Iat numai citiva dintre membrii (sau simpatizantii) PDL care i-au fcut bucuria Ciocnitoarei

Woodrea: Traian Bsescu, Cezar Preda, Cristian Poteras, Florin Popescu, Gabriel Oprea, Ctlin
Predoiu, consilierul ei, Stefan Susai s.a.
-----------------------------------------------------------------------------Biografie: Elena Gabriela UD() (i)
REA iganca blond de la Cotroceni
Aquila Carpatica / August 25, 2012
In cursul zilei de ieri un anonim a trimis pe siteul Wikileaks.ro un material, la rubrica Materiale de la
cititori . In ciuda faptului ca mesajul este pe site de destula vreme, curajosii de la Wikileaksu
romanesc NU au avut taria sa-l prezinte cititorilor ca articol, cu toate ca se lauda ca publica astfel de
materiale anonime, venite de la cetateni.
Elena Gabriela UD() (i) REA iganca blond de la Cotroceni, o adevrat ruine naional!
Va prezentam acest material preluat cu copy & paste de pe acel site, apoi va prezentam si sursa acelui
mesaj, deoarece ea este publica si exista de multa vreme pe Net.
Ne intrebam de ce Wikileaks.ro nu a avut curajul sa posteze un material deja public?
Mai ales ca biografia Elenei UDA este absolut reala!
Iata cum incepe mesajul respectiv:
Anonim spunea
Elena Udrea e fiica unui tigan din Plescoi, sofer de autobuz (angajat la ntreprinderea Judeteana de
Transport Local Buzau, pe autobuzele 6 si 7),decedat n martie 2009 si nhumat pe sest la Ghencea de
fii-sa. Soferul se numea Dumitru (dupa alte surse, Gheorghe) Udrea (Nea Mitica), originar din Pietrosu.
(continuarea aici.)
In continuare publicam textul original al mesajului:
Elena Udrea e fiica unui tigan din Plescoi, sofer de autobuz (angajat la Intreprinderea Judetean de
Transport Local Buzu, pe autobuzele 6 si 7), decedat in martie 2009 si inhumat pe sest la Ghencea de
fiica-sa. Soferul se numea Dumitru (dup alte surse, Gheorghe) Udrea (Nea Mitic), originar din
Pietrosu.
Intr-o zi, acesta a fcut o curs lung-lung, pin in comuna lui Nicolae Labis, Mlini (jud. Suceava).
Acolo a intilnit-o pe Maria Veliceasa (nscut in 1951), femeie de serviciu la Dispensarul din localitate.
Cei doi s-au cstorit, iar la 26 decembrie 1973 s-a nscut un copil de sex feminin, care avea s
primeasc dou nume: Elena Gabriela.
Faptul c este o tiganc imputit a fost recunoscut de Mdlin Voicu, care a declarat, invitat fiind la una
din emisiunile lui Mihai Morar, c: M abtin, pentru c Elena Udrea este co-etnica mea. Nu vreau s
spun mai multe, dar stiu ce vorbesc, pentru c le cunosc pedigree-ul tuturor. Sint sigur de ce spun, a
declarat artistul si omul politic de origine rrom.
Bunicul din partea mamei, Vasile Veliceasa, a fost un betiv puturos, care avea ca avere 2 bordeie si ceva
teren din care vindea cite o bucat cind rminea fr bani. Cstorit de 2 ori, a avut 8 copii: 4 i-a tinut
in bttur (Ionit, Paraschiva, Garofa si Gheorghe), iar pe ceilalti 4 i-a dat la cminul pentru copii fr
posibilitti (Costic, Pavel, Viorica si Maria, viitoare mam a parasutei).
Familia Udrea a locuit in Plescoi, apoi in gazd la Buzu incepind cu 1979, cind Gabriela avea 6 ani, in
casa unei femei pe nume Mariana Dragomir, contabil la ADAS; sotul acestei femei lucra pe acelasi
autobuz, cu schimbul, cu Mitic Udrea. Tot acolo s-a angajat si Maria ca taxatoare bilete pe autobuz

(cum era pe atunci). Cind Elena Gabriela Udrea era in clasa a VI-a (la Scoala nr. 16), familia s-a mutat
la o alt adres in Buzu.
