Lucrare de Licenta

Introducere...................................................................................................
Capitolul 1. Aspecte toretice privind bonitatea agenţilor economici şi

metode de determinare a ei
1.1. Indicatorii bonităţii agenţilor economici………………………………6

1.1.1. Indicatori de lichiditate.......................................................................8
1.1.2. Indicatori de solvabilitate Insolvabilitatea sau riscul de faliment.....10
1.1.3. Indicatori de rentabilitate..................................................................12
1.1.4. Indicatori de echilibru...................................................................... 14
1.2. Categorii de bonitate........................................................................... 16
Capitolul 2 . Studiu de caz aplicativ privind analiza bonităţii la SC

Geromed SA Mediaş
2.1. Prezentarea societăţii...........................................................................17

2.2. Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari..................19
2.3. Analiza bonităţii SC GEROMED SA................................................. 20
2.3.1. Analiza lichidităţii............................................................................20
2.3.2. Analiza solvabilităţii firmei............................................................. 24
2.3.3. Analiza rentabilităţii.........................................................................30
Concluzii şi propuneri.............................................................................37
Bibliografie................................................................................................40
Anexe.........................................................................................................41
3
Introducere
Am ales aceasta temă din dorinţa de a recepta mai bine felul în care se analizează
bonitatea unei societaţi.
Activitatea economică, deşi se realizează de oameni, nu e de domeniul arbitrarului, la
care în primul rând, o semnificaţie obiectivă, şi anume existenţa socială, care se asigură prin
satisfacerea trebuinţelor, lucru care nu este posibil decât în condiţia respectării stricte a unor
corelaţii cu resursele existente.
Studiul activităţii economice urmăreşte, în final, soluţionarea optimă a raportului
dintre trebuinţe şi resurse prin folosirea cât mai eficientă a resurselor. Toate acestea duc la
concluzia că activitatea economică are o caracteristică obiectivă. Totodată, activitatea
economică are şi o caracteristică subiectivă, pentru că raporturile obiective se realizează din
activitatea oamenilor. Oamenii îşi pun amprenta asupra raporturilor obiective prin trăsăturile
lor (voinţă, pasiune, înţelegere).
Din cele arătate mai sus, rezultă că activitatea economică este determinată pe de o
parte de relaţii obiective de interdependenţă, iar pe de altă parte de voinţa oamenilor.
Analiza relaţiilor obiective, de interdependenţă, se finalizează cu descoperirea şi
studierea legilor după care se desfăşoară fenomenele şi procesele economice. Analiza
transformărilor, determinată de voinţa oamenilor, evidenţiază în primul rând interesele lor
care le influenţează scopul, acţiunea şi comportamentul.
Rezultă că activitatea economică este obiectiv-ordonată, desfăşurându-se pe baza
unor reguli, care pot fi descoperite, studiate şi folosite.
Bonitatea reprezintă capacitatea de plată a unei companii. Bonitatea financiară
reprezintă aprecierea dată unui agent economic în cazul în care acesta solicită un credit de la
o bancă. Bonitatea este acea capacitate de plată şi de credit a unei societăţi comerciale, care
îi asigură o notoritate benefică ce situează firma pe care o deţine sau o conduce un agent
economic, la un nivel înalt de credibilitate, de reputaţie profesională deschizîndu-i calea
către lărgirea orizontului relaţiilor privind asigurarea cu resurse umane şi materiale,
încredere pentru calitatea produselor oferită pe piaţă, atragerea unei clientele stabile şi
devotate, precum şi încrederea necesară pentru obţinerea unor credite interne în dezvoltarea
şi lărgirea activităţii desfăşurate.
Pentru a putea analiza bonitatea unei companii este necesară analiza principalilor
indicatori ce relevă posibilitatea companiei de a-şi plătii obligaţiile şi de a obţine profit.
4
Principalii indicatori analizaţi în vederea stabilirii bonităţii unei societăţi sunt
lichiditatea, solvabilitatea şi rentabilitatea. analiza bonităţii este utilă mai multor utilizatori
care au un anumit interes în firmă: conducătorii (managerii) care folosesc indicii bonităţii ca
ajutor pentru analiza, controlul şi îmbunătăţirea activităţii firmei; analiştii creditului (în
special băncile), care analizează indicii pentru a se asigura de capacitatea firmei de a plăţi
datoriile; şi analiştii valorilor mobiliare, care urmăresc, de asemenea, capacitatea firmei de a
plăţi dobanzile la creditele obligatore, precum şi rambursarea creditului obligator, la
scadenţă, chiar în cazul declarării stării de faliment1.
Lichiditatea şi solvabilitatea financiară exprimă capacitatea unei societăţi comerciale
de a face faţă plăţilor scadente (la termen). În timp ce lichiditatea financiară reflectă
capacitatea de plată pe termen scurt a unei firme, solvabilitatea vizează coordonatele pe
termen mediu şi lung ale plăţilor unei firme.
Problematica solvabilităţii si lichidităţii are o importanţă vitală la orice entitate
economică. Acest adevăr este şi mai de actualitate în actuala perioadă de criză financiară
care are ca manifestare pregnantă tocmai lipsa cronică de lichidităţi. Lichiditatea este
definită ca fiind capacitatea firmei de a putea să-şi acopere datoriile pe termen scurt prin
valorificarea activelor pe termen scurt. Lichidităţile firmei sunt banii care se află în conturile
bancare şi în casierie. Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă
obligaţiilor scadente care rezultă din angajamentele anterioare contractate , fie din operaţii
curente a căror realizare condiţionează continuarea activităţii, fie din prelevări obligatorii.
Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiza profit, care este
necesar atât reproducţiei şi dezvoltării cât şi remunerării capitalurilor. Deoarece prin
intermediul rentabilităţii se apreciază performanţele întreprinderilor, ea reprezintă o
informaţie indispensabilă băncilor, creditorilor şi partenerilor de afaceri, fiind definită ca un
raport între rezultatul obţinut şi mijloacele utilizate. În economia de piaţă, profitul constituie
raţiunea de a fi a unei întreprinderi. Întreprinderile care se dovedesc a fi nerentabile sunt
supuse falimntului. Profiul se dimensionează în jocul preţurilor ca urmare a raportului
cerere-oferta şi al costurilor, care reflectă modul de gospodărire a resurselor consumate.
Cererea solvabilă a consumatorilor influienţează oferta şi, prin mecanismul rentabilităţii,
orientează plasarea capitalurilor şi, deci, producţia.
Rentabilitatea apare astfel ca instrument hotărâtor în mecanismul economiei de piaţă,
în orientarea producţiei în raport cu cerinţele consumatorilor (productivi sau individuali).
Rentabilitatea presupune obţinerea unor venituri mai mari decat cheltuielile, în urma
vinderii şi încasării producţiei faricate. Deci, rentabilitatea reflectă capacitatea firmei de a
produce profit, oglindind într-o formă sintetică eficenţa întregii activitati economice a
întreprinderii.
În lucrarea de faţă am urmărit a studia felul în care se analizează bonitatea unei
societăţi. În primul capitol, am delimitat câteva elemente teoretice cheie în înţelegerea
conceptului de bonitate a agentilor economici. Am urmat cativa paşi în înţelegerea
1
Dumbrava, Anica ; Gheorghiu, Alexandru , Analiza bonitatii agentilor economici si evaluarea riscului
creditarii, Editura: A.S.E. , Bucuresti, 2000
5
importanţei analizei unei societăţi pentru ca apoi să definesc conceptul de bonitate şi de
analiză a bonităţii prin explicarea principalelor elemente definitorii ale acesteia.
Al doilea capitol a fost rezervat elementelor pragmatice. Astfel, pentru a reprezenta
analiza bonităţii, am ales SC Geromed SA şi analizând în detaliu fiecare element al analizei,
am putut determina nivelul bonitatii financiare a societăţii.
6
CAPITOLUL 1 .ASPECTE TEORETICE PRIVIND BONITATEA
AGENTILOR ECONOMICI SI METODE DE DETERMINARE A EI
Bonitatea este aprecierea dată unui agent economic în cazul în care acesta solicită un
credit de la o bancă. Banca comercială apreciază capacitatea de rambursare a creditului de
către client pe baza planului de afaceri sau, în cazul proiectelor mai complexe tehnologic, pe
baza studiului de fezabilitate al proiectului, în care se arată modul în care banii împrumutaţi
vor fi utilizaţi. Clienţii băncii (agenţii economici) care pot rambursa ratele creditului la
scadenţă (au capacitate de rambursare) dispun de bonitate financiară2. Un client care
înregistrează pierderi, sau care nu a plătit la termen obligaţiile sale faţă de terţi, nu dispune
de bonitate financiară. Desfăşurarea unei activităţi profitabile şi lipsa arieratelor sunt condiţii
necesare, dar nu suficiente pentru ca un agent economic să aibă bonitate financiară.
Elementele care configurează. în ansamblul lor, noţiunea de bonitate a unui agent
economic, redau capacitatea acestuia de a-şi acoperi obligaţiile, asigurând în acelaşi timp
fondurile necesare continuării activităţii şi realizării de profit.
După alte opinii, bonitatea reprezintă performanţa financiară a agentului economic
care atestă încrederea pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării unui credit, de a
restitui la scadenţă creditele contractate împreună cu dobânzile şi comisioanele aferente.
1.1. Indicatorii bonităţii agenţilor economici
Sub aspectul economico-financiar componentele bonităţii sunt3:

