 5. Principiul liberalizării salariilor.
 1. Principiul formării salariului pe baza
mecanismelor pieţei şi implicării agenţilor
economico-sociali.
 Salariul rezultă în principal din raportul care se
formează pe piaţa muncii, între oferta și cererea de
forţă de muncă, componente care, prin variaţiile lor,
determină variaţii ale salariului.
 Mecanismele de stabilire a salariului nu mai
sunt astăzi acelea ale concurenţei perfecte sau
ale economiei liberei concurenţe, când nivelul
salariului se determină numai din raportul
dintre cerere şi ofertă.

 În prezent, salariul se stabileşte dincolo de

raportul dintre cerere şi ofertă, prin participarea
sindicatelor şi a statului.
 2. Principiul negocierii salariului.
 Negocierea este considerată unul dintre elementele
esenţiale ale politicii salariale, care desemnează
procesul de realizare a unor contracte, convenţii sau
acorduri între partenerii sociali. Negocierea este
un dialog între diferiţi parteneri economico-sociali,
în care se confruntă argumente privitoare la
raporturile de muncă. Orice firmă trebuie să ţină
cont de contractul colectiv de muncă şi va trebui să
negocieze contracte individuale de muncă.
 3. Principiul existenţei sau fixării salariilor
minime.
 Noţiunea de “salariu minim” este folosită în
accepţiuni diferite de către specialişti.
 Metoda considerată adecvată ţării noastre
pentru stabilirea salariului minim este metoda care se
bazează pe cheltuielile necesare asigurării unui nivel
de trai decent, acceptabil din punct de vedere social.
 Această metodă presupune deducerea
salariului minim din bugetul minim de consum
al unei familii standard de salariaţi.

 Aşadar, firmele vor ţine cont de salariul minim pe

economie.
 4.Principiul “la muncă egală, salariu egal”.
 Este unul dintre principiile de bază ale
salarizării, reprezentând punctul de plecare pentru
determinarea salariilor.
 Aplicarea acestui principiu în sistemul de
salarizare impune un criteriu echitabil de salarizare.
 Acestui principiu i se asociază câteva
condiţionări.
 Acestui principiu i se asociază câteva condiţionări:
 A)Cantitatea muncii reprezintă o condiţionare
care se reflectă prin faptul că salariile sunt exprimate
prin numărul total de ore de muncă, dintr-o lună, sau
prin munca efectuata într-o oră.
 Prin intermediul normelor de muncă, se poate
calcula salarizarea pentru diferite operaţii, lucrări
sau produse.
 B)Nivelul de calificare profesională
 Fixarea salariilor în funcţie de nivelul de
calificare profesională este o practică larg
răspândită şi acceptată .
 Diferenţierea salarizării după calificare este
practicată şi în ţara noastră.
 C) Calitatea, rezultatele şi performanţele muncii

 Este o condiţionare care pune accent pe

stimularea muncii de calitate superioară, deoarece
pot exista situaţii în care doi lucrători, având aceeaşi
calificare, să dea rezultate diferite din punctul de
vedere al calităţii.
 D) Condiţiile de muncă
 În conceperea oricărui sistem de salarizare,
trebuie să se ţină seama şi de condiţiile în care se
prestează munca, acordându-se salarii mai mari
celor care îşi desfăşoară activitatea în condiţii de
muncă mai grele, diferenţa de salarizare
reprezentând cheltuieli mai mari, strict necesare
refacerii forţei de muncă.
 În sistemul de salarizare condiţiile de muncă se
reflectă prin:
 - nivelurile salariilor acordate activităţilor respective
 - durata mai mică a zilei de muncă
 - numărul suplimentar de zile de concediu de odihnă
 5. Principiul liberalizării salariilor
 Determinarea salariilor se realizează într-o
libertate destul de mare atât din punct de vedere
legal, cât şi contractual.
 În principiu, statele au lăsat partenerii sociali, să
decidă asupra conţinutului negocierilor cu privire la
salarii, limitând la strictul necesar prevederile
legislaţiei muncii în acest domeniu.
 Caracterul confidenţial al salariului.
 Legea precizează expres că salariul de bază,
adaosurile şi sporurile sunt confidenţiale.
 Aplicarea acestui principiu înseamnă
interzicerea comunizării altor persoane a salariilor
individuale sau a câştigurilor totale realizate de
angajaţii organizaţiei avute în vedere.
 Alte forme de venit pentru angajaţi
 Legislaţia din ţara noastră acceptă şi alte forme
de venit pentru angajaţi. Acestea pot să constea în :
- tichete de masă, tichete-cadou
- bonusuri de vacanţă
- prime de sărbători
- facilităţi precum punerea la dispoziţia angajatului a
unui telefon mobil, autoturism de serviciu
 - sporuri : de vechime în muncă, de fidelitate
faţă de firmă, muncă grea, muncă de noapte,
ore suplimentare, ore lucrate în week - end,
calificări speciale