In ultimele clase de liceu (fcut la B.P.Hasdeu, intre 1988-1992), fata a inceput s-si alerge caii,
devenind, efectiv, prostituat. In mod concret, ea presta la o matroan pe nume Petruta, care tinea un
bordel clandestin, in dou apartamente, pe aceeasi scar (unul ling altul), dintr-un bloc cu 4 etaje,
situat in Cartierul Micro V din Buzu. Tanti Petruta ii fcea lipeala si cu clienti din Bucuresti, unde
eleva Gbita se ducea cu trenul, dar se intorcea cu limuzina, plin de bani si atentii.
Militia de Moravuri din Buzu o avea in evident. La scoal, Ciocnitoarea Woodrea mergea tirisgrpis, fiind aproape repetent. Dup ce s-a mutat cu familia de la Plescoi la Buzu, la virsta de 6 ani,
Elena Udrea si-a petrecut verile in satul Pietrosul (comuna Costesti), situat pe Valea Buzului, la
bunicul din partea tatlui (Gheorghe Udrea, zis Cantoneru), unde acesta avea o mostenire de familie.
Apoi, cineva a prezentat-o pe tarfotina Gabriela (asa cum o stiau, colegii de clas si anturajul, pe Elena
Udrea) celebrei matroane locale Tanti Petruta. Tanti Petruta a fost cea care a propulsat-o mai
departe, in cercurile prostitutiei din Bucuresti, aceasta fiind in legtur cu unul dintre faimosii pesti ai
Capitalei anilor 90,
Ion Rget, poreclit Printisoru. Tanti Petruta ii furniza, la comand, Printisorului, pe baz de
comision, prosptur pentru strinii cazati la Intercontinental, in marea lor majoritate arabi si turci,
care se ddeau investitori strini aflati in prospectarea pietei. Prietena si partenera Nimfei din Plescoi,
Beatrice Comniceanu, l-a cunoscut, si ea, foarte bine, pe putregaiul Rget, pe care l-a si aprat in
instant, cam prin anul 2002, cind acesta a primit citiva ani cu suspendare (apoi, borfasul a fugit in
Spania). In paralel, Elena Udrea si prietena ei, Beatrice Comniceanu, mergeau la produs si in zona
cminelor studentesti de la Grozvesti. Acolo e un restaurant-bordel, al arabului Nassar (cumnat cu
parlamentara PSD Rodica Nassar), unde prostituatele se culcau, pe bani, mai ales cu studenti
medicinisti (tot arabi).
Generalul Cornel Balt stie totul despre cartea de munc a Elenei Udrea. Printisoru a fost cel care i-a
fcut Elenei Udrea cunostint cu tiganul Dorin Cocos, un obscur bisnitar, care aducea marf din Turcia
si o vindea in bazar. E adevrat ce spune in pres, avocata Beatrice Comniceanu, c l-au cunoscut pe
Cocos intr-un club, dar probabil c acolo era si seful lor, Rget. In tot ceea ce face, de cel putin 15
ani incoace, Elena Udrea se serveste de practicile de magie neagr ale cunoscutei vrjitoare Cati, de
la Mrcineni, bun prieten cu mama Elenei Udrea (aproape de Plescoiul natal al tatlui ei).
Se pare c asa le-a sucit mintile lui Dorin Cocos si Traian Bsescu. Prin farmece si magie neagr,
fcut de vrjitoare, Cocos a luat-o de nevast pe curvistin, desi stia ce specializare are Gbita si ce
munc presteaz in schema de afaceri a Printisorului. Dispeceratul retelei de prostitutie pe care o
patrona Ion Rget, in Bucuresti, se afla pe Str. Stefan Furtun nr. 9, la etajul II al unui bloc vechi
(vizavi de Muzeul Militar si aproape de Gara de Nord de altfel, aproape toat strada e un fel de
Crucea de Piatr). Acolo se duceau prostituatele, inclusiv Elena Udrea, s-si primeasc banii si
viitoarele comenzi si s regleze si alte chestiuni.