- solvabilitatea şi lichiditatea; acestea exprimă gradul în care capitalul social asigură
acoperirea creditelor pe termen mediu şi lung ca şi capacitatea pe care o are un agent
economic de a acoperi, prin elementele patrimoniale active (disponibil, efecte de încasat,
debitori pe termen scurt etc.), elementele de pasiv, respectiv obligaţiile contractuale de plată
pe termen scurt.
- rentabilitatea arată eficienţa activităţii firmei în perioada dată, modul de realizare a
procesului de producţie şi eficienţa economică a întregii activităţi.
Acestor două elemente, care reprezintă esenţa noţiunii de bonitate, li se adaugă şi
factori adiacenţi dar nu lipsiţi de interes, cum ar fi: randamentul activelor, rata independenţei
financiare, gradul de îndatorare.
Perioada de încasare precum şi corectitudinea, echitatea, receptivitatea şi
promptitudinea partenerului, elemente care completează în ansamblul lor imaginea bonităţii
oricărui agent economic.
Aşadar verificarea bonităţii poate fi realizată utilizând4:
- surse de informare directe axate pe analiza unor documente financiar-contabile,
respectiv analiza lichidităţii, solvabilităţii si rentabilităţii pe baza bilanţului contabil şi a
contului de profit şi pierdere şi a altor documente emise de agentul economic supus analizei;
- surse de informare indirecte obţinute de la parteneri de afaceri tradiţionali, terţe
persoane care pot să furnizeze informaţii asupra bonităţii firmei. Analiza directă a bonităţii
comerciale nu exclude informaţiile indirecte, ci utilizează toate elementele care pot conduce
la formarea unei imagini corecte şi de ansamblu.
2
3
Negoescu G., Bonitatea agentilor economici, ED. Algorithm, Galati, 1998
4
7
Privite prin situaţiile prezentate mai sus agentului economic i se acordă un punctaj,
stabilind gradul său de bonitate folosit ulterior în diverse cazuri practice, cum ar fi :
acordarea de credite, participarea la licitaţii, încheierea de contracte cu diverse firme etc.
Să consideram o societate în care toţi indicatorii de bonitate sunt favorabili, obţinând
un punctaj maxim. În acest moment un manager neavizat ar putea lua o decizie cu eventuale
consecinţe grave:
- în primul rând o firmă se poate implica într-o finanţare în sistem leasing, în locul
contractării unui credit, fapt care determină apariţia sistemului de plată total al chiriei în
bilanţ. Această formă de finanţare poate produce o îndatorare ascunsă, reflectată în rate
lunare în conturile de cheltuieli, care ar altera contul de profit şi pierderi şi situaţia
financiară;
- în al doilea rând există pasivele condiţionate, care nu sunt incluse în sistemele de
înregistrare şi care apar ca simple note de subsol. De exemplu, dacă o firmă a garantat
debitele unei părţi, acestea devin obligaţii condiţionate, iar în cazul în care cel garantat
devine insolvabil, firma trebuie să achite integral suma garantată, fapt ce se transformă într-
un eveniment neprevăzut;
- în al treilea rând, firma poate fi achiziţionată la un timp după ce a început
activitatea. La data achiziţionării pot fi acumulate profituri nedistribuite ca dividende, care
aparţin de fapt fostului proprietar. Cum anul financiar nu a fost încheiat ele vor fi reflectate
în balanţa din cursul anului a noului proprietar care poate obţine astfel indicatori pozitivi pe
seama unei activităţi la care nu a participat.
- în al patrulea rând, creşterea stocurilor deţinute şi a creditelor acordate debitorilor
trebuie analizate, deoarece implică o mişcare lentă a acestora, o potenţială degradare a
stocului sau o posibilă apariţie a rău platnicilor. Totodată, creşterea volumului creditelor
primite de la furnizori nu este un lucru rău pentru afaceri în măsura în care acestea
finanţează activitatea. Problema care se pune este dacă finanţarea stocurilor poate fi
convertita în numerar fără a afecta lichiditatea.
Sigur că nu trebuie neglijată sensibilitatea indicatorilor de bonitate şi în general nu
trebuie contestat un certificat de bonitate care, pe lângă indicatorii propriu-zişi, reflectă la un
moment dat şi datoriile faţă de bugetul statului, datoriile în curs faţă de furnizori, precum şi
alte relaţii care pot apărea în derularea activităţilor unei firme cu terţii.
Aşadar, bonitatea poate fi considerată un semnal, atât prin sintetizarea informaţiilor,
cât şi prin factorii ce pun în evidenţă deschiderea firmei la piaţă. Prin faptul că anumiţi
manageri mai abili pot interpreta informaţiile incluse în bonitate mai analitic cerând din
partea firmei terţe informaţii suplimentare (alte date şi informaţii financiare, auditarea
acesteia etc.), ceilalţi se pot opri doar la datele prezentate în certificat, care este un act
oficial, dar cu a serie de limite, câteva din acestea analizate anterior, cu consecinţe în
performanţele viitoare a firmei5.
5
Negoescu G., Bonitatea agentilor economici, ED. Algorithm, Galati, 1998
8
1.1.1. Indicatori de lichiditate
Lichiditatea este capacitatea unui agent economic de a-şi plăti obligaţiile faţă de terţi
la scadenţă. Un agent economic poate dispune de un volum mai mare de active decât
valoarea totală a obligaţiilor sale faţă de terţi, dar să fie totuşi insolvabil dacă nu reuşeşte să
transforme unele din active în bani, pentru a-şi onora obligaţiile. Lichiditatea măsoară
aptitudinea întreprinderii dea face faţă obligaţiilor pe termen scurt şi reflectă capacitatea de a
transforma rapid activele circulante în disponibilităţi. 6
Noţiunea de lichiditate poate viza bilanţul contabil şi activele acestuia, fiecare având
semnificaţie proprie: lichiditatea bilanţului se referă la faptul că activele sub un an sunt
superioare datoriilor sub un an, ceea ce fereşte întreprinderea de faliment pe termen scurt.
Datoriile firmei pe termen scurt reprezintă toate datoriile firmei a căror scadenţă de
plată nu depăşeşte un an (365 zile). Aceste datorii pot fi rezultatul diverselor tranzacţii ale
firmei:
-datorii de natură salarială cu termenele lunare de plată stabilite prin contractul de
muncă;
-datorii de natură comercială, rezultate din tranzacţii cu furnizori pentru care s-au
negociat diverse termene de plată ulterioare perioadei de livrare a produselor şi serviciilor;
-datorii de natură bancară, prin utilizarea liniilor de credit şi rambursarea acestora în
termen de 1 an;
-datorii de natură bugetară, ca urmare a termenelor de plată reglementate pentru
plată obligaţiilor fiscale (ex: plată trimestrială a impozitului pe profit).
Pentru fiecare categorie de datorii menţionate anterior trebuie să existe o situaţia
detaliată cu toate sumele datorate şi termenele de plată stabilite. Pe baza acestei situaţii se
determină datoriile şi necesarul lunar de finanţare pentru plăţile curente ale firmei.
Plăţile pentru diverse datorii au termene fixe sau termene negociabile.
Datoriile cu termene de plată fixe (perioade reglementate) sunt: salariile, utilităţile,
dobânzile, impozitele şi taxele. Datoriile cu termene de plată negociabile sunt generate de
tranzacţiile comerciale cu furnizorii de marfă, materii prime şi diverse servicii.
Termenele de plată sunt negociabile în funcţie de condiţiile generale ale relaţiilor
comerciale dintre firmă şi partenerul de afaceri: volumul de achiziţii, preţul de livrare,
bonitatea firmei şi caracteristicile mediului şi domeniului de afaceri.
Activele pe termen scurt sau activele curente reprezintă mijloacele economice care
pot fi transformate în bani, vândute, schimbate sau consumate pentru desfăşurarea unei
activităţi, de obicei pe parcursul unui an. Aceste active circulante sunt reprezentate de
stocuri, creanţe şi disponibilităţi băneşti7:
-stocurile sunt bunuri de natură materiilor prime, produselor finite sau mărfurilor
care pot fi consumate la prima utilizare sau vândute în starea iniţială sau după prelucrarea lor
într-un proces tehnologic; ulterior operaţiunii de vânzare a stocurilor, acestea se transformă
în creanţe şi apoi în bani;
-creanţele reprezintă drepturi băneşti realizabile la diverse termene (banii - pe
drum”) sau, altfel spus, dreptul de a încasă de la clienţi valoarea produselor vândute sau a
serviciilor livrate;
-disponibilităţile băneşti reprezintă banii care există în conturile bancare ale firmei.
Pentru caracterizarea lichidităţii unui agent economic sunt utilizaţi următorii
indicatori de lichiditate:
 Lichiditate generală;
 Lichiditate curentă;
6
Toma, M., Brezeanu, P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 1996
7
Toma, M., Brezeanu, P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 1996
9
 Lichiditate imediată.
Lichiditate generală exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe

termen scurt din creanţe şi disponibilităţi. Insuficienţa de lichidităţi are consecinţe atât
asupra firmei (limitarea dezvoltării), cât şi pentru creditori (întârzieri de plată a dobânzilor,
de rambursări, pierderi de creanţe), precum şi pentru clienţi (modificarea condiţiilor de
credit). Valorile de referinţă sunt minim 0,65 şi maxim 1.
Lichiditate generală = active circulante / datorii curente
Lichiditate curentă reflectă posibilitatea activelor curente de a se transforma într-un

termen scurt în lichidităţi pentru a satisface datoriile curente exigibile. Lichiditatea generală
este considerată favorabilă atunci când rata lichidităţii generale este supraunitară (cuprinsă
între 2-2,5).
Lichiditate curentă = active curente / datorii curente
Lichiditate imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile pe termen scurt pot
fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti; pune în corespondenţă elementele cele mai
lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt. Valorile de referinţă sunt 0,35 minim şi
0,65 maxim.
Lichiditate imediată = (active circulante - stocuri) / datorii curente
10
1.1.2. Indicatori de solvabilitate. Insolvabilitatea sau riscul de faliment
Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe

termen lung şi mediu şi depinde de mărimea datoriilor cu asemenea scadenţe şi de cheltuieli
financiare (costul îndatorării). Ea constituie un obiectiv prioritar al întreprinzătorului care
doreşte să-şi păstreze autonomia financiară şi flexibilitatea gestiunii şi rezultă din echilibrul
dintre fluxurile de încasări şi fluxurile de plăţi, dar dintr-un fond de rulment net pozitiv,
adică dintr-o bună adecvare între necesarul de finanţare pe termen lung (în active corporale
şi financiare) şi resursele de finanţare cu caracter permanent (capitaluri proprii şi îndatorarea
la termen)8.
Capacitatea de plată a agentului economic este posibilitatea de a-şi stinge integral şi
la termen obligaţiile de plată devenite exigibile faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat,
bănci sau alţi creditori cu mijloace băneşti de care dispune ( proprii, atrase, împrumutate ).
Capacitatea de plată este corespunzătoare atunci când totalitatea mijloacelor băneşti sunt
egale sau mai mari decât cuantumul plăţilor exigibile. Ea se poate obţine prin corelarea
termenelor de plată cu termenele de încasare a mărfurilor, deîincasare a debitelor şi a altor
creanţe.
Din punct de vedere static capacitatea de plată reprezintă o stare de echilibru între
mijloacele de plată disponibile şi obligaţiile de plată exigibile.
Din punct de vedere dinamic capacitatea de plată reprezintă starea de echilibru între
fluxurile monetare de intrare şi iesire, adică între încasările agentului economic.
Solvabilitatea este capacitatea firmei de a plăti la scadenţă datoriile faţă de creditorii
săi. Un agent economic este solvabil când suma activelor sale investite în mijloace fixe,
active circulante, creanţe certe, resurse băneşti este mai mare sau cel puţin egală cu totalul
pasivului reprezentând obligaţii faţă de parteneri, salariaţi, bugetul statului, bancă.
Un agent economic poate fi solvabil chiar dacă la un moment dat nu are capacitate de
plată. Lipsa capacităţii de plată şi a lichidităţilor financiare pot fi temporare dacă se bazeaza
pe o solvabilitate certă a agentului economic. Pentru agentul economic solvabilitatea se
asigură numai prin desfăşurarea unei activiăţi eficiente din care se obţine profit. Daca
activitatea nu este profitabilă pierderile din patrimoniu duc la starea de insolvabilitate.
Solvabilitatea patrimonială este un indicator care se determină prin raportarea
capitalului social la totatul elementelor patrimoniale, inclusiv capitalul social.
Solvabilitatea se defineşte mai ales în perspectiva unei lichidări a întreprinderii, dacă
se află în încetare de plată ca urmare a lipsei de lichidităţi a bilanţului. Întreprinderea este
solvabilă în măsura în care activul real este suficient pentru a-i permite plata tuturor
datoriilor.
Menţinerea solvabilităţii este condiţionată de sincronizarea ritmului încasărilor de
fonduri legate de transformarea în monedă a activelor ajunse la maturitate şi ritmul plăţilor
imperative legate de lichiditatea datoriilor ajunse la scadenţă. În acest sens, o primă
apreciere a solvabilităţii se realizează prin compararea între lichiditatea activului şi
exigibilitatea pasivului, respectiv a activelor totale cu datoriile totale.
Solvabilitate generală = active totale / datorii curente
Pentru ca agentul economic să fie într-o situaţie satisfăcătoare, nu este suficient ca ea
să-şi poată achita datoriile (să fie solvabilă), ci trebuie să le poată achita la scadenţa
convenită. Societatea poate fi solvabilă, având un activ total superior datoriilor (situaţia netă
pozitivă), dar să nu posede suficiente lichidităţi pentru a respecta scadenţele, ceea ce impune
analiza separată a lichidităţii sale.
8
Batrancea Maria, Larissa-Margareta Batrancea, Ema Masca – Analiza entitatii economice , Ed. Risoprint,
Cluj Napoca , 2008
11
Insolvabilitatea, din punct de vedere economic şi financiar, constituie o realitate a
activităţii de antreprenoriat, iar în cadrul ei a întreprinderilor sistemului cooperaţiei de
consum. Aceasta, având un impact negativ, este condiţionată şi atrage după sine o gestionare
inoportună şi inadecvată a patrimoniului unităţilor economice. Aceasta este un mecanism
inevitabil şi obiectiv al economiei de piaţă, care reprezintă starea extrem de nefavorabilă a
subiectului, ce practică activitatea de antreprenoriat şi care nu-şi poate onora obligaţiile la
scadenţă din cauza insuficienţei de active. Insolvabilitatea reprezintă încapacitatea unei
firme de a-şi mai achita obligaţiile faţă de creditori (fie ei bănci, furnizori, salariaţi şamd). În
momentul în care la solicitarea unuia sau mai multor creditori insolvabilitatea este
confirmată printr-o sentinţă judecătorească, firma intră în faliment.
Mai concret, o firmă aflată doar într-o situaţie de insolvabilitate poate să îşi continue
activitatea, ba chiar mai sunt şanse să îşi revină. În momentul în care intră în faliment,
instanţă numeşte un lichidator care va administra firma în scopul de a achita cât mai mult
posibli din datorii, în general prin vânzarea bunurilor pe care firma le mai deţine.
În practica legislativă, sunt prevăzute două modele de insolvabilitate, cel englez, care
distinge insolvabilitatea ca rambursare a tuturor creditelor, ce aduce la lichidarea
întreprinderii, şi modelul american, ce are ca scop renovarea şi restructurarea întreprinderii
şi refacerea lichidităţii ei.
În cazul apariţiei riscului de insolvabilitate, pentru gestiunea activităţii o mare
însemnătate revine folosirii metodelor contemporane de asigurare şi utilizare a fondurilor de
rezervă, precum şi a sistemelor de distribuţie a lor. Riscul de faliment (de insolvabilitate),
reprezinta incapacitatea oricarei firme, banci de a face fata obligatiilor ajunse la scadenta.
Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin
insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită, atunci când debitorul, după 30 de zile de
la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori care au pretins plata
unor creanţe certe, lichide şi exigibile;
b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti, la
scadenţă, datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Prin procedura falimentului se înţelege procedura de insolvenţă concursuală şi
colectivă care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia, pentru acoperirea
pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
Astfel, conchidem că noţiunea de gestiune a riscului de insolvabilitate presupune o
procedură, în care, într-un anumit fel, se stipulează pericolul crizei, se efectuează analiza
particularităţilor ei şi se elaborează măsurile, ce ţin de diminuarea consecinţelor crizei şi
utilizarea factorilor, ce vor influenţa dezvoltarea întreprinderii.
12
1.1.3. Indicatori de rentabilitate
Rentabilitatea constituie capacitatea unui agent economic de a obţine profit, ca

