INTRODUCTIE LA DACIA LITERARA

Mihail Kogalniceanu este mentorul generatiei pasoptiste. El publica, in primul numar al revistei iesene Dacia literara, articolul-program Introductie, considerat manifestul literar al romantismului romanesc. Revista "Dacia Literara" se anunta astfel a fi un "repertoriu general al literaturii romnesti", un fel de "oglinda" n care pot sa se vada scriitorii moldoveni, munteni, ardeleni, banateni, bucovineni, fiecare cu particularitatile sale. Articolul "Introductie" ncepe cu o scurta analiza critica a presei si a literaturii romne de pna la 1840, dupa care M. Kogalniceanu constituise un program extrem de limpede n trei puncte esentiale: 1. unificarea fortelor scriitoricesti; 2. imprimarea unui spirit critic obiectiv si 3. realizarea unei literaturi originale. De asemenea, se precizeaza ca "va cuprinde toate ramurile literaturii noastre" si va fixa structura revistei: "n partea dinti vor fi compuneri originale a conlucratorilor foaiei; partea a doua va avea articole din celelalte jurnaluri romnesti. Partea a treia se va ndeletnici cu critica cartilor noua iesite n deosebitele provincii ale vechii Dacii. Partea a patra, numita Telegraful Daciei, ne va da nstiintari de cartile ce au sa iasa de sub tipar, relatii de adunarile nvatatilor romni, stiri despre literatorii nostri" s.a. Simbolica n chiar titlul ei, "Dacia literara" da expresie idealului unitatii nationale, pregatita printruna culturala, ntemeiata pe o veche realitate geografica si istorica. Se cerea deci o literatura originala ntemeiata pe izvoarele nationalitatii. Doua sunt principiile care stau la baza programului revistei: principiul national si principiu artistic, pentru a o transforma ntr-un material de viata romneasca, concretizat ntr-o forma artistica superioara. Prin precizarea surselor de inspiraie/ a temelor literare n ultimul punct al articolului, dar i prin diversele trimiteri spre trsturile romantismului (aspiraia spre originalitate, refugiul n trecutul istoric, aprecierea valorilor naionale i a folclorului, mbogirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), acesta devine un manifest literar al romantismului romnesc.