MONEDA EURO - ISTORIE , EVOLUTIE SI TENDINTE

ACTUALE
 Cuprins
1. Introducere...................................................................................................................................2
2. Actualitate....................................................................................................................................3
2.1. Utilizarea monedei euro........................................................................................................3
2.2. Caracteristica monedelor euro..............................................................................................3
3. Istoria euro...................................................................................................................................4
3.1. Criza euro din 2010..............................................................................................................5
4. Criterii pentru adoptarea monedei unice. Criteriile de la Maastricht..........................................5
5. Avantajele si dezavantaje ale monedei euro................................................................................6
Avantaje.......................................................................................................................................6
Dezavantaje..................................................................................................................................7
Alta opinie...................................................................................................................................7
Exemplul Greciei versus exemplul țărilor baltice.......................................................................8
Concluzii..........................................................................................................................................8
Bibliografie......................................................................................................................................9

1. Introducere
In cadru acestei lucrari vom aborda tema monedei unice europene, evidentiind istoria,
evolutia si tendintele actuale. Tema data este foarte actuala din motiv ca respectiva moneda este
una de circulatie mondiala si pretinde a fi una la fel de puternica si stabila ca si dolarul american.
Plus la acesta, datorita faptului amplasarii teritoriale a tarii noastre, in special din perspectiva
vectorului european, pentru Republica Moldova, este foarte important de a constientiza toate
partile, perspectivele legate de integrarea in Uniunea Europeana si adoptarea ulterioara a
monedei unice. Este important de a retine premisele si consecintele utilizarii monedei unice pe
baza datelor istorice cunoscute. In acest sens studiul dat, are scopul de a evidentia cit mai multe
aspecte ale utilizarii monedei unice europene. Pentru a indeplini scopul respectiv, ne propunem o
serie de obiective, dintre care: de a remarca uzul actual al monedei date, de a caracteriza fizic
moneda data, de a descrie istoria adoptarii si uzului respectivei, de a cerceta comportarea valutei
date in timpul de afecte economice (de genul la crize), de a marca conditiile de aderare la
sistemul euro si de a enumera avantajele si dezavantajele folosirii monedei date. In cercetare
vom utiliza mai mult metode calitative de cercetare, marcind aici cercetarea bazei informationale
pe subiectul dat, de genul articolelor din diferite publicatii, materialelor istorice la tema data,

2
baze de date statistice (economice), baza legislativa a Uniunii Europene, in speciale ce priveste
moneda euro, diverse opinii ale unor persoane asupra unor aspecte ale temei date si altele.
Metodele cantitative vor fi utilizate, insa foarte limitat. Penultima parte a lucrarii va expune
concluziile iar ultima va prezenta sursele de informare.
Cuvinte-cheie: euro, moneda, europa, maastricht, premise, consecinte
2. Actualitate
2.1. Utilizarea monedei euro
La Moment, Euro este moneda oficială a 19 din cele 28 de state membre ale Uniunii
Europene. Aceste state, cunoscute colectiv ca „Zona euro”, sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia,
Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. Deasemena moneda data este folosita cu
acordul comunității în Andorra, Monaco, San Marino și Vatican, deasemenea două alte state —
Kosovo și Muntenegru — utilizează moneda europeană fără acordul UE. Estimările arată că
moneda euro este folosită zilnic de aproximativ 334 de milioane de europeni.
In cadrul Uniunii Europene exista zona euro, in cadrul careia intra statele Austria, Belgia,
Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta,
Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. Andorra, Monaco, San Marino și Vatican
deasemenea folosesc de asemenea euro, deși nu sunt în mod oficial membri euro, și nici membri
ai UE. Dintre acestea, Monaco, San Marino și Vatican și-au creat propriile monede. Andorra
folosește monede franceze și spaniole, de vreme ce au folosit francul francez și peseta spaniolă
drept monede ale sale. Aceste țări folosesc euro datorită unor înțelegeri cu statele membre UE
(Italia în cazul principatului San Marino și al orașului Vatican, precum și Franța în cazul
principatului Monaco), aprobate de către Consiliul Uniunii Europene. Alte locuri în care se
folosește moneda euro sunt Departamentele Franceze de peste mări: Guyana Franceză, Réunion,
Sfântul Pierre și Miquelon, Guadeloupe, Martinica, Sfântul Bartolomeu, Sfântul Martin,
Mayotte, și insule nelocuite Clipperton și Teritoriile Australe și Antarctice Franceze; Regiunile
autonome portugheze Azore și Madeira precum și Insulele Canare (care țin de Spania).
La sfârșitul anului 2010, proporția euro în cazul rezervelor valutare globale era de 26,3%
cu o valoare de aproximativ 5.120 miliarde de dolari, fiind a doua monedă de rezervă a lumii
după dolar. Actual există aproximativ 11 miliarde de bancnote euro în circulație.
2.2. Caracteristica monedelor euro
Un euro este subdivizat în 100 de cenți, numiți și centime în țările vorbitoare de limbi
romanice, sau leptó în Grecia. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față
națională, care să indice de unde provin. Aceasta informație este însă conținută într-un cod de pe
reversul monedei. Prima literă indică în mod unic țara în care a fost emisă, numerele rămase dind
o cifra de verificare unică pentru acea țară. Litera care identifică țara este în ordinea inversă