diferenţă pozitivă între încasările obţinute din activitatea proprie (cifra de afaceri) şi
cheltuielile de fabricaţie, comercializare şi pentru tranzacţia propriu zisă (costuri).
Rentabilitatea depinde atât de activitatea firmei (de volumul şi calitatea ofertei, nivelul
costului unitar, performanţele marketingului şi managementului propriu), cât şi de factori
exogeni, independenţi de firmă (nivelul preţurilor formate pe piaţă, volumul şi dinamica
cererii, preferinţele consumatorilor, intensitatea concurenţei etc.), Rentabilitatea se apreciază
sub aspect absolut (ca masă a profitului) privite pe produs, pe firma şi uneori pe ramură.
Rentabilitatea este o formă a eficienţei la nivel microeconomic, care reflectă efectele
(rezultatele) nete ce se obţin la o unitate de efort (cheltuială) cu factorii de producţie.
Obiectivul major al întreprinderii este atât mărirea averii participanţilor la viaţa
întreprinderii (acţionari, salariaţi, creditori, stat), cât şi creşterea valorii sale, pentru
asigurarea propriei dezvoltări. Realizarea acestui obiectiv este condiţionată de desfăşurarea
unei activităţi rentabile, care să permită remunerarea factorilor de producţie şi a capitalurilor
utilizate, indiferent de provenienţă. Orice afacere implică o investiţie care are drept
rezultatul aşteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se pot forma noi
surse disponibile pentru alte investiţii în diverse scopuri: stimularea partenerilor, asigurarea
propriei dezvoltări, crearea de rezerve. Rentabilitatea unei afaceri rezultă din comensurarea
efectelor concretizate în venituri cu eforturile depuse reflectate în cheltuielile aferente.
Îndeosebi, “rentabilitatea reprezintă un surplus monetar, respectiv soldul dintre
încasările totale şi cheltuielile totale. Această noţiune de rentabilitate este bazată exclusiv pe
fluxurile financiare ca bază a calcului economic.”
Fiind considerată un modul semnificativ în analiza financiară “rentabilitatea unei
întreprinderi reprezintă conceptul cel mai frecvent utilizat şi în general poate fi exprimată
prin rata rentabilităţii, ca raport între un venit obţinut în cursul unei perioade determinate de
timp şi masa capitalurilor investite în aceeaşi perioadă.”
Rentabilitatea poate fi apreciată în trei moduri diferite:

- rentabilitatea activităţii;
- rentabilitatea economică;
- rentabilitatea financiară.
În analiza rentabilităţii activităţii se utilizează indicatori exprimaţi în mărimi absolute
şi în mărimi relative prin intermediul cărora se apreciază performanţele întreprinderilor.
După modul în care se realizează comparaţia între efecte şi eforturi, în analiza
rentabilităţii se utilizează două serii de indicatori de evaluare care se exprimă în mărimi
absolute şi în mărimi relative. Indicatorii în mărimi absolute se obţin sub forma unor marje,
(diferenţe) între venituri şi cheltuieli, iar indicatorii în mărimi relative se obţin sub forma
unor rate (rapoarte) între diverse rezultate şi cheltuielile sau capitalurile utilizate.
Marjele între ele caracterizează insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii,
deoarece pot exista unităţi foarte rentabile cu marje mici şi invers, rentabilităţi slabe cu
marje mari. Numai ratele caracterizează real gradul de rentabilitate, exprimând în modul cel
mai sintetic eficienţa cheltuielilor sau a utilizării capitalurilor.
Analiza rentabilităţii se realizează pe baza datelor din contul de rezultat Profit şi
pierdere, situaţie financiară anuală redactată în termeni de flux, care cuprinde ansamblul
fluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogăţiei plecând de la ansamblul cheltuielilor şi
veniturilor9. Soldul net al contului (creditor sau debitor) reflectă performanţa
9
13
(contraperformanţa) întreprinderii, respectiv capacitatea acesteia dea genera fluxuri viitoare
de numerar prin utilizarea resurselor existente.
Studiul modului de determinare a rezultatului constituie preambulul analizei
rentabilităţii, al analizei financiare, al diagnosticului financiar şi al evaluării întreprinderii.
Pornind de la rezultat, se defineşte capacitatea de autofinanţare a întreprinderii,
autofinanţarea şi conceptul de cash-flow, care sunt la originea conceptului de flux de
trezorerie.
Aşadar, rata rentabilităţii caracterizează gradul de rentabilitate, singurul care
diferenţiază întreprinderi cu acelaşi beneficiu dar cu rentabilităţi diferite, ca urmare a unor
costuri diferite. Numai raportând beneficiul la costuri se poate stabili gradul de rentabilitate
al fiecărei întreprinderi şi eficienţa activităţii desfăşurate.
Principalii indicatori de exprimare a rentabilităţii sunt:
 Rata rentabilităţii economice;
 Rata rentabilităţii financiare;
 Rata rentabilităţii resurselor consumate;
 Marja brută din vânzări.
Rata rentabilităţii economice exprimă eficienţa capitalului economic alocat activităţii
productive a întreprinderii. Rata rentabilităţii economice trebuie să exprime următoarele
condiţii: rata rentabilităţii economice trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru a
asigura menţinerea valorii sale; în termeni reali, rata rentabilităţii economice trebuie să
remunereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata
medie a dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe care şi le-au asumat furnizorii de
capitaluri (acţionarii şi creditorii întreprinderii); de asemenea, rata rentabilităţii economice
trebuie să permită agentului economic reînnoirea şi creşterea activelor sale într-o perioadă de
timp cât mai scurtă.
Rata rentabilităţii economice se calculează astfel:
Rata rentabilităţii economice = profit brut / capital permanent
Rata rentabilităţii financiare reprezintă capacitatea agentului economic de a degaja
profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa. Această rată măsoară
randamentul utilizării capitalurilor proprii. Rata rentabilităţii financiare trebuie să fie
superioară ratei medii a dobânzii pentru a face acţiunile firmei mai atractive. Această rată
este sensibilă la structura financiară, respectiv la situaţia îndatorării societăţii.
Rata rentabilităţii financiare = profit net / capital propriu
Rata rentabilităţii resurselor consumate caracterizează gradul de eficienţă al
consumului de factori de producţie şi se determină prin raportarea beneficiului aferent cifrei
de afaceri la costurile acesteia. În funcţie de componenţa cifrei de afaceri, analiza vizează
atît factorii specifici rentabilităţii producţiei vândute cât şi cei specifici vânzîrilor de mărfuri
(din activitatea comercială).
Rata rentabilităţii resurselor consumate = profit net / cheltuieli totale
Marja brută din vânzări reflectă excedentul brut din exploatare aferent cifrei de
afaceri şi exprimă capacitatea activităţii de exploatare de a degaja profit. Acest indicator
măsoară nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiară, politica de
investiţii, de incidenţa fiscalităţii şi a elementelor excepţionale.
Marja brută din vânzări = profit brut din vânzări / cifra de afaceri
14
1.1.4. Indicatori de echilibru
Echilibrul financiar, din multitudinea de semnificatii pe care o are, desemnează

egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfăsurării activitătii
de comercializare si investitii, pe termen lung si scurt.
Echilibrul financiar se fundamentează pe trei reguli principale10:
a). Regula echilibrului financiar minim – presupune ca resursele utilizate pentru
finantarea activelor să rămână la dispozitia companiei pe o perioadă care trebuie să
corespundă minim, aceleia de imobilizare.
b). Regula îndatorării maxime – presupune existenta a două limite: suma datoriilor la
termen nu trebuie să depăsească suma capitalurilor proprii; suma datoriilor pe termen mediu
si lung nu trebuie să depăsească autofinantarea medie aferentă unei perioade de 3 ani. Aceste
limite fac ca îndatorarea să aibă loc în anumite conditii, băncile nu vor putea accepta
depăsirea acestor limite de îndatorare pentru a nu creste nejustificat riscul de insolvabilitate
al clientilor băncii.
c). Regula finantării maxime are la bază principiul potrivit căruia pentru orice
operatie de investitie, angajată de întreprindere, recurgerea la îndatorare nu trebuie să
depăsească un procent din valoarea investitiei prevăzute, în practică acest procent poate fi
cuprins între 50 si 75% din valoarea investitiei fără TVA, care corespunde unui procent de
85,5% din suma incluzând TVA.
Echilibrul financiar este apreciat cu ajutorul indicatorilor11:
− fondul de rulment;
− nevoia de fond de rulment;
− trezoreria netă.
1. Fondul de rulment – este un indicator de echilibru financiar pe termen lung care
compară sursele permanente de finantare cu nevoile permanente reprezentând nivelul
surselor stabile utilizate pentru finantarea activelor ciclice.
Noţiunea de fond de rulment a dat loc la multiple formulări. Totuşi, două din aceste
formulări prezintă un interes particular şi apar drept concepte fundamentale ale gestiunii şi
analizei financiare. E vorba de noţiunea de fond de rulment net sau permanent, pe de o parte
şi de noţiunea de fond de rulment propriu, pe de altă parte.
Fondul de rulment net sau permanent (FRN). Pentru a permite formularea şi
calcularea FRN, bilanţul trebuie să fie organizat în părţi mari regrupând elementele de activ
şi de pasiv pe baza criteriului duratei activelor şi pasivelor.În acest scop s-a convenit să se
repartizeze activele în active imobilizate, lichide pe mai mult de un an şi active circulante,
susceptibile de a fi transformate în bani în mai puţin de un an.
Elementele de pasiv sunt împărţite în capitaluri permanente şi datorii pe termen
scurt. Capitalurile permanente regrupează capitalurile proprii, datoriile şi alte resurse care
sunt exigibile peste mai mult de un an şi prezintă deci un caracter de stabilitate în timp
pentru întreprindere. Datoriile pe termen scurt corespund resurselor instabile, pentru că sunt
exigibile în mai puţin de un an şi impun deci o rambursare (sau o reînnoire) a lor la scadenţă,
punându-se la încercare solvabilitatea întreprinderii
Se determină în două modalităţi:
- pe baza părtii de sus a bilantului, ca diferenţă între capitalul permanent si activele
imobilizate nete, utilizând relaţia:
FR = Cperm - Ainete
10
Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică si Pedagogică, Bucuresti,
2000
11
Ghic Gabriela, Analiza economico – financiara, Ed. Universitara, 2005
15
− pe baza părtii de jos a bilanţului, ca diferenţă între activele circulante (stocuri +
creante + disponibilităţi) şi datorii pe termen scurt (obligaţii din exploatare şi datorii
financiare pe termen scurt):
FR = AC – Dts
2. Nevoia de fond de rulment ca şi indicator de echilibru financiar pe termen scurt.
Nevoia de fond de rulment reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finantate din surse
stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmează să fie finantate din
surse cu exigibilitate peste un an.
Suntem în situatia în care asigurăm finantarea activelor circulante din resurse stabile,
care reprezintă partea din fondul de rulment pozitiv neutilizată pentru finanţarea nevoilor
permanente.
Utilizarea de surse permanente pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt poate
deveni nerentabilă din cauza costurilor pe care îl au în special creditele bancare pe termen
lung.
Relatia de calcul a nevoii de fond de rulment este:
NFR = Active ciclice – Pasive ciclice
sau
NFR = [Active circulante - Disponibilităţi] - [Datorii pe termen scurt – Credite de
trezorerie]
3. Trezoreria netă ca şi indicator al echilibrului financiar curent reflectă imaginea
disponibilitătilor monetare şi a plasamentelor pe termen scurt, apărute din evolutia curentă a
încasărilor şi plătilor sau a plasării excedentului monetar.
În timp ce componentele NFR sunt legate de activitatea curentă şi în special de
activitatea de exploatare, cele ale trezoreriei sunt legate de operaţiuni financiare pe termen
scurt realizate de întreprindere.Pe de o parte, întreprinderea se vede constrânsă să caute
mijloace de finanţare pe termen scurt pe care le solicită băncilor şi altor parteneri financiari.
Este vorba de resurse pe termen scurt prezentând caracter financiar, sau mai simplu spus,
resurse de trezorerie. Spre deosebire de resursele ciclice obţinute spontan în cadrul activităţii
economice curente, resursele de trezorerie se obţin de la parteneri financiari specifici.
Se poate determina pe baza a două relaţii:
− ca diferenţă între fondul de rulment (FR) şi nevoia de fond de rulment (NFR): TN
= FR – NFR
− ca diferenţă între disponibilităţile bănesti (Db) şi creditele bancare pe termen scurt
inclusiv soldul creditor (Cbts): TN = Db – Cbts (6)
Calculul si determinarea trezoreriei nete este importantă deoarece:
− reflectă rentabilitatea activitătii desfăsurate de companie atunci când trezoreria
netă este pozitivă fiind rezultatul unei evolutii favorabile a încasărilor şi plăţilor, respectiv a
plasării excedentului monetar.
− ajută la stabilirea momentului optim pentru contractarea împrumuturilor bancare
pe termen scurt, atunci când trezoreria este negativă, care vor fi alocate pentru finanţarea
nevoii de active circulante.
16
1.2. Categorii de bonitate.
Bonitatea este de două feluri:

- bonitate financiară
- bonitate comercială
Bonitatea financiară este o apreciere dată unui agent economic în cazul în care
acesta solicită un credit de la o bancă. Banca comercială apreciază capacitatea de rambursare
a creditului de către client pe baza planului de afaceri sau, în cazul proiectelor mai complexe
tehnologic, pe baza studiului de fezabilitate al proiectului, în care se arată modul în care
banii împrumutaţi vor fi utilizaţi. Clienţii băncii (agenţii economici) care pot rambursa raţele
creditului la scadenţă dispun de bonitate financiară. Solvabilitatea unei întreprinderi,
respectiv capacitatea de a-şi îndeplini obligaţiile financiare şi onestitatea ei.
În practica internaţională, gradul de bonitate, extinsă şi la economia naţională, se
marchează cu primele litere din alfabet: A şi B, sau cu steluţe.Cel mai înalt grad de bonitate
este cel marcat cu AAA, sau cu 7 steluţe.Pe plan mondial există organizaţii internaţionale
autorizate să măsoare gradul de bonitate, spre exemplu Standard & Poor's.
Bonitate comercială. Sintagma prin care se desemnează capacitatea unui comerciant
( în sens de posibilităţi economice ) de a-şi onora obligaţiile asumate faţă de terţi prin
contracte.În sens restrâns, bonitatea comercială, are aceaşi semnificaţie ca şi
solvabilitatea.Într-o accepţiune mai largă, bonitatea comercială, dă expresie solvabilităţii,
rentabilităţii şi lichidităţii unei firme comerciale.
Totodată ea exprimă conduita generală a respectivei firme în ce priveşte respectarea
şi executarea obligaţiilor comerciale asumate faţă de alţi participanţi la raporturile
comerciale.Bonitatea comercială poate fi constată şi verificată prin utilizarea unor surse
directe de informare precum: analiză bilanţului, cercetarea conrului de profit şi pierderi,
consultarea altor documente financiar-contabile şi comerciale ale firmei avută în
vedere.Constatarea şi verificarea bonităţii comerciale poate fi de asemenea făcută şi prin
utilizarea unor surse indirecte, ca de pildă: informaţii obţinute de la bănci, de la institute de
crecetare a pieţei, de la brokerii de informaţie şi de la partenerii de afaceri ai firmei etc.
17
Capitolul 2. STUDIU DE CAZ APLICATIV PRIVIND ANALIZA
BONITATII LA SC GEROMED SA MEDIAS
Pentru a analiza bonitatea societăţii voi analiza principalii indicatorii ai acesteia, şi

anume lichiditatea, solvabilitatea şi rentabilitatea companiei. Am ales a le analiza pe o
perioadă de trei ani, mai exact 2007, 2008 şi 2009
2.1. Prezentarea societăţii
SC GEROMED SA Mediaş este o societate pe actiuni cu sediul în Mediaş, strada

Şoseaua Sibiului nr. 38 judeţul Sibiu.
Obiectul principal de activitate îl reprezintă fabricarea sticlei plane conform
clasificării CAEN Cod 2611 şi, fabricarea şi fasonarea sticlei plane conform clasificării
Codului CAEN 2612.
SC Geromed SA Mediaş a fost înfiinţată prin HG 1200/12.11.1990 în temeiul Legii
15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi
comerciale cu sediul în România localitatea Mediaş strada Şoseaua Sibiului nr. 38 judeţul
Sibiu.
SC Geromed SA nu are filiale, întreprinderi asociate şi nu are participaţii la alte
întreprinderi.
Toate elementele din situaţiile financirare sunt exprimate în moneda naţională. Nu au
fost înregistrate venituri sau cheltuieli din activitatea extraordinară.
Documentele oficiale atestă că întreprinderea a fost infinţată în anul 1919, sub
denumirea de ,,PRIMA FABRICĂ DE STICLĂRIE CU GAZ METAN’’ din România. La
punerea în funcţiune în anul 1921, capacitatea de producţie era de 180.000 mp/an sticla, se
lucra cu un cuptor de topit cu 8 oale cu circa 100 de muncitori. Procesul de fabricaţie era
integral bazat pe munca manuală şi se desfăşura în condiţii foarte grele.
Anul 1927 marchează un eveniment important în etapele de dezvoltare a fabricii,
introducerea pentru prima dată în ţară a sistemului mecanizat ,,Forcault’’ de tragere a
geamului, ceea ce plasează România printre primele ţări din lume care au înlocuit procesul
tehnologic manual cu cel mecanic.
Între anii 1929-1956 a continuat munca pentru îmbunătăţirea indicilor tehnico-
economici ai instalaţiilor existente, care s-a concretizat în lărgirea sortimentelor şi creşterea
efectivă a producţiei.
În perioada anilor 1956-1960 se fac lucrări de dezvoltare şi sistematizarea
întreprinderii, realizându-se o nouă capacitate de geamuri trase. Astfel se construieşte un
cuptor echipat cu 4 maşini de tras ,,Forcaut’’.
Între anii 1960-1972 a continuat dezvoltarea si modernizarea producţiei de geamuri
trase la cele două cuptoare existente, prin dotarea lor cu câte şase maşini de geam tras pe
sistem ,, Farcaut’’.
În aceeaşi perioadă s-au mărit capacităţile de producţie la geamuri şlefuite şi oglinzi
şi s-a introdus pentru prima dată un sistem mecanizat de pregătire a amestecului de materii
prime.
În anul 1964 a fost pusă în funcţiune, pentru prima dată în ţară, o capacitate de
geamuri securizate, dotată cu o instalaţie automatizată, proiectată şi construită de colectivul
întreprinderii.
Până în anul 1972, au mai fost puse în funcţiune patru instalatii de securizare prin
procedeul vertical pentru geamuri plane şi curbe şi o capacitate de producţie pentru
prelucrarea geamurilor prin şlefuire pe cant, toate cu utilaje realizate în cazul întreprinderii.
Perioada anilor 1970-1981 este caracterizată prin extinderea sectorului de geamuri
trase, astfel în anul 1972, unitatea a pus în funcţiune cel de-al treilea cuptor de topit dotat cu
18
şase maşini de tras prin procedeul fără debiteza, procedeu introdus aici pentru prima oară în
România, care s-a extins ulterior şi la celelalte două cuptoare existente.
Cele cinci instalaţii de securizare a geamurilor plane şi curbate existente, li s-au
adăugat în anul 1974 şi respectiv în anul 1977, două linii de securizare orizontale cu o
capacitate de producţie mult sporită de geamuri securizate.
Între anii 1970-1980 s-a dezvoltat şi sectorul de prelucrare a geamurilor şi produselor
din geamuri, s-a extins producţia de geamuri şlefuite pe cant, s-a realizat o linie de producţie
pentru geamuri duplex, s-a trecut la obţinerea oglinzilor prin aluminizare în vid, s-a pus în
funcţiune o instalaţie automatizată pentru producţia de geamuri izolatoare şi s-au realizat
două instalaţii pentru produse de geamuri subţiri.
În prezent, întreprinderea este constituită ca societate pe acţiuni, având ca obiect de
activitate producerea şi comercializarea de geamuri trase, securizate, duplex şi
termoizolante, oglinzi, aparate de bord şi alte sortimente de geam prelucrat, precum şi
fabricarea de utilaje şi echipamente specifice industriei geamurilor.
SC GEROMED SA MEDIAȘ produce, comercializeaza si ofera urmatoarele

servicii :
 tăiere geam(3-10mm) la dimensiuni fixe
 securizare geam(3-12mm)
 şablare geam (3-12mm)
 emailare geam cu modele specifice clientului
 şlefuire geamuri şi oglinzi pe muchie tăietoar
 şlefuirea cantului la geamuri şi oglinzi în profil semirotund C sau drept cu muchie
teşită I
 găuri 4mm - 135 mm
 fazete 5mm-30mm
 geamuri prelucrate şi /sau securizate pentru
 mobilier pentru locuinţe
 mobilier de gradină şi terase
 pentru construcţii civile şi industriale
 panouri publicitare
 uşi
 acvarii
 geamuri securizate clare şi emailate pentru aragaze
 geamuri pentru sere
 geamuri securizate pentru industria mobilei
 geamuri securizate şi emailate pe toată suprafaţa
 geamuri duplex sau triplex plane pentru construcţii - balustrade ,trepţi ,balcoane
 geamuri duplex securizate pentru locomotive
 geamuri termopan din geam securizat pentru vagoane
 geamuri securizate pentru autoturisme,
 table şcolare
 oglinzi cu fazeta
 Suporturi de flori din sticlă
19
2.2. Prezentarea principalilor indicatori economico-financiari
Principalii indicatori economico-financiari pentru anul 2009, s-au prezentat astfel:
- cifra de afaceri: 12737611

- venituri totale: 22517529
- profit din exploatare: 1021263
- profit brut al exerciţiului: 541510
- profit net: 184926
Figura . 2.1. Principalii indicatori economico-financiari pe 2009
25000000
20000000
Cifra de afaceri
Venituri totale
15000000
Profit din ecploatare
Profit brut al exercitiului
Profit net
10000000
5000000
0
2009
Sursă : cercetare proprie
20
2.3.Analiza bonitatii SC GEROMED SA Medias
Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a datoriilor

firmei. Bonitatea evidenţiază o stare financiară legată de capacitatea firmei de a-şi achita
datoriile la diferite termene; poate fi considerată şi un indicator al echilibrului financiar.
Datele folosite pentru analizarea bonitatii au fost luate de la departamentul financiar contabil
al societatii. In anexa nr. 1 se regăsec instrumentele financiare de unde au fost preluate
datele în vederea analizei.
2.3.1. Analiza lichidităţii
Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor circulante de a le transforma în

disponibilităţi băneşti pentru a face faţă plăţilor scadente.
Lichiditatea întreprinderii este o formă a echilibrului financiar, în sens foarte larg –
capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat în bani;
 în sens larg – capacitatea pe care o are o întreprindere de a acoperi,
prin elemente patrimoniale de mijloace circulante active, obligaţiile pe termen scurt,
ca elemente de pasiv ( lichiditatea patrimonială);
 în sens restrâns – capacitatea întreprinderii de a satisface prompt din
disponibilităţi şi alte plasamente lichide, în maximum 10 – 20 zile, obligaţiile
exigibile.
Lichiditatea evidenţiază disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat. Una din
particularităţile de bază ale activităţii întreprinderii este aceea că utilizează atât resurse
economice proprii cât şi împrumutate.
Supravieţuirea , continuitatea activităţii şi eficienţa reprezintă cele mai importante
obiective ale firmei. Înainte ca societatea să-şi concentreze atenţia asupra altor planuri şi
obiective trebuie să facă faţă obligaţiilor sale financiare.
Analiza lichidităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile

curente din resurse curente.pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii de
plată pe termen scurt.
- Analiza lichidităţii curente
Lichiditatea curentă (Lc) arată măsura în care datoriile curente pot fi acoperite pe
seama activelor curente.
21
Tabelul . 2.1. Lichiditatea curentă
PERIOADA
NR. ANALIZATĂ
CRT SPECIFICAŢIE UM SIMBOL
2007 2008 2009
1 Active circulante lei 2535104 3871633 7715651 Ac
Datorii pe termen
2 scurt lei 2559710 3558426 6745620 Dts
3 Lichiditatea curentă - 0,99 1,09 1,14 Lc=Ac/Dts
4 Indicele de creştere % 100 110 105 IcLc=Lcn/Lco
5 Variaţia indicatorului % 0 10 5 dvLc=(DLc)/Lco
Valoare minim
6 acceptabilă - 1 1 1 Min
Valoare maxim
7 acceptabilă - 2 2 2 Max
În ultimul an de analiză, 2009 valoarea indicatorului se încadrează în limitele

normale, iar faţă de anul 2008 a sporit datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a activelor
curente faţă de pasivele curente. Pe întreaga perioadă de analiză indicatorul arată că firma a
fost capabilă să-şi acopere integral pasivele curente pe seama activelor curente (mai puţin în
anul 2007 cand se afla sub limită, confruntându-se cu unele dificultăţi).
Figura. 2.1. Evoluţia lichidităţii curente
Sursă : cercetare proprie
22
-Analiza lichidităţii rapide
Lichiditatea (Lr) rapidă exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen
scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti. Lichiditatea rapidă exclude stocurile din
mijloacele curente de plată, acestea constituind elementul cel mai lent sub aspectul
potenţialului de transformare în lichidităţi a activelor circulante.
Tabelul 2.2. Lichiditatea rapidă
PERIOADA
NR. ANALIZATĂ
2007 2008 2009
Active circulante fără
1 stocuri lei 703728 604724 1931652 Acm=Ac-St
2 Datorii pe termen scurt lei 2559710 3558426 6745620 Dts
3 Lichiditatea rapidă - 0.27 0.17 0.29 Lr=Acm/Dts
4 Indicele de creştere % 100 63 171 IcLr=Lrn/Lro
dvLr=IcLrn-
5 Variaţia indicatorului % 0 -37 71 100
6 Valoare minim acceptabilă - 0.65 0.65 0.65 Min
8 Valoare maxim acceptabilă - 1 1 1 Max
Pe întreaga perioadă de analiză valoarea indicatorului nu se încadrează în limitele

normale, ceea ce înseamnă că firma nu a fost capabilă să-şi acopere satisfăcător pasivele
curente pe seama creanţelor şi disponibilităţilor băneşti. Din acest punct de vedere firma
aflându-se în incapacitate de plată.
Figura . 2.2. Evoluţia lichidităţii rapide
Sursă: cercetare proprie