Iat numai citiva dintre membrii (sau simpatizantii) PDL care i-au fcut bucuria Ciocnitoarei
Woodrea: Traian Bsescu, Cezar Preda, Cristian Poteras, Florin Popescu, Gabriel Oprea, Ctlin
Predoiu, consilierul ei, Stefan Susai s.a. Cariera parasutei s-a declansat o dat cu solicitarea lui Cocos
ctre Oprea, de a-i aranja intrarea. Acum ea fr studii, sugace amrit de la tar, si vorbind cu
parteneru lui de afaceri Gabriel Oprea, ce zice Cocos? Bi Oprea, tu ai relatii peste tot, eu sint un tigan
amrit, bag-o si tu in politic. Chiar de n-are studii. Las c avem bani. Si uite asa ii furir o diplom
in Drept, la rapid, la Universitatea Dimitrie Cantemir, intre 1992-1996, iar ulterior Oprea, ca director
la Colegiul National de Aprare (2000-2001 si profesor din 2001), i-a bgat si vreo 2 diplome de
acolo.

Mai precis, a urmat cursurile Colegiului National de Aprare, pe care le-a terminat cu o lucrare pe
tema intereselor NATO in zona Mrii Negre si Caucaz. Ce cunostinte are in geopolitic, numai sracii
arabi supti o mai stiu Si uitea asa ii fcur un CV, mai cu bube, dar universitar. Toat trsenia pleac
de la Restaurantul Trei Cocosi. Dac verificati, Gabriel Oprea a fost partener cu Cocos, dar pentru c
trebuia s devin prefectul Capitalei (intre 2002-2003) a trebuit s ias din afaceri. Asa se leag
diplomele Udrei cu functiile lui Gabriel Oprea. In 1997 i-a deschis Cocos si un butic de avocatura,
spaga fiind la data respectiv de cca. 20.000 euro, dar pentru asta ar trebui luati la bani mrunti sefii de
la Baroul Bucuresti, ei stiu mai bine. Prin urmare, in biografie apare ca avocat titular al Cabinetului
Individual de Avocatur Udrea Elena Gabriela din Bucuresti c de, geniul plescoian trebuia s
presteze (ca de altfel si chilotzarul Gabi fixativ, ajuns din capitan de chiloti-izmene la Hotelul Agat,
unde fcea trafic cu calcan, fix general de Justitie).
In plus, deoarece acum era plin de stiint juridic cum era odinioar plin de altceva, a fost putin intre
iunie 2004 si februarie 2005 consilier in cadrul Consiliului General al Municipiului Bucuresti,
presedinte al Comisiei Juridice si de Disciplin, din partea PNL unde presta la data respectiv. In
politic a impins-o Virgil Asztalos Mgureanu, care a dirijat-o pe parasut ctre PSD, prin Cozmin
Gus. Apoi, a fost teleghidat ctre PNL, prin Varujan Vosganian. In 2002 a intrat in Partidul National
Liberal, iar in iunie 2004 a devenit consilier municipal din partea PNL. Pe 21 octombrie 2005 a
demisionat din PNL, iar la 12 februarie 2006 se inscrie in PD si incepe ascensiunea fulminant, sub
atenta oblduire a chiorului. La PD si, implicit, la Traian Bsescu a ajuns prin intermediul Mioarei
Mantale.
Lumea vorbeste c aceast nimfoman din Plescoi s-ar fi tvlit si cu urmtorii: Varujan Vosganian,
Paul Pcuraru, Sebastian Vldescu, S.O. Vantu, C.P. Triceanu, Dinu Patriciu, Theodor Stolojan. Pin
in octombrie 2005, borfetina a fost consilier de Stat la Administratia prezidential, sef al Cancelariei
prezidentiale (evident, datorit adincii competente politico -juridice), functie detinut acum de
Ctlin Avramescu. In toamna anului 2005, ea a demisionat din functia detinut la Presedintie, invocind
atacurile profund nedrepte indreptate asupra sa si a altor persoane care sustin lupta anticoruptie,
precum si faptul c nu doreste ca prin insinurile la adresa sa s devin o vulnerabilitate a
demersurilor presedintelui.
