Dosarul nr.

1-142/2022
nr. elec. 1-22069212-38-1-18052022
nr. urmărire penală 2022270184

SENTINȚĂ
În numele Legii

08 iulie 2022 mun.

Orhei
Judecătoria Orhei (sediul Central)
Instanța compusă din:
Președintele ședinței, judecător Ecaterina
Buzu
Grefier Rodica
Popov
cu participarea:
Acuzatorul de stat, procurorul Ciubotaru
*****
Apărătorului inculpatului, avocatul Alexandru
Macovei
Inculpatei Gîtlan Anastasia
*****
Părțile vătămate Mîndrean Valentina și Ghidiu
Nicolae

examinând în cadrul ședinței de judecată publică cauza penală privind învinuirea lui:
Gîtlan Anastasia *****, IDNP-*****, născută la *****, originară și domiciliată *****,
r-nul Orhei, moldovean, cetățean al RM, studii medii incomplete - 4 clase, se află în relații de
concubinaj, doi copii minori la întreținere, nesupusă militar, neangajată în câmpul muncii, fără
distincții de stat și grade speciale, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, anterior
nu a fost judecată.
în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) din
Codul penal al RM, art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, art. 186 alin. (2) lit. b) și
d) din Codul penal al RM și 208 alin. (1) din Codul penal al RM.
Perioada examinării cauzei penale: 18 mai 2022 – 08 iulie 2022.
Cauză judecată conform art. 3641 din Codul de procedură penală a RM, pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală.
Procedura de citare legală a fost executată.
Procurorul s-a expus asupra vinovăției lui Gîtlan Anastasia *****, și a solicitat în baza:
- art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) din Codul penal al RM, aplicarea pedepsei sub formă de
120 ore muncă neremunerată în folosul comunității,
- art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, aplicarea pedepsei sub formă de 100 ore muncă
neremunerată în folosul comunității,
 - art. 186 alin. (2) lit. b) și d) din Codul penal al RM, aplicarea pedepsei sub formă de 120
ore muncă neremunerată în folosul comunității,
și - art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, aplicarea pedepsei sub formă de 100 ore
muncă neremunerată în folosul comunității.
Conform art. 84 alin. (1) din Codul penal al RM, prin cumul parțial al pedepselor aplicate
de a fi stabilită pedeapsa definitivă sub formă de 240 ore muncă neremunerată în folosul
comunității.
Corpul delict: un telefonul de model „Samsung Galaxy A02”, de culoare albastră, care se
păstrează la părții vătămate, Ghidiu Nicolae, de lăsat la dispoziția acestuia.
De admis acțiunea civilă înaintată de către Mîndean Valentina.
Avocatul inculpatului a solicitat aplicarea față de inculpatei a unei pedepse minime
prevăzute de articolul încriminat sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității,
deoarece inculpata anterior nu este judecată, are la întreținere doi copii minori, nu a atins vârsta
de 21 ani la momentul comiterii infracțiunii, recunoaște vina integral, îi pare rău de cele
săvârșite, a conlucrat la descoperirea faptelor încriminate recunoscând vina și solicitând
examinarea cauzei conform prevederilor art. 3641 CPP.
Referitor la acțiune civilă a solicitat să nu fie admisă în sensul formulat, deoarece
inculpata nu dispune de mijloace financiare, nu este încadrată în câmpul muncii, are la
întreținere doi copii minor în vârstă de 2 și 4 ani.
Inculpata a susținut poziția avocatului său.
Partea vătămată, Mîndean Valentina, a solicitat admiterea acțiunii civile în sensul
formulat.
Partea vătămată, Ghidiu Nicolae, a solicitat încasarea de la inculpată a prejudiciului
material în mărime de 2000 lei, ce constituie cheltuieli suportate în legătură cu lipsirea de la
muncă pe parcurs la două zile, care s-a prezentat la instanța de judecată, iar ziua la locul de
muncă costă 600 lei, însă inculpata mai are ceva datorii față de el, deși acțiunea civilă nu a
înaintat.
În baza materialelor din dosar și a probelor administrate în faza de urmărire penală,
recunoscute și acceptate de inculpat în ședința de judecată, instanța de judecată,

C O N S T A T Ă:

Gîtlan Anastasia *****, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,
acționând prin intenție directă, în urma înțelegerii prealabile cu minorul Cușnir Andrei, în prima
jumătate a unei zile de duminică a lunii martie 2022, știind cu certitudine că nu este nimeni
acasă, au pătruns pe ascuns în domiciliul lui Mîndru Valentina din *****, r-nul Orhei, de unde,
din dulap, au sustras pe ascuns 10000 lei, după care cu mijloacele bănești au părăsit locul
comiterii infracțiunii, prin ce i-a cauzat părții vătămate, Mîndru Valentina, o daună materială în
proporții considerabile.
Astfel, prin acțiunile sale intenționate Gîtlan Anastasia a comis furt, adică sustragerea pe
ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșit de două persoane cu
cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. b), c) și
d) din Codul penal al RM.