3
alfabetului corespunzătoare inițialei țării date. (B – Lituania, C – Letonia, D – Estonia, E –
Slovacia, H – Slovenia, etc).
Toate monedele au o față comună (1, 2, 5, 10, 20 și 50 eurocenți; 1 și 2 euro), iar cealaltă
față este specifică țării emitente a monedei (chiar și pentru Monaco, San Marino și Vatican care
și-au realizat propriile monede). Toate bancnotele sunt realizate după o machetă comună pentru
toată zona euro.
Simbolul euro a fost inspirat de litera grecească epsilon. „E“ este, desigur, și prima literă
din cuvântul „Europa“. Cele două linii orizontale paralele marcate de pe biletele euro
intenționează să simbolizeze stabilitatea valutei. Abrevierea oficială a euro, EUR, a fost
înregistrată la Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO). O dată cu introducerea
monedei EURO, a fost introdusă şi o nouă rata de dobândă de referinţă pentru piaţa interbancară
europeană EUROLIBOR (Euro London Interbank Offered Rate), ea fiind stabilită de către
principalii operatori ai pieţei financiare din Londra.
Documentele oficiale ale UE utilizează termenii euro și cent atât la singular cât și la plural.
În funcție de variațiile limbilor statelor membre ale uniunii se mai folosesc și alte nume, în timp
ce cuvântul grecesc pentru „centimă” este lepto, pl. lepta. În limba română, atât la singular, cât și
la plural, denumirea corectă este euro.
În luna iunie 1997, Consiliul European de la Amsterdam a ales seriile grafice câștigătoare
concepute de Luc Luycx de la Monetăria Regală a Belgiei, graficianul care a conceput fața
europeană a monedelor euro.
La zece ani după apariția bancnotelor euro, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat, la
8 noiembrie 2012, că urmează să introducă în circulație, în mod treptat, începând cu luna mai
2013, a doua serie de bancnote euro intitulată „Europa”, după numele personajului din mitologie,
care a dat numele continentului. La 10 ianuarie 2013, a fost dezvăluită publicului noua bancnotă
cu valoare nominală de 5 euro, iar în cursul lunii mai 2013, primele bancnote cu această valoare
nominală au fost distribuite prin bancomate și la ghișeele băncilor. Bancnotele din prima serie
fiind retrase treptat din circulație.
3. Istoria euro
Numele euro a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995 de catre Consiliului European de
la Madrid, iar moneda însăși a intrat pe piețele internaționale la 1 ianuarie 1999, succedând
vechea unitate monetară europeană ECU (European Currency Unit), devenind moneda oficială a
11 state europene: Franţa, Germania, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg, Spania, Portugalia,
Austria, Irlanda şi Finlanda, dar euro nu exista decât sub forma unei monede virtuale. De la 1
ianuarie 2002, a fost introdusă în circulație înlocuind în cele din urmă monedele naționale din
Zona euro. Într-o primă etapă, Bancile Centrale Nationale au furnizat bancnote și monede
băncilor comerciale care, la rândul lor, au distribuit numerarul magazinelor, sucursalelor bancare
etc. Noua serie de numerar nu dobândise încă statutul de monedă oficială, astfel că circulația
acesteia era interzisă. Vechile monede şi-au mai păstrat valoarea legală până la data limită de 28

