Sunteți pe pagina 1din 6

Ion slavici este unul dintre adeptii realismului obiectiv,clasic,prin care se reflecta lumea satului

transilvanean dominat de norme traditionale si morala religioasa


Ion slavici este unul dintre adeptii realismului obiectiv,clasic,prin care se reflecta lumea satului
transilvanean dominat de norme traditionale si de morala traditionala
Ion slavii=ci este unul dintre adeptii ralismului,clasic,in care se reflecta lumea satului
transilvanean dominat de norme traditionale si de morala religioasa
Ion slavici ese unul dintre adepti realismului clasic,prin care se reflecta lumea satului
transilvanean dominat de norme traditionale si de morala religioasa

Moara cu noroc este o nuvela realista,de factura psihologica fiind publicata in 1881,in volmul
novele din popor si a devenit una din scrierile reprezentative a lui slavici asupra vietii in genral si
asupra lumii satului in particular
Moara cu noroca este o nuvela realista,de factura psihologica,fiind publicata in anul 1881 in
volumul novele din popor,si a devenit una din scrierile reprezentative a lui slavici asupra vietii in
general si asupra satului in particular
Moara cu noroc este o nuvela realista de factura psihologica,aparuta in anul 1881 in volumul
novele din popor,si a devenit una din scrierile reprezentative a lui slavici asupra vietii in general
si asupra satului in particular
Aceasta este o nuvela psihologica prin tematica,conflict interior,modalitati de caracterizare a
personajelor si de investigare psihologica.Accentul cade asupra transformarilor exterioare ale
personajului si asupra transformarilor sufletesti traite de acesta.Pentru caracterizarea acestuia
este folosita tehnica investigatiei psihologice care presupune autoanaliza,monolog interior,scene
dialogate precum si notarea atenta a mimicii,gesturilor si tonului vocii
Aceasta este o nuvela psihologica prin tematica,conflict interior,modalitati de caracterizare a
personajelor si de investigare psihologica.Accentul cade supra transformarilor exterioare ale
personajului si asupra transformarilor sfuletesti traite de acesta.Pentru caracterizarea acestuia
este folosita tehnica investigatiei psihologice care presupune autoanaliza,monolog interior,scene
dialogate precum si notarea atenta a mimicii,gesturilor si tonului vocii
Aceasta este o nuvela psihologica prin tematica,cnflict interiosr,modalitati de caracerizare a
personajelor si de investigare psihologica.Accentul cade aspra transformarilor extrioare ale
personajului si asupra transformarilor sufletesti traite de acesta.Pnetru caracterizarea acestuia
este folosiya yehnica investigatiei psihologice care presupune autoanaliza,monolog interior,ecene
dialogate precum si notarea atenta a mimicii,gesturilor si tonului vocii
Ion slavici este unul dintre adeptii realismului obiectiv,clasic,prin care reflecta lumea satului
transilvanean dominat de norme traditionale si de morala religioasa
Moara cu noroc este o nuvela realista de factura psihologica,aparuta in anul 1881 in volumul
novele din popor,si a devenit una din operele reprezentative a lui slavici asupra viata in general si
asupra satului in particular
Aceasta este o nuvela psihologica prin tematica,conflict interior,modalitati de caracterizare a
persojanelor si de investigare psihologica.Accentul cade asupra transformarilor exterioare ale
perosonajului si asupra transformarilor sufletesti traite de acesta.Pentru caracterizarea acestuia
este folosota tehnica investigatiei psihologice care presupune autoanaliza,monolog interior,scene
dialogate precum si notarea atenta a mimicii si a tonului vocii
Aceasta este o nuvela psihologica prin tematica,conflict interior,modalitati de caracterizare a
personajelor si de investigare psiholoigica.Accentul cade asupra transformarilor exterioare ale
personajului si asupra transformarilor sufletesti traite de acesta.Pentru caracterizarea acestuia
este folosita tehnica investigatiei psihologice care presupune autoanaliza,monolog interior,scene
dialogate precum si notarea mimicii si a tonului vocii
Viziunea despre lume este conturata conform scriitorilor ardeleni,care isi construiesc subiectele
si personajele pornind de la principii morale aflate la baza societatilor traditionale.teza de la care
porneste ioan slavici este formulata de cuvintele batranei din incipitul nuvelesi si se refera la
raportul dintre bogatie si fericire:” omul sa fie multumit cu saracia sa,caci,daca e vorba,nu
bogatia,ci linistea colibei tale te face fericit “.Opinia batranei impune o perspectiva
traditionala:omul sa fie multumit cu ce I s a dat si sa nu provoace modificari in destinul
sau.Asadar saracia este asociata cu linistea,iar bogatia cu o posibila sursa de nefericire.