Tot ea, știind cu certitudine că Cușnir Andrei e minor, spre a-i provoca dorința de a
participa la săvârșirea unui furt din domiciliul lui Mîndru Valentina, l-a influențat psihic prin
îndemn și dare de sfaturi despre locul și modul săvârșirii acestei crime, astfel, determinându-l pe
minorul Cușnir Andrei să participe în prima jumătate a unei zile de duminică a lunii martie 2022,
la sustragerea pe ascuns a mijloacelor bănești de la cetățeana Mîndru Valentina.
Astfel, Gîtlan Anastasia prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de
art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, adică atragerea minorilor la activitatea criminală sau
instigarea lor la săvârșirea infracțiunilor, săvârșită de o persoană care a atins vârsta urmărind
scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, a săvârșit infracțiunea de sustragere pe
ascuns prin intermediul unei persoane care nu este pasibilă de răspundere penală din cauza
vârstei, în următoarele circumstanțe: de 18 ani.
Tot ea, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane și însușirii lor
ulterioare, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale, dorind în mod conștient
survenirea lor, în complicitate cu minorului Cușnir Andrei, născut la *****, care nu este pasibil
de răspundere penală din cauza vârstei, căruia i-a promis din timp că v-a realiza bunul sustras, l-a
instigat și la determinat la comiterea sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane. Astfel, la
sfârșitul lunii martie 2022 minorul Cușnir Andrei în timp ce se afla în domiciliul lui Gîtlan
Anastasia, din *****, r-nul Orhei, l-a îndemnul acesteia de a sustrage telefonului mobil de model
“Samsung Galaxy A02, profitând de faptul că nu este văzut de Ghidiu Nicolae, care era ca
oaspete în domiciliul acesteia, a sustras pe ascuns telefonul mobil de model “Samsung Galaxy
A02”, la preț de 2600 lei, ce aparține părții vătămate Ghidiu Nicolae, cauzându-i ultimului un
prejudiciu material considerabil. Ulterior, minorul Cușnir Andrei, a transmis telefonul mobil de
model “Samsung Galaxy A02”, lui Gîtlan Anastasia, care i-a promis din timp că v-a realiza
bunul sustras, și care la 30 martie 2022 a realizat telefonul mobil de model “Samsung Galaxy
A02” la Lombardul Blago din mun. Orhei.
Prin acțiunile sale intenționate, Gîtlan Anastasia a comis furt, adică sustragerea pe ascuns
a bunurilor altei persoane, săvârșit de două persoane cu cauzarea de daune în proporții
considerabile, infracțiune prevăzută de art. 186 alin.(2) lit. b) și d) din Codul penal al RM.
Tot ea, știind cu certitudine că Cușnir Andrei e minor, spre a-i provoca dorința de a
participa la săvârșirea sustragerii telefonului mobil de model “Samsung Galaxy A02, ce aparține
lui Ghidiu Nicolae, l-a influențat psihic, prin îndemn, dare de sfaturi, modul săvârșirii acestei
crime, astfel, determinându-l pe minorul Cușnir Andrei să comită la sfârșitul lunii martie 2022
sustragerea telefonului mobil de model “Samsung Galaxy A02, ce aparține lui Ghidiu Nicolae.
Astfel, Gîtlan Anastasia prin acțiunile sale intenționate a comis infracțiunea prevăzută de
art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, adică atragerea minorilor la activitatea criminală sau
instigarea la săvârșirea infracțiunilor, comisă de o persoană care a atins vârsta de 18 ani.
În cadrul ședinței de judecată inculpatul, Gîtlan Anastasia *****, fiind asistată de
avocatul său, care până la începerea cercetării judecătorești, a recunoscut în totalitate faptele
indicate în rechizitoriu, și-a recunoscut vina, nesolicitând administrarea de probe noi, prin cerere
scrisă personal, a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la urmărirea
penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții, confirmând că nu solicită
administrarea de noi probe.
Instanța, analizând cererea inculpatului susținută de apărătorul său, ascultând opinia
procurorului, care a pledat pentru judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale, care sunt
concludente, pertinente și utile, rezultă că fapta inculpatului este stabilită, precum și că sunt
suficiente date referitor la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse, și
conform art. 3641 alin. (4) din Codul de procedură penală al RM, instanța de judecată prin
încheierea protocolară, a admis cererea inculpatului, Gîtlan Anastasia ***** și a dispus
judecarea cauzei în baza probelor administrate la faza de urmărire penală.
Astfel, inculpatul, Gîtlan Anastasia *****, în ședința de judecată, după depunerea
jurământului prevăzut de art. 108 din Codul de procedură penală a RM, fiind audiat conform
regulilor de audiere a martorilor prevăzute de art.105-110 și art. 370 din Codul de procedură
penală a RM, a recunoscut integral vinovăția în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 186 alin.
(2) lit. b), c) și d) din Codul penal al RM, art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, art. 186
alin. (2) lit. b) și d) din Codul penal al RM și 208 alin. (1) din Codul penal al RM, și a relatat
că, într-o zi de duminică a lunii martie 2022, împreună cu Cușnir Andrei, care cunoștea că este
minor și este aproximativ de vârsta surorii sale care are 13 ani, este cu o clasă mai mare decât
sora sa. I-a propus lui Cușnir Andrei să meargă la Mîndrean Valentina, care îi este vecină din
*****, r-nul Orhei, pentru a sustrage bani. Nu știa că are bani în dulap, voia să vadă mai întâi
dacă are bani. Cușnir Andrei a fost de acord, a sărit gardul, a găsit cheile într-o căldare, a
descuiat ușa și a intrat în casă. A tras de ușa unui dulap care era încuiat, a tras mai tare și s-a
deschis dulapul. A găsit o băsmăluță cu niște bani, erau aproximativ 10000 lei, a luat suma și au
mai rămas niște bani, dar nu cunoaște câți. De banii sustrași a procurat produse, a achitat un
credit în sumă de 4500 lei.
