EVOLUTII IN PROCEDEELE TACTICE FOLOSITE IN INVESTIGATIILE PENALE Cercetarea la fata locului : Evolutii

1. Referiri notionale Procedeul probator, denumit in Codul roman de procedura penala cercetarea la fata locului (art. 129) cunoscut in legislatiile occidentale si ca cercetarea scenei infractiunii sau scena crimei , cum este cazul sistemului judiciar de tip anglo-saxon, ori american reprezinta actul de debut al investigatiilor in fapte de periculozitate deosebita: omucideri, violuri sau talharii urmate de moartea victimei, distrugeri, catastrofe sau accidente grave, infractiuni din domeniul crimei organizate s.a.1 Cercetarea la faa locului se nscrie printre activitile de baz ce contribuie n mod substanial la aflarea adevrului n cauz, de ea depinznd, n mod esential, lmurirea problemelor referitoare la faptele i mprejurrile acesteia, inclusiv cu privire la persoana fptuitorului. Nu de puine ori, aceast activitate se constituie n unica modalitate de obinere a probelor i mijloacelor materiale de proba, cel puin n prima faz a cercetrilor. n accepiunea specialitilor, cercetarea la faa locului poate fi definit ca fiind acea activitate iniial de urmrire penal i de tactic criminalistic care const n cunoaterea nemijlocit a locului unde s-a svrit infraciunea sau a locului n care au fost descoperite urmele acesteia, n
1

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010, pag 357

vederea descoperirii,fixrii i ridicrii urmelor i n stabilirea mprejurrilor n care infraciunea a avut loc.2 Referitor la intelesul termenului de fata locului sau de loc al savarsirii faptei, asa cum este folosit, uneori, in practica ori in literature de specialitate (sau de scena a infractiunii, in Occident) , trebuie facuta o precizare: prin aceasta expresie se are in vedere nu numai locul propriu-zis al savarsirii infractiunii, ci si zonele mai apropiate sau alte locuri din care se pot desprinde date referitoare la pregatirile, comiterea si urmarile faptei, inclusiv caile de acces si de retagere a autorului din campul infractional.3 Cu privire la termenul analizat, exista si o interpretare legala potrivit careia, prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in tot sau in parte, ori unde s-a produs rezultatul acesteia (art.30 alin.4 C.pr.pen.). 2. Consideratii privind reglementarea procesual penala Cercetarea la fata locului, ca si celelalte acte ori activitati de investigare a faptelor penale, se face numai in stricta conformitate cu reglementarile referitoare la acest procedeu probator. Astfel, potrivit prevederilor art. 129 alin.1 C.pr.pen. , cercetarea la fata locului poate fi dispusa motivat de catre organul judiciar, ori de cate ori se considera necesar sa se apeleze la acest procedeu probator.4 In faza de urmarire penala cercetarea la fata locului este dispusa printr-o rezolutie motivata a organului de urmarire penala, de regula, dupa inceperea
2

Emilian Stancu, procedee tactice folosite in investigatiile penale:Evolutii, AIT Laboratories, Bucuresti, 2011, pag 14 3 Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010, pag. 357- 358 4 idem 3.

urmaririi penale. Cercetarea se efectueaza in prezenta martorilor asistenti, cu exceptia cazurilor cand aceasta prezenta nu este gasibila. De asemenea, daca se considera necesar, la cercetare pot participa si partile, o eventuala neparticipare a partilor incunostintate nefiind de natura sa impiedice efectuarea cercetarii. In faza de judecata , cercetarea la fata locului este dispusa de catre instanta, printr-o incheiere, dupa inceperea cercetarii judecatoresti. Potrivit art.129 alin.4 C.pr.pen., instanta de judecata efectueaza cercetarea la fata locului cu citarea partilor si in prezenta procurorului , cand participarea acestuia la judecata este obligatorie.5 Asa cum doctrina procesual penala si practica de specialitate o demonstreaza, cercetarea la fata locului efectuata de instanta de judecata, nu are nici intinderea si nici adancimea celei efectuate de organul de urmarire penala, insa, semnificatia este la fel de mare intrucat instanta are posibilitatea sa ia contact direct cu anumite aspecte ale locului in care s-a comis infractiunea si sa cantareasca mai exact rezultatele desprinse din cercetarile anterioare ale organelor de urmarire penala. 3. Obiectivele cercetarii la fata locului Cercetarea la fata locului se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurimile in care infractiunea a fost savarsita.6
5 6

