1. Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul A.

a introdus, în contradictoriu cu pârâții B și C o acțiune

prin care a solicitat anularea contractului de vânzare a unui imobil, încheiat între pârâți. Reclamantul a argumentat
că, la data de 25 martie 2016, a donat fiului său, pârâtul B., un imobil situat în municipiul București, printr-un contract
încheiat în formă autentică, fiind inserată o clauză în sensul că donatarul nu poate înstrăina acest imobil mai înainte
de terminarea studiilor sale universitare în cadrul Facultății de Drept a Universității din București, fiindu-i necesar
pentru a locui în respectivul imobil pe perioada studiilor. Contractul de donație a fost înscris în cartea funciară, fiind
totodată notată și interdicția de înstrăinare menționată. În anul II de facultate, după un an de la încheierea contractului
de donație și mai înainte de finalizarea studiilor universitare, pârâtul B. a vândut imobilul pârâtului C. Ca urmare,
reclamantul A. a solicitat anularea contractului încheiat între B. și C. cu nesocotirea clauzei menționate în contractul
de donație, bunul donat fiind înstrăinat de către donatar mai înainte de expirarea termenului stipulat în contract.
Pârâtul B. nu a formulat întâmpinare și nu și-a exprimat poziția procesuală.
Pârâtul C. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului
A., deoarece acesta este terț față de contractul de vânzare a cărui anulare o solicită. Pe fondul cauzei, a solicitat
respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, deoarece clauza care îi interzicea donatarului B. să dispună de bun este nelegală,
deoarece proprietarul este liber să înstrăineze când și cui dorește bunul proprietatea sa, neexistând vreo dispoziție
legală care să îngrădească acest drept. În plus, imobilul a fost înstrăinat tocmai ca pârâtul B. să-și continue studiile,
urmărind astfel să obțină fondurile bănești necesare pentru a putea aplica în scopul obținerii unei burse în străinătate.
Cerințe:
1) Analizați apărarea pârâtului C. cu privire la nelegalitatea clauzei care îi interzice pârâtului B. să dispună
de bunul său;
2) În condițiile valabilității și opozabilității clauzei care interzice lui B. să înstrăineze imobilul mai înainte de
terminarea studiilor, precizați și argumentați dacă acesta are posibilitatea de a transmite, prin act juridic
între vii, în mod valabil, dreptul de proprietate asupra respectivului bun, mai înainte de împlinirea termenului
stipulat pentru interdicția înstrăinării;
3) Soluționați și argumentați soluția cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului
A., invocată de pârâtul C.;
4) Considerând că sunt probate toate susținerile expuse în enunțul speței, menționați și argumentați soluția
pronunțată cu privire la acțiunea formulată de către reclamant.

2. Prin cererea de chemare în judecată depusă la Judecătoria Timişoara în data de 20 februarie 2015
reclamantul A.B. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.T. domiciliat în municipiul Timişoara şi cu pârâtul M.D.,
domiciliat în municipiul Bucureşti, sector 6, pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de vânzare pentru imobilul
teren intravilan în suprafaţă de 220 mp. situat în municipiul Bacău.
În motivare, reclamantul a arătat că, prin promisiunea bilaterală de vânzare, autentificată la data de 18
decembrie 2011, pârâtul M.T., coproprietar al acestui teren, s-a obligat, în calitate de promitent-vânzător, ca,
împreună cu fratele său, M.D., să vândă lui A.B., în calitate de promitent-cumpărător, terenul anterior menţionat. În
aceeaşi zi, A.B. a achitat suma de 195.000 de lei, convenită ca preţ al vânzării ce urma să se perfecteze, potrivit
înţelegerii părţilor, la data de 10 ianuarie 2012, şi, totodată, a intrat în posesia terenului. Reclamantul mai arată că, la
data de 10 ianuarie 2012, s-a prezentat la Biroul notarului public L. M., situat în municipiul Bacău, birou identificat
în promisiune în vederea autentificării vânzării, însă cei doi coproprietari au lipsit, deşi au fost notificaţi să se prezinte.
Mai arată reclamantul că a fost lăsat în posesia terenului şi după data de 10 ianuarie 2012, fără întreupere, până la
data introducerii acţiunii.
Prin întâmpinare, pârâtul M.T. nu contestă faptul că reclamantul a fost lăsat în posesia terenului şi după data
la care urma să fie autentificată vânzarea, însă invocă excepţia prescripţiei dreptului la acţiune. În susţinerea acestei
excepţii, arată că, de la data încheierii promisiunii bilaterale de vânzare şi până la data introducerii cererii de chemare
în judecată au trecut mai mult de 3 ani. Pe fond, arată că nu 1-a putut convinge pe fratele său, MD., să-şi dea
consimţământul la încheierea contractului de vânzare în formă autentică, astfel încât acţiunea reclamantului trebuie
respinsă ca neîntemeiată deoarece nu îi este imputabilă neexecutarea obligaţiei de a consimţi la vânzare.
Pârâtul MD. a formulat, la rândul său, întâmpinare invocând excepţia nulităţii absolute a promisiunii bilaterale
de vânzare, arătând că aceasta trebuia încheiată de către promitentul cumpărător cu ambii coproprietari deoarece are
ca obiect un bun imobil.
Cerinţe:
1. Arătaţi, în mod argumentat, soluţia pe care o va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescripţiei
dreptului la acţiune invocată de pârâtul M.T.
2. Arătaţi, în mod argumentat, cum va fi soluţionată excepţia nulităţii absolute invocată de pârâtul M.D. prin
întâmpinare.