Ghidiu Nicolae, într-o zi din luna martie 2022 a venit la domiciliul ei din *****, r-nul
Orhei și priveau un film cu bunica și a pus telefonul său de model Samsung Galaxy A002 la
încărcat. Era la bucătărie de una singură, Cușnir Andrei era în casă și ea i-a spus să ia telefonul și
a ieșit. I-a spus lui Cușnir Andrei să ia telefonul să îl vândă și să împartă banii. Cușnir Andrei a
luat telefonul și a plecat, ulterior l-a telefonat și a adus telefonul. A dus telefonul la lombardul
„Blago” din mun. Orhei, pentru telefon primind suma de 1900 lei.
Recunoaște vina pe ambele cazuri și că l-a influențat pe minor să comită furturile,
cunoștea cu certitudine că la caz Cușnir Andrei era minor.
Regretă faptele comise. Lucrează la sere în calitate de muncitor sezonier, dar nu oficial.
Are 2 copii minori la întreținere în vârstă de 2 ani și respectiv 7 luni. Copii sunt la întreținerea sa
și a tatălui lor, care locuiește cu ea dar nu este angajat oficial în câmpul muncii, ambii lucrează
sezonier la sere.
Dacă va fi recunoscută vinovată solicită aplicarea unei sancțiuni sub formă de muncă
neremunerată în folosul comunității.
Nu este de acord să achită sumele solicitate de partea vătămată în acțiunea civilă,
deoarece sumele nu sunt întemeiate. A sustras doar 10000 lei. Suma pretinsă în calitate de
prejudiciu moral de 30000 lei consideră că la fel nu este întemeiată.
Prin prisma tuturor probelor prezentate de acuzatorul de stat și examinate în ședința de
judecată, instanța de judecată menționează faptul, că starea de fapt probantă în faza de urmărire
penală prin incriminarea faptelor imputate inculpatului, s-a confirmat în totalitate. Toate probele
prezentate de către acuzatorul de stat au fost analizate și examinate minuțios de către instanța de
judecată, cu respectarea principiului apărării și contradictorialității.
Vinovăția lui Gîtlan Anastasia ***** în comiterea infracțiunii incriminate de către
organul de urmărire penală și-a găsit confirmare deplină atât prin depozițiile depuse de către
inculpat, cât și prin intermediul probelor prezentate de către acuzatorul de stat în ședința de
judecată, enunțate în rechizitoriu și concomitent recunoscute și acceptate de către inculpat și
anume:
- de procesul-verbal de audiere în cadrul urmăririi penale a părții vătămate, Mîndrean
Valentina, care a declarat că locuiește în ***** r-nul Orhei de una singură. La 09 aprilie 2022,
aproximativ ora 1900, a intrat în casa sa de locuit, unde la moment nu stă acolo, cu scopul de a
depozita pensia pe care o păstra într-un dulapul. În fiecare lună când primește pensia o
depozitează acolo. Intrând în cameră a depistat ușa dulapului deschisă, fapt ce i s-a părut suspect.
Verificând dacă banii sunt la loc a depistat lipsa a 10000 lei, suma rămasă fiind de 600 lei, 12
bancnote a câte 50 lei fiecare. Cu câteva zile înainte de a depista lipsa banilor, a lăsat ușa casei
deschisă pentru a aerisi încăperea. Banii erau puși toți într-o pungă mică înfășurată într-un
șervețel (f. d. 33);
- de procesul-verbal de audiere în cadrul urmăririi penale a părții vătămate, Ghidiu
Nicolae, care a declarat că, locuiește în *****, r-nul Orhei, în vecinătate cu Gîtlan Anastasia și
soțul acesteia Badin Dorin. La sfârșitul lunii martie 2022, pe la amiază, din motiv că nu-și găsea
încărcătorul, a plecat la ultimii pentru a-și încărca telefonul mobil de model “Samsung Galaxy
A02”, în care era conectată cartela SIM:078948198. Vecinul Dorin nu era acasă, era Anastasia
pe care a rugat-o să îi încarce telefonul. Anastasia a pus telefonul la încărcat în dormitor, tot
acolo erau: Doina - sora Anastasiei, Andrei un băiat din localitate și Maria, bunica Anastasiei, ei
priveau un film la calculator. A privit și el filmul, în timp ce se încărca telefonul. Telefonul stătea
în priză la spatele lui pe divan. La un moment dat Andrei s-a ridicat și a plecat din cameră, s-a
auzit ușa de la cameră, când și-a întors privire spre telefon, acesta deja nu era. Andrei îl luase și
plecase. A alergat din urma lui Andrei însă nu a reușit să-l ajungă din urmă. În următoarele zile
Andrei când îl vedea fugea și nu a reușit să discute cu ultimul. Nu își amintește dacă Doina era în
acel moment în cameră, însă în timp ce privea filmul Andrei a ieșit din cameră și a intrat înapoi.
