Hotarâre-14 04 2022-Eee6g7ee4

Hotarâre nr. 789/2022 din 14.04.
2022, cod RJ eee6g7ee4

(https://rejust.ro/juris/eee6g7ee4)
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2022:177.######
Dosar nr. ###/2/2021

ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI
SECŢIA A IX-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.###

Şedinţa publică de la 14.04.2022
Curtea constituită din:
PREŞEDINTE: ####### - ###### ###
Grefier: ######## ########
Pe rol se pronunţarea asupra cauzei de contencios administrativ, formulată de reclamantul

MUSTĂŢEANU I ######## în contradictoriu cu pârâţii ####### ########## UNBR ,
CONSILIUL UNIUNII NAŢIONALE A BAROURILOR DIN ####### şi INSTITUTUL
NAŢIONAL PENTRU PREGĂTIREA ŞI PERFECŢIONAREA AVOCAŢILOR având ca
obiect anulare act administrativ - hot.177/29.10.2020 UNBR”.
Dezbaterile au avut loc în ședință publică, fiind consemnate în încheierea de ședință din
data de 16.03.2022, care face parte integrantă a prezentei hotărâri, când, a amânat pronunțarea la
data de astăzi, când:
C U R T E A,
Asupra prezentei acţiuni reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a Contencios
administrativ şi fiscal la data de 13.01.2021 sub nr. ###/2/2021, reclamantul Mustăţeanu
######## a solicitat în contradictoriu cu pârâţii ####### ########## UNBR, Consiliul Uniunii
Naţionale a Barourilor din ####### şi Institutul Naţional Pentru Pregătirea şi Perfecţionarea
Avocaţilor :
- anularea în parte a deciziei Comisiei Permanente a UNBR nr. 177/29.10.2020 privind
validarea examenului în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar şi de primire în
profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice
- sesiunea 20 septembrie 2020, în sensul anulării grilelor mai jos menţionate şi a tuturor grilelor
care au în conţinut elemente din afara disciplinelor de concurs prevăzute în Hotărârea nr.
57/27.03.2020 a Comisiei Permanente a UNBR cum ar fi raţionament logic sau logică juridică;
- emiterea unei decizii de primire în profesia de avocat pe numele reclamantului ca o
consecinţă a anulării grilelor contestate.
În motivarea acţiunii sale, reclamantul a arătat faptul că urmare a Hotărârii 57/27.03.2020
a Consiliului UNBR a participat la examenul de primire în profesia de avocat stagiar din data de
20.09.2020, având cod de candidat A2843, fiind examinat sub formularul de grile de examen
1
Hotarâre nr. 789/2022 din 14.04.2022, cod RJ eee6g7ee4
G.4., iar după examinare a obţinut un număr de 66 puncte conform evaluării efectuate de comisia
naţională de examinare.
Cu această ocazie a constatat că mai multe din grile sunt incorecte motiv pentru care a
formulat contestaţie la barem în termenul legal la data de 21.09.2020, dar nu a primit număr de
înregistrare şi nici un răspuns care să motiveze respingerea acesteia. De asemenea, la data de
12.11.2020 a formulat plângere prealabilă conform Legii 554/2004, dar nu a primit niciun
răspuns, nici la aceasta, cu toate că au trecut cele 30 de zile de la momentul comunicării.
A învederat reclamantul că în contra cerinţelor din Capitolul 2, art. 5. (2) Secţiunea 1 care
arată ”Modalitatea de examinare” din Hotărârea Comisiei Permanente a UNBR nr.
57/27.03.2020 privind Regulamentul de examen şi organizarea examenului de primire în
profesie, sesiunea septembrie 2020 care menţionează că ” Examenul constă în verificarea
cunoştinţelor juridice prin susţinerea unei probe tip grilă, la următoarele discipline: organizarea
si exercitarea profesiei de avocat: drept civil: drept procesual civil; drept penal: drept procesual
penal ”, examenul contestat de el a conţinut şi o evaluare psihologică a candidaţilor şi o evaluare
cu privire la raţionamentul logic la logica juridică.
În susţinerea afirmaţilor de mai sus reclamantul a solicitat efectuarea unei expertize care
să constate dacă examenul a avut sau nu elemente de evaluare psihologică a raţionamentului
juridic şi dacă astfel au fost examinaţi candidaţii contrar prevederilor regulamentului de examen.
În opinia sa, o imagine mai clară a ceea ce susţine poate fi obţinută prin compararea
examenului de primire în profesia de avocat, care pretinde că examenul constă doar în verificarea
cunoştinţelor juridice, cu a examenului de primire în magistratură, care, în mod transparent,
pregăteşte candidaţii şi pentru evaluarea psihologică, oferind maximul de legalitate şi
transparenţă în Hotărârea nr. 91 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Motivul de anulare cu privire la care reclamantul a formulat prezenta acţiune constă în
faptul că nu au fost respectate dispoziţiile art. 14 alin. (3) lit. a) din Regulamentul Cadru, sens în
care sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 544/2004 a
contenciosului administrativ.
În completarea celor de mai sus, reclamantul a învederat faptul că la examenul de
admitere in ##### din septembrie 2020 au participat un număr de 2300 de candidaţi, iar dintre
aceştia au promovat numai 143, adică un procent de 6,2 %, egal cu marja de eroare. Mai mult de
atât, şi doar pentru exemplificare, examenul de admitere pentru dobândirea calităţii de avocat
definitiv, din data de 20 septembrie 2020, nu a fost promovat de niciun candidat aşa cum reiese
din tabelul publicat de INPPA în data de ########## (https://www.inppa.ro/wp-
content/uploads/2020/09/Rezultate_examen_sept_2020_definitivi_280920jc.pdf), putându-se
concluziona din cele enunţate mai sus că baroul trişează, înşeală, si introduce în secret o a şasea
materie de examen, raţionamentul logic, contrar propriului regulament public.
Prin urmare, reclamantul a înţeles să solicite anularea tuturor grilelor care, în urma
argumentaţiei din prezenta cerere, a probelor depuse la dosar şi a expertizei pe care a solicitat a fi
administrată a în cauză, verifică altceva decât ”cunoştinţele juridice prin susţinerea unei probe tip
grilă, la disciplinele organizarea si exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept procesual
civil, drept penal şi drept procesual penal”.
În ceea ce priveşte grilele contestate de reclamant, pe lângă cele care conform expertizei
ce ar urma a fi dispusă în cauză, în opinia sa se vor dovedi ca având în componenţă elemente din
2
afara materiei de examen, a solicitat reevaluarea următoarelor grile, în vederea anulării,
respectiv modificării baremului:
1. în contradicţie cu Capitolul 2, art. 5. (2) Secţiunea 1. ”Modalitatea de examinare” din
Hotărârea Comisiei Permanente a UNBR nr. 57/27.03.2020 privind Regulamentul de examen şi
organizarea examenului de primire în profesie, sesiunea septembrie 2020, care menţionează că”
Testul grilă - eliminatoriu cuprinde 100 de întrebări din toate materiile de examen” , în
formularul G.4 a examenului din data de 20.09.2020:
a) întrebarea nr. 5 şi întrebarea nr. 18 nu doar că se repetă, dar nici nu este formulată din
materia de examen (...) Potrivit Regulamentului Cadru întrebările şi nu variantele de răspuns
trebuie să fie din materia de examen. Din aceste considerente reclamantul a solicitat anularea
grilei 5 şi a grilei 18 ca având întrebări identice şi formulate din afara tematicii de examen, în
cazul în care s-ar accepta că înţelesul termenului ”întrebări” din Regulamentul Cadru se referă
atât la întrebările formulate în grilă cât şi la variantele de răspuns atunci.
b) în ciuda prevederilor Regulamentului Cadru ”Testul grilă - eliminatoriu cuprinde 100
de întrebări din toate materiile de examen”, grilele nr. 28 şi 43, spre diferenţă de celelalte grile,
nu au câte o singură întrebare, ci, din formularea lor, conţin de fapt câte trei subiecte/întrebări
diferite în fiecare grilă, ceea ce încalcă prevederile Regulamentului Cadru, examenul având în
realitate mai mult de 100 de întrebări. Astfel, grila nr.28 conţine întrebări şi din art.1818 NCC şi
din art. 1790 NCC dar şi din art. 1800 NCC, ceea ce conduce la concluzia că grila 28 nu
formulează o singură întrebare, precum majoritatea grilelor, ci trei întrebări cu o legătură data