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010, pag 358-359 Art.129 alin.1 Cod de procedura penala/ actualizat 2012.

Privind importanta cercetarii la fata locului, trebuie amintit faptul ca marea majoritate a autorilor lucrarilor de specialitate, atat procesual penale cat si criminalistice, sunt de accord ca ne aflam in fata unui procedeu probator cu adanca semnificatie in aflarea adevarului. Un alt aspect important al cercetarii la fata locului il reprezinta faptul ca organul de urmarire penala, ca si instanta de judecata, au posibilitatea sa investigheze direct locul savarsirii faptei si sa evalueze consecintele infractiunii, sa stabileasca imprejurarile in care a fost comis actul penal si sal identifice pe autor prin mijloace tehnice si reguli tactice adecvate este de natura sa contribuie efectiv la realizarea scopului procesului penal.7 Pe baza acestor consideratii, conchidem ca cercetarea la fata locului este partea cea mai importanta a cercetarii cauzei penale, o activitate de maxima importanta cu caracter imediat si de neinlocuit, in multe situatii fiind aproape imposibil de repetat, in aceleasi conditii si cu aceleasi rezultate.8 Obiectivele cercetarii la fata locului sunt, in fapt, o serie de sarcini bine stabilite din punct de vedere tehnic, ca urmare a bogatei experiente practice in materie, reluata si in literature de specialitate, atat din tara noastra cat si din strainatate. In acest sens, evidentiem principalele sarcini care revin cercetarii la fata locului :
a. Cunoasterea si investigarea directa de catre organul de urmarire

penala sau de catre instanta de judecata a scenei infractiunii sau a locurilor inscrise in categoria locul faptei.
b. Descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor infractiunii , a mijloacelor

materiale de proba. Descoperirea urmelor, urmata de interpretarea lor

7 8

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010, pag 359 idem 7

imediata la fata locului, este de natura sa ofere indicii, cel putin cu caracter general, cu privire la natura faptei si chiar la persoana autorului.
c. Obtinerea de date cu privire la modul de operare al faptuitorului, la

numarul de persoane care au luat parte la comiterea infractiunii. Din cercetarea la fata locului se poate deduce modul in care se desfasoara activitatea infractionala, incepand din momentul patrunderii autorului in campul cercetat si terminand cu retragerea sa
d. Identificarea eventualilor martori , intrucat in functie de conditiile

concrete ale locului si momentului savarsirii faptei, se poate stabili daca, si in ce masura, activitatea infractorului putea fi perceputa de cineva. Aceasta precizare se impune deoarece nu sunt putine cazurile in care sunt gasiti imediat martori ai evenimentului.
e. Elaborarea unor versiuni generale privind fapta penala si participantii

privind savarsirea acesteia, cel putin cu caracter provizoriu. Sarcinile cercetarii la fata locului sunt, in fond, obiective ale anchetei .9 4. Elemente tactice specifice cercetarii la fata locului
a. pregatirea echipei de cercetare a scenei infractiunii , care urmeaza sa

se deplaseze la fata locului in vederea efectuarii cercetarii, atat din punct de vedere judiciar, cat si tehnic-criminalistic.
b. Dispunerea unor masuri cu caracter preliminar sesizarea organului

de urmarire penala despre savarsirea unei fapte penale intr-unul din modurile prevazute de art. 221 C.pr.pen., respective plangere, denunt sau sesizare din oficiu.
9

