Universitatea Din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice si Drept

Cuprinsul facultativ al documentului de transport – loc de

manifestare a libertatii de vointa a partilor contractului de
transport

Studenta: Turcu Mirela

Profil: Administratie Publica

Anul: III

Pitesti
2020

1
  Clasificarea transporturilor:
Transporturile se pot clasifica după mai multe criterii, şi anume:
A. După obiectul lor:
a) transporturi de mărfuri;
b) transporturi de persoane;
c) transporturi de informaţii.
B. După mijloacele de transport folosite:
a) feroviare;
b) rutiere;
c) navale;
d) aeriene;
e) speciale;
f) combinate.
C. După aşezarea căilor de transport, transporturile orăşeneşti
pot fi:
a) pe străzi;
b) în afara străzilor;
D. După itinerarul parcurs în interiorul sau dincolo de
graniţele statului:
a) transportul în trafic intern;
b) transportul în trafic internaţional care, la rândul lor, pot fi:
c) transportul în trafic internaţional de tranzit, când
transporturile se efectuează pe teritoriul unui stat numai în trecere,
fiind o fracţiune dintr-un transport internaţional între două state
diferite;

2
 d) transporturi de peage, când transporturile au puncte de
plecare şi de sosire situate pe teritoriul aceluiaşi stat, dar parcursul
transporturilor trece şi pe teritoriul altui stat vecin.
E. După cum transporturile se execută cu un singur mijloc sau
cu folosirea succesivă a mai multor mijloace de transport:
a) transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport;
b) transporturi în trafic combinat, când transportul se execută
succesiv cu două sau mai multe mijloace de transport, de către doi
sau mai mulţi cărăuşi, în baza unui contract de transport.
F .În funcţie de interesul social
a) transport în interes public, ce se execută de operatori de
transport licenţiaţi în condiţiile legii şi în temeiul unui contract de
transport;
b) transport în interes propriu, ce poate fi:
1. în folos propriu, realizat cu mijloace de transport ale
agenţilor economici constituiţi în baza Legii nr.31/1990
privind societăţile comerciale, în vederea realizării
scopului pentru care au fost constituite, şi transport în
interes personal realizat de persoane fizice cu
autovehicule proprietate personală.
 Reglementarea contractului de transport
Dispoziţiile legale aplicabile contractului de transport provin dintr-
o serie de acte normative care trebuie coordonate între ele. Codul
Civil se referă la contractul de transport în câteva texte .
În completare se aplică art.413 – art.441 Cod comercial, texte care
configurează regimul de drept comun în materie, iar art.557 –
art.600 din acelaşi cord reglementează contractul de transport
maritim de mărfuri şi călători sub denumirea de contract de
încheiere.

3
 Activitatea de transport este reglementată şi prin acte normative
specifice fiecărei ramuri de transport:
–Ordonanţa Guvernului nr.19/1997 privind transporturile; –Codul
aerian civil (Ordonanţa Guvernului nr.29/1997);
– Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România
aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr.7/2005;
– Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.12/1998 privind
transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii
Naţionale a Căilor Ferate Române;
– Ordonanţa Guvernului nr.42/1997 privind transportul maritim şi
pe căile navigabile interioare; –Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr.109/2005 privind transporturile rutiere;
 Particularitati ale contractului de transport
Pe lângă trăsăturile comune oricărei prestări de servicii,
contractul de transport se individualizează prin caracteristici proprii:
–o activitate constând în deplasarea de persoane sau de
mărfuri;
–exercitarea activităţii de cărăuş ca profesie de sine stătătoare;
–conducerea tehnică şi comercială a operaţiunii;
–autonomia contractului de transport faţă de contractele
corelative.
 Incheierea contractului de transport
Elementele constitutive ale contractului de transport, atât de
persoane, cât şi de mărfuri sunt cele prevăzute de art.948 Cod civil:
1.capacitatea de a contracta;
2. consimţământul valabil al părţii ce se obligă;
3. un obiect determinat

4
 4. cauză licită.
1. Capacitatea fiecărei părţi contractante
In transportul de mărfuri se stabileşte în conformitate cu
prevederile de drept comun ale art.949 – art.952 Cod civil, precum şi
cu prevederile art.6 şi art.16 ale Ordonanţei Guvernului României
nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. În plus, cărăuşului i se
cere să aibă capacitatea de a fi comerciant. În transportul de
persoane, capacitatea cărăuşului este, în genere, nesemnificativă,
deoarece în mod frecvent copiii (elevii) sub vârsta de 18 ani folosesc
mijloace de transport în comun. Se consideră că, la fel ca micile
cumpărături zilnice, atare transporturi sunt acte uzuale ale vieţii
curente.
2. Consimţământul
Pentru a fi valabil, consimţământul trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii: –să emane de la o persoană cu discernământ; –
să fie dat cu intenţia de a produce efecte juridice; –să fie exteriorizat;
–să nu fie alterat de vreun viciu (eroare, dol, violenţă). În materie de
transport, cărăuşul, îndeplinind un serviciu de interes general, se află
în stare de ofertă permanentă faţă de public. Clientela formează o
entitate globală, cu un număr neidentificat de persoane ce recurg, pe
baza unei asemenea oferte, la prestaţiile cărăuşului. Acceptarea, pe
care o exprimă călătorul sau expeditorul, constă practic într-o simplă
adeziune.
3. Obiectul contractului
Obiectul contractului este supus dispoziţiilor de drept comun
ale art.962-965 Cod civil şi constă în obligaţiile la care se angajează
părţile în cauză. Ca orice obiect al unui act juridic, şi obiectul
contractului de transport trebuie să întrunească anumite condiţii de
validitate, şi anume:
–să existe;