doar de capitolul din cod în care se află, fiecare dintre variantele de răspuns fiind în realitate o
întrebare diferită de celelalte. Acelaşi lucru este întâlnit şi la grila nr. 43, unde variantele de
răspuns sunt atât din procedura de verificare a competenţei, a procedurii de judecată sau a
apelului procedurii necontencioase. Din aceste considerente, reclamantul a înţeles să solicite
anularea grilei 28 şi 43, ca fiind formulate în mod intenţionat nu cu o întrebare şi trei variante de
răspuns, ci cu trei întrebări diferite, mascate si care fac ca prin păstrarea lor să se depăşească
numărul de întrebări prevăzute de Regulamentul Cadru.
2. cu toate că cerinţa grilei 5 solicită candidatului un răspuns adevărat şi nu unul statutar,
baremul insistă să considere adevărat răspunsul C, fundamentat pe art. 224 din Statutul
Avocatului, chiar dacă acesta contravine art. 89 NCPP, întrucât un articol din statut nu poate
bloca un drept al unui cetăţean, reclamantul apreciind că adevărat este că, avocatul nu poate
refuza contactul cu clientul în prezenta oricărei autorităţi publice pentru că, măsurile de
supraveghere vizuală de pază şi securitate pot presupune prezenţa reprezentantului autorităţii
publice acesta având doar obligaţia legală de a asigura confidenţialitatea comunicărilor. Din
aceste considerente, dar şi din cele de la punctul 1, care fac referire la grila nr. 5, reclamantul a
solicitat anularea acestei grile, întrucât singurul răspuns apreciat de barem ca fiind corect este în
realitate greşit.
3. baremul de la grila nr.11 este incorect în sensul acceptării variantei de răspuns C ca
fiind corectă. Întrucât art.3.3 din OEPA prevede obligaţia avocatului de înregistrare a operaţiunii
de atestare a actului juridic, iar o renunţare expresă a părţilor nu este prevăzută în niciun act
normativ, solicită modificarea baremului în sensul păstrării ca variantă de răspuns corect doar
cea prevăzută la varianta A. În cazul în care varianta C este fundamentată pe raţionament logic
nu este în tematica de examen pentru barou.
3
4. în mod greşit baremul apreciază că, la grila nr.16, ar fi corecte atât varianta de răspuns
B cât şi cea de la varianta A, motiv pentru care a solicitat anularea variantei A, şi păstrarea unei
singure variante de răspuns corectă, ca fiind cea de la varianta B, întrucât prevederile art. 17 din
Statutul Profesie de Avocat este desuet atât în ceea ce priveşte legalitatea lui, acesta contravine
prevederilor Considerentelor 39, 75 şi art.5.(l).(c), (f), art.6.(4).(d) din Regulamentul (U.E)
2016/679, cât şi în ceea ce priveşte aplicarea lui de către UNBR (aceste prevederi nefiind
aplicate sau aplicate ilegal din anul 2016, de la intrarea în vigoare a Regulamentului
( UE)2016/679).
5. reclamantul a solicitat anularea în întregime a grilei nr. 19, întrucât aceasta are toate
variantele de răspuns corecte şi chiar dacă baremul reţine ca fiind corecte doar variantele B şi C,
în fapt şi varianta A este corectă. Cu toate că art. 86.4 din Legea 51/1995 prevede că ”în toate
cazurile, acţiunea disciplinară poate fi exercitată în cel mult un an de la data luării la cunoştinţă,
de către consiliul baroului despre săvârşirea abaterii, dar nu mai târziu de 3 ani de la data
săvârşirii acesteia”, iar în grilă sunt schimbate ”Consiliul baroul” cu „####### de Disciplină a
Baroului”, a refuzat să creadă că dacă ####### de Disciplină a Baroului a luat la cunoştinţă în
data limită despre săvârşirea unei abateri disciplinare, înaintea Consiliului Baroului, acest lucru
nu este suficient pentru aplicarea unei sancţiuni disciplinare a avocatului. Cu alte cuvinte
membrii Comisiei de Disciplină sesizaţi în ultima zi despre o abatere disciplinară vor respinge
plângerea ca greşit îndreptată sau ca adresată către un organ fără competenţă, fără să o
redirecţioneze, atâta timp cât ea nu a ajuns mai înainte la Consiliul Baroului, făcând totodată
varianta de răspuns A a grilei nr. 19 să fie incorectă, pentru că în fapt este adevărat ca acţiunea
disciplinară poate fi exercitată chiar şi în termen de 1 an de la data luării la cunoştinţă de către
####### de Disciplină a Baroului, dar nu mai târziu de 3 ani la data săvârşirii acesteia solicit
anularea în întregime a grilei nr. 19.
6. reclamantul a solicitat anularea ca fiind corectă a variantei C a grilei 26 aşa cum greşit
a stabilit baremul, iar în urma anulării singura variantă corectă de răspuns să rămână doar
varianta A. ##### în vedere că este vorba despre un examen la care fiecare virgulă sau cuvânt
contează, şi că nu este vânata de comisia de examen neobservarea ei, cesiunea nu este nulă
absolut, cel mult devine nulă absolut, pentru că la data cesiunii nu exista motivul de nulitate,
datoria fiind exigibilă si neprescrisă astfel încât nu este nula absolut, ci devine nulă absolut.
##### în vedere că potrivit art. 1585.5 NCC " în lipsa de stipulaţie contrară, cedentul cu titlu
gratuit nu garantează nici măcar existenta creanţei la data cesiunii”, iar cesiunea de creanţă
menţionată în grilă este una cu titlu gratuit, cesiunea este perfect valabilă la data încheierii
acesteia ceea ce o face să nu fie nulă absolut aşa cum greşit prevede varianta C a grilei 26. În
funcţie de situaţie, nici lipsa notificării debitorului şi nici respingerea acţiunii ca prescrisă nu face
ca cesiunea să fie nulă absolut în raporturile dintre cedent şi cesionar care pot, în funcţie de
circumstanţe, să noveze, tranzacţioneze sau să aplice orice alt procedeu juridic legal cesiunii de
creanţă care în raport cu debitorul este prescrisă.
7. reclamantul a solicitat anularea în întregime a grilei nr 43, deoarece are toate variantele
de răspuns corecte. Pe lângă varianta A şi C, varianta B a grilei 43 este de asemenea corectă,
diferit de ceea ce este exprimat în barem, "dacă legea o impune” poate avea în egală măsură
semnificaţia de legea o impune acum, cât şi semnificaţia de legea o va impune, legea o impune...
în viitor. Prin urmare, cererea se judecă în şedinţă publică, cu citarea petentului şi a persoanelor
4
indicate în cerere, dacă legea o impune. Absolut întotdeauna dacă legea o impune actul de
procedură se efectuează aşa cum legea o impune. Potrivit art. 7 NCPC "Procesul civil se
desfăşoară in conformitate cu dispoziţiile legii” Formularea echivocă a variantei de răspuns B a
grilei 43 justifică, anularea întregii grile 43. În cazul în care grila este fundamentată pe
raţionament logic aceasta nu poate fi considerată admisibilă întrucât raţionamentul logic nu este
în tematica de examen pentru barou.
8. reclamantul a solicitat considerarea ca incorectă a variantei de răspuns C a grilei 49 şi
reţinerea unei singure variante de răspuns ca fiind corectă, aceea fiind varianta de răspuns B.
Conform variantei C, absolut în orice situaţie, în cazul în care ş-a cerut repunerea în termen cu
privire la un act de procedură care trebuie îndeplinit înainte de pronunţarea hotărârii (deci şi după
închiderea dezbaterilor), instanţa se va pronunţa cu privire la cererea de repunere în termen
printr-o încheiere interlocutorie. Art. 394.3 NCPC contrazice această afirmaţie deoarece, prin
excepţie, cererea de repunere în termen, ca şi orice alt înscris, după închiderea dezbaterilor, nu
mai pot fi depuse la dosarul cauzei sub sancţiunea de nu fi luat în seamă. în baza acestor
argumente solicit modificarea baremului la grila 49 păstrând o singură variantă de răspuns corect
B.
9. Un exemplu evident de grilă fundamentată pe raţionament logic şi logică juridică şi nu
pe verificarea cunoştinţelor juridice este cel oferit de grila nr.79. Varianta B a grilei 79 este
corectă, diferit de felul în care se menţionează în barem. Infracţiunea de luare de mită săvârşită în
forma tentativei este, din perspectiva legii penale, infracțiune consumată şi care se pedepseşte.
#### adevărat că nu se retine tentativa la infracţiunea de luare de mita, dar cerinţa din grila este
să se răspundă daca infracţiunea de luare de mita se pedepseşte in forma tentativei şi nu, daca se