Viziunea despre lume este conturata conform scriitorilor ardeleni,care isi construiesc subiectele
si personajle porinind de la principii morale aflate la baza societatilor traditionale.Teza de la care
porneste Ioan Slavici este formulata de cuvintele batranei in incipitul nuvelei si se refera la
raportul dintre bogatie si fericire.” Omul sa fie multumit cu saracia sa,caci,daca e vorba,nu
bogatia,ci linistea colibei tale te face fericit”.Opinia batranei impune o perspectiva
traditionala:omul sa fie multumit cu ce I s a dat si sa nu provoace modificari in destinul
sau.Asadar saracia este asociata cu linistea,iar bogatia cu o posibila sursa de nefericire.
Tema este complexa,intrucat aceasta nuvela subordoneaza tema familiei traditionale unei alte
teme,cea a destinului si o pune sub semnnul dramei comunicarii.Tema poate fi analizata din mai
multe perspective:din punct de vedere social prezinta incercarea lui Ghita de a si schimba statutul
si de a asigura un trai mai bun familiei,iar din punct de vedere moral,prezinta consecintele
nefaste ale dorintei de imbogatire
Tema este complexa,intrucat aceasta nuvela subordoneaza tema familiei traditionale unei alte
teme,cea a destinului ce o oune sub semnul dramei comunicarii.Tema poate fi analizata din mai
multe perspective:din punct de vedere social prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba satutul
si de a asigura un trai mai bun familiei,iar din punct de vedere moral,prezinta consecintele
nefaste ale dorintei de imbogatire
Tema este complexa,intrucat aceasta nuvela subordoneaza tema familiei traditioanale unei alte
teme,cea a destinului ce o pune sub semnul dramei comunicarii.Tema poate fi analizata din mai
multe perspective:din punct de vedere social prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba
statutul si de a asigura un trai mai bun familiei,iar din punct de vedere moral,prezinta
consecintele nefaste ale dorinteti de imbogatire
Titlul are valoare simbolica,fiind in acelasi timp ironic.Datorita abordarii gresite a
destinului,norocul asteptat s a dovedit a fi nenoroc.Substantivul „moara” sugereaza semnificatii
ascunse,ea este locul unde se macina bucate,insa prin transformarea sa in carciuma,aici se vor
macina destine umane.
Titlul are valoare simbolica,fiiind in acelasi timp ironic.Datorita abordarii gresite a
destinului,norocl asteptat s a dovedit a fi nenoroc.Substantivul „moara” sugereaza semnificatii
ascunse,ea este locul unde se macina bucate,dar dupa transfirmarea sa in carciuma,aici se sov
macina destine umane.
Titlul are valoare simboica,fiind in acelasi timp ironic.Datorita abordarii gresite a
destinului,norocul asteptat s a dovedit a fi nenoroc.Substantivul „moara” sugereaza semnificatii
ascunse,ea este locul unde se macina bucare,dar dupa transformarea sa in carciuma,aici se vor
macina destine umane .
