URO

Euro este moneda oficiala a 19 din cele 28 de state participante ale Uniunii Europene. Aceste
state , cunoscute colectiv ca Zona Euro, sunt: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franta,
Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia,
Slovacia, Slovenia si Spania.
Andora, Monaco, San Marino si Vatican folosesc de asemenea euroul, desi nu sunt n mod oficial
membri euro, si nici membri ai UE. (Au folosit nainte monede proprii care nsa au fost nlocuite
prin euro.) Dintre acestea, Monaco, San Marino si Vatican si-au creat propriile monede, cu
propriile simboluri statale pe revers. Andorra foloseste monede franceze si spaniole, de vreme ce
au folosit francul francez si peseta spaniola drept monede ale sale. Aceste tari folosesc euroul
datorita unor ntelegeri cu statele membre UE (Italia n cazul principatului San Marino si al
orasului Vatican, precum si Franta n cazul principatului Monaco), aprobate de catre Consiliul
Uniunii Europene.
Muntenegru si Kosovo, care au folosit drept moneda marca germana, au adoptat de asemenea
moneda euro, desi, spre deosebire de cele trei state de mai sus, nu au intrat n nicio ntelegere
legala explicita cu UE care sa le permita acest lucru.
Alte locuri n care se foloseste moneda euro sunt Departamentele Franceze de peste mari:Guyana
Franceza, Runion, Sfantul
Pierre
si
Miquelon, Guadeloupe, Martinica, Sfantul
Bartolomeu, Sfantul Martin, Mayotte, si insule nelocuite Clipperton si Teritoriile Australe si
Antarctice Franceze; Regiunile autonome portugheze Azore si Madeira precum si Insulele
Canare (care tin de Spania).
Danemarca si Regatul Unit au obtinut o derogare, nefiind obligate sa adopte moneda
euro. Suedianu are nicio derogare n acest sens, dar, totusi, a decis n 1997 sa nu se alature zonei
euro, asa ca nu a facut niciun efort spre a ndeplini criteriul necesar, de a avea o rata stabila de
schimb. Suedia a facut un referendum pe tema monedei unice europene la 14 septembrie 2003,
participantii votand mpotriva adoptarii euro, cu 56,1 % voturi contra si numai 41,8 % voturi
pentru. Aceasta decizie a fost luata pentru o perioada de minimum cinci ani.
n Danemarca un referendum pe tema aderarii la euro a avut loc la 28 septembrie 2000, rezultand
un procent de 53,2 % mpotriva aderarii.

Numele euro a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, iar moneda nsasi a intrat pe pietele
internationale la 1 ianuarie 1999, nlocuind asa-numita unitate monetara europeana ( ECU ), iar
apoi, la 1 ianuarie 2002, a fost introdusa n circulatie nlocuind n cele din urma monedele
nationale din Zona euro.
La reuniunea Consiliului European de la Madrid din luna decembrie 1995, sefii statelor europene
au stabilit denumirea noii monede: euro. Alte propuneri au fost respinse din cauza conotatiilor
nationale. Printre aceste propuneri s-au numarat ducat, ecu, florin, franc sau cea de
utilizare a euro ca prefix la valute existente (de exemplu euromarca). S-a cazut de acord ca
denumirea monedei sa fie aceeasi n toate limbile oficiale ale Uniunii Europene (UE), tinand
seama de alfabetele diferite, si sa fie usor de pronuntat. n primul rand, denumirea trebuia sa fie
simpla si reprezentativa pentru Europa. Documentele oficiale ale UE utilizeaza
termenii euro si cent atat la singular cat si la plural. n functie de variatiile limbilor statelor
membre ale uniunii se mai folosesc si alte nume, ca de exemplu pluralul italian pentru euro
este euri, n timp ce cuvantul grecesc pentru centima este lepto, pl. lepta (, pl. ).
n limba romana, atat la singular, cat si la plural, denumirea corecta este euro.
Cronologie:
1999 - Lansarea monedei Euro ca moneda virtual
2002 - onedele si bancnotele Euroa au fost lansate in 12 state UE
2007 - Slovenia adopta Euro
2008 - Cipru adopta Euro
2009 - Slovacia adopta Euro
2011 - Estonia adopta Euro
2014 - Letonia adopta Euro
2015 - Lituania adopta Euro
Estimarile arata ca moneda euro este folosita zilnic de aproximativ 334 de milioane de europeni.
Un euro este subdivizat n 100 de centi, numiti si centime n tarile vorbitoare de limbi romanice,
sau lept () n Grecia.