retine tentativa la infracţiunea prevăzută de art. 289 NCP. Exprimarea intenţionată nu este una de
verificare a ”cunoştinţelor juridice („) la următoarele discipline: organizarea si exercitarea
profesiei de avocat: drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal, ci una
de verificare a raţionamentului logic, a logicii juridice sau a orice altceva decât prevedere
Capitolul 2, art. 5. (2) Secţiunea 1. „Modalitatea de examinare” din Hotărârea Comisiei
Permanente a UNBR nr. 57/27.03.2020 privind Regulamentul de examen şi organizarea
examenului de primire în profesie, sesiunea septembrie 2020.
În drept, reclamantul a invocat disp. Legii nr. 554/2004, art. 8 alin, (1) teza finală din
Legea nr. 544/2004 , Cap. 1, art. 1.(4) al Hotărârii nr. 57/27.03.2020 privind Regulamentul de
examen şi organizarea examenului de primire in profesie, sesiunea septembrie 2020,Capitolul 2,
art. 5. (2) Secţiunea 1. "Modalitatea de examinare" din Hotărârea Comisiei Permanente a UNBR
nr. 57/27.03.2020 privind Regulamentul de examen şi organizarea examenului de primire în
profesie, sesiunea septembrie 2020, hotărârii 57/27.03.2020 a Consiliului UNBR, art. 14 alin. (3)
lit. a) din Regulamentul Cadru, Decizia Comisiei Permanente a UNBR nr. 177/29.10.2020,
Hotărârea nr. 57/27.03.2020 a Comisiei Permanente a UNBR, Considerentele 39, 75 şi art.5.(l).
(c), (j), art.6.(4).(d) art.9.(î) raportat la art.5.(î)(a) Regulamentului 679/2016, Hotărârea nr. 91.
Din 21 mai 2019 a Plenului Consiliul Superior al Magistraturii prevede la art. 27.(2), art. 23 din
Legea nr. 24 din 2000, art. 224 din Statutul Avocatului,, art. 89 NCPP, art. 86.4 din Legea
51/1995, art.1585.5 NCC, art. 7 NCPC, şi următoarele.
La data de 12.11.2021 reclamantul Mustăţeanu ######## a formulat cerere modificatoare
la acţiune, învederând instanţei că şi-a modificat cererea de chemare în judecată, sub aspectul
5
completării cererii cu noi dovezi care susţine temeinicia solicitării de anulare în parte a deciziei
Comisiei Permanente a UNBR nr. 177/29.10.2020 privind validarea examenului în vederea
dobândirii titlului profesional de avocat stagiar şi de primire în profesia de avocat a persoanelor
care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice - sesiunea 20 septembrie 2020, şi
emiterea unei decizii de primire în profesia de avocat pe numele său.
În acest sens, a solicitat instanţei să constate :
-îndeplinirea de către acesta, la examenul de primire în profesia de avocat, sesiunea
septembrie 2020, a tuturor condiţiilor cerute de art. 5.2, 6.2,3, 18, 27,30, raportat la art 31,22.4,5
din hot. 57/27.03.2020 a Consiliului Uniunii UNBR (denumită în continuare Regulamentul), în
baza unei corecte reevaluări a lucrării sale, şi anularea în parte a deciziei Comisiei Permanente a
UNBR nr. 177/29.10.2020 privind validarea examenului în vederea dobândirii titlului
profesional de avocat stagiar precum si emiterea unei decizii de primire în profesia de avocat pe
numele său ca o consecinţă a constatării obţinerii punctajului, îndeplinind numărul de răspunsuri
corecte, depăşind limita prevăzută de art.6.4 din Regulamentul de examen.
- organizarea examenului de primire în profesia de avocat, din septembrie 2020, contrar
prevederilor art. 5 raportat la art. 6.3 din Legea 21 din 10 aprilie 1996 a Concurenţei precum şi
contrar Regulamentului Cadru, ceea ce impune reevaluarea lucrării sale, în urma eliminării
întrebărilor din afara tematicii de examen, în vederea constatării îndeplinirii la examenul de
primire în profesia de avocat, sesiunea septembrie 2020, a tuturor condiţiilor cerute de art. 5.2,
6.2,3, 18, 27, 30, raportat la art 31, 22.4,5 din hot. 57/27.03.2020 a Consiliului Uniunii UNBR
(denumită în continuare Regulamentul), şi anularea în parte a deciziei Comisiei Permanente a
profesional de avocat stagiar precum si emiterea unei decizii de primire în profesia de avocat pe
numele său ca o consecinţă a constatării obţinerii punctajului, îndeplinind numărul de răspunsuri
corecte, depăşind limita prevăzută de art.6.4 din Regulamentul de examen.
A arătat că UNBR a organizat în anul 2020 examenul de admitere în profesie, examen ce
face obiectul prezentei cereri în format tip grilă cu una sau două variante de răspuns corect, iar în
anul 2019 examen tip grilă cu o singură variantă de răspuns corect, cu toate că modalitatea de
examinare menţionată în art. 5 şi art. 6 din Hotărârea nr. 57/27.03.2020 a Consiliului UNBR este
identică cu modalitatea de examinare prev. de art. 5 şi art. 6 din Hotărârea nr. 462/05.06.2019,
iar diferenţa de organizare între examenele din cei doi ani, în sensul modificării modalităţii de
examinare de la o variantă de răspuns corect, aşa cum a fost examenul din 2019, la una sau două
variante de răspuns corect în septembrie 2020, nu are nicio bază normativă, ci doar o notă din
anunţul de organizare a examenului.
Cu toate că examenul de primire în profesia de avocat din august 2019 a fost organizat cu
o singură variantă de răspuns corect, iar în anul 2020 examenul a fost organizat cu unul sau două
răspunsuri corecte, modalitatea de examinare menţionată în art.5. şi art.6 din Hotărârea nr.
57/27.03.2020 a Consiliului UNBR, este identică cu modalitatea de examinare prevăzută de art.
5 şi art.6 din Hotărârea nr. 462/05.06.2019. întrucât ambele decizii au putere normativă identică,
iar diferenţa de organizare între examenele din cei doi ani are la bază doar o notă din anunţul de
organizare a examenului din septembrie 2020, fără valoare normativă, evaluarea lucrării poate fi
apreciată doar în lumina dată de Secţiunea 1. Modalitatea de examinare a hotărârilor
6
57/27.03.2020 şi 462/05.06.2019, ambele precizând că: ”La testul grilă, fiecare răspuns corect se
evaluează cu un punct”.
În consecinţă, aşa cum, din această perspectivă, în mod corect au fost evaluate lucrările
candidaţilor la examenul din august 2019, având în Regulamentul prevăzut de hotărârea
462/05.06.2019 o modalitate de examinare identică cu cea din Regulamentul prevăzut de
57/27.03.2020, tot astfel, în baza aceloraşi prevederi din Regulament, ar trebui corectate şi
lucrările candidaţilor din anul 2020, inclusiv a reclamantului, iar întrebărilor cu două variante de
răspuns corect să li se ofere câte un punct pentru fiecare din răspunsurile corecte, iar la
întrebările cu două variante de răspuns corect, la care a bifat un singur răspuns corect, să fie
adăugat punctul aferent răspunsului corect, în susţinerea pretenţiilor a învederat reclamantul că,
pentru examenul de admitere în profesia de avocat din data de 20.09.2020, nu există nicio
hotărâre sau decizie a Consiliului UNBR şi nici un alt act cu caracter normativ care să stabilească
o examinare cu varianta corectă de răspuns ca fiind compusă din una sau două răspunsuri valide
dintre cele trei opţiuni de răspuns din grilă, ceea ce conduce la prelungirea în timp a efectelor
deciziei Consiliului UNBR din data de 05 iunie 2019, menţionată în anunţul de organizare a
examenului de primire în profesia de avocat din 2019, publicată pe site-ul UNBR, în data de 21
iunie 2019.
Întrucât decizia Consiliului UNBR, din data de 05 iunie 2019, menţionată în anunţul de
organizare a examenului de primire în profesia de avocat din august 2019, publicată pe site-ul
UNBR în data de 21 iunie 2019, este hotărârea 462/05.06.2019 care reglementează regulamentul
cadru, hotărâre identică în privinţa modalităţii de examinare cu Hotărârea nr. 57/27.03.2020, nota
de subsol din anunţul publicat pe site-ul UNBR în data de 19 iunie 2020, în care se menţionează
că ” întrebările din chestionarul de examen vor avea unul sau două răspunsuri corecte” nu are
niciun fundament normativ, lipsa valorii juridice a notei, mai sus menţionată fiind dată de art.33
raportat la art. 85.2 din Statutul Profesiei de Avocat.
A arătat reclamantul că întrucât nu există nicio hotărâre sau decizie a Consiliului UNBR,
acestea fiind singurele forme statutare prin care Consiliul UNBR ar fi putut stabili o altă