In 13 aprilie 2005 apare in Academia Catavencu un interviu in care Elena Udrea este intrebat dac
este iubita lui Traian Bsescu. Rspunsul ei a fost: Stiti de cind astept intrebarea asta? La intrebarea
asta pot s v rspund peste zece ani?. Desi nu mai era consilier prezidential, fcea vizite nocturne la
Cotroceni, asa cum a dezvluit Jurnalul National, Presedintie si SPP, refuzind s explice scopul
acestor vizite. Conform unor surse din Palatul Cotroceni, citate de pres, Elena Udrea intra foarte des in
sediul Administratiei prezidentiale, dup ce si-a dat demisia din functia de sef al Cancelariei
prezidentiale. Sursele amintite sustin c, timp de un an, ea si-a pstrat chiar si biroul din vecintatea
cabinetului lui Traian Bsescu. Intrebat despre vizitele nocturne, borfetu a rspuns sec: Nu
comentez. Intrebat si el de ce masina Elenei Udrea intr noaptea la Palat, Traian Bsescu a spus sec:
Spuneti o minciun. Confundati o masin cu o femeie. Eu n-as face confuzia asta. Apoi a argumentat
c a venit s alimenteze, c era combustibilul mai ieftin!
In 30 noiembrie 2008, Elena Udrea a fost aleas deputat. Pe ce criterii? tiu mai bine tabii PD-L-ului
cu Bsescu n frunte De unde credei c au ieit attea vorbe? Pentru c, deh, se tie c igncile sunt
cele mai fierbini ntre picioare! Iar de aici nainte, Ciocnitoarea Woodrea din Plecoi i-a folosit,
probabil, aceste abiliti pentru a ajunge chiar i ministreas
Alin BARBU
Surse: Publipro.ro ; Vuvuzela Ro ; Bloguri Piatza Net ; Traian Bsescu Blog ; Traian Bsescu NU!
Biografiile securitilor din fruntea SIE i STS

Cititi si : Serviciul de Telecomunicatii Speciale monitorizeaza Wikileaks.ro

Intr-un material precedent n-am ocupat de tovarasii de la Cooperativa Ochiul si Timpanul , care
inteleg sa-si justifice banii, monitorizand site-urile si blogurile de pe internet. De prisos sa adaugam ca
dupa vreo doua zile in care tovarasii nu si-au facut aparitia, acum sunt iarasi prezenti, conform
statisticilor privind ISP-ul, de pe Trafic.ro.
In articole scriam astfel:
Faptul ca Wikileaks.ro este un site destul de incomod pentru lumea politica si in special pentru Regim,
datorita materialelor publicate, este un fapt de notorietate. Multitudinea de documente care demasca
diversele lucruri .. mai putin curate petrecute sub Regimul Bsescu nu au, desigur, nicio legtur cu
interesul pe care ni-l arat, mai nou, STS-ul, precum si alte institutii (continuarea aici.)
Biografiile securitilor
Este evident pentru toata lumea ca in ciuda declaratiilor optimiste ale presedintelui Traian Basescu
serviciile secrete nu s-au curatat deloc de securisti.
Am scris, de exemplu, despre legaturile cu Securitatea pe care le-au avut directorii adjuncti de la SIE si
STS. Nimic nu s-a intamplat. Detalii mai jos despre securistii care conduc SIE si STS (despre ceilalti
vom reveni separat):
Directorii adjunci ai SIE, spioni anti-NATO
Traian Bsescu se laud cu curirea SRI de fotii securiti la nivelul operativ cel mai nalt al SIE, avem
de-a face cu dou personaje pregtite ca ageni anti-NATO n perioada cea mai neagr a dictaturii
ceauiste.