23
- Analiza lichidităţii imediate
Lichiditatea imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile pe termen scurt pot
fi acoperite pe seama disponibiliăţilor băneşti; pune în corespondenţă elementele cele mai
lichide ale activului cu datoriile pe termen scurt.
Tabelul 2.3. Lichiditate imediată
PERIOADA
NR. ANALIZATĂ
2007 2008 2009
Disponibilitati si
1 plasamente lei 2535104 3871633 7715651 Dbp
Dts
2 Datorii pe termen scurt lei 2559710 3558426 6745620
3 Lichiditatea imediata - 0.99 1.09 1.14 Li=Dbp/Dts
4 Indicele de crestere % 100 110 105 IcLi=Lin/Lio
5 Variatia indicatorului % 0 10 5 dvLi=IcLi-100
Valoare minim
6 acceptabila - 0.35 0.35 0.35 Min
Valoare maxim
7 acceptabila - 0.65 0.65 0.65 Max
Pe întreaga perioadă de analiză valoarea indicatorului se situează peste valoarea

maxim admisă, ceea ce înseamnă că nu se utilizează corespunzător activele curente.
- Analiza lichidităţii la vedere
Lichiditatea la vedere (Lv) apreciază măsura în care creditele bancare pe termen

scurt pot fi acoperite pe seama disponibilităţilor băneşti din casierie şi conturi bancare.
Tabelul 2.4. Lichiditatea la vedere
NR. PERIOADA
CRT SPECIFICAŢIE UM ANALIZATĂ SIMBOL
2007 2008 2009
Disponibilităţi in casierie
1 si conturi bancare lei 2535104 3871633 7715651 Dbcb
Credite bancare pe
2 termen scurt lei 1309410 751825 2958309 Cbts
3 Lichiditatea la vedere - 1.94 5.15 2.61 Lv=Dbcb/Cbts
Valoare minim
4 acceptabilă - 0.85 0.85 0.85 Min
Valoare maxim
5 acceptabiă - 1.15 1.15 1.15 Max
Pe întreaga perioadă de analiză valoarea indicatorului se află peste valoarea maxim

admisibilă, ceea ce înseamnă că firma se află în incapacitate de plată.
24
Figura 2.3. Evoluţia lichidităţii la vedere
Evolutia lichiditatii la vedere
6
5
4
3
Dz
2
Lichiditatea la vedere
1
0 Valoare minim
1 2 3 4 acceptabila
Timp Valoare maxim
acceptabila
Cu toate că nivelul de lichiditate curentă este bun, achitarea obligaţiilor scadente pe

seama disponibilităţilor băneşti se face cu dificultate. Cu excepţia lichidităţii curente, ceilalţi
indicatori prezintă o tendinţă de depreciere pe perioada analizată.
2.3.2. Analiza solvabilităţii firmei
Analiza solvabilităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile

totale din resursele totale. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii totale
de plată pe termen lung.
Îndatorarea reprezintă măsura în care fondurile folosite de o societate comercială
sunt asigurate de creditori şi nu de proprietari. Totodată, solvabilitatea reprezintă capacitatea
unei companii de a-şi onora obligaţiile faţă de partenerii de afaceri din activele sale. Trebuie
făcută distincţie între principalele interpretări referitoare la datoriile unei companii:
- împrumuturi pe termen lung
- împrumuturi pe termen lung + împrumuturi pe termen scurt (împrumuturi totale)
- împrumuturi pe termen lung + toate datoriile pe trmen scurt (datorii totale)
Astfel, primele două definiţii se concentrează pe împrumuturile purtătoare de
dobândă (acordate de bănci sau de alte instituţii financiare), şi sunt de obicei folosite în
calculele indicatorilor efectuate la bancă. Ultima definiţie include împrumuturile şi toate
celelalte datorii (cum ar fi taxe, dividende neplătite, datorii către furnizori etc.) Din punctul
de vedere al companiei, toate aceste datorii sunt la fel de importante, afectându-i activitatea
în mod identic. Iată de ce datoriile totale sunt luate mai frecvent în calcul în cadrul
indicatorilor de solvabilitate.
25
- Analiza solvabilităţii generale
Indicele de solvabilitate generală arată măsura în care activele totale ale firmei pot
acoperi datoriile totale ale firmei. Practic, arată măsura în care datoriile pot fi acoperite pe
seama activelor.
Raportul de solvabilitate generală arată ponderea activului contabil net (negrevat de
datorii) în total activ.
Tabelul.2.5. Solvabilitate generală
NR. PERIOADA ANALIZATĂ

2007 2008 2009
1 Activ total lei 32074626 32952840 36392859 At
2 Datorii totale lei 2781721 3601415 6745620 Dt
3 Activ net contabil lei 29292905 29351425 29647239 Anc
Indice de solvabilitate
4 generală - 11.53 9.15 5.4 Isg=At/Dt
IcIsg=Isgn/Isg
5 Indicele de creştere % 100 79 59 o
dvIsg=(DIsg)/
6 Variaţia indicatorului % 0 -21 -41 Isgo
Valoare minim
Raport de solvabilitate
8 generală % 91.33 89.07 81.46 Rsg=Anc/At
Valoare minim
9 acceptabilă % 35 35 35 Min
În ultimul an nivelul indicelui de solvabilitate generală se încadrează peste limita

normală, deşi faţă de anul precedent s-a redus cu 40%. Tendinţa indicatorului este de
reducere pentru întreaga perioadă datorită creşterii mai rapide, ca ritm, a datoriilor totale faţă
de activele totale. Totuşi din acest punct de vedere firma se află în siguranţă pe întreaga
perioadă de analiză, ceea ce înseamnă că aceasta era capabilă să-şi acopere integral datoriile
pe seama activelor. La aceeaşi concluzie ne duce şi analiza raportului de solvabilitate
generală.
26
Figura 2.4. Indicele de solvabilitate generală
Indicele de solvabilitate generala
14
12
10
8
6
4
Indice de
2
solvabilitate
0 generală -
1 2 3 Valoare minim
Timp acceptabilă -
Sursa: cercetare proprie
- Analiza solvabilităţii financiare
Indicele de solvabilitate financiară arată măsura în care activele totale ale firmei pot
acoperi datoriile financiare totale.
Tabelul nr 2.6. Solvabilitate financiară

2007 2008 2009
1 Activ total .lei 32074626 32952840 36392859 At=Ai+Ac
Datorii financiare
2 totale lei 1491421 794814 3064662 Dft=Dtml+Cbts
Solvabilitate
3 financiară - 22 41 12 Isf=At/Dft
Valoare minim
În ultimul an valoarea indicatorului se află cu mult peste limita normală, deşi faţă de
anul anterior s-a redus. Tendinţa indicatorului este de creştere în prima perioadă de analiză
(deoarece datoriile financiare scad) şi de reducere pentru a doua perioadă datorită creşterii
mai rapide,ca ritm, a datoriilor financiare faţă de activele totale. Totuşi, din acest punct de
vedere firma se află în siguranţă pe întreaga perioadă de analiză, ceea ce evidenţiază
capacitatea firmei de a-şi acoperi integral datoriile financiare pe seama activelor.
27
-Analiza capacităţii de rambursare a datoriilor
Capacitatea de rambursare a datoriilor arată măsura în care sursele potenţiale de

autofinanţare degajate din activitatea firmei pot acoperi datoriile totale.
Tabelul. 2.7. Capacitatea de rambursare a datoriilor
PERIOADA
NR. ANALIZATĂ
2007 2008 2009
Capacitatea de
1 autofinanţare lei 777395 2476659 4239099 Caf
Capacitatea de
3 rambursare - 0.28 0.69 0.63 Crd=Caf/Dt
Indicele de
4 creştere % 100 246 91 IcCrd=Crdn/Crdo
Variaţia
5 indicatorului % 0 146 -9 dvICrd=(DCrd)/Crdo
Valoare minim
În ultimul an, 2009 valoarea indicatorului se încadrează peste limita minimă, faţă de
anul precedent crescând cu 8,7%. Din acest punct de vedere firma se află într-o siguranţă
relativ bună pe perioada analizată (mai puţin primul an de analiză, 2007).
Pentru a putea analiza corespunzător capacitatea de rambursare a datoriilor SC

Geromed SA, trebuie să analizam atat capacitatea brută de rambursare a datoriilor, cat si cea
netă.
a) Capacitatea brută de rambursare a datoriilor arată măsura în care sursele potenţiale

de autofinanţare degajate din activitatea de exploatare a firmei pot acoperi datoriile totale ale
firmei.
Tabelul 2.8. Capacitatea brută de rambursare a datoriilor
PERIOADA
NR. ANALIZATĂ
CRT UM SIMBOL
SPECIFICAŢIE 2007 2008 2009
Excedent brut de
1 exploatare lei 1381252 2911531 5075436 Ebe
Capacitatea brută de
3 rambursare - 0.5 0.81 0.75 Cbrd=Ebe/Dt
Valoare minim
28
În ultimul an, 2009 valoarea indicatorului se situează peste valoarea minim
admisibilă, faţă de anul 2008, manifestând o tendinţă de scădere. Din acest punct de vedere
firma se află în siguranţă în ceea ce priveşte incapacitatea de plată.
b) Capacitatea netă de rambursare a datoriilor arată măsura în care autofinanţarea

netă poate acoperii datoriile totale ale firmei. Practic, arată un raport între sursele proprii şi
cele împrumutate şi atrase.
Tabelul 2.9. Capacitatea netă de rambursare a datoriilor

2007 2008 2009
1 Autofinantare netă lei 692022 2476011 4239099 Afn
Capacitatea netă de
3 rambursare - 0.25 0.69 0.63 Cnrd=Afn/Dt
Valoare minim
Pe perioada de analiză valoarea indicatorului se încadrează în limitele normale. În

ultimul an valoarea indicatorului scade faţă de anul 2008.
Tendinţa generală este de relansare. Din acest punct de vedere firma se află în
siguranţă
- Analiza prelevării cheltuielilor financiare
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare arată măsura în care cheltuielile

financiare consumă numerar din acumulările brute ale activităţii de exploatare.
Tabelul 2.10. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare
PERIOADA
ANALIZATĂ
NR.
2007 2008 2009
1 Cheltuieli financiare lei 755426 586328 716269 Chf
Excedent brut de
2 exploatare lei 1381252 2911531 5075436 Ebe
Prelevarea cheltuielilor
3 financiare % 55 20 14Rpcf=Chf/Ebe
Valoare maxim
4 acceptabilă % 60 60 60 Max
29
În ultimul an valoarea indicatorului se încadrează în limitele normale şi s-a redus
sensibil faţă de ceilalţi ani. Tendinţa generală este de scădere pe seama creşterii cheltuielilor
financiare. Din acest punct de vedere firma se află în siguranţă pe întreaga perioadă
analizată.
Figura . 2.5. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare
70
60
50
40
30
20
Prelevarea
10
cheltuielilor
0 financiare %
1 2 3 Valoare maxim
Timp acceptabila %
- Analiza gradului de acoperire a serviciului datoriei
Gradul de acoperire a serviciului datoriei arată gradul în care autofinanţarea aferentă

unui exerciţiu este capabilă să acopere rata rambursării creditului pe termen mediu sau lung
şi care a devenit scadentă în anul respective.
Tabelul nr. 2.11. Gradul de acoperire a serviciului datoriei
PERIOADA
NR. SPECIFICAŢIE UM ANALIZATĂ SIMBOL
CRT 2007 2008 2009
1 Profit net lei 70173 7484 184926 Pn
2 Amortizare lei 687222 2469175 4054173 Am
3 Dividende brute lei 65373 648 - Div
Rata rambursării
4 creditului lei 139022 139022 - Rrc
5 Dobânda scadentă lei 455640 431841 - Dob
Acoperirea
serviciului
6 datoriei - 1.16 4.34 - Gasd=Afn/(Rrc+Dob)
Indicele de
7 creştere % 100 374 - IcGasd=Gasdn/Gasdo
Variaţia
8 indicatorului % 0 274 - dvGasd=(Dgasd)/Gasdo
Valoare minim
30
Pe perioada de analiză valoarea indicatorului se încadrează peste limitele normale şi
este în creştere, iar în ultimul an nu avem grad de acoperire a serviciului datoriei deoarece
firma nu a contractat credite pe termen lung sau mediu. Totuşi firma se află în siguranţă din
acest punct de vedere pe întreaga perioadă de analiză deoarece serviciul datoriei a putut fi
acoperit din sursele proprii de autofinanţare.
Solvabilitatea firmei este bună. Nivelul de îndatorare nu generează riscuri
semnificative pentru continuarea activităţii. Totuşi există o tendinţă de depreciere a
indicatorilor de solvabilitate.
2.3.3. Analiza rentabilităţii
- Analiza rentabilităţii economice
Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite, atât

proprii cât şi împrumutate, şi arată cât profit brut revine unei unităţi de capital investit.
Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să fie la nivelul ratei minime de randament din economie şi a riscului economic şi
financiar pe care şi l-au asumat furnizorii de capital;
- să asigure menţinerea substanţei economice a unităţii, păstrarea valorii sale, ceea ce
este garantat dacă rata economică este mai mare decât rata inflaţiei.
Tabelul nr. 2.12. Rata rentabilităţii economice
Nr. PERIOADA DE ANALIZA

crt SPECIFICATIE UM SIMBOL
2007 2008 2009
1 Rezultatul brut al lei 95997 20136 541510 Rb
exerciciului
2 Capitaluri investite lei 32074626 32952840 36392859 Cinv
3 Rata rentabilitatii % 0,30% 0,06% 1,50% Rre=Rb/Cinv
economice
4 Ic cu baza in lant % 100% 20% 2500% Rren/Rreo
5 Variatia indicatorului % 0% -80% 2400% IcRre-100
6 Valoare orientativa % 20% 20% 20% Std
7 Rata medie a dobanzii % 58,90% 36,50% 38,10% rd
Nivelul ratei este foarte redus, mai ales în al doilea an de analiză, 2008. În 2009
nivelul ratei creşte, reflectând atât o sporire a capacităţii capitalurilor investite de a degaja
profit brut, cât şi o mai bună remunerare a capitalurilor investite pe seama profitului brut.
31
Tabelul . 2.13. Cuantificarea influenţelor asupra rentabilităţii economice
Nr. PERIOADA DE
crt SPECIFICATIE UM ANALIZA SIMBOL
2007 2008 2009