modalitate de examinare, concursul de admitere în profesia de avocat din anul 2020 este
organizat fără un fundament normativ diferit celui din anul 2019, modalitatea de evaluare corectă
a lucrărilor impunându-se a fi aceeaşi din august 2019 si anume aceea în care este punctat un
singur răspuns valid pentru fiecare dintre întrebări.
Ceea ce poate fi constatat în fapt este că, în afara unei note menţionată între paranteze în
anunţul postat pe site-ul UNBR în data de 19.06.2020 nu există nicio altă menţiune cu privire la
cele două potenţiale variante corecte de răspuns ale examenului din 2020 nici în Hotărârea
57/27.03.2020 privind regulamentul de examen, nici în Decizia nr. ###/12.06.2020 privind
organizarea examenului de primire în profesie - sesiunea septembrie 2020 nici în Hotărârea nr.
78 din 17-18.07.2020 pentru completarea unor dispoziţii ale Hotărârii nr. 135/12.06.2020 a
Comisiei Permanente a U.N.B.R. Singura trimitere a anunţului din 2020 la o decizie a comisiei
permanente este ”Tematica de examen este cea stabilită prin Decizia Comisiei Permanente nr.
135 din 12.06.2020, publicată pe site-ul U.N.B.R”, care precizează detaliat modificarea
cuantumului taxei de examinare în sensul creşterii acesteia de la 1000 de lei cum a fost în august
2019 la 1200 lei în anul 2020, dar nu conţine niciun cuvânt despre o eventuală modalitate de
7
examinare care să modifice/completeze/precizeze alt mod de examinare decât cel din august
2019.
Astfel, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din ####### din data de 05 iunie 2019 a
decis că fiecare întrebare va avea trei variante de răspuns cu o singură variantă corectă”, iar
decizia Consiliului UNBR din data de 05 iunie 2019 menţionată în anunţul de organizare a
examenului de primire în profesia de avocat din august 2019 publicată pe site-ul UNBR în data
de 21 iunie 2019 este hotărârea 462/05.06.2019 care reglementează regulamentul cadru si care
este identică în privinţa modalităţii de examinare cu hotărârea nr. 57/27.03.2020.
În consecinţă, dacă ”Pentru sesiunea august 2019, Consiliul Uniunii Naţionale a
Barourilor din ####### din data de 05 iunie 2019 a decis că fiecare întrebare va avea trei
variante de răspuns cu o singură variantă corectă,”iar în anul 2020 nu există o decizie care să
modifice modalitatea de examinare, iar Regulamentul cadrul din 2020 este identic cu” decizia
Consiliului UNBR ”prin care s-a decis ”că fiecare întrebare va avea trei variante de răspuns cu o
singură variantă corectă,”atunci singura modalitate legală de corectare a lucrărilor candidaţilor
din anul 2020, inclusiv a reclamantului este aceeaşi din anul 2019 în care fiecare întrebare va
avea trei variante de răspuns cu o singură variantă corectă.
Indiferent de argumentaţia pe care pârâţii ar putea-o aduce împotriva necesităţii unei
decizii/hotărâri a Consiliului U.N.B.R. care să prevadă fără echivoc modalitatea de organizare a
examenului de primire în profesia de avocat în sesiunea septembrie 2020 cu privire la numărul
de răspunsuri corecte ale întrebărilor din chestionar, aceasta este contrazisă pe lângă art. 33.3 din
Statutul Profesie de Avocat şi de modalitatea în care a organizat examenul în anul 2021.
Astfel, art.1.(3) din Hotărârea Nr.####### ##.05.2021 privind organizarea examenului de
primire în profesie - sesiunea septembrie 2021 emisă de Consiliul Uniunii - Uniunea Naţională a
Barourilor din #######, confirmă că numărul de răspunsuri corecte ale întrebărilor din
chestionar trebuie stabilite de Consiliul UNBR prin Hotărâre, pentru a avea o procedură de
organizare şi desfăşurare a examenului corectă din punct de vedere normativ conform cerinţelor
art.33.3 din Statutul Profesie de avocat, tematica de examen fiind anexată prezentei Hotărâri,
întrebările din chestionarul de examen urmând să aibă unul sau două răspunsuri corecte ”art. 1.
(3) din Hotărârea Nr. 148/14-15.05.2021.
Apreciind necesară prelungirea în timp a efectelor deciziei Consiliul Uniunii Naţionale a
Barourilor din ####### din data de 05 iunie 2019 identificată drept hotărârea 462/05.06.2019
până la apariţia hotărârii din 2021 care reglementează diferit, pentru că în anul 2020 este doar o
notă de subsol menţionată între paranteze, în anunţul postat pe site-ul UNBR în data de
19.06.2020, fără valoare juridică, întrebările din chestionarul de examen vor avea unui sau două
răspunsuri corecte.
Contrar cerinţelor din Capitolul 2, art. 5. (2) Secţiunea 1. ”Modalitatea de examinare” din
Hotărârea Comisiei Permanente a UNBR nr. 57/27.03.2020 privind Regulamentul de examen şi
organizarea examenului de primire în profesie, sesiunea septembrie 2020, care menţionează că
”Examenul constă în verificarea cunoştinţelor juridice prin susţinerea unei probe tip grilă, ia
următoarele discipline, organizarea si exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept procesual
civil, drept penal şi drept procesual penal”, examenul contestat de reclamant a conţinut şi o
evaluare psihologică a candidaţilor, o evaluare cu privire Ia raţionamentul logic, la logica
juridică.
8
În susţinerea afirmaţiilor de mai sus reclamantul a solicitat proba cu expertiza de
specialitate, care să constate dacă întrebările grilei din examenul din septembrie 2020 a conţinut
sau nu elemente de logică juridică şi dacă, astfel, au fost examinaţi candidaţii, inclusiv
reclamantul, contrar prevederilor regulamentului de examen.
O imagine mai clară a ceea ce a susţinut reclamantul poate fi obţinută şi prin compararea
examenului de primire în profesia de avocat, care pretinde că examenul constă doar în verificarea
cunoştinţelor juridice, cu examenului de primire în magistratură, care, în mod transparent,
pregăteşte “candidaţii şi pentru evaluarea psihologică, oferind maximul de legalitate şi
transparenţă Hotărârea nr. 91 din 21 mai 2019 a Plenului Consiliul Superior al Magistraturii
prevede la art. 27.(2) ” Testarea psihologică constă în susţinerea unui test scris”, iar Institutul
Naţional al Magistraturii publică pe pagina sa de internet un #### pentru rezolvarea testelor de
verificare a raţionamentului logic (http://www.inm- lex.ro/fişiere/d13/####%2pentru
%20rezolvarea%20testelor%20de%20verifîcare%20 a%20rationamentului%20lopic,pdf.
Reclamantul a arătat că motivul de anulare cu privire la care a formulat prezenta acţiune,
constă în faptul că nu au fost respectate dispoziţiile art. 14 alin. (3) lit. a) din Regulamentul -
Cadru, sens în care sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 8 alin. (1) teza finală din Legea nr. 544/2004
a contenciosului administrativ.
In conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (3) lit. a) din Regulamentul - Cadru, una dintre
regulile stabilite în elaborarea subiectelor de examen este că: ..subiectele să fie în concordanţă cu
tematica si bibliografia aprobate si publicate de Consiliul U.N.B.R.
##### în vedere cele de mai sus, reclamantul a solicitat anularea tuturor grilelor care, în
urma argumentaţiei din prezenta cerere, a probelor depuse la dosar şi a expertizei ce ar urma a fi
dispusă în cauză, verifică si altceva decât ”cunoştinţele juridice prin susţinerea unei probe tip
grilă la disciplinele, organizarea si exercitarea profesiei de avocat, drept civil, drept procesual
civil, drept penal şi drept procesual penal”, anularea în parte a deciziei Comisiei Permanente a
profesional de avocat stagiar precum şl emiterea unei decizii de primire în profesia de avocat pe
numele reclamantului ca o consecinţă a constatării obţinerii unui punctaj de răspunsuri corecte
depăşind limita prevăzută de art. 6.4 din Regulamentul de examen.
Pârâţii au depus întâmpinare la cererea principală principală şi la cererea completatoare,
solicitând respingerea acţiunii şi obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea întâmpinării pârâţii au apreciat acţiunea ca neîntemeiată, având în vedere că
reclamantul în esenţă, după cum se arată în acţiune este nemulţumit de notarea lucrării de