5
 –să fie în circuitul civil;
–să fie determinat sau determinabil;
–să fie posibil
–să fie în conformitate cu legea;
–să fie un fapt personal al celui care se obligă.
4. Cauza contractului
Cauza contractului de transport este o condiţie de validitate a
acestuia. Cauza contractului de transport trebuie să existe, să fie
reală şi nu falsă, să fie licită şi morală.
 Forma contractului de munca
Contractul de transport se încheie, de regulă, prin simplul acord
de voinţă al părţilor, însă dovada încheierii lui se face printr-un înscris
(scrisoare de trăsură, bilet sau legitimaţie de călătorie). În cazul
contractului de transport de mărfuri, cu excepţia celui maritim,
contractul nu este valabil încheiat decât prin predarea efectivă a
mărfurilor, el având astfel un caracter real. Forma scrisă a
contractului de transport este cerută ad validitatem. Pentru uşurarea
operaţiunii de închiriere a mijloacelor de transport, pentru fiecare fel
de contract de transport, în funcţie de mijlocul folosit, sunt puse la
dispoziţia clientelei formulare tipizate, care urmează a fi completate
şi semnate de părţi. Forma, conţinutul şi denumirea documentelor
de transport variază de la o categorie la alta de transport: scrisoare
de trăsură în transporturile pe cale ferată şi cel fluvial, scrisoare de
transport auto,scrisoare de transport aerianşiconosamentîn
transportul maritim. Un ultim aspect al condiţiilor de formă priveşte
numărul minim de exemplare în care se materializează contractul de
transport. În transporturile de mărfuri trebuie întocmite cel puţin
două exemplare, unul fiind original. Acesta este rezervat cărăuşului
spre a însoţi, de regulă, marfa de-a lungul itinerarului, pe când
duplicatul s remite expeditorului.
6
 Cerinţa adăugată decurge din prevederile art.1179 Cod civil,
care dispun în alin.1 că „actele sub semnătură privată, care cuprind
convenţii sinalagmatice, nu sunt valabile dacă nu s-au făcut în atâtea
exemplare originale câte sunt părţi de interes contrar”. În
completare, alin.2 din acelaşi articol precizează că „este de ajuns un
singur exemplar pentru toate persoanele care au acelaşi interes”,
precum cărăuşii succesivi în cadrul unui transport internaţional de
mărfuri, executat pe reţele de căi ferate diferite, pe teritoriul fiecărui
stat de parcurs. Prin derogare de la cele arătate, în transportul
feroviar de persoane contractul ia forma unei legitimaţii de călătorie,
aflată în posesia pasagerului în cauză.
Cerinţa dublului exemplar suferă o simplificare din motive
explicabile, dat fiind numărul imens al călătoriilor. Biletul face prin el
însuşi dovada obligaţiilor asumate de cărăuş, fiindu-i opozabil fără să
mai fie necesară vreo confruntare cu un alt exemplar.
 Clauze facultative ale contractului de transport
Posibilitatea unor asemenea prevederi contractuale rezultă din
art.415 pct.7 Cod comercial. Din acest punct de vedere, expeditorul
şi cărăuşul beneficiază de libertate deplină pentru a adapta
contractul pe care îl încheie la particularităţile de fapt, concrete ale
transportului de mărfuri.
Contractul include, printre clauzele facultative, itinerarul de
străbătut, itinerar ce nu poate fi omis în transporturile maritime.
Este, de asemenea, uzuală clauza penală, care prestabileşte
cuantumul despăgubirilor datorate de cărăuş în caz de întârziere în
executarea deplasării convenite sau cel puţin criteriile pentru
calcularea daunelor. Se mai obişnuieşte ca în cuprinsul scrisorii de
trăsură să fie enumerate şi celelalte documente care însoţesc
transportul (vamale, fito-sanitare, de asigurări). Clauzele facultative
fiind lăsate la aprecierea liberă a părţilor, lipsa lor nu influenţează
validitatea contractului de transport.

7
 În transporturile de persoane, contractul se încheie şi se
execută între transportator şi călător. În transporturile de bunuri,
încheierea contractului are loc între expeditor şi transportator. La
destinaţie, marfa se eliberează de regulă, faţă de destinatar, care
este un terţ faşă de contract, dar care dobandeşte drepturi şi căruia îi
revin unele obligaţii care decurg direct din contractul de transport, la
care acesta nu a fost parte.
Transportatorul este principalul subiect al contractului, cel care
se obligă să efectueze prestaţia specifică contractului, şi anume
deplasarea de personae sau de bunuri. Transportatorul exercită, în
principiu, o activitate organizată şi obişnuită de transport pentru care
este autorizat în baza unei licenţe de transport, în condiţiile legii.
Transportatorul are în mod necesar calitatea de profesionist.
Expeditorul in contractul de transport de bunuri, contractantul
transportatorului este expeditorul, numit şi client, încărcător sau
predător. De regulă, acesta este proprietarul mărfii vîndute.
Expeditorul mărfii trebuie să nominalizeze persoana beneficiarului
transportului (destinatarul), căruia urmează să-I fie predată marfa.
Expeditorul însă îşi poate rezerva dreptul de a fi destinatarul mărfii
transportate.