Misiunea colii de la Brneti
Dac cineva a fcut coala de la Brneti nseamn fie c i-a nceput cariera ca tnr, majoritatea
cursanilor aveau ntre 24-26 ani, ori c a fost trimis acolo pentru promovare ntr-o funcie de
conducere, ne-au precizat persoane care au lucrat n fosta Securitate despre tipologia celor care urmau
coala de spioni aflat la 30 de kilometri de Bucureti. n cazurile Predoiu i Sarc a fost vorba de
intrarea n CIE-DIE, calificarea ca ofier al securitii externe i pregtirea pentru a lupta mpotriva
Occidentului, n special a NATO i a Statelor Unite. coala de la Brneti era, de fapt, una de pregtire
pentru agenii antioccidentali, n special mpotriva NATO. Generalul Ion Mihai Pacepa a confirmat
pentru Adevrul informaiile despre coala de ageni a regimului comunist. coala de la Brneti a
fost, oarecum, creaia mea. Ea a nlocuit coala pentru informaii externe de la Moscova, unde erau
trimii ofierii DIE pn atunci. Scopul colii a fost s pregteasc spioni, cu prioritate mpotriva rilor
NATO. Am rspuns de activitatea ei. Am modernizat-o (construcii, concept, inventar). Am avizat
tematica cursurilor i am aprobat listele de cursani. Acetia erau repartizai pe ri (SUA, Anglia,
Germania, Italia etc), nrolai n cursuri intensive de limb, i obligai s vorbeasc limba respectiv n
majoritatea activitilor colare i sociale. Cursanii nvau, de asemenea, tehnica de informaii, de
contrainformaii, i sisteme de legtur, inclusiv radio i cifru. Ei erau, de asemenea, pregtii pentru a
face fa cerinelor diplomatice i sociale din rile respective. nvau tenis, golf, not subacvatic,
alpinism etc. Toi trebuiau s treac i prin perioade de aplicaii practice care includeau rezistena la
anchetri ostile. coala a avut caracter strict secret i a fost legendat drept centru de radio-emisie
pentru emi-siuni n limbi strine. Un vast cmp de antene, care se puteau vedea de la distan, i-a
consolidat legenda, ne-a precizat Pacepa.
Alte surse din fosta Securitate ne-au precizat c Silviu Predoiu i Vasilic Sarc au intrat n coala de la
Brneti n 1987, fapt confirmat de altfel i de CV-urile celor doi publicate pe site-ul SIE. Adic, exact
n momentul n care PCR i Securitatea i alegeau cu mare grij cadrele. Contextul internaional i

presiunile la adresa regimului Ceauescu de a se democratiza i de a respecta drepturile omului au fcut

ca la Bucureti sita angajrilor s fie una foarte dur. Mai ales n Securitate, i cu att mai mult n cea
extern, cea care trebuia s aduc dictatorului mult- rvnitele informaii care s duc la rmnerea la
putere. Psihologii s-au ferit s comenteze cazul Predoiu-Sarc. n ce msur un tnr pregtit ideologic
i ndoctrinat timp de doi ani ntr-o baz de spionaj se poate rupe de practicile nvate acolo? Literatura
de spionaj spune c este destul de greu de realizat acest lucru.
Profil
Silviu Predoiu (foto) s-a nscut pe 5 august 1958 la Bucureti. A absolvit Facultatea de GeologieGeografie Bucureti. n 1984-1985 a lucrat la ICE Geomin, o ntreprindere de comer exterior aflat ca
toate celelalte ICE-uri sub influena Securitii. ntre 1985 i 1993 a lucrat la Regia Autonom Metale
Rare Bucureti. Tatl su a fost CI-stul ef al miliiei, adic una din informaiile importante, din
aparatul represiv comunist. n CV-ul lui Predoiu apare un amnunt interesant, i anume c n 1993 a
urmat un curs postuniversitar de jurnalism. n 1999 a fcut i un curs postuniversitar de management.
ntre 2000 i 2002 a fost ef direcie la combaterea crimei organizate, iar n 2004 a ajuns ef direcie
general (contraspionaj, protecie), practic cea mai important din SIE. La 18 noiembrie 2005 a ajuns
adjunct al directorului SIE.
General maior Vasilic Sarc s-a nscut la 20 mai 1958, la Brila. Este absolvent al Facultii de
Transporturi, iar n 2005 a absolvit Colegiul Naional de Aprare. n 2000 ajunge lociitor ef direcie la
Secretariatul General al SIE, iar n 2004, ef direcie general (Resurse Umane). La fel ca i Predoiu,
din 18 noiembrie 2005 a fost adjunct al directorului SIE. La mijlocul anilor 90, Sarc a lucrat sub
acoperire n Cehia.
ns n afara CV-urilor oficiale exist mai multe informaii despre cei doi adjunci de la SIE. n special
despre Silviu Predoiu.