Telefonul menționat l-a procurat în luna ianuarie 2022 la preț de 2600 lei, prin sustragerea
telefonului i-a fost cauzat un prejudiciu material considerabil în sumă de 2600 lei (f. d. 40);
- de procesul-verbal de audiere în cadrul urmăririi penale a martorului, *****, care a
declarat că a aflat de la colaboratorii de poliție că fiul ei Cușnir Andrei este bănuit de furt de la
Mîndrean Valentina. El nu i-a comunicat despre acest fapt, doar după ce ea l-a întrebat, acesta i-a
comunicat că bani de la Valentina Mîndrean nu a luat, deoarece după o înțelegere între acesta și
Anastasia Gîtlan, el a stat la poartă și ultima a intrat în casă și când s-a întors aceasta a
comunicat că bani nu a găsit (f. d. 34);
- de procesul-verbal de audiere în cadrul urmăririi penale a martorului minor, Cușnir
Andrei, care a declarat că în luna martie anul 2022, ziua sau data nu și-o amintește, în timp ce
era în ospeție la Anastasia Gîtlan, ea i-a propus să meargă la vecina ei, Mîndrean Valentina, să
fure bani. El a acceptat. Au mers împreună la casa lui tanti Valea, el a rămas de pândă la poartă,
iar Nastea (Anastasia) a intrat în casa lui tanti Valea, pentru a sustrage bani. El a rămas la poartă,
pentru a o anunța pe Nastea când va veni stăpâna. Când a ieșit Nastea nu i-a spus câți bani a
sustras, dar a doua zi, Nastea i-a dat doar 100 de lei. La fel, la sfârșitul lunii martie 2022, în timp
ce se afla în ospeție la Gîtlan Anastasia, a venit consăteanul Ghidiu Nicolae, pentru a-și încărca
telefonul mobil. Anastasia i-a pus telefonul lui Nicolae la încărcat, în dormitor. După care,
Nastea l-a chemat afară și i-a spus să-i fure telefonul lui Nicolae, deoarece ea o să-l ducă la
lombard, iar de banii primiți îi va cumpăra lui un telefon mai simplu, mai ieftin. El a intrat în
camera unde Nicolae privea împreună cu bunica Maria un film la calculator, iar Anastasia era la
bucătărie. Telefonul era la încărcat la spatele lui Nicolae, pe pat. El a luat telefonul de la încărcat
și a fugit spre iazul din localitate. Spre seară s-a dus la Anastasia și i-a dat telefonul furat, aceasta
din nou i-a spus că îl va duce la lombard și îi va procura alt telefon. A doua zi Anastasia a dus
telefonul la lombard și i-a spus că a primit pe el suma de 900 lei, însă până în prezent nu i-a
procurat nici un telefon, și nu i-a dat ceva bani. A participat la sustragerile de la tanti Valea și de
la Ghidiu Nicolae, la propunerea Nastei (f. d. 110 );
 - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 aprilie 2022, prin care a fost cercetat
locul comiterii infracțiunii, și anume gospodăria lui Mîndrean Valentina, situată în sat .Teleșeu,
r-nul Orhei (f. d.11);
- de foto-tabel la procesul -verbal de cercetare la fața locului din 11 aprilie 2022 (f. d. 12-
16 );
- de ordonanța de ridicare din 27 aprilie 2022, prin care s-a dispus a ridica de la Gîtlan
Anastasia, telefonul mobil de model ”Samsung Galaxy A02” (f. d. 42);
- de procesul-verbal de ridicare din 27 aprilie 2022, prin care s-a ridicat de la Gîtlan
Anastasia, telefonul mobil de model ”Samsung Galaxy A02”, cu codurile IMEI
353683987196355 și 357620847196353 (f. d. 43 );
- de procesul-verbal de examinare din 27 aprilie 2022, prin care a fost examinat telefonul
mobil de model ”Samsung Galaxy A02”, cu codurile IMEI 353683987196355 și
357620847196353 (f. d. 44 );
- de foto-tabel la procesul -verbal de ridicare din 27 aprilie 2022 (f. d. 45);
- de ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 27
aprilie 2022, prin care a fost anexat și recunoscut ca corp delict la cauza penală, telefonul mobil
de model ”Samsung Galaxy A02”, cu codurile IMEI 353683987196355 și 357620847196353 (f.
