Conceptele filosofice ale

lui Albert Einstein

A ELABORAT: POPOVICI DIANA

COORDONATOR : GANGAN SVETLANA
 1.Biografia
Albert Einstein (n. 14 martie 1879– d. 18 aprilie 1955Princeton, New
Jersey, SUA) a fost un fizician teoretician de etnie evreiască, născut în
Germania, apatrid din 1896, elvețian din 1899, emigrat în 1933 în
SUA, naturalizat american în 1940, profesor universitar la Berlin și
Princeton. A fost autorul teoriei relativității și unul dintre cei mai
străluciți oameni de știință ai omenirii.
În 1921 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fizică.
Cele mai multe dintre contribuțiile sale în fizică sunt legate de teoria
relativității restrânse (1905), care unesc mecanica cu
electromagnetismul, și de teoria relativității generalizate (1915) care
extinde principiul relativității mișcării neuniforme, elaborând o nouă
teorie a gravitației.
Alte contribuții ale sale includ cosmologia relativistă, teoria
capilarității, probleme clasice ale mecanicii statistice cu aplicații în
mecanica cuantică, explicarea mișcării browniene a moleculelor,
probabilitatea tranziției atomice, teoria cuantelor pentru gazul
monoatomic, proprietățile termice ale luminii (al căror studiu a condus
la elaborarea teoriei fotonice), teoria radiației (ce include emisia
stimulată), teoria câmpurilor unitară și geometrizarea fizicii.
 2. Conceptul filosofic al religiei
„Cred în acel Dumnezeu al lui Spinoza, care se manifestă
prin armonia legilor universului, nu într-unul care se ocupă
cu destinele și faptele omenirii.”
„Cuvântul « dumnezeu » nu este nimic altceva pentru mine
decât expresia și produsul slăbiciunii umane, Biblia este o
colecție de legende onorabile, dar primitive, care sunt, în
orice caz, destul de copilărești. Niciun fel de interpretare,
indiferent cât de subtilă, nu-mi poate schimba opinia.”
 3. Conceptul eticii
„Eu nu cred în imoralitatea individuală și consider etica ca o preocupare exclusiv umană deasupra căreia
nu există nici o autoritate superioară.”
„Nimic nu crește șansa de supraviețuire (a umanității) pe Pământ mai mult decât dieta vegetariană. (... )
Cu influența sa fizică asupra comportamentului uman, stilul de viață vegetarian ar putea influența în mod
pozitiv soarta omenirii.”
 4.Fraze filosofice
1. Există o singură întrebare la care încearcă să răspundă toţi
oamenii de ştiinţă şi toţi filozofii: "Este universul un loc
binevoitor?“
2. Omul de ştiinţă este un filosof sărac.
3. S-a spus deseori şi desigur, nu pe nedrept, că omul de ştiinţă
este un slab filozof. De ce atunci n-ar fi mai bine ca şi
fizicianul să lase filozofia în seama filozofilor? Se prea poate
ca lucrul acesta să fi fost valabil într-o epocă în care fizicienii
credeau că dispun de un sistem solid de concepte
fundamentale şi de legi fundamentale, în afara oricări
îndoieli, însă nu într-o epocă în care întreg fundamentul
fizicii a devenit problematic, cum se întâmplă în prezent.
4. Ştiu că din punct de vedere filosofic, un ucigaş nu este
responsabil pentru crima sa, dar prefer să nu-mi beau ceaiul
alături de acesta.
1. Nu cred în libertatea omului, în sens filozofic. Fiecare acţionează nu numai sub constrângeri
exterioare, ci şi potrivit necesităţii lăuntrice.
2. După ce am citit câteva cărţi de filozofie, mi-am dat seama că eram ca un orb în faţa unui
tablou. Pot să înţeleg doar metoda inductivă... lucrările de filozofie speculativă mă depăşesc.
3. Nimeni nu trebuie să-şi închipuie că prin teoria relativităţii sau prin oricare alta, marea
creaţie a lui Newton ar putea fi dată la o parte, în sensul propriu al cuvântului. Ideile sale
clare şi mari îşi vor păstra întotdeaua însemnătatea lor eminentă, ca fundament al întregii
noastre construcţii conceptuale moderne în conceptul filozofiei naturale.