Avansai n grad de Iliescu
Ambii directori adjunci ai SIE ar trebui s i poarte recunotin preedintelui Iliescu. Acesta i-a
naintat n funcie i apoi i-a fcut generali. De fapt, despre amndoi s-a spus c au fost i n anturajul
lui Adrian Nstase. De aici poate c pornete i pasiunea pentru art a celor doi. Sarc este pictor
amator, iar tablourile sale au ajuns n diferite cancelarii occidentale, fiind fcute cadou de preedintele
Iliescu omologilor si. De Predoiu n schimb se spune c este un mare colecionar de art, la fel ca i
fostul spion anti-NATO Mihai Caraman, numit n 1990eful SIE.
Serviciile o in din scandal n scandal
Din 1990, serviciile secrete o in din scandal n scandal. Nereformarea acestora, implicarea n jocuri
economice i politice sunt principalele acuzaii formulate de societatea civil. Nu n ultimul rnd,
manipularea dosarelor, n special n epoca Mgureanu, iar apoi secretizarea acestora n timpul lui
Timofte astfel nct acum la CNSAS ajung numai frnturi din dosare sau, cum a fost cazul lui erban
Mihilescu, numai coperile dosarului fostului ef de cabinet al premierului comunist Constantin
Dsclescu.
Am prezentat n acest an mai multe dezvluiri despre serviciile secrete romneti i, mai ales, despre
faptul c acestea nu s-au rupt dect prea puin de practicile Securitii. Numeric, ele sunt astzi peste
aparatul fostei Securiti. La fel, mult superioare, din acelai punct de vedere, celor occidentale. Un
oficial atrgea atenia ntr-o discuie off the record c numrul mult prea mare de ofieri de informaii
nseamn c Romnia are o problem cu democraia.
De asemenea, chiar dac preedintele Bsescu a ncercat s ne conving c n servicii nu mai sunt cadre
ale Securitii, lucrurile nu prea stau deloc aa. Dac ne uitm cu atenie la cadrele serviciilor de

informaii, vom gsi foti securiti de marc n calitate de consilieri ai unor efi ai serviciilor. Un caz
este cel al generalului Nicolae Plei, fostul ef al CIE-DIE din perioada de glorie a asasinatelor
politice n Occident. Un alt caz este cel al copiilor sau nepoilor de securiti un exemplu, nepotul
generalului Neagu Cosma, care acum este eful Diviziunii C din SRI.
Familia 007
Soia generalului Predoiu a fost adus n 2001 la compartimentul sintez al SIE. Apoi a fost avansat
ef al serviciului analiz, iar apoi a ajuns n alte posturi importante. Unele surse foarte bine informate
spun c a ajuns n fruntea unui important serviciu. ntr-o discuie off the record cu un jurnalist de la
Adevrul, Predoiu a negat informaia.
Securist din tat n fiu
n 1993, Predoiu a fost numit secretar III la Ambasada Romniei din Nigeria.n 1998 a fost retras din
post din cauza unui scandal la ambasada din Niger. Adevrul cunoate dedesubturile scandalului n care
a fost implicat Predoiu, dar nu ne vom referi ns la aceste aspecte.Generalul Predoiu este fiul unui
securist de frunte. Tatl generalului Silviu Predoiu a fost eful CI de la Inspectoratul General al Miliei.
n 1989 era inspector-ef al Inspectoratului Ministerului de Interne din Giurgiu, iar n timpul revoltei
din decembrie 1989 a fost fugrit pe strad de revoluionari. Predoiu senior a fost bun prieten cu tatl
directorului SIE Gheorghe Fulga, colonelul de miliie Fulga, fost ef al Serviciului de Paz i Ordine
din Miliia Braov. Att Fulga senior, ct i Predoiu senior au fost avansai n 2003 de preedintele Ion
Iliescu. Lot n care au mai intrat i Geoan senior, dar i tatl generalului Soare de la SRI, cel reinut
recent de DNA.
Poliitii politici de la 112
Generalul Corneliu Grigore, prim-adjunctul directorului Serviciului de Telecomunicaii Speciale (STS),
managerul liniei de urgen 112, a fost unul dintre ofierii de Securitate care au fcut poliie politic. In
conducerea STS mai este ins un personaj care a fost ofier de Securitate. Cei doi au fcut parte din
celebra Unitate Special de Transmisiuni R. Scandalul Poliiei Politice de la 112 apare la cteva zile
dup ce UE a criticat serviciile oferite pe numrul de urgene.