Bancnotele EURO
Pe aversul bancnotelor euro din ambele serii sunt redate ferestre si porti ce simbolizeaza spiritul
european de deschidere si de cooperare. Podurile de pe reversul bancnotelor sunt simbolul
comunicarii ntre popoarele Europei, precum si ntre Europa si restul lumii.
Ferestrele, portile si podurile prezentate pe bancnote sunt ilustratii stilizate si nu reprezinta
imagini ale unor edificii reale.
Alte elemente grafice sunt:

denumirea monedei - euro - redata pe bancnotele din prima serie cu caractere atat latine
(EURO), cat si grecesti (EYP), n timp ce pe bancnotele din seria Europa aceasta este
redata si cu caractere chirilice (EBPO);

initialele Bancii Centrale Europene n cinci variante lingvistice - BCE, ECB, EZB, EKT
si EKP pentru prima serie si n noua variante lingvistice pentru cea de-a doua serie:

BCE: franceza, italiana, portugheza, romana si spaniola;

ECB: ceha, daneza, olandeza, engleza, letona, lituaniana, slovaca, slovena si

suedeza;

: bulgara;

EZB: germana;

EKP: estona si finlandeza;

EKT: greaca;

EKB: maghiara;

BE: malteza;

EBC: polona;

simbolul , indicand protectia drepturilor de autor;

drapelul UE.

Fiecare bancnota poarta semnatura lui Willem F. Duisenberg, Jean-Claude Trichet sau Mario
Draghi primul, al doilea i, respectiv, al treilea preedinte al Bancii Centrale Europene. Toate
aceste bancnote sunt valabile n egala masura.

Willem F. Duisenberg

Jean-Claude Trichet

Mario Draghi

Bancnotele prezinta o harta geografica a Europei. ntrucat imprimarea ofset n volum mare nu
permite reproducerea exacta a elementelor grafice de mici dimensiuni, insulele cu o suprafaa
mai mica de 400 de kilometri patrai nu sunt redate. Seria Europa prezinta o harta geografica
revizuita a Europei, care include Malta i Cipru.
Casetele mici din partea de jos a bancnotei ilustreaza Insulele Canare i unele teritorii de peste
mari care aparin Franei i n care se folosete, de asemenea, euro.

Banca centrala care a solicitat tiparirea unei bancnote (si care nu este neaparat banca centrala a
tarii care tipareste bancnota) este indicata printr-o litera sau prin codul tarii inscriptionat naintea
numarului de serie, dupa cum se poate vedea mai jos:
Codurile tarilor

Belgia
Z
Germania X
Estonia
D
Irlanda
T
Grecia
Y
Spania
V
Franta
U
Italia
S
Cipru
G
Letonia
C (1)
Lituania
B (2)
Luxemburg (3)
Malta
F
Tarile de P
Jos
Austria
N
Portugalia M
Slovenia H
Slovacia E

Finlanda

(1) Letonia a adoptat euro la data de 1 ianuarie 2014. n viitor, n cazul n care i se va aloca
producerea unor bancnote din prima serie, Latvijas Banka va putea utiliza litera C n
numarul de serie. Cu toate acestea, utilizarea acestei litere este nca incerta, depinzand de
viitoarele aranjamente legate de producerea bancnotelor.
(2) Lituania a adoptat euro la data de 1 ianuarie 2015. n viitor, n cazul n care i se va
aloca producerea unor bancnote din prima serie, Lietuvos bankas va putea utiliza litera B
n numarul de serie. Cu toate acestea, utilizarea acestei litere este nca incerta, depinzand
de viitoarele aranjamente legate de producerea bancnotelor.
(3) Bancnotele euro noi emise de Banque centrale du Luxembourg contin codul bancilor
centrale ale tarilor n care au fost produse bancnotele pentru Luxemburg.