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010,pag 360

La primirea sesizarii, organul de urmarire penala, indiferent daca este competent sau nu, are datoria sa intreprinda de indata urmatoarele: - identificarea persoanei care a facut plangerea sau denuntul - determinarea locului, naturii, gravitatii si oricarui alt element care sa serveasca la formarea unei prime imagini despre fapta petrecuta.
-

Dispunerea

masurilor

urgente,

strict

necesare,

premergatoare

cercetarii la fata locului, masuri pe care le va lua organul de cercetare.

c. Pregatirea mijloacelor tehnico-stiintifice criminalistice sub raportul

tehnico-tactic criminalistic, o atentie deosebita va fi acordata verificarii si pregatirii mijloacelor tehnico-stiintifice criminalistice care urmeaza sa fie folosite pe parcursul cercetarii. c.1. Pentru cercetarile care nu presupun o desfasurare de mijloace deosebite sunt necesare: trusa criminalistica universala, trusa foto, trusele criminalistice specializate c.2 Pentru efectuarea unor cercetari cu un grad de complexitate mai mare se apeleaza la laboratoarele criminalistice mobile care dispun de urmatoarele : aparatura de inregistrare, aparatura diversa de detectie (detectoare de metale, detectoare de cadavre, detectoare cu radiatii invizibile, detectoare de substante explosive,de substante radioactive), mijloace tehnice de identificare a persoanelor(dupa semnalmente exterioare), aparatura de comunicatii radio (pentru mentinerea unei legaturi operative cu unitatile de baza ale organelor judiciare), surse proprii de energie electrica, utilaje de prelucrat materialele fotosensibile, truse de prim ajutor, costume de protectie s.a.10

10

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010, pag 362

5. Reguli tactice ale cercetarii la fata locului Organele de urmrire penal, precum i alte organe, de regul ofieri sau subofieri din Ministerul Administraiei i Internelor, care s-au sesizat cu privire la svrirea unei infraciuni ori au fost dirijai la locul faptei, sunt obligai s ia unele msuri urgente. Aceste msuri, menite s asigure conservarea locului faptei i care datorit urgenei pot fi efectuate i de alte organe chiar dac privesc o fapt ce nu intr n competena lor sunt, n principal urmtoarele:
a. Salvarea victimelor i asigurarea acordrii ajutorului medical n

cazul infraciunilor ndreptate mpotriva vieii, integritii corporale sau sntii, precum i n cazul infraciunilor de tlhrie, nerespectarea normelor privind circulaia pe drumurile publice, accidentelor de munc i catastrofelor, salvarea vieii victimelor i asigurarea acordrii primului ajutor este o sarcin prioritar. Pentru aceasta se va solicita sprijinul persoanelor competente aflate n apropiere medici sau personal medical cu pregtire medie n nici un caz nu se va permite intervenia unor persoane care, datorit lipsei cunotinelor medicale, pot provoca agravarea leziunilor.11 nainte de a ridica victima, cel sosit primul la faa locului trebuie s noteze i s marcheze locul i poziia n care se afla acesta n momentul sosiri la faa locului. Trebuie precizat faptul c ajutorul medical se acord chiar i atunci cnd exist riscul distrugerii unor urme, aprarea vieii, sntii, integritii corporale neputnd veni niciodat n concurs cu alte interese.
11

Emilian Stancu, procedee tactice folosite in investigatiile penale:Evolutii, AIT Laboratories, Bucuresti, 2011, pag 17.