examen, acesta considerând că se impunea să primească un punctaj superior celui obţinut,
suficient pentru promovarea examenului de primire în profesie ca avocat stagiar sesiunea
septembrie 2020, deoarece întrebările la un număr de grile de examen ar trebui să aibă alte
răspunsuri corect.
În opinia pârâţilor, instanţa de contencios administrativ poate exercita controlul de
legalitate doar cu privire la modul în care a fost respectată procedura de organizare şi desfăşurare
a examenului, faţă de care reclamantul nu a invocat critici, şi nu se poate substitui comisiilor de
examen pentru evaluarea baremului sau a lucrărilor participanţilor la examen, competente ce
revin în exclusivitate comisiilor de examen conform prevederilor art. 9 alin. 1, art. 15 alin. 1 din
Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat şi admitere
9
în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor - I.N.P.P.A. adoptat
prin Hotărârea nr. 57/27.03.2020 a Consiliului U.N.B.R. din Regulamentul-cadru.
Au invocat dispoziţiile art.9 alin.1, art.14 alin.3, art.15 alin.1 şi art. 25 alin.5 din
Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr.57/27.03.2020 a Consiliului UNBR, indicând că instanţa
nu poate să se substituie comisiilor prevăzute de Regulamentul-cadru şi să se pronunţe asupra
modului de redactare a subiectelor de examen sau asupra notelor ce se acordă participanţilor la
examen ori să soluţioneze contestaţiile la barem, aceste atribuţii revenind în exclusivitate
comisiilor menţionate mai sus, în funcţie de competenţele fiecăreia.
Au arătat pârâţii că în ceea ce priveşte contestaţiile la barem acestea au fost soluţionate de
####### de soluţionare a contestaţiilor la barem potrivit art. 22 alin. 3 din Regulamentul-cadru,
în procesul-verbal din data de 24.09.2020 al Comisiei Naţionale de Examen dispunându-se
respingerea tuturor contestaţiilor la baremul de evaluare formulate de candidaţii care s-au
prezentat la probele de examen din data de 20 septembrie 2020 - stagiari şi definitivi, inclusiv
cea formulată de reclamant.
Contestaţiile la punctaj au fost soluţionate de ####### de soluţionare a contestaţiilor la
barem potrivit art. 25 alin. 5 din Regulamentul-cadru, în procesul-verbal din data de 01.10.2020
al Comisiei Naţionale de Examen, constatând că nu există diferenţe între punctajul iniţial acordat
lucrărilor candidaţilor care au formulat contestaţii la punctaj şi punctajul rezultat în urma
reverificării, a dispus respingerea tuturor contestaţiilor la punctaj, cu precizarea că reclamantul
nu a formulat contestaţie la punctaj.
Au mai indicat că reclamantul nu a adus critici de nelegalitate în legătură cu modul în
care s-a organizat şi desfăşurat examenul, aspectele invocate de acesta în legătură cu o pretinsă
„evaluare psihologică” a candidaţilor sau cu privire la raţionamentul ori logica juridică, care
exced în opinia acestuia tematicii de examen limitată doar la verificarea cunoştinţelor juridice,
nereprezentând în realitate critici cu privire la procedura propriu-zisă de desfăşurare a
examenului.
Chiar şi în această ipoteză, pârâţii au învederat că practica Înaltei Curii de Casaţie şi
Justiţie Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal este constantă, în sensul ca în contenciosul
administrativ „controlul instanţei se limitează la verificarea legalităţii actelor administrative
atacate, prin raportare la normele legale sau regulamentare care stabilesc cadrul de organizare si
desfăşurare a examenului” şi că „nu poate face obiectul acţiunii în contencios administrativ
cenzurarea modului în care comisia de elaborare a subiectelor a înţeles să puncteze pe barem, a
elementelor apreciate necesar a fi tratate prin subiectele de concurs şi nici a modului în care
comisia de soluţionare a contestaţiilor a analizat contestaţiile la barem” - Decizia nr. ### din 31
ianuarie 2018. În aceeaşi decizie s-a mai reţinut că „neîncadrarea unui subiect în tematica de
examen intră în atribuțiile de analiză discreţionare ale Comisiei de soluţionare a contestaţiilor
dacă problema încadrării în tematică raportându-se la o interpretare a cuprinderii unei anumite
teme”.
De asemenea, în practica sa, Curtea Constituţională a statuat că „posibilitatea de a ataca
rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un drept de sine stătător, reglementat
ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a ocupa funcţia pentru care s-a
organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării procedurilor de examen sau de
concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar însemna să se recunoască organelor de
10
justiţie competenţa de a se substitui examinatorilor, de a invalida evaluările făcute de aceştia şi
de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea ce ar exceda în mod evident
atribuţiilor instanţelor judecătoreşti” Deciziile nr. 480/2010, nr. 172/2014 şi nr. 725/2014.
Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului este şi ea în acelaşi sens, arătându-se
că „deciziile unor comisii de confirmare sau atestare a unor aptitudini, însuşiri sau calităţii
profesionale nu pot face obiectul controlului judecătoresc, evaluarea testării cunoştinţelor şi a
experienţei necesare pentru exercitarea unei profesii ieşind din sfera garanţiilor instituite de art.6
alin. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului” Hotărârea din 28.02.2002 pronunţată în
cauza ### #### împotriva Franţei.
Cu privire la capătul de cerere prin care se solicită obligarea la emiterea unei decizii de
primire a reclamantului în profesia de avocat, pentru aceleaşi motive şi acesta este inadmisibil,
instanţa de contencios administrativ neputându-se substitui atribuţiilor ce revin comisiilor de
examen şi care în exercitarea acestor atribuţii acordă punctajul definitiv.
Prin completarea la acţiune reclamantul şi-a completat în esenţă motivele din cererea de
chemare în judecată, aducând o critică nouă în sensul că a susţinut ca fiind aplicabilă pentru
examenul de primire în profesia de avocat sesiunea septembrie 2020 aceeaşi modalitate de
notare, cu o singură variantă de răspuns corect, ca şi în cazul sesiunii august 2019.
Pârâţii au arătat că Examenul de primire în profesia de avocat sesiunea septembrie 2020 a
fost organizat potrivit Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de primire în
profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea
Avocaţilor – I.N.P.PA. în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire
în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii
juridice adoptat prin Hotărârea nr. 57/27.03.2020 a Consiliului U.N.B.R. („Regulamentul-
cadru”).
Potrivit art. 6 din Regulamentul-cadru „(1) Testul grilă cuprinde 100 de întrebări din toate
materiile de examen. Timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la testul grilă este cel
stabilit de comisia de elaborare a subiectelor pentru aceasta proba; acesta nu poate depăşi 4 ore
de la momentul la care s-a încheiat distribuirea testelor către toţi candidaţii. (2) La testul grilă,
fiecare răspuns corect se evaluează cu un punct. (3) Evaluarea lucrărilor la testul grilă se
realizează prin procesare (scanare) electronică. (4) Subiectele pot avea şi caracter aplicativ,
constând în rezolvarea unor cazuri practice pe baza cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor. Vor fi
declaraţi admişi candidaţii care vor obţine cel puţin 10 puncte la fiecare disciplină în parte şi un
punctaj total de cel puţin 70 de puncte”.
Concluzionând pârâţii au arătat că, regulamentul-cadru nu impune ca fiecare întrebare de
examen să aibă o singură variantă de răspuns corect, iar prin anunţul de organizare a examenului
de primire în profesia de avocat sesiunea septembrie 2020 publicat la data de 19.06.2020 s-a
indicat faptul că, întrebările din chestionarul de examen vor avea unul sau două răspunsuri
corecte.
Curtea a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi a respins proba cu expertiza de