Bancnotele euro exista n apte cupiuri diferite: 5 EUR, 10 EUR, 20 EUR, 50 EUR, 100 EUR,
200 EUR i 500 EUR. Bancnotele euro sunt utilizate ca mijloace legale de plata n ntreaga zona
euro i ilustreaza stiluri arhitecturale care au caracterizat diferite perioade din istoria Europei.
Imagine

Caracteristici
Dimenisune: 120 X 62 mm
Culoare:gri
Sti arhtectural:classic
Dimenisune: 127 X 67 mm
Culoare:rosu
Sti arhtectural:romaic

Dimenisune: 133 X 72 mm
Culoare:albastru
Sti arhtectural:gotic

Dimenisune: 140 X 77 mm
Culoare:portocaliu
Sti arhtectural:renascentist

Dimenisune: 147 X 82 mm
Culoare:verde
Sti arhtectural: baroc si
rococo

Dimenisune: 153 X 82 mm
Culoare:galben-maroniu
Sti arhtectural: arhitectura
secolului al XIX-lea

Dimenisune: 160 X 82 mm
Culoare:violet
Sti arhtectural: arhitectura
moderna a secolului al
XX-lea

Denominatie

Diametr Grosim Masa Compozitie

Margine

1 cent | 0,01 16,25 mm 1,67 mm

2,30
g

Otel cu un nvelis de
cupru

Neteda

2 centi | 0,02 18,75 mm 1,67 mm

3,06
g

Otel cu un nvelis de
cupru

Neteda cu o canelura

5 centi | 0,05 21,25 mm 1,67 mm

3,92
g

Otel cu un nvelis de
cupru

Neteda

10 centi |
0,10

19,75 mm 1,93 mm

4,10
g

Aliaj de cupru (aur

nordic)

Cu crestaturi fine

20 centi |
0,20

22,25 mm 2,14 mm

5,74
g

Aliaj de cupru (aur

nordic)

Neteda (cu sapte spatii)

50 centi |
0,50

24,25 mm 2,38 mm

7,80
g

Aliaj de cupru (aur

nordic)

Cu crestaturi fine

1 euro | 1,00 23,25 mm 2,33 mm

7,50
g

Interior: aliaj de cuprunichel

Exterior: nichel-bronz

Sase segmente
alternante, trei
netede, trei zimtate

2 euro | 2,00 25,75 mm 2,20 mm

8,50
g

Interior: nichel-bronz
Exterior: aliaj de cupru- Zimtata, inscriptionata
nichel

Leul (RON)
Leul romanesc nou (codul ISO 4217: RON) este noua unitate monetara a Romaniei. La data
de 1 iulie 2005, leul romanesc a pierdut ultimele 4 zerouri, prin denominare (reevaluare) la rata
de 1 leu nou (simbol bancar: RON) pentru 10.000 lei "vechi" (simbol bancar: ROL)
De la 1 iulie 2005 sunt n circulatie urmatoarele bancnote si monede:

monede: 1 ban, 5 bani, 10 bani, 50 bani

bancnote: 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 lei, 100 lei, 200 lei (emisa n 2006), 500 lei

n plus, pana la 31 decembrie 2006 au circulat n paralel si vechile nsemne monetare, emise n
perioada 2000-2003:

monede: 100 lei (1 ban); 500 lei (5 bani); 1.000 lei (10 bani); 5.000 lei (50 bani)
bancnote: 10.000 lei (1 leu); 50.000 lei (5 lei); 100.000 lei (10 lei); 500.000 lei (50 lei);
1.000.000 lei (100 lei)

Imagine

Descriere
Dimensiune: 120 62 mm, identica cu cea a
bancnotei de 5 . Culoare predominanta:
verde.
Pe fata se afla portretul istoricului Nicolae
Iorga, iar pe verso Manastirea Curtea de
Arges precum si stemaTarii Romanesti.

Dimensiune: 127 67 mm, identica cu cea a

bancnotei de 10 . Culoare predominanta:
violet.
Pe fata se afla portretul
compozitorului George Enescu, iar pe
verso Ateneul Roman precum si un piansi un
fragment de partitura muzicala.

Dimensiune: 133 72 mm, identica cu cea a

bancnotei de 20 . Culoare predominanta:
rosu.
Pe fata se afla portretul pictorului Nicolae
Grigorescu, iar pe verso o casa taraneasca si
un fragment dintr-o pictura de-a sa.