b. identificarea martorilor oculari ; c. Conservarea aspectului locului faptei prin: ndeprtarea curioilor,

interzicerea ptrunderii acestora n cmpul infraciunii, asigurarea urmelor i mijloacelor materiale de prob, n raport cu natura acestora, natura locului faptei i condiiile meteorologice existente.
d. ncunotiinarea organului de urmrire penal competent s efectueze

cercetarea la faa locului: Pregtirea temeinic a cercetrii la faa locului constituie una din condiiile eseniale ale realizrii scopului acestei activiti. Masurile pregatitoare parcurg doua etape - pana la deplasarea la fata locului; - dupa sosirea la fata locului.
e. cel sosit primul la faa locului trebuie s noteze poziia iniial a

obiectelor, schimbrile survenite i cine le-a fcut;

f. nici o persoan nu are dreptul s ptrund n cmpul infraciunii, dac

nu are abilitatea salvrii victimelor; Cnd cercetarea la faa locului se face n teren deschis, ea poate fi efectuat, dup cum urmeaz:
-

de-a lungul itinerariului parcurs de fptuitor, din locul unde s-a consumat episodul principal ori se observa rezultatele activitii ilicite, spre exterior;

din centrul locului faptei spre periferie, lrgindu-se din ce n ce mai mult zona examinat, n spiral; pe sectoare dreptunghiulare, n situaia n care terenul, dei ntins, are puncte de reper ce pot uura delimitarea acestuia.12

12

Emilian Stancu, procedee tactice folosite in investigatiile penale:Evolutii, AIT Laboratories, Bucuresti, 2011, pag 17-18

In literatura de specialitate sunt prezentate urmatoarele metode de cercetare:

-

metoda subiectiv, const n aceea c echipa de cercetare procedeaz la cutarea, descoperirea, relevarea, fixarea i ridicarea urmelor i mijloacelor materiale de prob, urmnd fidel traseul parcurs de persoan din momentul impactului cu solul pn n final.

metoda obiectiv, const n cutarea, descoperirea, fixarea, ridicarea urmelor i a mijloacelor materiale de prob ntr-o anumit ordine, fcnd abstracie de modul i succesiunea aciunilor presupuse c s-au ntmplat;

metoda combinat, adic folosirea pe parcursul cercetrii att a metodei subiective, ct i a celei obiective, trecndu-se de la una la alta, n raport cu particularitile cauzei i diferitele metode ale cercetrii.

g. Alte masuri pe care trebuie sa le intreprinda echipa de cercetare imediat dupa sosirea la fata locului:
-

organizarea activitii de culegere de informaii, care trebuie s se desfoare n paralel cu cercetarea la faa locului; asigurarea relurii n prile neafectate (reluarea traficului aerian n cazul producerii evenimentului pe pista de decolare sau atenionare); asigurarea locurilor, instalaiilor, documentelor ce prezint importana pentru cauz; luarea msurilor pentru nlturarea altor pericole iminente care s asigure efectuarea cercetrii la faa locului ntr-un climat de protecie pentru membrii echipei (ex. explozii);

stabilirea modalitilor de legtur ntre membrii echipei i a schimbului de informaii;

9

asigurarea prezenei martorilor asisteni dac acest lucru nu s-a realizat i, cnd situaia impune, a reprezentanilor de specialitate . Regulile speciale sunt grefate pe regulile cu valabilitate general fiind

determinate de specificul fiecrei cauze i particulariti concrete n care s-a comis fapta. Dintre ele amintim: - luarea msurilor pentru a preveni producerea de incendii sau explozii;
-

asigurarea relurii activitii n prile neafectate, ori dup caz, dirijarea traficului;

- protejarea locurilor, instalaiilor i documentelor;

-

extinderea ariei de cercetare pn la punctele limit unde s-ar putea descoperi mijloace de prob; repetarea cercetrii la faa locului doar n cazuri excepionale, cnd condiiile meteorologice i vizibilitatea au mpiedicat desfurarea n bune condiii a primei cercetri ori nu au fost cunoscute toate poriunile de teren ce intr n accepiunea de loc al faptei.13

6. Fazele rezultatelor cercetarii la fata locului Cercetarea la faa locului este o activitate complex, de durat, care solicit exactitate, calm, perseverent, prudent, eforturi i, uneori, chiar sacrificii, pentru realizarea scopului care l urmrete. Ca metodic tactic general, cercetarea la faa locului parcurge dou etape (faze): faza static i faza dinamic. Sunt doua faze distincte dar care, in raport cu multitudinea si diversitatea situatiilor legate de imprejurarile