1 Rata rentabilitatii % 7% 5% 8% Rrc
comerciale
2 Viteza de rotatie a rot 0,046 0,011 0,19 Nrot=Ca/Cinv
cap.investit
3 Rata rentabilitatii % 0,30% 0,06% 1,50% Rre=Rrc*Nrot
economice
4 Modificarea Rre % -0,24% 1,44% Rren-Rreo
Figura. 2.6. Rata rentabilităţii economice
Rata rentabilitatii economice

70.00%
Rata
60.00% rentabilitatii
50.00% economice %
40.00% Valoare
orientativa %
%
30.00%
20.00% Rata medie a
10.00% dobanzii %
0.00%
1 2 3
Timp
c) Rentabilitatea economică brută reprezintă remunerarea în termeni de acumulare

brută a capitalurilor investite, atât proprii, cât şi împrumutate. Rata arată cât excedent brut de
exploatare revine unei unităţi de capital investit.
32
Tabelul 2.14. Rata rentabilităţii economice brute

2007 2008 2009
1 Excedent brut din lei 1377252 2911531 5075436 Ebe
exploatare
3 Rata rentabil.ec. % 4,30% 8,80% 14% Rreb=Ebe/Cin
brute v
5 Rata medie a % 58,90% 36,50% 38,10% rd
dobanzii
Rata creşte de la un an la altul deşi se situează sub nivelul considerat normal.

Cuantumul ratei trebuie să asigure reînnoirea şi creşterea activelor, într-un termen cât mai
scurt.
d) Rentabilitatea economică netă reprezintă remunerarea prin profitul brut al

exploatării a capitalurilor investite în exploatare. Arată cât profit brut din exploatare revine
unei unităţi de capital investit în cadrul activităţii de exploatare.
Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:
- să fie cel puţin la nivelul ratei minime de randament din economie;
- să fie mai mare decât costul mediu al capitalului împrumutat;
- să asigure o bună recuperare a investiţiilor doar pe seama profitului;
- să fie mai mare decât rata inflaţiei.
Tabel nr. 2.15. Rata rentabilităţii economice nete

2007 2008 2009
1 Rezultat brut din lei 694030 442356 1021263 Rbe
exploatare
3 Rata rentabil.ec.nete % 2,20% 1,30% 2,80% Rren=Rbe/Cin
v
4 Rata medie a % 58,90% 36,50% 38,10% rd
dobanzii
5 Rata medie a % 61,70% 27,80% 56,90% ri
inflatiei
6 Valoarea minima % 25% 25% 25% Min
33
Figura .2.7. Rata rentabilităţii economice nete
Rata rentabilitatii economice nete
80,00%
% 60,00%
40,00%
20,00%
0,00%
1 2 3
Rata rentabil.ec.nete %
Timp Rata medie a dobanzii %
Valoarea minima %
Sursă:cercetare proprie
Modificarea ratei rentabilităţii economice poate fi explicată prin:

- modificarea rentabilităţii comerciale;
- modificarea rotaţiei capitalurilor investite:
- modificarea rotaţiei activelor;
- modificarea rotaţiei activelor imobilizate;
- modificarea rotaţiei activelor circulante;
Tabelul 2.16. Evoluţia principalilor indicatori

2007 2008 2009
I VENITURI
1 Cifra de afaceri lei 9968673 9634764 12244155 Ca
II REZULTATE
exploatare
III CAPITALURI
3 Total activ lei 32074626 32952840 36392859 At
4 Active circulante lei 2535104 3871633 7715859 Ac
5 Active imobilizate lei 29539522 29081207 28677208 Ain
nete
IV RENTABILITATI
7 Rata rentabilitatii % 7% 5% 8% Rrc
comerciale
8 Rata rentabilitatii % 0,30% 0,06% 1,50% Rre
economice
V ROTATIA
CAPITALURILOR
9 Rotatia Cinv rot 31 29 34 Ca/Cinv
10 Rotatia Ac rot 393 249 159 Ca/Ac
11 Rotatia activului rot 31 29 34 Ca/At
12 Rotatia Ain rot 34 33 43 Ca/Ain
34
- Analiza rentabilităţii financiare
Rentabilitatea financiară reprezintă remunerarea netă a capitalurilor proprii, adică

arată cât profit net revine capitalurilor proprii. Rata măsoară randamentul utilizării
capitalurilor proprii, adică plasamentul financiar pe care acţionarii l-au făcut prin
cumpărarea acţiunilor societăţii.
Tabelul 2.17. Rata rentabilităţii financiare

2007 2008 2009
1 Rezultat net al lei 70173 7484 184926 Rn
exercitiului
2 Capitaluri proprii lei 29292905 29351425 29647239 Cpr
3 Rata rentabilitatii % 0,24% 0,03% 0,62% Rrf=Rn/Cpr
financiare
4 Ic cu baza in lant % 100% 12,50% 2067% Rrfn/Rrfo
5 Variatia % 0% -87,50% 1967% IcRrf-100
indicatorului
6 Valoare minima % 25% 25% 25% Std
7 Rata medie a % 58,90% 36,50% 38,10% rd
dobanzii
8 Rata rentabilitatii % 0,30% 0,06% 1,50% Rre
economice
Tabelul 2.18. Cuantificarea influentelor asupra rentabilităţii financiare
Nr. PERIOADA DE
crt SPECIFICATIE UM ANALIZA SIMBOL
1 2 3
1 Marja comerciala % 0,70% 0,08% 1,50% Rrcn=Rn/Ca
neta
2 Viteza de rotatie a rot 0,34 0,375 0,413 Nrot=Ca/Cpr
Cpr
3 Rata rentabilitatii % 0,24% 0,03% 0,62% Rrf=Rrcn*Nrot
financiare
4 Modificarea Rrf % -0,21% 0,56% Rrfn-Rrfo
35
Figura 2.8. Rata rentabilităţii financiare
Rata rentabilitatii financiare

80,00%
60,00%
40,00%
%
20,00%
0,00%
1 2 3
Rata rentabilitatii f inanciare %
Timp Valoare minima %
Rata medie a dobanzii %
Sursă:cercetare proprie
Rata rentabilităţii financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii, pentru a face
acţiunile firmei mai atractive şi pentru a creşte cursul lor bursier.
În general rata rentabilităţii financiare a manifestat o tendinţă de creştere, deşi asta
fiind foarte mică. Această tendinţă de creştere echivalează cu sporirea capacităţii
capitalurilor proprii de a crea profit.
Tabelul 2.19. Evoluţia principalilor indicatori

77crt SPECIFICATIE UM SIMBOL
2007 2008 2009
I VENITURI
1 Cifra de afaceri lei 9968673 9634764 12244155 Ca
II REZULTATE
2 Excedent brut din lei 1377252 2911531 5075436 Ebe
exploatare
exploatare
4 Rezultat net al lei 70173 7484 184926 Rn
exercitiului
III CAPITALURI
5 Total activ lei 32074626 32952840 36392859 At
IV RENTABILITATI
7 Rata rentabilitatii % 0,24% 0,03% 0,62% Rrf
financiare
8 Rata marjei brute % 14% 30% 41% Rmb
9 Rata marjei nete % 0,70% 0,07% 1,50% Rmn
V ROTATIA
CAPITALURILOR
10 Rotatia Cpr rot 0,34 0,33 0,41 Ca/Cpr
11 Rotatia At rot 31 29 34 Ca/At
36
a) Rata rentabilităţii financiare brute reflectă capacitatea resurselor financiare
proprii alocate cu caracter permanent de a genera surse proprii de finanţare pe termen lung.
Reflectă potenţialul de dezvoltare propriu generat de investiţiile din surse proprii.
Tabelul 2.20. Rata rentabilităţii financiare brute

2007 2008 2009
1 Capacitatea de lei 757395 2476659 4239099 Caf
autofinantare
3 Rata % 2,60% 8,40% 14,30% Rrfb=Caf/
rentabil.financiare Cpr
brute
Nivelul ratei s-a îmbunătăţit în perioadă analizată, tendinţa confirmată prin creşterea
într-un ritm mai rapid a capacităţii de autofinanţare faţă de ritmul de creştere a capitalurilor
proprii. Nivelul ratei indică o bună refacere a resurselor proprii.
b) Rata rentabilităţii financiare nete arată remunerarea netă a capitalului social prin
dividende. Rentabilitatea financiară remunerează acţionarii prin acordarea de dividende şi
prin creşterea rezervelor, care reprezintă in fapt creşterea averii proprietarilor.
Tabelul 2.21. Rata rentabilităţii financiare nete

2007 2008 2009

1 Dividende totale lei 65373 648 0 Div
2 Capital social lei 2950290 29502900 29502900 Cs
0
3 Rata % 0,22% 0,003% 0% Rrfn=Div/C
rentabil.financiare s
nete
5 Rata medie a % 58,90% 36,50% 38,10% rd
dobanzii
Nivelul indicatorului în fiecare an este foarte redus şi cu mult sub nivelul ratei medii
a dobânzii. Valoarea sa este dependentă de rentabilitatea financiară generală şi de politica de
repartizare a profitului.
37
Concluzii şi propuneri
În urma analizei bonităţii financiare la societatea comercială Geromed SA, am ajuns

la concluzia că bonitatea financiară a firmei a fost destul de bună pe parcursul întregii
perioade de analiză (2007-2009), dar a manifestat o mică depreciere.
Această stare rezultă ca urmare a:
- nivelului bun al lichidităţii curente;
- nivelului redus al lichidităţii imediate, rapide şi la vedere;
- solvabilităţii bune;
- un nivel bun al ratei rentabilităţii financiare şi economice.
Pentru a analiza bonitatea societăţii am analizat principalii indicatorii ai acesteia, şi

anume lichiditatea, solvabilitatea şi rentabilitatea companiei. Am ales a le analiza pe o
perioadă de trei ani, mai eaxct 2007, 2008 şi 2009. Problematica solvabilităţii şi lichidităţii
are o importanţă vitală la orice entitate economică. Acest adevăr este şi mai de actualitate în
actuala perioadă de criză financiară care are ca manifestare pregnantă tocmai lipsa cronică
de lichidităţi. Datele de mai sus evidenţiază semne clare de precaritate în trezoreria unităţii
analizate şi în perspectivele sale de a dezvolta o activitate economică normală datorită
dezechilibrului financiar. Rentabilitatea societăţii, atât cea financiară cât şi cea economică ne
ajută în analiza bonităţii deoarece ne oferă o mai bună perspectivă a capacităţii economico-
financiare a companiei.
Din analiza lichidităţii am stabilit că SC Geromed SA nu dispune de o rată a