Dimensiune: 140 77 mm, identica cu cea a

bancnotei de 50 . Culoare predominanta:
galben.
Pe fata se afla portretul aviatorului si
inventatoruluiAurel Vlaicu, iar pe verso unul
din prototipurile sale deavion si un cap
de vultur.

Dimensiune: 147 82 mm, identica cu cea a

bancnotei de 100 . Culoare predominanta:
albastru.
Pe fata se afla portretul scriitorului Ion Luca
Caragiale, iar pe verso o statuie a sa si
vechea cladire a Teatru National din
Bucuresti.

Dimensiune: 150 82 mm. Culoare

predominanta: portocaliu.
Pe fata se afla portretul scriitorului si
filosofului Lucian Blaga, iar pe
verso Ganditorul de la Hamangia si o
veche moara de apa.

Dimensiune: 153 82 mm, identica cu cea a

bancnotei de 200 . Culoare predominanta:
gri.
Pe fata se afla portretul poetului Mihai
Eminescu, iar pe verso o pagina din ziarul
Timpul, un tei, si cladireaBibliotecii
Centrale Universitare din Iasi

Avers
0,01

0,05

0,10

0,50

Revers

Denominatie
1 ban (0,01 lei)

Diametru
16,75 mm

Grosime
1 mm

Masa
2,4 g

5 bani (0,05 lei)

18,25 mm

1,5 mm

2,78 g

10 bani (0,10 lei)

20,05 mm

1,9 mm

4g

Compozitie
Otel cu invelis de
alama
Otel cu invelis de
cupru
Otel cu invelis de
nichel

Margine
Zimtata
Zimtata
Zimtata

50 bani (0,50 lei)

23,75 mm

2 mm

6,1 g

Aliaj cupru-zinc
nichel

Neteda

Moneda de 50 de bani cu character comemorativ

Aurel Vlaicu, an de emisiune 2010

Mircea cel Batran, an de emisiune 2011

Neagoe Basarab, 2012

Vladislav Vlaicu, 2014

Adoptarea monedei Euro de catre Romania

Adoptarea monedei Euro de catre statele membre Uniunii Europene, reprezinta o obligaie
juridica pentru fiecare stat cu excepia Regatului Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord
respectiv Danemarcei. Trebuie precizat faptul ca momentul adoptarii monedei euro de catre
fiecare stat ramane la latitudinea acestuia. Prin tratatului de la Maastricht au fost stabilite i
criteriile de convergena nominala ce trebuie sa fie ndeplinite de catre arile care doresc sa
acceada la moneda Euro. Astfel, prin realizarea convergentei nominale s-a urmarit ndeplinirea
criteriilor monetare i fiscale stabilite prin Tratatul de la Maastricht:
A. Criteriile monetare:
Stabilitatea preurilor inflaia nu trebuie sa depaeasca mai mult de 1,5 puncte
procentuale media ratelor de inflaie a primelor 3 state membre UE cu cele mai
stabile preuri.
Stabilitatea cursului de schimb trebuie respectate limitele normale de fluctuaie
prevazute de ERM II (Exchange Rate Mechanism), respectiv 15% timp de cel
puin 2 ani nainte de adoptarea monedei euro, fara devalorizarea monedei
naionale. Ca i n cazul stabilitaii preurilor aceasta ndeplinirea acestui criteriu
este eseniala deoarece probeaza capacitatea fiecarei ari de a face faa ocurilor
interne i externe, fara a utiliza devalorizarea propriei monede ca mijloc de
ajustare. n plus regulile uniunii monetare nu permit ca o ara sa acceada la
aceasta cu moneda devalorizata ntrucat ar echivala cu avantaje din punct de
vedere al competitivitaii.
Convergenta ratelor de dobanda pe termen lung valoarea ratelor de dobanda nu
trebuie sa depaeasca cu mai mult de 2 puncte procentuale media ratelor de
dobanda din cele mai performante 3 ari n domeniul stabilitaii preurilor
B. Criteriile fiscale:
Deficitul bugetar poate sa fie maximum 3% din PIB
Datoriile publice poate sa fie de cel mult 60% din PIB.
Prin urmare, ndeplinirea acestor condiii permite unei ari membre Uniunii Europene sa
faca un pas spre ERM II, unde pe parcursul a minim 2 ani trebuie sa dovedeasca ca
ndeplinete criteriile ntr-o maniera sustenabila, adica ntr-o maniera de durata, iar dupa
aceasta i se permite intrare n Zona Euro.