13

Emilian Stancu, procedee tactice folosite in investigatiile penale:Evolutii, AIT Laboratories, Bucuresti, 2011, pag 18-19

10

comiterii faptei, pot aparea modificari tactice,in sensul ca, pot aparea cazuri cand unele activitati din faza statica se executa in faza dinamica si invers. n prima etap, numit faza static, intereseaz aspectul de ansamblu al locului svririi faptei, poziiile relative ale diferitelor urme i obiecte, cile de acces. n aceast faz,se msoar distanele dintre diferite obiecte ale infraciunii, ntre diferitele urme ale acesteia, se execut fotografiile-schi, fotografiile obiectelor principale de la locul faptei. Se va interzice fumatul n timpul cercetrii locului faptei, sau se va fixa un loc special pentru fumat. Nu se vor comenta cu glas tare rezultatele cercetrii, pentru a nu influena martorii oculari dac sunt de faa.14 Dac ntre timp vor veni organe de urmrire penal cu grade i funcii superioare, acestea nu au voie s ntrerup lucrrile, dar vor putea sta de vorb, n mod independent, cu fiecare membru din echipa de cercetare. De altfel, din ntreaga echip de cercetare, n faza static, nu intr pe terenul propriu-zis al locului faptei dect conductorul echipei i specialistul criminalist. Acesta din urma va executa fotografiile necesare. La nevoie echipa va fi completat i cu un al doilea specialist (medic sau inginer n accidente cu caracter special), daca natura faptei o impune. Marcarea drumului de acces n perimetrul de cercetat este atributul specialistului criminalist, fiind abilitat de profesia ce o desfoar, de ordine i instruciuni de uz intern. Dup stabilirea cilor de acces, primul care ptrunde n locul faptei este procurorul, mpreun cu criminalistul i medicul legist.15 n aceast faz se marcheaz poziia cadavrelor, fcut de medicul legist, fr a schimba poziia victimei. Tot n acest timp procurorul trebuie s fac o
14

Emilian Stancu, procedee tactice folosite in investigatiile penale:Evolutii, AIT Laboratories, Bucuresti, 2011, pag 19 15 idem 14

11

descriere complet a cadavrelor, aceasta incluznd sex, nfiare, vrsta, culoarea ochilor, prului. Foarte important este i descrierea poziiei cadavrelor, locul unde a fost gsit, precum i examinarea atent a mbrcmintei i nclmintei victimelor. Multitudinea de urme create de faptuitor nu poate fi neglijata, astfel se impune mai intai determinarea drumului de acces in locul faptei urmata de reluarea activitatilor tactico-tehnice (inclusive folosirea cainelui de urmarire), altfel echipa risca sa imbogateasca locul examinat. Fixarea locului faptei in faza statica se face prin fotografii de orientare si fotografii schita, ale obiectelor principale si ale urmelor, cand exista pericol de disparitie a acestora.16 A doua etap a cercetrii locului svririi faptei, numit faza dinamic const n examinarea amnunit a fiecrui obiect purttor de urme, deplasndul din locul unde a fost descoperit, pentru a asigura condiii optime de examinare. Se execut fotografia detaliilor acestor obiecte, se caut i se ridic urmele vizibile i latente pe mini, urmele de picioare, ale instrumentelor de spargere, ale armelor de foc. Cu privire la urmele ce trebuie cutate, acestea difer n raport cu natura faptei svrite, astfel: la infraciunile comise prin violen, ntotdeauna vor fi cutate urme biologice, microurme, obiecte folosite de autori pentru realizarea rezoluiunii infracionale. La faptele ndreptate mpotriva avutului public sau privat se vor cuta urme ale instrumentelor de spargere, urme de natur papilar, urme de nclminte; n cazul distrugerilor, indiferent de natura agenilor care le-au provocat, se va examina focarul sau craterul