d. 46);
- de ordonanța privind dispunerea restituirii corpurilor delicte din 28 aprilie 2022, prin
care s-a dispus restituirea corpului delict și anume, a telefonului mobil de model ”Samsung
Galaxy A02”, cu codurile IMEI 353683987196355 și 357620847196353, părții vătămate, Ghidiu
Nicolae (f. d. 48);
- de recipisa din 28 aprilie 2022, potrivit căreia părții vătămate, Ghidiu Nicolae i-a fost
restituit telefonul mobil de model ”Samsung Galaxy A02”, cu codurile IMEI 353683987196355
și 357620847196353 (f. d. 49);
- de ordonanța de ridicare din 28 aprilie 2022, prin care s-a dispus a ridica de la
Monastîrschi Eugenia, expert creditor în amanet la lombardul ”Blago Group” SRL, a copiei
biletului de amanet pe numele lui Gîtlan Anastasia (f. d. 51);
- de procesul-verbal de ridicare din 28 aprilie 2022, prin care s-a ridicat de la
Monastîrschi Eugenia, expert creditor în amanet la lombardul ”Blago Group” SRL, copia
biletului de amanet pe numele lui Gîtlan Anastasia, seria AH nr.615091(f. d. 52);
- de ordonanța de recunoaștere și anexare a mijloacelor materiale de probă la cauza
penală din 28 aprilie 2022, prin care s-a dispus a recunoaște și anexa ca mijloc material de probă
la cauza penală copia biletului de amanet pe numele cet. Gîtlan Anastasia, seria AH nr.615091(f.
d. 54).
Potrivit art. 101 alin. (1) - (3) din Codul de procedură penală al RM, fiecare probă
urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității
ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Judecătorul apreciază
probele conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate
aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. Nici o probă nu are valoare dinainte stabilită
pentru instanța de judecată.
În acord cu art. 93 alin. (1) din Codul de procedură penală a RM, probele sunt elemente
de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau
inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la
stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei.
 Conform art. 24 alin. (2) din Codul de procedură penală a RM, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă
alte interese decât interesele legii.
Așadar, instanța de judecată a constatat că inculpata recunoaște în totalitate faptele
indicate în rechizitoriu, acțiunile căruia instanța le califică în conformitate cu prevederile:
- art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) din Codul penal al RM, după următoarele semne
calificative: furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în
locuință, săvârșit de două persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile,
- art. 186 alin. (2) lit. b) și d) din Codul penal al RM din Codul penal al RM după
următoarele semne calificative furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,
săvârșit de două persoane cu cauzarea de daune în proporții considerabile și
- art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM după următoarele semne calificative atragerea
minorilor la activitatea criminală sau instigarea la săvârșirea infracțiunilor, comisă de o persoană
care a atins vârsta de 18 ani.
În conformitate cu prevederile art. 389 alin. (1) din Codul de procedură penală a RM,
sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe
cercetate de instanța de judecată.
Iar conform alin. (2) al aceluiași articol, sentința de condamnare nu poate fi bazată pe
presupuneri sau, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în timpul
urmăririi penale și citite în instanța de judecată în absența lor.
La adoptarea sentinței, potrivit prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) din Codul de
procedură penală a RM, instanța de judecată trebuie să soluționeze următoarele chestiuni în
următoarea consecutivitate: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul;
2) dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat; 3) dacă fapta întrunește elementele infracțiunii
și de care anume lege penală este prevăzută ea; 4) dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea
acestei infracțiuni.
În cadrul ședinței de judecată s-a stabilit vinovăția inculpatului, Gîtlan Anastasia *****,
dincolo de orice îndoială rezonabilă, din acest motiv instanța de judecată va emite o sentință de
condamnare în privința acestuia.
La stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art. 7,
61, 75 – 77 din Codul penal al RM, instanța de judecată ține cont și reiese din scopul pedepsei
penale, care urmărește restabilirea echității sociale, corectarea persoanei vinovate și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de
viață ale acestuia.
Așadar, în corespundere cu art.7 din Codul penal al RM, la aplicarea legii penale se ține
cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și
de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.
Conform prevederilor art. 75 din Codul penal al RM, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială
a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La
stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea
infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei
care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Astfel, pedeapsa aplicată are drept scop de a influența inculpatul de a-și revizui
atitudinea față de valorile sociale și comportamentul față de membrii societății, or, pentru a-și
atinge scopul, o pedeapsă penală nu trebuie să fie retribuitivă, intimidatoare sau vindicativă, în
sens că aceasta nu trebuie privită ca prețul pe care trebuie să-l plătească persoana pentru fapta
prejudiciabilă și excluderea caracterului vindicativ al pedepsei, ci realizarea dreptății.
Conform art. 16 alin. (3) din Codul penal al RM, instanța de judecată relevă că
infracțiunile săvârșită conform art. 186 alin. (2) și 208 alin. (1) din Codul penal al RM, în funcție
de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor mai puțin grave.
Suportul normativ al acestei concluzii derivă din interpretarea sistemică a prevederilor art. 16
alin. (3) și art.186 alin. (2) și 208 alin. (1) din Codul penal al RM.
Instanța de judecată reține că inculpata, Gîtlan Anastasia *****, este cetățean al
Republicii Moldova, moldoveancă, neangajată în câmpul muncii, se află în relații de concubinaj,
doi copii minori la întreținere, anterior nu a fost judecată, la evidența medicului psihiatru și
narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează negativ.
În calitate de circumstanțe atenuante, conform art. 76 din Codul penal al RM,
recunoașterea vinei, și căința sinceră de cele comise.
La caz, în conformitate cu prevederile art. 77 din Codul penal al RM, circumstanțe
agravante nu au fost stabilite.
După această denotație, instanța de judecată accentuează că pedeapsa aplicată
inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea
socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, în strictă conformitate cu
dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea
specială.
Limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea specială, sunt determinate de
încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii săvârșite. Gravitatea acesteia constă
în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a
fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
Cuantumul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în
vedere persoana celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația
materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale, comportamentul
inculpatului până sau după săvârșirea infracțiunii, deci este vorba de personalitatea infractorului.
În accepțiunea art. 61 alin. (2) din Codul penal al RM, pedeapsa are drept scop
restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi
infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie
să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.
Conform art. 8 din Codul penal al RM, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru
aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei.
Legiuitorul, estimând in abstracto pericolul social al infracțiunii incriminate la 186 alin.
(2) din Codul penal al RM a stabilit că aceasta se pedepsește cu amendă în mărime de la 650 la
1350 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de
ore, sau cu închisoare de până la 4 ani (în redacția Legii în vigoare la momentul infracțiunii,
sancțiunea modificată prin Legea nr.207 din 29.07.2016, în vigoare 07.11.2016).
Totodată Legiuitorul, estimând in abstracto pericolul social al infracțiunii incriminate la
208 alin. (1) din Codul penal al RM a stabilit că aceasta se pedepsește cu amendă în mărime de la
550 la 850 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 la
200 de ore, sau cu închisoare de până la 5 ani.
În ședința de judecată, inculpata, Gîtlan Anastasia *****, a declarat că este de acord să i
se aplice pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, iar instanța nu a
stabilit existența interdicțiilor prevăzute la art. 67 alin. (4) din Codul penal al RM pentru
aplicarea unei asemenea categorii de pedeapsă.
Luând în considerație faptul că soluționarea cauzei penale, la solicitarea inculpatei, a avut
loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, acesta recunoscând în totalitate
faptele indicate în rechizitoriu, instanța constată luarea în calcul a regulilor prevăzute la art. 3641
alin.(8) din Codul de procedură penală al RM, la aplicarea pedepsei penale.
Potrivit normei legale enunțate, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate
în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în
cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o
pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă.
În condițiile art. 3641 alin. (8) din Codul de procedură penală al RM, prin reducerea cu o
treime a limitelor minime și maxime se stabilește limita minimă și maximă a pedepsei prevăzute
de art. 186 alin. (2) din Codul penal al RM, sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunități care este de la 120 la 160 de ore.
În condițiile art. 3641 alin. (8) din Codul de procedură penală al RM, prin reducerea cu o
treime a limitelor minime și maxime se stabilește limita minimă și maximă a pedepsei prevăzute
de art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, sub formă de muncă neremunerată în folosul
comunități care este de la 100 la 134 de ore.
Instanța ajunge la concluzia a stabili în privința inculpata, Gîtlan Anastasia *****, o
pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, pedeapsă care va duce la
restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea inculpatului precum și prevenirea săvârșirii
de noi infracțiunii și va atinge scopul prevăzut la art. 61 din Codul penal al RM.
Astfel, instanța de judecată a stabilit că, inculpata, Gîtlan Anastasia *****, nu este
angajată în câmpul muncii, menționând în cadrul ședinței de judecată că este de acord de a
executa și presta o muncă reieșind din starea sa de sănătate, instanța consideră rezonabil și
posibil aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) din Codul procedură penală al RM, cu aplicarea
inculpatului o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității beneficiind de
reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu muncă
neremunerată în folosul comunității.
Concomitent, instanța de judecată consideră oportun de a recomanda organul de
probațiune în a cărui rază teritorială își are domiciliul inculpata, Gîtlan Anastasia *****, să-i fie
asigurată executarea pedepsei stabilită sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.
Conform art. 84 alin. (1) din Codul penal al RM, dacă o persoană este declarată vinovată
de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni fără să fi fost condamnată pentru vreuna din ele,
instanța de judecată, pronunțând pedeapsa pentru fiecare infracțiune aparte, stabilește pedeapsa
definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul, total sau parțial, al pedepselor aplicate, dar
pe un termen nu mai mare de 25 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins
vârsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani,
care nu au mai fost condamnate – pe un termen nu mai mare de 12 ani și 6 luni. În cazul în care
persoana este declarată vinovată de săvârșirea a două sau mai multor infracțiuni ușoare și/sau
mai puțin grave, pedeapsa definitivă poate fi stabilită și prin absorbirea pedepsei mai ușoare de
pedeapsa mai aspră.
În opinia instanței pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității
aplicată în privința inculpatei va duce la restabilirea echității sociale, corectarea și educarea
inculpatei, precum și, prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii și va atinge scopul prevăzut la art.
61 din Codul penal al RM, iar stabilirea unei pedepse cu executarea reală a închisorii nu este o
garanție că va avea impactul corespunzător asupra inculpatului.
În cadrul ședinței de judecată partea vătămată, Mîndrean Valentina a înaintat acțiune
civilă prin care a solicitat încasarea de la Gîtlan Anastasia *****, în beneficiul ei suma de 30000
(treizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu material și 30000 (treizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu
moral.
Potrivit art. 219 din Codul de procedură penală al RM, (1) acțiunea civilă în procesul
penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de
către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale
nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu
săvârșirea acesteia.
(2) Persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acțiunile
interzise de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire prin:
1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în
urma săvârșirii faptei interzise de legea penală;
2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau
restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate;
3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală;
4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.