Avantajele adoptarii monedei Euro

A. Beneficiile utilizarii monedei euro pentru populaie:
Preuri mai stabile moneda euro a determinat un nivel mai scazut al inflaiei i o
oarecare stabilitate a preurilor. Astfel nivelul redus al inflaiei a condus la
conservarea puterii de cumparare i totodata a nivelului economiilor populaiei.
O piaa mai competitiva astfel populaia are posibilitatea de a compara preurile
bunurilor din zona euro i prin urmare sa achiziioneze acele bunuri care au
preurile cele mai scazute. n acest fel este stimulata concurenta ntre
producatori/comerciani, preurile bunurilor/serviciilor fiind meninute la un nivel
scazut.
Dobanzi mai mici la creditele contractate avand n vedere faptul ca nivelul ratei
inflaiei este scazut, costurile aferente mprumuturilor bancare contractate vor fi

mai puin mpovaratoare pentru populaiei, mai ales inand cont de faptul ca riscul
valutar este eliminat de la nceput.
Mai multe locuri de munca fiind eliminat riscul de schimb valutar, companiile
sunt stimulate sa investeasca n arile din zona Euro, creandu-se astfel noi locuri
de munca pentru populaia din arile respective.
B.Beneficiile utilizarii monedei euro pentru companii:
Oportunitai mai mari de investiii Avand n vedere rata inflaiei mai scazuta n
zona Euro i implicit a ratelor de dobanda la credite este redusa incertitudinea n
mediul economic, facilitand astfel investiiile. Prin urmare va crete cantitatea de
bunuri i servicii distribuite pe piaa, dar i o productivitate mai mare fiind
antrenata astfel creterea economica i crearea de noi locuri de munca.
Stimularea comerului n zona Euro nainte de introducerea monedei euro,
comerul implica mai multe monede naionale ce aveau cursuri fluctuante. Pentru
a reduce riscul tranzacionarii companiile vindeau la preuri mai ridicate n
strainatate, descurajand astfel comerul. n prezent n arile care au adoptat
moneda euro acest risc a disparut astfel ca preurile ofertei de bunuri i servicii
sunt mai scazute. De asemenea i companiile din arile din afara zonei euro sunt
interesate sa deruleze tranzacii comerciale cu arile din zona Euro deoarece
beneficiaza de o piaa mare n care se utilizeaza o singura moneda.
O mai buna integrare a pieelor financiare prin eliminarea riscului valutar i prin
armonizarea reglementarilor pieelor financiare a fost facilitata o mai buna
circulaie a capitalurilor, deci o eficiena crescuta a plasarii fondurilor. n plus,
dimensionarea pieei financiare din zona euro atrage mai multe fonduri pentru
investiii, permiandu-le investitorilor sa-i disperseze riscurile ntr-o masura mult
mai mare.

Dezavantajele adoptarii monedei Euro

Desi EURO permite avantaje economice substantiale, el aduce, de asemenea, multe
costuri.
Cel mai des invocat inconvenient al uniunii monetare este pierdera suveranitatii nationale.
Transferul la nivel comunitar al unor component nationale de ordin monetar si fiscal ar implica
faptul ca tari viguroase si stabile accepta luarile de decizii ale altot tari uneori mai slabe si mai
lipsite de rezistenta pe planul luptei impotrive inflatiei.
Integrarea monetara i perfecta mobilitate a capitalurilor determina paralizarea politicilor
monetare. n momentul integrarii depline, bancile centrale ale statelor membre vor fi absorbite de
o banca centrala supranaionala. Dispariia unei asemenea instituii, ca i variaiile dirijate ale
cursurilor de schimb pot da natere unor probleme serioase daca ritmurile de evoluie a salariilor,
productivitaii i preurilor au tendine diferite n diversele ari membre.

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

FACULTATEA DE FINANTE BANCI, CONTABILITATE SI ADMINISTRAREA

AFACERII

A EFECTUAT: JARDAN ELENA,

FINANTE BANCI
ANUL II.

BUCURESTI, 2015

8205156398

180 euro