specialitatea psihologică, solicitată de către reclamant, ca nefiind utilă soluţionării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
11
Reclamantul a susţinut examenul în vederea dobândirii titlului profesional de avocat
stagiar, organizat în sesiunea 20 septembrie 2020, la Baroul Bucureşti, obţinând 66 de puncte.
Reclamantul a formulat contestaţie la barem, contestând întrebările nr.5, 6,11, 16, 19, 26,
39, 43, 49, 63 şi 79 din Grila nr.4, la data 21.09.2020.
Prin procesul verbal din 24.09.2020 ####### Naţională de Examen analizând
contestaţiile la baremul de evaluare la examenul din 20.09.2020 a respins toate contestaţiile la
baremul de evaluare, formulate de candidaţi şi a validat baremul de evaluare.
Prin Decizia nr.###/29.10.2020 ####### ########## din cadrul Uniunii Naţionale a
Barourilor din ####### a decis validarea examenului de primire în profesia ca avocat stagiar şi
pentru persoanele care au susţinut examenul de definitivat în alte profesii juridice, sesiunea 20
septembrie 2020, precum şi rezultatele definitive.
Potrivit anexei la această decizie, reclamantul a fost respins, având un punctaj de 66 de
puncte.
Reclamantul a formulat plângere prealabilă prin care a solicitat anularea în parte a
deciziei nr.###/29.10.2020, indicată mai sus, în sensul anulării grilelor nr.5, 11, 16, 18,19, 26,
28, 43 şi a tuturor grilelor care au conţinut de evaluare psihologică a raţionamentului logic,
solicitând totodată şi primirea acestuia în profesia de avocat stagiar.
Prin decizia nr.###/29-30.01.2021 Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din #######
a respins ca neîntemeiată plângerea prealabilă formulată de reclamant.
Prin Hotărârea nr.57/27.03.2020 Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din ####### a
aprobat Regulamentul -cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat şi
admitere în cadrul Institutului Naţional pentru pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor şi de
primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte
profesii juridice.
Referitor la criticile privind existenţa a unor întrebări cu două variante corecte de răspuns,
se reţin următoarele:
Potrivit art.5 din Regulamentul -cadru, examenul de primire în profesia de avocat, în
vederea dobândirii titlului profesionale de avocat stagiar) constă în verificarea cunoştinţelor
juridice prin susţinerea unei probe tip grilă la următoarele discipline: organizarea şi exercitarea
profesiei de avocat, drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal.
Testul grilă cuprinde 100 de întrebări din toate materiile de examen, iar la testul grilă
fiecare răspuns se evaluează cu un punct( art.6 alin.1 şi alin.2 din regulament).
Potrivit art. 6 alin.4 din acelaşi regulament, subiectele pot avea şi caracter aplicativ,
admişi candidaţii care vor obţine cel puţin 10 puncte la fiecare disciplină în parte şi un punctaj
total de cel puţin 70 de puncte.
Potrivit art.9 alin.1 din regulament, ####### națională de examen este compusă din
următoarele subcomisii: ####### de organizare a examenului, ####### de elaborare a
subiectelor, ####### de soluţionare a contestaţiilor la barem şi ####### de soluţionare a
contestaţiilor la punctaj. Fiecare comisie poate fi compusă din secțiuni, potrivit disciplinelor de
examen.
12
Potrivit art.14 alin.3 din regulament, membrii Comisiei de elaborare a subiectelor au în
principal următoarele atribuţii:
a. elaborarea subiectelor de examen, cu respectarea următoarelor reguli:
- subiectele să fie în concordanţă cu tematica şi bibliografia aprobate şi publicate de
Consiliul U.N.B.R.;
- subiectele să asigure o cuprindere echilibrată a materiei studiate şi să aibă grad de
complexitate corespunzător conţinutului tematicii şi bibliografiei;
- timpul necesar rezolvării subiectelor să nu depăşească timpul alocat desfăşurării probei
de examen;
- să se asigure unitatea de evaluare la nivelul întregului examen;
- sa nu conţină probleme controversate în doctrină sau practică;
- subiectele să urmărească şi verificarea capacitaţii candidaţilor de a utiliza cunoştinţele
teoretice în cadrul unui / unor caz(uri) practic(e).
b. predarea către Preşedintele comisiei de examen, a subiectelor, în plicuri sigilate, cu cel
puţin 12 ore înainte de desfăşurarea probelor scrise;
c. elaborarea baremului de evaluare.
Conform art. 15 din regulament:
„Art. 15. (1) Membrii Comisiei de soluţionare a contestaţiilor la barem sunt desemnați de
Președintele comisiei naționale de examen dintre persoanele care au fost înscrise în baza de date
a U.N.B.R. ca având experienţă în elaborarea subiectelor şi verificarea cunoştinţelor de
specialitate ale candidaţilor. ####### soluţionează, sub coordonarea preşedintelui comisiei
naționale de examen şi cu consultarea membrilor Comisiei de elaborare a subiectelor,
contestaţiile la barem şi adoptă baremul definitiv, care se publică pe paginile web ale U.N.B.R. şi
I.N.P.P.A.
(2) ####### de soluţionare a contestaţiilor dispune reverificarea lucrărilor a căror
punctare iniţială a fost contestată şi acordă punctajul conform baremului de evaluare definitiv.”
Conform art.22 alin.2 din regulament, în termen de 24 de ore de la afişare candidaţii pot
face contestaţii la barem, care se depun la sediul I.N.P.P.A. sau, după caz, la centrul unde se
desfăşoară examenul, iar potrivit art. 22 alin. 8 din regulament baremul final este cel publicat în
urma soluționării tuturor contestațiilor și reprezintă unicul criteriu de evaluare a lucrărilor
candidaților.
Conform art.25 alin.5 din regulament, punctajul acordat de comisia de soluţionare a
contestaţiilor la punctaj este definitiv.
Astfel, Curtea constată că potrivit art. 22 alin.8 din 25 alin.5 din regulamentul -cadru
indicat mai sus baremul final este cel publicat în urma soluționării tuturor contestațiilor și
reprezintă unicul criteriu de evaluare a lucrărilor candidaților, iar punctajul acordat de comisia de
soluţionare a contestaţiilor la punctaj este definitiv.
Într-adevăr, potrivit Regulamentului-cadru privind organizarea examenului de primire în
profesia de avocat şi admitere în cadrul Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea
Avocaţilor – I.N.P.P.A. (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) şi de primire
în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii
juridice, aprobat de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din ####### prin Hotărârea
13
nr.462/05.06.2019, testul grilă cuprinde 100 de întrebări din toate materiile de examen, iar la
testul grilă fiecare răspuns se evaluează cu un punct( art.6 alin.1 şi alin.2 din regulament).
Potrivit art. 6 alin.4 din acelaşi regulament, subiectele pot avea și caracter aplicativ,
declaraţi admişi candidaţii care vor obţine cel puţin 10 puncte la fiecare disciplină în parte şi un
punctaj total de cel puţin 70 de puncte.
Astfel, cele două regulamente au conţinut identic în ceea ce priveşte numărul de întrebări,
punctajul acordat fiecărui răspuns, cât şi în ceea ce priveşte faptul că subiectele pot avea și
caracter aplicativ, constând în rezolvarea unor cazuri practice pe baza cunoştinţelor teoretice ale
candidaţilor.
Curtea reţine că dispoziţiile art.6 alin.2 din cele două regulamente propuse spre
comparare de către reclamant, nu prevăd în mod expres faptul că fiecare întrebare va avea o
singură variantă corectă sau mai multe.
În acest sens, Curtea constată că sunt neîntemeiate criticile reclamantului referitoare la
faptul că unele întrebări au avut mai multe variante corecte de răspuns.
Curtea reţine că dispoziţiile art. 6 alin.2 din regulamentul-cadrul aprobat în anul 2020 nu
exclud o asemenea posibilitate, câtă vreme prevăd că la testul grilă fiecare răspuns se evaluează
cu un punct, fiind vorba în mod evident de fiecare răspuns corect, inclusiv cu mai multe variante
corecte.
Curtea mai reţine că anterior examenului din 2019 a existat o informare a UNBR privind
faptul că Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din ####### a decis că fiecare întrebare va
avea trei variante de răspuns cu o singură variantă corectă, iar în mod similar, pentru examenul
din 20 septembrie UNBR a informat că întrebările din chestionarul de examen vor avea unul sau
două răspunsuri corecte, în anunţul de organizare a examenului publicat la data de
19.06.2020( fila 85 din dosar).
Astfel, Curtea constată că reclamantul a avut cunoştinţă de faptul că pot exista mai multe
variante de răspuns corecte, deşi, nu era necesar, în raport de dispoziţiile art.6 alin.2 din
regulamentul-cadrul aprobat în anul 2020.
####, nu se poate reţine existenţa unui act normativ care să prevadă în mod expres că
întrebările din chestionarul de examen vor avea una sau două variante de răspuns corecte,
Curtea reţine că dispoziţiile art.6 alin.2 din regulamentul-cadrul aprobat în anul 2020(aprobat în
considerarea prevederile art. 17 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 şi ale art. 33 - 37 din Statutul
profesiei de avocat), nu exclud o asemenea posibilitate.
Totodată, nu se poate reţine că există o identitate faţă de examenul din 2019, când a
existat o informare în sensul că fiecare întrebare va avea o singură variantă corectă.
Contrar susţinerilor reclamantului informarea din anul 2019 se referă doar la sesiunea
august 2019( conform anunţului din 21.06.2019-fila 84).
Mai mult, potrivit art. 36 alin. 3 din regulamentul -cadru din anul 2020, orice alte
dispoziţii privind examenul de primire în profesia de avocat, adoptate prin hotărâri ale
Consiliului U.N.B.R., contrare, se abrogă, motiv pentru care nu se poate pune problema
prelungirii în timp a unor decizii anterioare.
14
Referitor la criticile privind existenţa unei evaluări psihologice a candidaţilor, cât şi a
unei evaluări cu privire la raţionamentul juridic, la logica juridică, se reţin următoarele:
Pe de o parte nu pot fi primite criticile reclamantului în sensul comparării cu examenul de
primire în magistratură, fiind vorba de examene diferite, privind profesii diferite şi cu
metodologie diferită.
Pe de altă parte, astfel cum rezultă din grila depusă la dosarul cauzei( filele 15-30), testul
grilă cuprinde 100 de întrebări din toate materiile de examen şi priveşte verificarea cunoştinţelor
juridice.
####, reclamantul nu indică în concret aspectele care i-au determinat această concluzie,
Curtea reţine că potrivit art.6 alin.4 din regulament, subiectele pot avea şi caracter aplicativ,
constând în rezolvarea unor cazuri practice pe baza cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor.
Astfel, întrebările care au un caracter aplicativ, respectiv care presupun rezolvarea unor
cazuri practice pe baza cunoştinţelor teoretice sunt în deplină concordanţă cu dispoziţiile art.6
alin.4 din regulament.
În mod evident, rezolvarea unor cazuri practice pe baza cunoştinţelor teoretice presupune
şi existenţa unui raţionament logic de aplicare a cunoştinţele teoretice, în concret, la rezolvarea
cazului practic, în deplină concordanţă cu dispoziţiile art.6 alin.4 din regulament care prevăd că
subiectele pot avea şi caracter aplicativ,
####, nu se pune problema existenţa unei evaluări psihologice a candidaţilor sau a unei
evaluări cu privire la raţionamentul juridic, câtă vreme întrebările privesc cunoştinţe juridice.
Referitor la solicitarea de anulare a unor întrebări din testul grilă/modificare a baremului