(3) Prejudiciul material se consideră legat de săvârșirea acțiunii interzise de legea penală
dacă el se exprimă în cheltuieli pentru:
1) tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia;
2) înmormântarea părții vătămate;
3) plata sumelor de asigurare, indemnizațiilor și pensiilor;
4) executarea contractului de depozit al bunurilor.
(4) La evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanța de
judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic,
pierderea speranței în viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de
decesul rudelor apropiate etc.
Conform prevederilor art. 19 din Codul civil al RM (1) persoana lezată într-un drept al ei
sau într-un interes recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și
nepatrimonial cauzat astfel.
(2) Se consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a suportat
sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat,
distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (daună reală), precum și profitul ratat ca urmare a
încălcării dreptului sau interesului recunoscut de lege (profit ratat).
(3) Se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice,
precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății, prejudiciul nepatrimonial
cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului uman (prejudiciu
biologic).
 (5) Repararea prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situația în care s-ar fi
aflat dacă prejudiciul nu se producea.
Potrivit art. 58 alin. (1) din Codul de procedură penală al RM, se consideră victimă orice
persoană fizică sau juridică căreia, prin infracțiune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau
materiale. Victima are un interes în cadrul procesului penal și este interesată în rezultatele
acestuia.
În conformitate cu art. 220 alin. (3) din Codul procedură penală RM, hotărârea privind
acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil și ale altor domenii de drept.
Conform prevederilor art. 1998 din Codul civil al RM (1) cel care acționează față de altul
în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute
de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.
(2) Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăție se repară numai în cazurile
expres prevăzute de lege.
Conform articolul 2036 din Codul civil al RM (1) în cazul în care persoanei i s-a cauzat
un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în
alte cazuri prevăzute de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la
reparația prejudiciului prin plata de despăgubiri.
(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului
patrimonial.
Totodată art. 2037 din Codul civil al RM (1), prevede mărimea despăgubirii pentru
prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea
prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului,
dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce
satisfacție echitabilă persoanei vătămate.
(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în
considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață
familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate.
(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire
care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări
similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.
Potrivit prevederilor art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă al RM, fiecare parte
trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor
sale dacă legea nu dispune altfel.
Iar, potrivit prevederilor art. 118 alin. (5) din Codul de procedură civilă al RM, instanța
judecătorească (judecătorul) este în drept să propună pârților și altor participanți la proces, după
caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii
pentru a se convinge de veridicitatea lor.
Instanța de judecată a stabilit că, conform rechizitoriului Gîtlan Anastasia ***** a sustras
de la partea vătămată, Mîndrean Valentina, suma de 10000 (zece mii) lei.
Instanța studiind materialele cauzei și probele prezentate pe marginea acțiunilor civile
înaintate, a stabilit că, în cadrul cercetării judecătorești inculpata, Gîtlan Anastasia *****, a
recunoscut acțiunea civilă în mărime de 10000 lei, pretinsă de către partea vătămată, Mîndrean
Valentina, în partea încasării prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în rest suma în
mărime de 20000 (douăzeci mii) lei nu a recunoscut, de asemenea nu a recunoscut prejudiciul
moral solicitat de către partea vătămată în mărime de 30000 (treizeci mii) lei.
 Respectiv, în partea încasării prejudiciului material instanța de judecată consideră că
acțiunea civilă este întemeiată parțial și urmează a fi admisă în mărime de 10000 (zece mii) lei,
suma dată fiind dovedită și prin probele acumulate la faza urmării penale, iar în rest în partea
încasării prejudiciului material cauzat prin infracțiune solicitat în mărime de 20000 (douăzeci
mii) lei, urmează a fi respins ca neîntemeiată.
Instanța studiind materialele cauzei și probele prezentate pe marginea acțiunii civile
înaintate cu privire la încasarea prejudiciului moral cauzat părții vătămate, Mîndrean Valentina,
în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de
vinovăție a autorilor prejudiciului, de vârsta înaintată a pârții vătămate, consideră că acestea
urmează a fi admise parțial în suma de 5000 lei (cinci mii) lei, în opinia instanței de judecată
această despăgubire va aduce părții vătămate o satisfacție echitabilă. În rest pretențiile cu privire
la încasarea prejudiciului moral în mărime de 25000 (douăzeci și cinci mii) lei se resping ca
neîntemeiate.
Consecvent, conform art. 2036 și 2037 din Codul civil al RM, în vigoare la momentul
comiterii faptei și conform art. 219 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, la
evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral instanța de judecată ține
cont, de suferințele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranței în
viață, pierderea onoarei prin defăimare, suferințele psihice provocate de decesul rudelor
apropiate etc.
Instanța de judecată nu poate admite pretenția verbală înaintată de către partea vătămată,
Ghidiu Nicolae, cu privire la încasarea din contul lui Gîtlan Anastasia *****, în beneficiul său a
prejudiciului material în sumă de 2000 lei, ceia ce constituie cheltuielile suportate pentru faptul
că nu a mers la muncă timp de două zile.