4
februarie 2002. Data finală de valabilitate a monedelor naționale variază de la un stat la altul.
Prima monedă care a dispărut a fost marca germană, la 31 decembrie 2001, ultimele monede
dispărând la 28 februarie 2002, data la care toate monedele ar fi trebuit să-și înceteze valoarea
legală în statele respective.
De la 2 februarie 2002, litasul lituanian a intrat în ERM II, rata de schimb fiindu-i fixată în
raport cu euroul în locul dolarului american. Danemarca și Regatul Unit au obținut o derogare,
nefiind obligate să adopte moneda euro. Suedia nu are nicio derogare în acest sens, dar, totuși, a
decis în 1997 să nu se alăture zonei euro, așa că nu a făcut niciun efort spre a îndeplini criteriul
necesar, de a avea o rată stabilă de schimb. Tara data a făcut un referendum pe tema monedei
unice europene la 14 septembrie 2003, participanții votând împotriva adoptării euro, cu 56,1 %
voturi contra și numai 41,8 % voturi pentru. În Danemarca un referendum similar euro a avut loc
la 28 septembrie 2000, rezultând un procent de 53,2 % împotriva aderării.
Muntenegru și Kosovo, care au folosit drept monedă marca germană, au adoptat de
asemenea moneda euro, deși, nu au intrat în nicio înțelegere legală explicită cu UE care să le
permită acest lucru. Țările care au avut moneda națională fixă în raport cu marca germană, de
exemplu Bulgaria și Estonia, și-au fixat și ele ratele de schimb în raport cu euroul.
În iunie 2010 cererea Estoniei de a adopta euro în mod oficial a fost aprobată, astfel încât
la 1 ianuarie 2011 Estonia a devenit a 17-a țară participantă la Zona euro. Iar la 1 ianuarie 2014
Letonia a adoptat moneda euro ca fiind de baza pe teritoriul sau.
3.1. Criza euro din 2010
Criza economică globală care a debutata în anul 2008 a afectat și moneda euro în mod
puternic. În plus, a apărut și criza Greciei, care pe de o parte falsificase datele sale economice și
monetare cu scopul de a primi aprobările pentru Zona euro, și pe de altă parte în anul 2010 a
ajuns în pragul falimentului statal. Dar și alte state din Zona euro nu-și îndeplinesc obligațiile
prescrise de a-și limita datoriile bugetare anuale noi la maximum 3 % din PIB-ul anual și cele
totale la 60 % din PIB, așa cum ar fi Spania, Portugalia, Italia, Irlanda ș.a. de remarcat ca aceste
cerinte au fost introduce dupa aderarea in 2004 a mai multor state in Uniunea Europeana, cu
scopul de a limita aderarea masiva a altor state in uniune si de pregati statele care doresc sa
adere. Drept consecință, în perioada martie-iunie 2010 statele Zonei euro au hotărât o serie de
măsuri financiare cu scopul de a sprijini moneda unica, printre care garanții și credite în valoare
totală de 750 miliarde euro (inclusiv o participare din partea FMI). Aceasta este o sumă
exorbitantă, iar această hotărâre încalcă grav propriile principii ale Băncii Centrale Europene,
care până acum și-a dorit să fie independentă de orice stat și orice politică, conform criteriilor
internationale.
4. Criterii pentru adoptarea monedei unice. Criteriile de la Maastricht
Acestea reprezinta reguli (criterii de convergență) pe care trebuie să le îndeplinească o țară
pentru a putea adopta moneda euro. Scopul acestora este de a proteja stabilitatea monedei. Țările
respective trebuie de asemenea să implementeze legi specifice referitoare la funcționarea

5
băncilor naționale și la alte aspecte monetare. Potrivit tratatelor respective, statele membre ale
Uniunii Europene trebuie să adopte moneda unică de îndată ce îndeplinesc condiţiile de
convergenţă impuse de Tratatul de la Maastricht, cu excepţia Marii Britanii, Danemarcei şi
Suediei. Rolul criteriilor de convergenţă este de a asigura stabilitatea monezii unice. Aceste
criterii se referă la politica financiară, nivelul preţurilor, al dobânzilor şi al cursului de schimb
dintr-o ţară membră a UE. Criteriul de politică financiară este un criteriu permanent şi solicită ca
deficitul bugetar al ţării ce trebuie să adopte moneda unică să fie mai mic de 3%, iar gradul de
îndatorare să fie mai mic de 60% din PIB.
5. Avantajele si dezavantaje ale monedei euro
Avantaje
Moneda respectiva promovează comerțul și creșterea economică. Consumatorii pot
compara mai ușor prețurile din țările care fac parte din zona euro, ceea ce conduce la o
competiție corectă între firme. Prin eliminarea riscurilor și a nesiguranței la ratele de schimb,
euro reduce costurile asociate desfășurării de activități economice în altă țară. In acelasi timp
gestiunea solida a monedei euro a determinat scăderea inflației și a ratei dobânzilor. Această
stabilitate și dimensiunea zonei euro nu numai că atrag mai multe investiții străine, dar fac și
economia să fie mai rezistentă la șocurile externe.
Avantajele adoptării euro au fost sumarizate pe scurt într-o formă accesibilă publicului larg
de Miroslav Singer, viceguvernator la Banca Națională a Cehiei:

Beneficiile macroeconomice ale trecerii la euro:

1.Reducerea riscului de turbulențe monetare și financiare
2.Efect de disciplinare asupra politicilor economice întreprinse
3.Reducerea primei de risc la împrumuturi pentru economiile mai puțin dezvoltate
4.Posibila stabilizare a nivelului dobânzilor pe termen lung.

Beneficiile microeconomice ale trecerii la euro

1.Eliminarea riscului de evoluție a ratei de schimb în raport cu Zona Euro
2.Reducerea costului tranzacțiilor
3.Creșterea transparenței internaționale a prețurilor
4.Creșterea volumului schimburilor externe

Aceste avantaje ar urma să se concretizeze într-o dezvoltare economică mai rapidă, alocarea mai
eficientă a resurselor, câștiguri de bunăstare și stabilitate crescută.

6
 Dezavantaje
Există patru probleme principale, dintre care vom insista numai asupra primelor două.
Costuri și riscuri asociate cu intrarea în Zona Euro
1.Dificultatea de a stabili corect paritatea cu care se face trecerea la euro
2.Pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb pentru ajustare în cazul
unor șocuri
3.O anumită poziție în politica monetară nu va putea mulțumi toate țările din Zona Euro
4.Posibile asimetrii în transmiterea politicii monetare

Aceste efecte cu potențial negativ pot fi atenuate prin progrese în ceea ce privește sincronizarea
cât mai bună cu economiile din Zona Euro ( așa-numita convergență reală, structurală, financiară
și ciclică). Trebuie subliniat că îndeplinirea criteriilor de la Maastricht constituie o condiție
necesară dar nu și suficientă.
Alta opinie
Conform opiniei lui Radu Golban (politolog şi jurist roman), plecand de la disputele din
culisele Uniunii exista doua intrebari: Euro - moneda create dupa lozinca U.E. - "Unitate in
diversitate"? si Eurosistemul - atom fara nucleu sau atom cu 16 nuclee?
Argumentele pro la prima intrebare fiind:
1. Moneda unica nu are o denumire unanim acceptata.
2. Moneda unica nu este emisa de o singura entitate, avand mai multe origini.
3. Moneda unica prezinta particularitati de inseriere teritorial-statala.
4. Moneda unica "nu este unica" sub aspectul simbolisticii si designului
5. Autonomia in materie monetara exista inca la anumite niveluri in zona Euro.
6. Euro este moneda oficiala si in teritorii extra-europene.
Iar pentru a doua sunt:
1. Eurosistemul nu dispune de un centru monetar. Este vorba despre unitatea descentralizata
dintre douasprezece banci centrale (nationale) si Banca Centrala Europeana care este
responsabila dedispunerea si dirijarea banilor in Uniunea Economica si Monetara.
2. In cadrul Eurosistemului se practica dobanzi reale diferentiate.
3. Eurosistemul promoveaza o politica discriminatorie din punctual de vedere al garantiilor
publice si private acceptate.