Incipitul prezinta relatiile din familia lui Ghita,personajul principal.Scena dialogului dintre acesta
si soacra sa concentreaza viziunea despre lume,teza morala care valideaza constructia rotunda a
subiectului .Finalul o readuce in prim plan pe batrana,care incheie nuvela simetric printr o replica
privitoare la destin „Asa le a fost data...” caci visele de speranta ale lui Ghita de la inceput nu se
vor implinii,cei doi soti muriind in conditii dramtatice.Se salveaza doar cei inocenti,copii si cei
virtuosi,adica batrana
Incipitul prezinta relatiile din familia lui Ghita,personajul principal.Scena dialogului dintre acesta
si soacra sa concentreaza viziunea despre lume,teza morala care valideaza constructia rotunda a
subiectului.Finalul o readuce in prim-plan pe batrana,care incheie nuvela simetric printr-o replica
privitoare la destin”Asa le-a fost data...”cac visele si sperantele ale lui ghita de la inceput nu se
vor implinii,cei doi soti murind in conditii dramatice.Se salveaza doar cei inocenti,copii si cei
virtuosi,adica batrana
Incipitul prezinta relatiile din familia lui Ghita,personajul principal.Scena dialogului dintre acesta
si soacra sa concentreaza viziunea despre lume,teza morala care valideaza constructia rotunda a
subiectului.Finalul o readuce in pim-plan pe batrana,care incheie nuvela simetric printr-o replica
privitoare la destin „asa le a fost sa fie”caci visele si sperantele ale lui Ghita de la inceput nu se
vor implinii,cei doi soti muriind in conditii dramatice.Se salveaza doar cei inocenti,copii si cei
virtuosi,adica batrana
Actiunea se desfasoara intr un spatiu real,transilvanean,asa cum reiese din secventa descriptiva
de la inceputul capitolului al doilea.Carciuma este situata la rascruce de drumuri ,peisajul din
jurul ei este pustiu si dezolant,iar drumul parcurs de familie pana acolo,cu suisuri si
coborasuri,anticipeaza simbolic calea destinlui.Timpul desfasurarii actiunii este a doua jumatate
a secolului al XIX-lea,iar indicii religiosi indica derularea intamplarilor in interval de un an,de la
sf.ghiorghe pana la paste.
Actiunea se desfasoara untr un spatiu real,transilvanean,asa cum reiese din secventa descriptiva
de la inceputul capitolului al doilea.Carciuma este situata la rascruce de drumuri,peisajul din
jurul ei este pustiu si dezolant,iar drumul parcirs de familie pana acolo,cu suisuri si
coborasuri,anticipeaza simbolic calea destinului.Timpul desfasurarii actiunii este a doua jumatate
a secolului al XIX-lea,iar indicii religiosi indica derularea intamplarilor in interval de un an,de la
sf
Ioan slavici este unul dintre adepi realismului obiectiv,clasic,prin care se reflecta lumea satului
transilvanean dominat de norme traditionale si de morala religioasa
Moara cu noroc este o nuvela realista,de factura psihologica,fiind publicata in 1881 in volumul
novele din popor si a devenit una din scrierile reprezentative pentru viziunea lui slavici asupra
vietii in general si a satului in particular
Aceasta este o nuvela psihologica prin tematica,conflict interior si modalitati de caracterizare a
personajelor si de investigare psihologica.Accentul cade asupra transforarilor exterioare ale
personajului si asupra tensiunilor sufletesti traite de acesta.Pentru caracterizarea acestuia este
folosita tehnica investigatiei psihologice care presupune autoanaliza,scene dialogate,precum si
notarea atenta a mimicii,gesturilor si tonnului vocii
Viziunea despre lume este conturata conform principiilor scriitorilor ardeleni,care isi construiesc
subiectele si personajele pornind de la principii morale aflate la baza societatilor
traditionale.Teza de la care porneste slavici este formulata din cuvintele batranei sale soacre,in
incipitul nuvelei,si se refera la raportul dintre fericire si bogatie “omul sa fie multumit cu saracia
sa,caci daca e vorba,nu bogaita,ci linistea colibei tale te face fericit.Opinia batranei ipune o
perspectiva traditionala; omul sa fie multumit cu ce I s a dat si sa nu provoace modificari in
destinul sau .Asadar,saracia este asociata cu fericirea,iar bogatia cu o sursa de nefericire.