Astfel, pretenția verbală înaintată de către partea vătămată, Ghidiu Nicolae, cu privire la
încasarea prejudiciului material în sumă de 2000 lei, urmează a fi respinsă din motiv că, nu și-a
materializat pretențiile în temeiul unei acțiuni civile și nu a prezentat careva probe pertinente
care ar demonstra că dânsul a suportat cheltuielile care solicită a fi încasate din contul inculpatei,
Gîtlan Anastasia *****.
Totodată, instanța de judecată explică părții vătămate, Ghidiu Nicolae, că este în drept să
se adreseze cu acțiune în judecată în procedură contencioasă în potriva lui Gîtlan Anastasia
***** privind repararea prejudiciilor cauzate prin infracțiune, dacă va considera de cuviință.
În conformitate cu prevederile art. 227 alin. (2) pct. 5) și 229 din Codul de procedură
penală al RM, cheltuieli judiciare nu au fost înaintate.
Conform art. 162 din Codul de procedură penală al RM, corpul delict: un telefonul mobil
de model ”Samsung Galaxy A02”, cu codurile IMEI 353683987196355 și 357620847196353,
care se află la păstrare la partea vătămată, Ghidiu Nicolae, care conform ordonanței din 27 aprilie
2022 a fost recunoscut în calitate de corp delict (f. d. 46), după intrarea sentinței în vigoare de
lăsat la dispoziția acestuia.
Se aplică în privința lui Gîtlan Anastasia *****, măsura preventivă, obligarea de a nu
părăsi țara, până la intrarea sentinței în vigoare.
În temeiul celor expuse și conform prevederilor art. 3641 și 382-398 din Codul procedură
penală al Republicii Moldova, instanța de judecată,

H O T Ă R Ă Ș T E:
 Se recunoaște vinovată Gîtlan Anastasia ***** în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.186 alin. (2) lit. b), c) și d) din Codul penal al RM, cu aplicarea art. 3641 din Codul de
procedură penală al RM, i se stabilește pedeapsa sub formă de 120 ore muncă neremunerată în
folosul comunității.
Se recunoaște vinovată Gîtlan Anastasia ***** în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, cu aplicarea art. 3641 din Codul de procedură penală al
RM, i se stabilește pedeapsa sub formă de 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Se recunoaște vinovată Gîtlan Anastasia ***** în comiterea infracțiunii prevăzute de
art.186 alin. (2) lit. b) și d) din Codul penal al RM, cu aplicarea art. 3641 din Codul de procedură
penală al RM, i se stabilește pedeapsa sub formă de 120 ore muncă neremunerată în folosul
comunității.
Se recunoaște vinovată Gîtlan Anastasia ***** în comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 208 alin. (1) din Codul penal al RM, cu aplicarea art. 3641 din Codul de procedură penală al
RM, i se stabilește pedeapsa sub formă de 100 ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Conform art. 84 alin. (1) din Codul penal al RM pentru concurs de infracțiuni prin cumul
parțial, al pedepselor aplicate, se stabilește pedeapsa definitivă lui Gîtlan Anastasia *****, sub
formă de 240 (două sute patruzeci) ore muncă neremunerată în folosul comunității.
Se explică lui Gîtlan Anastasia ***** că, este obligată să se prezinte, în termen de 5 zile
de la momentul rămânerii definitive a sentinței judecătorești, la organul de probațiune în a cărui
rază teritorială își are domiciliul.
Se încasează de la Gîtlan Anastasia *****, IDNP-*****, născută la *****, originară și
domiciliată *****, r-nul Orhei, în beneficiul lui Mîndrean Valentina, născută la 12 octombrie
1939, domiciliată *****, r-nul Orhei, suma în mărime de 10000 (zece mii) lei, cu titlu de
prejudiciu material, suma în mărime de 5000 (cinci mii) lei cu titlul de prejudiciu moral, iar suma
în mărime de 20000 (douăzeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu material și suma în mărime de
25000 (douăzeci și cinci mii) lei, cu titlul de prejudiciu moral, se resping ca neîntemeiate.
Se respinge solicitarea verbală înaintată de către partea vătămată, Ghidiu Nicolae, cu
privire la încasarea de la Gîtlan Anastasia ***** a sumei în mărime de 2000 lei, cu titlu de
prejudiciu material.
Se explică lui Ghidiu Nicolae că, este în drept să se adreseze cu acțiune în judecată în
procedură contencioasă împotriva lui Gîtlan Anastasia ***** privind repararea prejudiciilor
cauzate prin infracțiune, dacă va considera de cuviință.
Corpul delict: un telefonul mobil de model ”Samsung Galaxy A02”, cu codurile IMEI
353683987196355 și 357620847196353, care se află la păstrare la Ghidiu Nicolae, care conform
ordonanței din 27 aprilie 2022 a fost recunoscut în calitate de corp delict (f. d. 46), după intrarea
sentinței în vigoare de lăsat la dispoziția acestuia.
Se aplică în privința lui Gîtlan Anastasia ***** măsura preventivă, obligarea de a nu
părăsi țara, până la intrarea sentinței în vigoare.
Sentința pronunțată integral, în ședință publică la 08 iulie 2022.
Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 15
(cincisprezece) zile prin intermediul Judecătoriei Orhei (sediul Central).

Președintele ședinței, judecător /semnătura/ Ecaterina

Buzu
Copia corespunde originalului, judecător Ecaterina
Buzu