7
4. In cadrul Eurosistemului Banca Centrala Europeana B.C.E. nu joaca rolul unui imprumutator
de ultima instanta.
Un aspect care "irita" destul de mult este cel privind insemnele monedelor euro. In cazul
monedelor euro (care au o parte nationala) Consiliul Guvernator al sistemului Euro a hotarat (din
anul 1998) ca pe suportul material al monedei europene sa lipseasca identificarea bancilor
nationale de rezerve emitente.
Exemplul Greciei versus exemplul țărilor baltice
Simpla parcurgere a unei perioade de control de doi ani (mecanismul ERM II), nu ajunge,
ideea fiind de a respecta spiritul restricțiilor economice impuse. Ajustarea pentru a corespunde
pentru moment poate avea consecințe nefaste pe termen mediu și lung. Cel mai bun exemplu îl
constituie Grecia, care a intrat pe ultima sută de metri în formula inițială a Zonei Euro. Stabilită
inițial la o valoare de conversie în euro mai rezonabilă în raport cu forța economică și
productivitatea economiei elene, drahma a avut în ”perioada de carantină” ERM II, o deviație
mai mare de șase procente peste paritatea centrală în jurul căreia trebuia să-și demonstreze
stabilitatea, cu un maxim de 9%. Urmare a acestui fapt, drahma a fost reevaluată cu puțin timp
înainte de a fixa paritatea de trecere la euro cu 3,5%. Și a rămas la acel nivel, indiferent de
tensiunile induse în economia nationala, ceea ce ar fi reclamat o politică bugetară mai prudentă
plus o flexibilitate mai mare în restructurarea economiei. Sub presiunea crizei mondiale și pe
fondul incapacității de adaptare rapidă, datoria publică a scăpat de sub control.

Intrarea în Zona Euro cu o rată de schimb inadecvată forței reale a economiei poate
conduce la supraîncălzirea economiei și inflație în cazul subevaluării sau la stagnare economică
și deficite persistente de cont curent, cazul Greciei. Costurile de ajustare rezultate dintr-o rată de
schimb supraevaluată sunt semnificativ mai mari decât cele aferente unei rate de schimb
subevaluate.

În ceea ce privește pierderea posibilității de a utiliza politica monetară și rata de schimb

pentru ajustare în cazul unor șocuri. Putem vedea evoluția pe care au avut-o țările baltice și
Bulgaria, a căror valută națională este legată prin curs fix de euro (Estonia a și adoptat euro în
2011). Se poate observa impactul puternic pe care l-a avut criza în țările baltice, puse în
imposibilitatea de a contracara reducerea bruscă a fluxurilor străine de capital prin măsuri
combinate de politică monetară și de devalorizare a monedei naționale.
Concluzii
Dupa cum am vazut mai sus, moneda euro este pe larg utilizata pe continentul european si
nu numai, acesta fiind foarte populara dar si avind o serie de probleme legate de evolutia
evenimentelor din zona euro, plus particularitati ale sstemului euro. Mai sus am vazut evolutia
istorica a acestei monede, remarcind toate premisele si deciziile luate de tarile respective in

8
sensul adoptarii monedei unice. Chiar si acum exista opinii pro si contra, cum am vazut mai
devreme. Deasemenea, odata cu trecerea timpului, se vor evidentia si alte avantaje si dezavantaje
ale monedei date, asupra carora populatia va polemiza. Per general, avantajele monedei unice
sunt mai multe decit dezavantajele, motiv pentru care si a fost adoptata moneda respectiva in
multe tari europene.
Bibliografie
Pagina oficiala a Uniunii Europe (deasemenea acte legislative ale Uniunii Europene)
http://europa.eu/index_en.htm (accesat 10.05.2016)
Publicatia Bursa.ro, articolul Istoria monedei Euro, disponibil la http://www.bursa.ro/ghidul-
investitorului-istoria-monedei-euro-43835&s=print&sr=articol&id_articol=43835.html (accesat
10.05.2016)
Publicatia Cursdeguvernare.ro, articolul Trecerea la euro: avantaje, dezavataje – riscurile. De ce
2019 în loc de 2015. Și exemplul Greciei, disponibil la http://cursdeguvernare.ro/trecerea-la-
euro-avantaje-dezavataje-riscurile-de-ce-2019-in-loc-de-2015-si-exemplul-greciei.html (accesat
10.05.2016)
Publicatia Curs-euro.ro, articolul Istoric moneda Euro http://www.curs-euro.ro/istoric-euro
(accesat 10.05.2016)
Publicatia Hotnews.ro, articolul Moneda euro- elemente de vulnerabilitate, disponibil la
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-8739485-moneda-euro-elemente-vulnerabilitate.htm (accesat
10.05.2016)
Tratatul de la Maastricht, document official al Uniunii Europene 1992.
Wikipedia, enciclopedie libera, articolul Economic and Monetary Union of the European Union,
disponibil la
https://en.wikipedia.org/wiki/Economic_and_Monetary_Union_of_the_European_Union
(accesat 10.05.2016)
Wikipedia, enciclopedie libera, articolul Euro, disponibil la https://ro.wikipedia.org/wiki/Euro
(accesat 10.05.2016)