Potrivit unor surse din CNSAS, Grigore, dar i generalul Ioan Balaure, director adjunct pe probleme
economice al STS, au fost identificai c au fcut poliie politic. Informaia a fost confirmat in
exclusivitate pentru Jurnalul Naional i de Marius Oprea, consilierul pe probleme de securitate al
premierului. Dezvluirea reprezint o bomb, deoarece la 18 ani de la evenimentele din decembrie
1989 mai gsim, iat, ofieri de Securitate in posturi-cheie in serviciile de informaii. In urm cu un an,
eful statului spunea c nu ar mai exista nici un fost ofier de Securitate in structurile serviciilor de
informaii. Informaia se dovedete, iat, inexact, iar doi dintre ofierii de Securitate conduc STS.
NUMII DE BSESCU.
La 7 decembrie 2005, preedintele Traian Bsescu face numiri in fruntea STS. Corneliu Grigore devine
prim-adjunct al directorului STS, iar Ioan Balaure, adjunct. Grigore a fost pn in 1980 cadru al
Armatei, iar din acel an pn in 1990 a deinut, conform biografiei sale publicate pe site-ul STS,
funcii de executare i conducere in cadrul Unitii Speciale de Transmisiuni R. Dup 1990,
Grigore deine funcii de conducere in STS, care preluase activitatea, Unitii Speciale R. In 1995
devine lociitorul efului Direciei Radiocomunicaii, mai apoi eful sectorului prognoz, modernizare
i dezvoltare. Intre 1999 i 2001 ajunge consilier tiinific al directorului STS. Din 2001 devine eful
Direciei de Management.
Ioan Balaure, directorul adjunct pe probleme economice al STS, a lucrat in Unitatea Special R,
avnd funcii de execuie intre 1983 i 1990, dup cum precizeaz in CV-ul oficial. Din 1994 pn in

2005 a condus Direcia Economic i Financiar-Contabil.

MELIA I ETERUL. Unitatea Special R a fcut din celebra operaiune a Securitii Melia i
eterul, care a vizat postul de radio Europa Liber, dar i celelalte staii cu emisiuni in limba romn, in
special Vocea Americii i BBC. R se ocupa de telecomunicaiile speciale, dar avea activiti i de
poliie politic. De exemplu, disidentul braovean Werner Sommerauer, arestat dup manifestrile
anticomuniste de la Braov din 1987, a fost identificat pe baza informaiilor transmise de Unitatea
Special R, care ii urmrea pe radioamatorii din Romnia, domeniu in care activa i acesta.
Sommerauer a devenit cunoscut dup ce a dezvluit c ar fi fost btut de fostul ofier de Securitate
Ristea Priboi. Pe site-ul STS, istoria comunist a serviciului este falsificat. Se spune c ar fi funcionat
in cadrul Ministerului de Interne, dar uit s se precizeze c a fost, de fapt, parte a Securitii.
POLIIE POLITIC. Actualii generali Corneliu Grigore i Ioan Balaure sunt menionai ca ofieri
de Securitate care au fcut poliie politic intr-un document al CNSAS alturi de alte zeci de persoane
pe baza probelor gsite in dosarele de urmrire cercetate pn in prezent.
In exclusivitate pentru Jurnalul Naional, informaia a fost confirmat de Marius Oprea,la aceea vreme
consilierul pe probleme de securitate naional al premierului Triceanu. El spune c aceast situaie
aduce, de fapt, atingere siguranei naionale i prejudicii mari de imagini la nivelul Uniunii Europene.
Despre dosarele in care au fost implicai cei doi actuali generali, efi la STS, Oprea spune c este vorba
despre dosare de urmrire informativ.
IRESPONSABILITATE I CORUPIE. Consilierul premierului spune c sunt mari semne de
intrebare asupra celui care i-a avansat. Cel care i-a avansat pe cei doi este preedintele Traian Bsescu.
Oprea nu se sfiete s spun c in cazul STS este vorba despre iresponsabilitate i corupie. Despre
STS au aprut in ultimul timp mai multe dezvluiri despre afacerile pe care acest serviciu le-a fcut.
Unul dintre cei care au obinut contracte cu STS este consilierul prezidenial Daniel Andrei
Moldoveanu. Un altul este Bogdan Chireac, fost senior editor la cotidianul Gndul.
Sursa
Sursa
WikiLeaks.ro documente