de evaluare, se reţin următoarele:
Reclamantul contestă modalitatea de elaborare a întrebărilor nr.5, 6, 11, 16, 18,19, 26,
28, 43, 49 şi 79 din Grila nr.4, modalitatea de stabilire a variantei/variantelor corecte de răspuns,
cât şi punctajul acordat, motivat de faptul că conţin mai multe variante corecte de răspuns.
Or, Curtea reţine că verificarea acestor aspecte sunt în sarcina Comisiei de soluţionare a
contestaţiilor, în baza contestaţiilor formulate de către candidaţi, conform art.22 alin.2 din
regulament, iar baremul stabilit în urma soluţionării contestaţiilor are caracter definitiv,
concluzie ce se desprinde dispoziţiile art.22 alin. 3 din regulament, potrivit cărora:
„Contestaţiile se soluţionează de ####### de soluţionare a contestaţiilor, în cel mult 48
de ore de la expirarea termenului de contestare. Baremul definitiv stabilit în urma soluţionării
contestaţiilor se publică de îndată pe pagina web a I.N.P.P.A. şi la sediul acesteia(...) .”
Dar, şi din dispoziţiile art.22 alin.8 din regulament, potrivit cărora baremul final este cel
publicat în urma soluționării tuturor contestațiilor și reprezintă unicul criteriu de evaluare a
lucrărilor candidaților.
Totodată, conform art.15 alin.1 teza finală, ####### soluţionează, sub coordonarea
preşedintelui comisiei naționale de examen şi cu consultarea membrilor Comisiei de elaborare a
subiectelor, contestaţiile la barem şi adoptă baremul definitiv, care se publică pe paginile web ale
U.N.B.R. şi I.N.P.P.A.
În acelaşi sens dispoziţiile art. 25 alin.5 din regulament prevăd că punctajul acordat de
comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctaj este definitiv.
15
Modalitatea în care procedează comisia de soluţionare a contestaţiilor este prevăzută de
art.22 alin.4-7 din regulamentul-cadru:
„(4) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că
răspunsul corect la una dintre întrebări este altul decât cel indicat în barem, punctajul
corespunzător întrebării se acordă numai candidaţilor care au indicat răspunsul corect stabilit prin
baremul definitiv.
(5) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se apreciază că
răspunsul corect indicat în baremul iniţial nu este singurul corect, punctajul corespunzător
întrebării respective se acordă pentru oricare dintre cele două variante de răspuns stabilite ca
fiind corecte prin baremul definitiv.
(6) În situaţia în care, în urma soluţionării contestaţiilor la barem, se anulează una sau
mai multe întrebări, punctajul corespunzător întrebării/întrebărilor anulate se acordă tuturor
candidaţilor.
(7) În cazul în care în urma soluționării contestațiilor se anulează întrebări sau răspunsuri
care conduc la diminuarea punctajului candidaților care nu au formulat contestații, numai pentru
aceștia din urmă se acordă un nou termen de 24 de ore pentru formularea de contestații, exclusiv
cu privire la întrebările/răspunsurile anulate. Termenul de soluționare a acestor noi contestații
este de 48 de ore de la încheierea perioadei de depunere a acestora.”
Curtea reţine că controlul instanţei de contencios administrativ se limitează la verificarea
legalităţii actelor administrative contestate, prin raportare la normele care reglementează cadrul
de organizare şi desfăşurare a examenului.
Curtea subliniază că se poate exercita un control de legalitate de către instanţa de
contencios administrativ numai cu privire la respectarea atribuţiilor stabilite prin lege
organizatorului examenului şi comisiilor înfiinţate potrivit regulamentului de examen, dar nu şi
în ceea ce priveşte baremul de evaluare.
Curtea reţine că baremul definitiv stabilit de către comisia de soluţionare a contestaţiilor
reprezintă un aspect care nu poate fi supus cenzurii instanţei de contencios administrativ, întrucât
instanţa de contencios administrativ efectuează numai un control de legalitate al actelor
administrative tipice sau asimilate întocmite de către autorităţile publice.
Comisiile de elaborare a subiectelor şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor au drept de
apreciere discreţionar în domeniul sau în disciplina sa de specialitate, astfel încât instanţele de
judecată învestite cu controlul de legalitate al acestor proceduri nu sunt îndreptăţite a stabili
răspunsul corect sau soluţia la contestaţia la barem (admitere sau respingere), şi nici nu se pot
substitui comisiei de soluţionare a contestaţiilor în ceea ce priveşte criticile privind neîncadrarea
unei întrebări în tematica de examen.
Această concluzie rezultă şi din jurisprudenţa consolidată a Înaltei ##### de Casaţie şi
Justiţie(decizia nr.###/31.01.2018, depusă la dosarul cauzei de către pârât, decizia
nr.###/11.02.2021).
În acelaşi sens a statuat şi Curtea Constituţională a României.
Astfel, în considerentele Deciziei Curţii Constituţionale a României nr.725/2014 s-au
reţinut următoarele:
„ 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa,
a statuat că posibilitatea de a ataca rezultatele unui examen sau ale unui concurs nu constituie un
16
drept de sine stătător, reglementat ca atare prin lege, ci un mijloc de realizare a dreptului de a
ocupa funcţia pentru care s-a organizat examenul ori concursul, prin controlul respectării
procedurilor de examen sau de concurs pe care legea le reglementează. A decide altfel ar
însemna să se recunoască organelor de justiţie competenţa de a se substitui examinatorilor, de a
invalida evaluările făcute de aceştia şi de a le înlocui cu evaluările proprii ale judecătorilor, ceea
ce ar exceda în mod evident atribuţiilor instanţelor judecătoreşti. Aşadar, prevederile art. 21 din
Legea fundamentală, referitoare la accesul la o instanţă de judecată, nu au aplicabilitate în
materia contestării baremului sau rezultatului unui examen ori concurs, ci numai în ceea ce
priveşte controlul legalităţii procedurii de desfăşurare a examenului sau concursului respectiv (a
se vedea Decizia nr. ### din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 383 din 10 iunie 2010, şi Decizia nr. ### din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 512 din 9 iulie 2014).
14. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin
Hotărârea din 26 iunie 1986, pronunţată în Cauza ### Marle şi alţii împotriva Olandei, prin
decizia de inadmisibilitate din 28 februarie 2002, pronunţată în Cauza ### #### împotriva
Franţei, prin decizia de inadmisibilitate din 2 septembrie 2003, pronunţată în Cauza Eisenberg
împotriva Franţei, şi prin Hotărârea din 24 februarie 2005, pronunţată în Cauza Nowicky
împotriva Austriei (paragraful 34), a statuat, cu valoare de principiu, că evaluarea cunoştinţelor şi
a experienţei necesare pentru admiterea într-o profesie este similară cu susţinerea unui examen
de tip şcolar sau universitar şi nu poate intra în domeniul de aplicare a art. 6 din Convenţia
pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, îndepărtându-se atât de la
competenţa normală a unui judecător, învestit de regulă cu soluţionarea unui diferend, cât şi de la
garanţiile instituite de art. 6 din Convenţie, care nu sunt de natură să se aplice "litigiilor" ce ar
putea apărea în această materie.”
Totodată, Curtea reţine că nu se poate pune problema încălcării prevederilor art.5 raportat
la art.6 alin.3 din Legea concurenţei nr.21/1996.
De altfel, reclamantul nici nu indică argumente concrete în acest sens.
În acest sens, Curtea constată că nu pot fi primite criticile reclamantului privind
reevaluarea grilelor, în sensul anulării întrebărilor/modificării baremului.
Pentru aceste considerente, găsind neîntemeiate criticile reclamantului, în temeiul art. 18