Tema este este complexa,intrucat aceasta nuvela subordoneaza tema familiei traditionale unei
alte teme,cea a destinului si o pune sub semnul dramei comunicarii
Ioan slavici este unul dintre adeptii realismului obirctiv,clasic,prin care se reflecta lumea satului
transilvanean dominat de norme traditionale si morale religioase
moara cu noroc este o nuvela realista,aparua in anul 1881 in volumul novele din popor si a
devenit una din scrierile reprezentative in viziunea lui slavici asupra vietii in general si a satului
in particular
Aceasta opera este o nuvela spihologica prin tematica,conflict interior si modalitati de
caracterizare a personajelor si de investigatie psihologica.Accentul cade asupra transformarilor
exterioare ale acestuia si asupra tensiunilor sufletesti traite de aacesta.Pentru carcterizarea
psihologica este folosita tehnica investigatiei psihologice care presupune autoanaliza,scene
dialogate,precum si notarea atenta a mimicii,gesturilor si tonalitatii vocii
Viziunea despre lume este conturata confirm scriitorilor ardeleni care isi construiesc subiectele si
personajele pornind de la principii morale aflate la baza societatilor traditionale.Teza de la care
porneste slavici este formulata de cuvintele batranei sale soacre,in incipitul nuvelei,si se refera la
raportul dintre fericire si bogatie,,omul sa fie fericit cu saracia sa,caci daca e vorba,nu bogatia,ci
linistea colibei tale te face ferict.Opinia batranei impune o perspectiva traditionala,omul sa fie
fericit cu saracia sa si sa nu provoace modificari in destinul sau.Asadar,saracia este asociata cu
fericirea,iar bogatia cu o sursa de tristete
Tema este complexa intrucat aceasta nuvela subordoneaza tema fmiliei unei alte teme,cea a
destinului pus sub semnul dramei comunicarii
Titlul este unu simbolic,fiind in acelsi timp ironic.Datorita abordarii gresite a destinului,norocul
dorit s a dovedid a fi nenoroc.Substantivul ,,moara,, este locul unde se macina bucate,dar insa
prin transformarea ei in carciuma,acolo se macina destine
Incipitul nuvelei surprinde relatia din familia lui ghita personajul principal.Scena dialogului
dintre acesta si soacra sa,cincentreaza viziunea despre lume.Finalul nuvele o surprinde pe
batrana,care incheie simetric nuvela printr o replica privitoare la destin,,Asa le a fost data,, caci
visele si sperantele lui ghita nu se vor implinim,cei doi murind in conditii dramatice.Se salveeaza
doar cei inocenti,copii,si cei virtuosi,adica batrana
Actiunea nuvelei se desfasoara intr un spatiu real,transilvanean,asa cum reiese din secventa
descripriva din capitolul al doilea.Carciuma este situata la rascurce de drumuri,peisajul din jurul
ei fiiind pustiu si dezolant,iar drumul pana acolo parcurs de familie,cu suisuri si
coborsduri,anticipeaza simbolic calea destinului.Timpul desfasurarii actiunii este a doua jumatate
a secolului al XIX lea,iar indicii religiosi indica derularea intamplarilor in interval de un an,de
sfantul ghiorghe pana la paste
Povestire pe scurt
In privinta caracterizarii personajelor,naratorul obiectiv realizand prin caracterizarea directa
portrete sugestive in care detaliile fizice,statutul social sau trasaturile morale.Caracterizarea
indirecta reiese din gesturile,replicile,reaactiile personajelor,relatiile dintre ele si monologul
interior

ALEXANDRU LAPUSNEANU
Coatache negruzzi a fost deschizator de drumuri in literatura romana,opera lui,de proportii
reduse,cinstituie expresia tipica de imbinare a trasaturilor clasice cu cele romantice.Nuvela
Alexandru Lapusneanu,o adevarata capodopera a genului,a aparut in primul numar al revistei
dacia literara in anul 1840
Aceasta opera este o nuvela deoarece are o constructie riguroasa,un fir narativ central si
personaje caracterizate simplu,care graviteaza in jurul personajului principal.De asemenea,este o
nuvela romantica,deoarece este inspirata din istoria nationala,personajele sunt construite in
antiteza si sunt puse in situatii exceptionale,iar descrierea are valoare documentara.
Conform esteticii romantice,autorul s a inspirat din cronici si folclor.Domnitorul al carui nume a
inspirat titlul nu s a distins decat prin uciderea celor 47 de boieri si prin daramarea cetatilor
moldovei,la cerinta inaltei porti.

S-ar putea să vă placă și