lichidităţii generale foarte bună, însă în momentul de faţă nu este un lucru foarte alarmant.
Sunt multe companii care abia reuşesc să-şi acopere nivelul obligaţiilor curente cu activele
curente. Ele reuşesc să se descurce în asemenea condiţii deorece activele lor circulante sunt
foarte lichide şi pot fi convertite în numerar imediat ce datoriile devin exigibile.
În cazul SC Geromed, rata lichidităţii curente este în limitele normale. Acest lucru
este îmbucurător şi relevă că societatea îşi poate achita obligaţiunile scadente pe seama
disponibilităţilor băneşti, char dacă o face mai greu. În urma analizei ratei lichidităţii rapide,
am văzut că societatea nu a acoperit satisfăcător pasivele curente. Rata lichidităţii imediate,
ne spune că la Geromed, activele curente nu se utilizează corespunzător, iar rata lichidităţii
la vedere, ne dă vestea că compania poate intra în incapacitate de plată. În ciuda faptului că
analiza lichidităţii nu este prea favorabilă, per total, datorită lichidităţii curente, care este în
limite normale, situaţia este încă bună.
Solvabilitatea este cel de-al doilea indicator în privinţa analizei bonităţii. În 2009,
nivelul indicelui de solvabilitate generală s-a redus cu 40%, dar este încă peste limita
normală. Cu toate astea, compania este în siguranţă, căci este capabilă de a acoperii integral
datoriile pe seama activelor. Acest rezultat este susţinut şi de analiza solvabilităţii financiare,
care confirmă capacitatea firmei de a folosii activele pentru acoperirea integrală a datoriilor.
Datoriile totale pot fi acoperite parţial şi prin sursele potenţiale de autofinanţare degajate din
activitatea societăţii, aşa cum reiese din analiza capacităţii de rambursare a datoriilor. Din
punct de vedere al solvabilităţii, firma are capacitatea de a face faţă angajamentelor asumate
pe termen lung. Acest fapt este evidenţiat de valorile ratelor de solvabilitate (rata de
îndatorare, levierul, perioada de acoperire prin câştig a dobânzilor), care corespund nivelelor
impuse adesea de către bănci.
38
Rentabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a realiza profit, care este
necesar atât reproducţiei şi dezvoltării cât şi remunerării capitalurilor. Deoarece prin
intermediul rentabilităţii se apreciază performanţele întreprinderilor, ea reprezintă o
informaţie indispensabilă băncilor, creditorilor şi partenerilor de afaceri, fiind definită ca un
raport între rezultatul obţinut şi mijloacele utilizate. În legătură cu corelaţia dintre
rentabilitate şi eficenţa economică sunt de făcut unele precizări. Eficenţa economică este mai
cuprinzătoare decât rentabilitatea. Se poate aprecia că eficenţa economică reprezintă cea mai
generală categorie care caracteriează rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate
pentru utilizarea (ce include consumul productiv, consuml individual şi vînzarea) sau
economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare) intrate sau neintrate în circuitul
economic.
Sensul general al conceptului de eficienţă, care se poate referii la o activitate,
persoană sau obiect, este acela de a avea calitatea de a produce afectul util scontat. Ar trebui
însă adăugat că raţionalitatea oricărei acţiuni umane presupune că efectul să devanseze
efortul (consum de resurse). Ca urmare, se poate vorbi de eficenţa tehnică, economică,
socială, sanitară, culturală, administrativă, după domeniul la care se referă.Elementul
distinctiv al economicului faţă de celelalte domenii ale activităţii social-umane îl reprezintă
utilizarea etalonului valoare economică atât pentru măsurarea eforturilor, cât şi a efectelor.
În substanţa sa, eficenţa economică vizează minimizarea resurselor ce revin pe o unitate de
efect util.
Rentabilitatea constituie una dintre formele de exprimare a eficenţei economice şi
anume o formă sintetică realizată cu ajutorul categoriilor valorice. Calculele de rentabilitate
se pot efectua utilizând ca rezulat (efect) nu numai profitul net, ci şi întregul venit net, deci
profitul brut (care cuprinde şi datoriile financiare şi impozitele).
Pentru o analiză relevantă a bonităţii societăţii Geromed SA, am analizat şi

rentabilitatea economică şi financiară a companiei. Astfel am putut vedea că rentabilitatea
economică a crescut în perioada analizată. Îndeosebi, rentabilitatea reprezintă un surplus
monetar, respectiv soldul dintre încasările totale şi cheltuielile totale. Această noţiune de
rentabilitate este bazată exclusiv pe fluxurile financiare ca bază a calcului economic. Fiind
considerată un modul semnificativ în analiza financiară rentabilitatea unei întreprinderi
reprezintă conceptul cel mai frecvent utilizat şi în general poate fi exprimată prin rata
rentabilităţii, ca raport între un venit obţinut în cursul unei perioade determinate de timp şi
masa capitalurilor investite în aceeaşi perioadă. Prin creşterea survenită, asistăm la o sporire
a capacităţii capitalurilor investite de a degaja profit brut. De asemenea este îmbunătăţită
capacitatea de remunerare a capitalurilor investite pe seama profitului brut. Şi rata
rentabilităţii financiare a înregistrat o creştere ce relevă sporirea capacităţii capitalurilor
proprii de a crea profit.
Societatea Geromed se poate mândri cu o bonitate financiară satisfăcătoare ceea ce
redă capacitatea societăţii de a-şi acoperi obligaţiile, asigurând în acelaşi timp fondurile
necesare continuării activităţii şi realizării de profit.
Pentru a-şi îmbunătăţii activitatea şi a avea parte de o analiză a bonităţii mai
îmbucurătoare, am formulat câteva propuneri în acest sens. O primă recomandare ar fi aceea
de a valorifica stocurile excedentare şi de a reduce nivelului acestora la nivelul normat pe
maxim trei luni, restul fiind transformat în lichidităţi prin vânzare. O altă soluţie poate
consta în valorificarea activelor imobilizate neutilizate şi obţinerea de numerar pentru
rambursarea datoriilor şi finanţarea exploatării. Societatea poate face demersuri pentru
reducerea soldului clienţilor neîncasaţi şi procurarea pe această cale de resurse lichide
suplimentare. O ultimă recomandare ar fi aceea de a majorarea capitalului social prin
aporturi în numerar ale acţionarilor în vederea restabilirii echilibrului financiar şi reducerii
riscului financiar.
39
Din cei trei indicatori analizaţi pentru studiul bonităţii societatii, am observat
deficiente din partea celor legaţi de lichiditatea societati şi solvabilitatea acesteia. Din
punctul de vedere al rentabilităţii, societatea stă bine, însă şi aici ar putea exista câteva
măsuri pentru îmbunătăţirea rentabilităţii financiare şi economice.
În vederea îmbunătăţirii lichidităţii firmei se vor avea în vedere următoarele strategii
şi planuri de acţiune: sporirea vânzărilor prin diversificarea şi creşterea numărului de clienţi,
urmărirea termenelor de încasare de la clienţi, optimizarea achiziţiilor şi a volumului şi
structurii stocurilor, diminuarea datoriilor curente, urmărirea termenelor de plată către
salariaţi, furnizori, instituţiile statului.
Pentru menţinerea echilibrului financiar la nivelul activităţii curente a firmei, trebuie

să se acorde o atenţie deosebită corelării politicilor comerciale ale firmei (politici de
vânzare, de achiziţii şi stocare, politici de creditare comercială) şi corelării termenelor de
încasări şi plăti stabilite cu diverşi parteneri.
Pentru a avea o rată a lichidităţii mai bună, în limite normale, societatea trebuie să:
- mărească capacitatea de acoperire a pasivelor curente
- să utilizeze corespunzător activele curente
- să îşi sporească disponibilităţile băneşti pentru o mai bună achitarea a obligaţiilor
scadente.
Rata solvabilităţii societăţii poate fi îmbunătăţită dacă se au în vedere următoarele:

- mai bună gestionare a activelor
- sporirea surselor potenţiale de autofinanţare
Bonitatea reprezintă performanţa financiară a agentului economic care atestă
încrederea pe care acesta o inspiră unei societăţi de credit sau instituţii bancare în momentul
solicitării unui credit, de a restitui la scadenţă creditele contractate împreună cu dobânzile şi
comisioanele aferente. Îm momentul de faţă dacă SC Geromed SA ar dori să apeleze la o
astfel de societate, în vederea contractării unei finanţări, pe bază analizei bonităţii ar obţine
un punctaj satisfăcător, în baza căruia i s-ar putea acorda acea finanţare.
40
Bibliografie
1. Batrancea Maria, Larissa-Margareta Batrancea, Ema Masca – Analiza

entitatii economice , Ed. Risoprint, Cluj Napoca , 2008
2. Balaceanu Cristina, Microeconomie – Aplicatii, Ed. All Beck, 2006
3. Dumbrava, Anica ; Gheorghiu, Alexandru , Analiza bonitatii agentilor
economici si evaluarea riscului creditarii, Editura: A.S.E. , Bucuresti, 2000
4. Ghic Gabriela, Analiza economico – financiara, Ed. Universitara, 2005
5. Gheorghiu, Alexandru. Analiza economico-financiară la nivel
microeconomic. Bucureşti ; Editura Economică, 2004
6.
7. Lezeu, D.N., Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii, Ed.
Economică, Bucureşti, 2004
8. Negoescu G., Bonitatea agentilor economici, ED. Algorithm, Galati,
1998
9. Niculescu M. , Diagnostic global strategic, Editura Economică,
Bucureşti, 1997
10. Petcu Monica, Analiza economico - financiara a intreprinderii.
Probleme, abordari, metode, aplicatii, Ed. Economica, 2009
11. Stelian Stancu , Microeconomie. Comportamentul Agentilor Economici.
Teorie Si Aplicatii, Editura Economica 2006
12. Toma, M., Brezeanu, P., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Economică, Bucureşti, 1996
13. Vintilă Georgeta, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică si
Pedagogică, Bucuresti, 2000
*** REVISTA ‘FINANŢE, BĂNCI, ASIGURĂRI’, BUCUREŞTI, NR.

4/1998
*** www.contabilizat.ro
41
Anexa nr. 1.
BILANŢUL CONTABIL
-
MII LEI -
ACTIV CONTABIL PERIOADA DE ANALIZĂ
2007 2008 2009
IMOBILIZARI NECORPORALE 0 0 0
Cheltuieli de constituire si de cercetare - dezvoltare 0 0 0
Alte imobilizari 0 0 0
Imobilizari in curs 0 0 0
IMOBILIZARI CORPORALE 29496419 29014534 28624671
Terenuri 34224 34224 34224
Cladiri 3432238 3416954 3281195
Constructii speciale 23245277 22937984 22681379
Masini, utilaje si mijloace de transport 2257684 2162847 2099226
Alte imobilizari corporale 385805 343056 391167
Imobilizari in curs 141191 119469 137480
IMOBILIZARI FINANCIARE 25964 55363 93037
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 29522383 29069897 28717708
STOCURI 1831376 3266909 5783999
Stocuri de materii prime, materiale consumabile etc. 252786 434920 636092
Stocuri aflate la terti 10256 0 0
Productie in curs de executie 1230428 2409931 4209726
Semifabricate, produse finite, produse reziduale 255374 313616 775822
Animale 0 0 0
Marfuri 40895 86861 114896
Ambalaje 41637 21581 47463
CREANTE 382543 565548 1767814
Furnizori – debitori 1438 16761 1016184
Clienti si conturi asimilate 349475 433418 638735
Alte creante 31630 115369 112895
Decontari cu asociatii privind capitalul 0 0 0
DISPONIBILITATI SI PLASAMENTE 338324 50486 123338
Titluri de plasament 0 0 0
Conturi la banci in lei 89121 38243 109631
Conturi la banci in devize in tara 14321 458 0
Casa in lei 7052 1382 6609
Casa in devize 1170 25 99
Acreditive in lei 0 0 0
Acreditive in devize 0 0 0
Valori de incasat 0 0 0
Alte valori 226660 10378 6999
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 2552243 3882943 7675151
Cheltuieli inregistrate in avans 117679 123148 184938
Decontari din operatii in curs de clarificare 66872 0 0
42
Diferente de conversie – activ 46283 33748 20534
CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE -
TOTAL 230834 156896 205472
PRIME PRIVIND RAMBURSAREA OBLIGATIUNILOR 0 0 0
TOTAL ACTIV 32305460 33109736 36598331
PASIV CONTABIL PERIOADA DE ANALIZĂ