din Legea nr.######## Curtea va respinge cererea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de reclamantul MUSTĂŢEANU I ########, cu domiciliul

procesual ales în #### #######, str. Dudului ### ###, ### #, ### ##, #### #######, #####
#######, în contradictoriu cu pârâţii ####### ########## UNBR cu sediul în sector 5,
Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 5, CONSILIUL UNIUNII NAŢIONALE A
17
BAROURILOR DIN ####### cu sediul în sector 5, Bucureşti, Splaiul Independenţei, nr. 5 şi
INSTITUTUL NAŢIONAL PENTRU PREGĂTIREA ŞI PERFECŢIONAREA AVOCAŢILOR
cu sediul în sector 3, Bucureşti, #### ########### ### ##, ca neîntemeiată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti.
Pronunţată azi, 14.04.2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea
grefei instanţei.
PREȘEDINTE GREFIER
####### – ###### ### ######## ########
Red./Tehnored./CDI./2ex. /31.10.2022
18

Hotarâre-14 04 2022-Eee6g7ee4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotarâre-14 04 2022-Eee6g7ee4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hotarâre nr. 789/2022 din 14.04.

2022, cod RJ eee6g7ee4

Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2022:177.######

Dosar nr. ###/2/2021

SENTINȚA CIVILĂ NR.###

Pe rol se pronunţarea asupra cauzei de contencios administrativ, formulată de reclamantul

Asupra prezentei acţiuni reţine următoarele:

Curtea a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri şi a respins proba cu expertiza de

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:

Referitor la solicitarea de anulare a unor întrebări din testul grilă/modificare a baremului

Pentru aceste considerente, găsind neîntemeiate criticile reclamantului, în temeiul art. 18

PENTRU ACESTE MOTIVE,

Respinge cererea formulată de reclamantul MUSTĂŢEANU I ########, cu domiciliul

S-ar putea să vă placă și