16

Emilian Stancu, procedee tactice folosite in investigatiile penale:Evolutii, AIT Laboratories, Bucuresti, 2011, pag 20

12

exploziei, n cercuri concentrice, pentru identificarea surselor care au produs incendiul sau explozia. O atenie deosebit trebuie acordat examinrii locului unde s-a consumat episodul principal al faptei, pentru c aici pot rmne o multitudine de urme. La aceast faz a cercetrii iau parte toi membrii echipei, i toi specialitii necesari, n raport cu natura urmelor formate. 7. Fixarea rezultatelor cercetarii la fata locului Potrivit prevederilor art.131 C.pr.pen. despre efectuarea cercetarii la fata locului se incheie un proces-verbal, care reprezinta mijlocul procedural principal de fixare a rezultatelor acestui act initial de urmarire penala. Procesului-verbal I se pot anexa fotografii, schite, desene ori alte asemenea lucrari, cum ar fi, de exemplu, rolele de film sau benzile videomagnetice. 7.1. Procesul-verbal incheiat in vederea fixarii rezultatelor cercetarii la fata locului se numara printre mijloacele de proba cu o semnificatie deosebita in solutionarea cauzei penale. El va trebui sa corespunda unor cerinte, o buna parte stabilite in mod expres de legiuitor. Din punct de vedere al formei si cuprinsului, procesul-verbal va contine urmatoarele mentiuni, indicate in art.91 C.pr.pen. : Data si locul unde este incheiat; Numele, prenumele si calitatea celor care il incheie; Numele, prenumele, ocupatia si adresa martorilor asistenti, cand exista;

Descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate;

13

 Numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile acestora. Raportandu-ne la structura procesului-verbal, formata dintr-o parte introductiva, o parte descriptive si o incheiere, subliniem importanta si amploarea partii descriptive, insasi legea procesual penala impunand necesitatea descrierii amanuntite a situatiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate si celor ridicate, a starii si pozitiei celorlalte mijloace materiale de proba, astfel incat acestea sa fie redate cu precizie si, pe cat posibil, cu dimensiunile respective (art.131 C.pr.pen). Procesul-verbal trebuie redactat in termeni clari si precisi, astfel incat lectura sa sa poata reda intocmai imaginea locului faptei si pentru aceia care nu au participat la cercetare la fata locului.17 7.2. Pe plan tactic criminalistic, este necesar ca la redactarea partii descriptive sa fie avute in vedere urmatoarele elemente18 :

Descrierea locului faptei va fi facuta in mod amanuntit, interesand aspectul de ansamblu al acestuia, dimensiunile, topografia sa si dispunerea fata de punctele cardinale, precum si fata de alte puncte de reper mai apropiate, drumurile si caile de acces, alte particularitati.

Descrierea urmelor , a mijloacelor materiale de proba, a altor obiecte examinate si ridicate va fi efectuata detaliat, indicandu-se cu precizie locul in care au fost gasite, distantele dintre ele sau pana la obiectele principale, forma, dimensiunea, culoarea, alte caracteristici fizicochimice sau particularitati de identificare, precum si metodele tehnicostiintifice criminalistice folosite pentru descoperirea, fixarea si ridicarea acestora.

17 18

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010, pag 371. Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010, pag 372,373,374.

14

Mentionarea in procesul-verbal al oricarui element particular al cercetarii. imprejurarile negative / nu trebuie consemnate opiniile sau interpretarile personale / interpretarea imediata a urmelor / consecintele sau pagubele (produse de faptele infractionale cercetate, indiferent de valoarea sau natura lor) / enumerarea exacta a urmelor,a mijloacelor materiale de proba / persoana careia i-au fost incredintate / ora inceperii si ora terminarii cercetarii la fata locului.

7.3. Referitor la conduita tactica urmata in redactarea procesului verbal, consideram necesar ca acesta, pentru a-si indeplini intru totul rolul de mijloc de proba, va trebui sa fie redactat in conformitate cu prevederile legii si in conformitate cu anumite cerinte metodologice dupa cum urmeaza: - Prezentarea obiectiva, completa si clara a rezultatelor cercetarii; - Folosirea unui mod de exprimare riguros, exact, precis si concis; - Descrierea celor constatate in ordinea in care s-a desfasurat cercetarea la fata locului (redactarea, de regula, chiar la fata locului). 7.4. Schita locului faptei denumita si plan schita sau desen schita, este destinata fixarii si prezentarii, in ansamblu, a locului faptei, a modului in care sunt dispuse, in plan, obiectele si urmele infractiunii, precum si a distantelor sau a raportului de pozitie dintre acestea. Principalul rol al schitei locului faptei este acela de a facilita formarea unei imagini cat mai apropiate de realitate asupra scenei infractiunii, astfel incat constatarile cuprinse in procesul-verbal sa fie clar intelese.19 Schita locului faptei cuprinde mai multe subpuncte tehnice dupa cum urmeaza:

19

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010,pag 373

15

Planul-schita , executat la scara, in care sunt respectate riguros proportiile dintre dimensiunile reale ale suprafetelor, distantelor etc. si repezentarile acestora din plan.

Desenul schita se realizeaza, de regula, printr-o simpla desenare a locului faptei, fara sa se respecte intocmai proportiile dintre dimensiunile reale sireprezentarile grafice, insa tot pe baza masuratorilor executate la fata locului si prezentate in schita.

Pentru fixarea pozitiei unui obiect in plan , se recurge la mai multe metode, stabilite in functie de intinderea si de complexitatea locului faptei:

a. Vizarea incrucisata sau metoda punctului de intretaiere , executata

din doua puncte diferite, denumite si puncte de statie. Punctele sunt indicate la baza planului, din ele tragandu-se cate o linie spre obiectul vizat, locul de intretaiere al celor doua linii reprezentand punctul in care se afla dispus obiectul vizat.
b. Metoda triangulatiei , folosita in geodezie, in care punctele de

dispunere a obiectelor aflate la fata locului sunt determinate pe baza distantei fata de o axa de referinta si a unor puncte fixe de reper, dupa care se formeaza o retea de triunghiuri, aproximativ echilaterale, ce vor indica coordonatele punctelor din teren
c. Metoda planului de rabatare , constand in desfasurarea pe orizontala

a peretilor si a tavanului unei camere (metoda aplicata in ceea ce priveste schita locurilor inchise, a incaperilor).20

20

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010,pag 373

16

7.4. Fotografiile si inregistrarile video judiciare Fotografia judiciara executata la fata locului se numara printer cele mai importante mijloace de fixare a rezultatelor cercetarii, desi este considerata drept o modalitate auxiliara procesului-verbal. Fotografia la fata locului include:
a. Fotografia de orientare , destinata fixarii intregului loc al faptei,

punctelor de reper, de natura sa serveasca la identificarea zonei unde s-a savarsit infractiunea.
b. Fotografiile schita , servesc la redarea, in primul rand al locului

faptei,cu tot ce are el mai caracteristic, redarea in intregime sau in parte a locului respective, in functie de varianta in care este executata.
c. Fotografia obiectelor principale , de exemplu corpul victimei, armele

sau instrumentele folosite de autor in savarsirea infractiunii, mijloacele materiale de proba s.a.
d. Fotografiile de detaliu , necesare punerii in evidenta a urmelor, a

detaliilor caracteristice a acestora, a modului in care sunt dispuse pe suprafata obiectului purtator, a modificarilor, degradarilor etc. produse prin savarsirea infractiunii. Inregistrarea video judiciara , se inscrie printer metodele moderne de fixare a rezultatelor cercetate la fata locului, devenite, in prezent, indispensabilein cazurile deosebite (omor, distrugeri provocate de explozii si incendieri, accidente feroviare, aeriene etc.).21

21

Emilian Stancu, Trat de Criminalistica , Universul Juridic, Bucuresti, 2010,pag 374

17