2007 2008 2009
Capital social 29502900 29502900 29502900
- subscris varsat 29502900 29502900 29502900
- patrimoniul regiei 0 0 0
Contul intreprinzatorului individual 0 0 0
Prime legate de capital 0 0 0
Diferente din reevaluare 0 20368 0
Rezerve 39608 40614 68338
Rezultatul reportat 0 0 0
- profit nerepartizat 0 0 0
- pierdere neacoperita 0 0 0
Rezultatul exercitiului 70173 7484 184926
- profit 70173 7484 184926
- pierdere
Repartizarea profitului 4800 6836 184926
Fonduri 37897 462768 1025683
Repartizari la fondul de dezvoltare 118856 554049 960812
Subventii pentru investitii 1988 1971 0
Provizioane reglementate 0 0 0
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 29528910 29475220 29636109
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 49896 18051 0
Imprumuturi si datorii asimilate 1491421 794814 3064662
Furnizori si conturi asimilate 639557 1568025 902793
Clienti – creditori 213 276 1636
Alte datorii 585157 1237652 2776529
DATORII – TOTAL 2716348 3600767 6745620
Venituri inregistrate in avans 0 0 0
Decontari din operatiuni in curs de clarificare 0 0 0
Diferente de conversie – pasiv 10306 15698 216602
CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE -
TOTAL 10306 15698 216602
TOTAL PASIV 32305460 33109736 36598331
SITUAŢIA CREANŢELOR
-
MII LEI -
CREANTE PERIOADA DE ANALIZA
43
2007 2008 2009
TOTAL CREANTE DIN ACTIVE IMOBILIZATE 10964 30363 52537
Creante legate de participatii 0 0 0
Imprumuturi acordate pe termen lung 0 0 0
Alte creante imobilizate 10964 30363 52537
TOTAL CREANTE DIN ACTIVE CIRCULANTE 422822 605367 1802417
TOTAL CREANTE DIN EXPLOATARE 364316 521834 1657294
Clienti 349475 433418 638735
Personal si asigurari sociale 1641 40928 870
Total creante fata de stat 11762 30727 1505
- impozit pe profit 0 30727 0
- taxa pe valoarea adaugata 11762 0 1505
- alte creante cu statul si institutiile publice 0 0 0
TOTAL CREANTE EXCEPTIONALE 58506 83533 145123
Total creante fata de asociati si grupuri 0 0 0
- decontari cu asociati privind capitalul 0 0 0
- grupuri si alte conturi cu asociatii 0 0 0
Debitori diversi 58506 83533 145123
CHELTUIELI INREGISTRATE IN AVANS 117679 123148 184938
TOTAL CREANTE 551465 758878 2039892
SITUAŢIA DATORIILOR
-
MII LEI -
DATORII PERIOADA DE ANALIZA
2007 2008 2009
44
TOTAL DATORII FINANCIARE SI ASIMILATE 1491421 794814 3064662
Imprumuturi din emisiune de obligatiuni 0 0 0
Credite bancare pe termen lung 182011 76400 0
Credite bancare pe termen scurt 0 675425 2958309
Alte imprumuturi si datorii financiare 1309410 42989 106353
TOTAL DATORII DE EXPLOATARE 1071216 2772067 3663713
Furnizori 639557 1568025 902793
Total datorii fata de stat 71607 615241 1570786
- alte datorii cu statul si institutiile publice 71116 359271 1247741
TOTAL DATORII EXCEPTIONALE 153710 33886 17245
Grupuri si alte conturi cu asociatii 32 146 108
Creditori diversi 153678 33740 17137
VENITURI INREGISTRATE IN AVANS 0 0 0
TOTAL DATORII 2716347 3600767 6745620
SITUAŢIA STOCURILOR
- MII LEI -
ELEMENTE DE STOCURI PERIOADA DE ANALIZA
2007 2008 2009
Materii prime 21120 34342 45461
Materiale consumabile 205231 361844 518636
Obiecte de inventar 26435 38734 71995
Produse 255374 313616 775822
Animale 0 0 0
Marfuri si ambalaje 82532 108442 162359
TOTAL STOCURI 1831376 3266909 5783999
DATE INFORMATIVE
-
MII LEI -
DENUMIRE INDICATORI PERIOADA DE ANALIZA
2007 2008 2009
Numar mediu de salariati 1255 1262 1094
45
Salarii brute 1845578 2891000 4072352
Mijloace fixe amortizate integral si folosite in
continuare 38932 26012 336267
Amortizarea aferenta grad. de neutilizare a
mijl.fixe 231276 1292415 2338777
REPARTIZAREA PROFITULUI
-
MII LEI -
2007 2008 2009
REPARTIZARI DIN PROFIT 4800 6836 184926
Rezerve legale 4800 1006 27076
Acoperirea pierderilor din anii precedenti 0 0 0
Participarea salariatilor la profit 0 0 0
Cota managerului din profitul net 0 700 0
Fond de dezvoltare 0 3239 157850
Surse proprii de finantare 0 0 0
Rezerve statutare si alte rezerve 0 0 0
Alte repartizari prevazute de lege 0 0 0
Dividende de platit – total 0 1891 0
PROFIT NEREPARTIZAT 65373 648 0
BALANŢA IMOBILIZĂRILOR
- MII LEI -
2007 2008 2009
IMOBILIZARI NECORPORALE
Sold initial 0 0 0
Intrari 342 0 0
Iesiri 342 0 0
46
Sold final 0 0 0
Amortizare la inceputul anului 0 0 0
Amortizare in cursul anului 0 0 0
Amortizarea aferenta imobilizarilor iesite 0 0 0
Amortizare la sfarsitul anului 0 0 0
Valoarea ramasa a imobilizarilor 0 0 0
Sold final al provizioanelor 0 0 0
Valoarea neta a imobilizarilor 0 0 0
IMOBILIZARI CORPORALE
Sold initial 4589724 4625706 30191295
Intrari 36841 25631646 325048
Iesiri 859 66057 176276
Sold final 4625706 30191295 30340067
IMOBILIZARI FINANCIARE
Sold initial 22542 25964 55363
Intrari 7448 45753 45282
Iesiri 4026 16354 7608
Sold final 25964 55363 93037
TOTAL IMOBILIZARI
Sold initial 4612266 4651670 30246658
Intrari 44631 25677399 370330
Iesiri 5227 82411 183884
Sold final 4651670 30246658 30433104
47
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
-
MII LEI -
ELEMENTE PERIOADA DE ANALIZA
2007 2008 2009
Venituri din vanzarea marfurilor 1321579 933618 984323
Productia vanduta 8647094 8701146 11259832
CIFRA DE AFACERI 9968673 9634764 12244155
Venituri din productia stocata 1230428 4965146 2345830
Venituri din productia imobilizata 0 6277 0
PRODUCTIA EXERCITIULUI 9877522 13672569 13605662
48
Venituri din subventii de exploatare 0 0 76302
Alte venituri din exploatare 1589198 3259598 7071324
Venituri din provizioane privind activitatea de
exploat. 657 0 0
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 12788956 17865785 21737611
Cheltuieli privind marfurile 1088954 816327 833668
Cheltuieli materiale – total 5883421 8805299 9453590
Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 673796 1081359 1031528
Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte
asimilate 189865 62363 58030
Cheltuieli cu personalul – total 2657516 3876330 5483776
Alte cheltuieli de exploatare 1436167 2290714 3305679
Cheltuieli cu amortizari si provizioane 165207 491037 550077
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 12094926 17423429 20716348
REZULTATUL DIN EXPLOATARE 694030 442356 1021263
Venituri din participatii, alte imob.fin. si creante
imob. 1825 1861 4310
Venituri din titluri de plasament 0 0 0
Venituri din diferente de curs valutar 126395 121525 123541
Venituri din dobanzi 20686 18691 10897
Alte venituri financiare 29145 10116 161490
Venituri din provizioane 0 39788 18051
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 178051 191981 318289
Pierderi din creante legate de participatii 0 0 0
Cheltuieli din titluri de plasament cedate 0 0 0
Cheltuieli din diferente de curs valutar 299786 135547 127235
Cheltuieli privind dobanzile 455640 431841 587288
Alte cheltuieli financiare 0 889 1746
Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele 0 18051 0
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 755426 586328 716269
REZULTATUL FINANCIAR -577375 -394347 -397980
REZULTATUL CURENT 116655 48009 623283
VENITURI EXCEPTIONALE - TOTAL 4100 177220 461629
CHELTUIELI EXCEPTIONALE - TOTAL 24758 205093 543402
REZULTATUL EXCEPTIONAL -20658 -27873 -81773
VENITURI TOTALE 12971107 18234986 22517529
CHELTUIELI TOTALE 12875110 18214850 21976019
REZULTATUL BRUT AL EXERCITIULUI 95997 20136 541510
IMPOZIT PE PROFIT 25824 12652 356584
REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 70173 7484 184926
49
BILANŢUL FINANCIAR
- MII LEI -
ACTIV PERIOADA DE ANALIZA
2007 2008 2009
IMOBILIZARI NECORPORALE 0 0 0
IMOBILIZARI CORPORALE 29496419 29014534 28624671
Terenuri 34224 34224 34224
Mijloace fixe 29321004 28860841 28452967
Imobilizari corporale in curs 141191 119469 137480
IMOBILIZARI FINANCIARE 43103 66673 52537
Imobilizari financiare > 1an 15000 55363 52537
Creante > 1an 28103 11310 0
- clienti 15574 0 0
- debitori diversi 12529 11310 0
50
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 29539522 29081207 28677208
STOCURI 1831376 3266909 5783999
Stocuri de materii prime, materiale consumabile 252786 434920 636092
Semifabricate, produse finite, produse reziduale 255374 313616 775822
Animale 0 0 0
Marfuri 40895 86861 114896
Ambalaje 41637 21581 47463
CREANTE 365404 554238 1808314
Creante < 1an 354440 554238 1767814
Clienti 333901 433418 638735
Total creante fata de stat 11762 30727 1505
- alte creante cu statul si institutiile publice 0 0 0
Debitori diversi 5698 32404 110520
Imobilizari financiare < 1an 10964 0 40500
DISPONIBILITATI SI PLASAMENTE 338324 50486 123338
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 2535104 3871633 7715651
TOTAL ACTIV 32074626 32952840 36392859
PASIV PERIOADA DE ANALIZA

2007 2008 2009
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 29292905 29351425 29647239
DATORII PE TERMEN MEDIU SI LUNG 182011 42989 0
Credite bancare pe termen mediu si lung 182011 42989 0
Capital permanent 29474916 29394414 29647239
DATORII IN AFARA EXPL. PE TERMEN
SCURT 1463120 785711 3081907
Credite bancare pe termen scurt 0 751825 3006290
Alte imprumuturi si datorii financiare 1309410 0 58372
Grupuri si alte conturi cu asociatii 32 146 108
Creditori diversi 153678 33740 17137
DATORII DE EXPLOATARE PE TERMEN
SCURT 1136589 2772715 3663713
Furnizori 639557 1568025 902793
51
Total datorii fata de stat 71607 615241 1570786
- alte datorii cu statul si institutiile publice 71116 359271 1247741
Dividende de repartizat 65373 648 0
Datorii totale pe termen scurt 2599709 3558426 6745620
TOTAL PASIV 32074626 32952840 36392859
52

Lucrare de Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare de Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere...................................................................................................

Capitolul 1. Aspecte toretice privind bonitatea agenţilor economici şi

1.1. Indicatorii bonităţii agenţilor economici………………………………6

Capitolul 2 . Studiu de caz aplicativ privind analiza bonităţii la SC

2.1. Prezentarea societăţii...........................................................................17

1.1. Indicatorii bonităţii agenţilor economici

Sub aspectul economico-financiar componentele bonităţii sunt3:

Lichiditate generală exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe

Lichiditate curentă reflectă posibilitatea activelor curente de a se transforma într-un

Solvabilitatea constituie aptitudinea întreprinderii de a face faţă scadenţelor pe

Rentabilitatea constituie capacitatea unui agent economic de a obţine profit, ca

Rentabilitatea poate fi apreciată în trei moduri diferite:

Echilibrul financiar, din multitudinea de semnificatii pe care o are, desemnează

Bonitatea este de două feluri:

Pentru a analiza bonitatea societăţii voi analiza principalii indicatorii ai acesteia, şi

SC GEROMED SA Mediaş este o societate pe actiuni cu sediul în Mediaş, strada

SC GEROMED SA MEDIAȘ produce, comercializeaza si ofera urmatoarele

Principalii indicatori economico-financiari pentru anul 2009, s-au prezentat astfel:

- cifra de afaceri: 12737611

Figura . 2.1. Principalii indicatori economico-financiari pe 2009

Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a datoriilor

2.3.1. Analiza lichidităţii

Lichiditatea reprezintă capacitatea activelor circulante de a le transforma în

Analiza lichidităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile

- Analiza lichidităţii curente

În ultimul an de analiză, 2009 valoarea indicatorului se încadrează în limitele

Figura. 2.1. Evoluţia lichidităţii curente

Sursă : cercetare proprie

Tabelul 2.2. Lichiditatea rapidă

Pe întreaga perioadă de analiză valoarea indicatorului nu se încadrează în limitele

Figura . 2.2. Evoluţia lichidităţii rapide

Sursă: cercetare proprie

Tabelul 2.3. Lichiditate imediată

Pe întreaga perioadă de analiză valoarea indicatorului se situează peste valoarea

- Analiza lichidităţii la vedere

Lichiditatea la vedere (Lv) apreciază măsura în care creditele bancare pe termen

Tabelul 2.4. Lichiditatea la vedere

Pe întreaga perioadă de analiză valoarea indicatorului se află peste valoarea maxim

Evolutia lichiditatii la vedere

Sursă: cercetare proprie

Cu toate că nivelul de lichiditate curentă este bun, achitarea obligaţiilor scadente pe

2.3.2. Analiza solvabilităţii firmei

Analiza solvabilităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile

Tabelul.2.5. Solvabilitate generală

NR. PERIOADA ANALIZATĂ

În ultimul an nivelul indicelui de solvabilitate generală se încadrează peste limita

Indicele de solvabilitate generala

Sursa: cercetare proprie

- Analiza solvabilităţii financiare

Tabelul nr 2.6. Solvabilitate financiară

NR. PERIOADA ANALIZATĂ

Capacitatea de rambursare a datoriilor arată măsura în care sursele potenţiale de

Tabelul. 2.7. Capacitatea de rambursare a datoriilor

Pentru a putea analiza corespunzător capacitatea de rambursare a datoriilor SC

a) Capacitatea brută de rambursare a datoriilor arată măsura în care sursele potenţiale

Tabelul 2.8. Capacitatea brută de rambursare a datoriilor

b) Capacitatea netă de rambursare a datoriilor arată măsura în care autofinanţarea

Tabelul 2.9. Capacitatea netă de rambursare a datoriilor

NR. PERIOADA ANALIZATĂ

Pe perioada de analiză valoarea indicatorului se încadrează în limitele normale. În

- Analiza prelevării cheltuielilor financiare

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare arată măsura în care cheltuielile

Tabelul 2.10. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare