Ifr Curs Radar - NR2 - 2016 Aracis PDF

FACULTATEA NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL
NAVIGAŢIE RADAR,
RADAR PLOTTING,
UTILIZARE ARPA
CURS şi APLICAŢII
pentru
Învăţământ Frecvenţă Redusă
NR 2
Bârsan Eugen Groşan Nicolae
Traian Chiriţă
2014
1
UNIVERSITATEA MARITIMĂ CONSTANŢA
Eugen Bârsan Nicolae Groşan
Traian Chiriţă
NAVIGAŢIE RADAR, RADAR

PLOTTING, UTILIZARE ARPA
Curs şi aplicaţii
Învăţământ Frecvenţă Redusă
NAVIGATIE RADAR 2
2014
2
CUPRINS
Unitatea
de învăţare Titlul Pagina
INTRODUCERE
1. Navigatia radar în zone de curenti / Determinarea vitezei si

directiei curentului
2. Miscarea relativã pe drumuri paralele / Situatie particularã
pentru triunghiului vitezelor
3. Tehnica paralelelor indicatoare
4. Tehnica NAVLINE. Metoda punctelor intermediare
5. A.R.P.A. Automatic Radar Plotting Aid
6. Facilitati A.R.P.A / Autosesizarea tintelor (Guard Ring)
7. Facilitati A.R.P.A. / Nominalizarea tintelor
8. Facilitati A.R.P.A. / Functia Trial
9. Plotarea electronica a tintelor
10. ARPA / Simularea manevrei de evitare / Sistemul Vectorial
11. ARPA / Simularea manevrei de evitare / Sistemul PAD
(Predicted Areas of Danger)
3
NAVIGAŢIE RADAR, RADAR PLOTTING, UTILIZARE ARPA
Curs şi Aplicaţii
INTRODUCERE
Stimate student,
Îţi urăm “Bun venit !” la cursul de Navigaţie radar, Radar Plotting şi Utilizare
ARPA.
Acest curs îşi propune să îi înveţe pe viitorii ofiţeri de marină care vor fi
însărcinaţi cu susţinerea activităţii de cart, noţiunile de bază legate de radar şi de
utilizarea radarului.
Cursul se bazează pe liniile directoare ce fac referire la pregătirea în legătură
cu observaţiile radar plotting şi utilizare ARPA, pe care le găsim în convenţia
internaţională STCW 1995 cu amendamentele de la Manilla 2010.
Acest model de curs îşi propune sa acopere standarde aflate în tabelul AII/ 1
din STCW 1995. şi să depăşească recomandările anexate în rezoluţiile A.482(XII) şi
A.483(XII) adoptate de IMO în 1981
Aspectele care se vor găsi în prezentul ghid de curs cuprind următoarele
probleme teoretice: cum se obţine informaţia radar şi cum este ea afişată, limitările
acestor informaţii şi acurateţea lor, formarea şi modul de recunoaştere al unor
răspunsuri la undele radar, modul corect de utilizare a funcţiilor radar pentru a obţine
o afişare optimă a radarului, precum şi modul de a cerceta dacă diplay-ul radarului
este unul optim.
Cursul acoperă şi probleme legate de recunoaşterea ţintelor periculoase,
efectuarea măsurării de relevmente şi distanţe, precum şi utilizarea acestor
măsurători pentru a determina poziţia nvei şi plotarea mişcării navelor ţintă pentru a
determina riscul unei coliziuni.
Exerciţiile care se bazează pe COLREG utilizează astfel de plotări.
Un cursant care termină cu succes un astfel de curs şi care are un nivel
satisfăcător ale performanţelor şi cunoştinţelor va fi capabil să determine când să
folosească radarul, va putea să determine care să fie cel mai bun mod de afişare şi
pe ce scară de distanţă în funcţie de circumstanţe; va putea să folosească funcţiile
radarului pentru a avea afişajul optim şi va fi conştient de limitările echipamentului în
ceea ce priveşte detectarea ţintelor şi acurateţea informaţiilor.
Când se află în aproprierea coastei, cursantul trebuie să fie capabil să
confrunte informaţiile din display-ul radar cu informaţiile care le găseşte în hărţile de
navigaţie, să selecteze o ţintă uşor vizibilă pe care să o folosească pentru a
determina poziţia navei sale.
Cursantul va trebui de asemena să fie conştient de necesitatea plotării
continue a navelor ţintă care pot fi un pericol pentru nava proprie, şi va trebui să fie
capabil ca în urma acestor plotări să obţina înfomaţiile necesare în legătură cu viteza
şi drumul navei ţintă, precum şi cea mai mică distanţă la care vor trece aceste nave
pe lângă nava proprie, pentru ca manevrele necesare de evitare să se facă din timp,
în conformitate cu prevederile COLREG-ului, pentru a se evita situaţiile de foarte
mare apropriere.
Manualul de faţă este organizat pe unităţi de învăţare, fiecare dintre acestea
conţinând o parte de prezentare teoretică a subiectului tratat, o parte de teste de
autoevaluare, rezolvările acestora, precum şi o lucrare de verificare finală.
4
La începutul fiecărei unităţi de învăţare vor fi detaliate obiectivele propuse în
respectiva unitate de învăţare.
Testele de autoevaluare sunt necesare pentru a fixa cunoştinţele dobândite în
fiecare unitate de învăţare şi pentru a permite evaluarea continuă a dumneavoastră.
La sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare se regăseşte un decupaj minimal din
bibliografia manualului, decupaj necesar de parcurs pentru aprofundarea şi
înţelegerea completă a noţiunilor expuse pe durata unităţii de învăţare
corespondentă.
Testele de evaluare sunt necesare pentru a pemite evaluarea continuă a
studentului.
Lucrarea de verificare reprezintă o evaluare finală la sfârşitul fiecărei etape de
învăţare.
Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii: numele acestei
discipline, numărul lucrării de verificare, numele şi prenumele şi adresa
dumneavoastră de mail, pentru a va comunica orice neclarităţi care pot apare.
Toţi cei 4 ani de pregătire la Universitatea Maritimă se vor concentra în
deciziile pe care le veţi lua în momentul cănd veţi fi ofiţeri pe puntea de comanda a
navei
Spor la învăţat şi să obţineţi rezultate foarte bune!
Autorii
5
Unitatea de învăţare nr.1
Navigatia radar în zone de curenti / Determinarea vitezei si
Cuprins Pagina
Obiectivele unităţii de învăţare nr.1
1.1 Navigatia radar în zone de curenti / Determinarea vitezei si

1.2 Determinarea elementelor de derive. Trecerea la o distantã

datã fatã de un punct fix
1.3 Lucrul pe Planseta de manevrã în conditii de derivã
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr.1
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare
Bibliografie – unitatea de învăţare nr.1
6
OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr.1
Principalele obiective ale unităţii de învăţare nr.1 sunt:
1.1 Descrierea corectă a principiilor de funcţionare ale radarului

1.2 Principiile măsurării distanţelor şi a relevmentelor
1.3 Modul de funcţionare şi a locului unde se găsesc componentele sitemului
1.4 Explicarea corectă a distanţei de siguranţă:
1.5 Explicarea importanţei de a nu pune piesele de schimb (radarul de rezervă?)
pentru echipamentul radar în aproprierea compasului magnetic sau la o distanţă
mai mică decât cea specificată
1.6 Precizarea corectă a pericolelor legate de radiaţie şi măsurile de precauţie:
1.7 Măsurile de precauţie necesare în aproprierea echipamentului aflat în spaţiu
dechis şi precizări asupra pericolului radiaţiei lângă antena radar şI a ghidului de
undă
1.8 Explicarea factorilor care afectează performanţele şi acurateţea acestor
echipamente în ceea ce priveşte detectarea ţintelor radar
1.9 Prezentarea legăturii dintre rază minimă şi puterea pulsului
1.10 Prezentarea efectelor asupra acurateţei relevmentelor şi distanţelor obţinute pe
care le au lăţimea de undă, erori în estimarea drumului adevărat al navei, erori în
determinarea poziţiei punctului de centru al sistemului de plotting, canarisirea navei
1.11 Explicarea efectelor asupra asupra relevmentelor şi distanţelor măsurate, pe
care le au lungimea de bandă, marimea spotului, marimea tubului indicator de poziţie
în plan
1.12 Identificarea factorilor externi echipamnetului radar care afectează detecţia
radar
1.13 Identificarea şi prezentarea corectă a factorilor care pot cauza interpretarea
greşită a imaginii radarului.
1.14 Explicarea cauzelor care pot produce interferenţe şi efectele acestor interferenţe
1.15 Explicarea cauzeor şi efectelor ecourilor reziduale
1.16 Explicarea cauzeor şi efectelor ecourilor indirecte
1.17 Explicarea cauzeor şi efectelor ecourilor multiple
1.18 Explicarea cauzeor şi efectelor ecourilor dublu–reflectate
1.19 Explicarea modului în care performanţa radarului este afectată de liniile de
current electric şi de podurile care traversează estuare şi râuri
1.20 Explicarea efectelor pe care le are prorpia nava pe un canal navigabil
1.21 Standarde pentru performanţele echipamentului radar aşa cum au fost
prezentate în rezoluţia A.477 (XII)
1.22 Prezentarea standardelor de performanţă prevăzute în Rezoluţia A.477(XII
1.23 Prezentarea acurateţii minime (în măsurarea relevementelor şi distanţelor)
1.24 Prezentarea nivelului de discriminare (în măsurarea relevementelor şi
distanţelor)
7
1.1 Navigatia radar în zone de curenti / Determinarea vitezei si directiei
curentului
01. Se efectueazã seria de trei observatii la reperul fix si se ploteazã (A0, A1, A2).
02. Se traseazã DN.
03. Se determinã MRi.
04. Se pune punctul W.
05. Se construieste triunghiul curentului (A2WA0) din care se determinã Dc / Vc.
• Se uneste punctul A2 cu W.
• Vectorul A2W reprezintã vectorul curentului.
06. Se translateazã MRi prin centrul plansetei si se citeste în sens invers Df(drum
deasupra fundului)
07. Se calculeazã Vf (viteza deasupra fundlui) functie de lungimea segmentului A0A2
si TP.
08. Se calculeazã unghiul de derivã (der).
• Deriva totalã (der) este egalã cu Df - DN , rezultând pozitivã sau negativã
(Tb/Bd).
1.2 Determinarea elementelor de derivã. Trecerea la o distantã datã fatã de un

punct fix
8
03. Se determinã MRi a punctului fix si se calculeazã CPA / TCPA.
• Inversul MRi reprezintã Df initial.
• Se uneste A2 cu W. Vectorul A2W reprezintã vectorul curentului.
06. Pe MRi se pune punctul A3 corespunzãtor pozitie estimate a reperului la ora
începerii manevrei de schimbare de drum.
07. Se traseazã din centrul plansetei cercul de distantã datã.
• Raza cercului este egalã cu distanta aleasã de trecere fatã de reper.
08. Din A3 se duce tangentã la cercul de distantã, functie de bordul în care urmeazã
sã se lase reperul fix (MRf).
• MRf reprezintã noul Df.
09. Din W se traseazã un arc de cerc de razã egalã cu WA0.
10. Se translateazã MRf în sens invers prin punctul ultimei observatii pânã
intersecteaza arcul de cerc în punctul A0J.
11. Se construieste triunghiul de evitare A0A2W, din care se determinã nDN prin
unirea punctului W cu A0’.
Vectorul WA0’ = nDN , respectiv drumul care trebuie tinut la timonã pentru ca nava
sã se deplaseze pe nDf (MRf).
• Vectorul A2W reprezintã Dc / Vc.
• Vectorul A2A0’ reprezintã nDf / NVf.
12. Se translateazã MRf prin centrul plansetei si se citeste în sens invers valoarea
nDf.
13. Se calculeazã Vf functie de lungimea segmentului A0’A2 si TP.
14. Deriva totalã este egalã cu Df - DN , rezultând +/- (Tb/Bd)
9
1.3 Lucrul pe Planseta de manevrã în conditii de derivã
• În cazul navigatiei într-o zonã afectatã de curenti, deci unde nava este derivatã,
drumul tinut la timonã este ales astfel încât nava sã se mentinã pe ruta trasatã pe
hartã.
• Într-o astfel de conjuncturã, nava se va deplasa în realitate pe un Df si cu o Vf ce
poate fi diferitã de VN.
• Ca urmare existã tendinta, de a se lucra si pe planseta de manevrã în cazul
determinãrii unei manevre de evitare cu Df în loc de VN , respectiv Vf în loc de
VN.
10
De reţinut
În cazul navigatiei într-o zonã afectatã de curenti, deci unde nava este derivatã,
drumul tinut la timonã este ales astfel încât nava sã se mentinã pe ruta trasatã pe
hartã.
• Într-o astfel de conjuncturã, nava se va deplasa în realitate pe un Df si cu o Vf
ce poate fi diferitã de VN.
• Ca urmare existã tendinta, de a se lucra si pe planseta de manevrã în cazul
determinãrii unei manevre de evitare cu Df în loc de VN , respectiv Vf în loc de VN
TEST DE AUTOEVALUARE 1
Nava noastră navigă în drum de Da1= 070° cu viteza de VN= 10 Nd.
Se fac următoarele observaţii radar la Racon ALFA:
NT A
ORA Ra d
10.30 1350 2,5
10.42 1970 2,3
1. Să se determine: Direcţia şi viteza derivei totale

2. Să se determine: Drumul deasupra fundului (Df1) şi unghiul de derivă totală
LUCRARE DE VERIFICARE LA
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.1
1. Explicati de ce este necesar sa se tina cont de deriva, mai precis de ce trebuie

calculate directia si viteza curentului
11
RASPUNSURI ŞI COMENTARII LA
ÎNTREBARILE DIN TESTELE DE EVALUARE
1. Direcţia şi viteza derivei totale: 114 / 3.1 Nd

2. Drumul deasupra fundului (Df1) şi unghiul de derivă totală: 080 / +10
RECAPITULARE
1.1 Navigatia radar în zone de curenti / Determinarea vitezei si directiei

curentului
03. Se determinã MRi.
• Se uneste punctul A2 cu W.
• Vectorul A2W reprezintã vectorul curentului.
06. Se translateazã MRi prin centrul plansetei si se citeste în sens invers Df(drum
deasupra fundului)
07. Se calculeazã Vf (viteza deasupra fundlui) functie de lungimea segmentului A0A2
si TP.
08. Se calculeazã unghiul de derivã (der).
• Deriva totalã (der) este egalã cu Df - DN , rezultând pozitivã sau negativã
(Tb/Bd).
12
APLICAŢII PRACTICE LABORATORUL NR.1
6 NM
Determinare Elemente deriva
PROBLEMA 1
DN 310
VN 10
Ruta navei
ORA Ra d Du 1 = 310
Obs.1 00.00 282 5,6 Du 2 = 270
Obs.2 00.06 280 4,7 Reper in Bd - dmin trecere = 2,6 Mm
Obs.3 00.12 278 3,7
Se face desen pe tabla
CPA 0,8
TCPA 00.35/23 min 1 Determinare elemente deriva
DC 204 Se cer: Df, DC, VC, der

VC 3,5
Df 1 290 2 Corectarea abaterii (OIM)
der 20 d reper = 2,5 Mm
nDf 2 scoc din harta = 340
dist = 2,5 Mm
Se cere nDaN
nDf 2 = 340 1
nDaN 1 354 3 Mentinere pe Du 2

Du 2 = 270
nDf 2 = 270
nDaN 2 289 Se cere nDaN 2 pt ca Df 3 = Du 2 = 270
13
BIBLIOGRAFIE
1. Bagshaw I. W. Worked examples in relative radar plotting - Brown, son &

Ferguson 1989
2. Balaban Gheorghe - Tratat de navigatie maritimă - Editura Sport-Turism 1981
3. Bârsan Eugen – Navigaţie Maritimă Modernă – Editura ExPonto 2005
4. Bârsan Eugen – Navigaţie Radar şi Radar Plotting – Editura ExPonto 2000
5. Bole A., Dineley W. - The navigation control manual - Butterworth-Heinemann

Ltd. 1992
6. Bowdich N. - The American practical navigation - Defense Mapping Agency

USA 1995
7. Simpson Alexander - Navigation Guide - Brown, son & Ferguson 1991
8. Vîjîiac Nicolae - Performantele radarelor ARPA - CPLMC 1990
14
Miscarea relativã pe drumuri paralele / Situatie particularã
pentru triunghiului vitezelor
Cuprins Pagina
2.1 Algoritmul de lucru pentru miscarea relative pe drumuri paralele
2.2 Cazuri particulare
15
1.1 Descrierea corectă a principiilor de funcţionare ale radarului
1.2 Principiile măsurării distanţelor şi a relevmentelor
1.3 Modul de funcţionare şi a locului unde se găsesc componentele sitemului
1.4 Explicarea corectă a distanţei de siguranţă:
1.5 Explicarea importanţei de a nu pune piesele de schimb (radarul de rezervă?)
pentru echipamentul radar în aproprierea compasului magnetic sau la o distanţă
mai mică decât cea specificată
1.6 Precizarea corectă a pericolelor legate de radiaţie şi măsurile de precauţie:
1.7 Măsurile de precauţie necesare în aproprierea echipamentului aflat în spaţiu
dechis şi precizări asupra pericolului radiaţiei lângă antena radar şI a ghidului de
undă
1.8 Explicarea factorilor care afectează performanţele şi acurateţea acestor
echipamente în ceea ce priveşte detectarea ţintelor radar
1.9 Prezentarea legăturii dintre rază minimă şi puterea pulsului
1.10 Prezentarea efectelor asupra acurateţei relevmentelor şi distanţelor obţinute pe
care le au lăţimea de undă, erori în estimarea drumului adevărat al navei, erori în
determinarea poziţiei punctului de centru al sistemului de plotting, canarisirea navei
1.11 Explicarea efectelor asupra asupra relevmentelor şi distanţelor măsurate, pe
care le au lungimea de bandă, marimea spotului, marimea tubului indicator de poziţie
în plan
1.12 Identificarea factorilor externi echipamnetului radar care afectează detecţia
radar
1.13 Identificarea şi prezentarea corectă a factorilor care pot cauza interpretarea
greşită a imaginii radarului.
1.14 Explicarea cauzelor care pot produce interferenţe şi efectele acestor interferenţe
1.15 Explicarea cauzeor şi efectelor ecourilor reziduale
1.16 Explicarea cauzeor şi efectelor ecourilor indirecte
1.17 Explicarea cauzeor şi efectelor ecourilor multiple
1.18 Explicarea cauzeor şi efectelor ecourilor dublu–reflectate
1.19 Explicarea modului în care performanţa radarului este afectată de liniile de
current electric şi de podurile care traversează estuare şi râuri
1.20 Explicarea efectelor pe care le are prorpia nava pe un canal navigabil
1.21 Standarde pentru performanţele echipamentului radar aşa cum au fost
prezentate în rezoluţia A.477 (XII)
1.22 Prezentarea standardelor de performanţă prevăzute în Rezoluţia A.477(XII
1.23 Prezentarea acurateţii minime (în măsurarea relevementelor şi distanţelor)
1.24 Prezentarea nivelului de discriminare (în măsurarea relevementelor şi
distanţelor)
16
2.1 Algoritmul de lucru pentru miscarea relative pe drumuri paralele
Un caz particular îl reprezintã miscarea relativã pe drumuri paralele care

presupune identificarea parametrilor de mars reali ai unei NT atunci când ea se
deplaseazã pe o traiectorie paralelã sau aproape paralelã cu DN .
J Drumul navei tintã poate fi deci în acelasi sens sau contrar DN.
J Plotând NT respectivã, MRi rezultatã va fi paralelã sau aproape paralelã cu
DN.
J O astfel de situatie se întâlneste în mod frecvent în zonele unde traficul
maritim este dirijat prin intermediul unei scheme de separare a traficului, sau în arii
maritime înguste, unde existã drumuri recomandate pentru navigatie, functie de
sensul general de deplasare al navelor.
J În astfel de situatii este foarte important de determinat modul de comportare
al unei tinte, în special pentru a stabili din timp dacã tinta respectiva este o navã
ajunsã din urmã si care trebuie evitatã.
J Lucrul pe planseta de manevrã este identic cu cel prezentat atunci când a
fost descries algoritmul pentru determinarea elementelor de mars ale unei NT.
J Diferenta graficã constã în faptul cã în astfel de cazuri nu mai avem de a
face cu un triunghi al vitezelor propriu-zis, cei trei vectori (Mri, DT, DN ) fiind paraleli
sau aproape paraleli si în unele cazuri suprapunându-se.
J Diferentierea între aceste situatii se face în functie de mãrimea MRi si de
pozitia punctului W fatã de pozitia punctului ultimei observatii (A2).
2.2 Cazuri particulare
1. NT este un punct fix:

• MRi paralelã cu DN si în sens invers
• punctul W se suprapune peste punctul ultimei observatii (A2)
17
2. NT este o navã ajunsã din urmã (DT = DN ; VT < VN) :
• viteza relativã de apropiere este micã (lungimea vectorului MRi este micã)
• punctul W este situat dupã punctul ultimei observatii (A2)
3. NT este o navã în drum contrar (DT =DN ± 1800) :

• viteza relativã de apropiere este mare
• W este situat înaintea punctului ultimei observatii (A2)
4. NT este o navã care ne depãseste (DT = DN ;
VT > VN) :
• MRi paralelã cu DN si în acelasi sens
• viteza relativã de apropiere este micã
• W este situat înaintea punctul primei observatii (A0)
5. NT este o navã care merge în acelasi drum si cu aceeasi vitezã (DT =DN ; VT =
VN) :
• MRi este nulã, respectiv punctul primei observatii coincide cu punctul
ultimei observatii (MRi = punct)
• viteza relativã de apropiere este zero
• la NT se mentin constante relevmentul si distanta
18
DE REŢINUT

• Drumul navei tintã poate fi deci în acelasi sens sau contrar DN.
• Plotând NT respectivã, MRi rezultatã va fi paralelã sau aproape paralelã cu
DN.
• O astfel de situatie se întâlneste în mod frecvent în zonele unde traficul
maritim este dirijat prin intermediul unei scheme de separare a traficului,
sau în arii maritime înguste, unde existã drumuri recomandate pentru
navigatie, functie de sensul general de deplasare al navelor.
19
20
1. Miscarea relativã pe drumuri paralele (caz particular) presupune

identificareaVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVVV?
21
RECAPITULARE
• Drumul navei tintã poate fi deci în acelasi sens sau contrar DN.
• Plotând NT respectivã, MRi rezultatã va fi paralelã sau aproape paralelã cu
DN.
• O astfel de situatie se întâlneste în mod frecvent în zonele unde traficul
maritim este dirijat prin intermediul unei scheme de separare a traficului, sau
în arii maritime înguste, unde existã drumuri recomandate pentru navigatie,
functie de sensul general de deplasare al navelor.
• În astfel de situatii este foarte important de determinat modul de comportare al
unei tinte, în special pentru a stabili din timp dacã tinta respectiva este o navã
ajunsã din urmã si care trebuie evitatã.
• Lucrul pe planseta de manevrã este identic cu cel prezentat atunci când a fost
descries algoritmul pentru determinarea elementelor de mars ale unei NT.
• Diferenta graficã constã în faptul cã în astfel de cazuri nu mai avem de a face
cu un triunghi al vitezelor propriu-zis, cei trei vectori (Mri, DT, DN ) fiind
paraleli sau aproape paraleli si în unele cazuri suprapunându-se.
• Diferentierea între aceste situatii se face în functie de mãrimea MRi si de
pozitia punctului W fatã de pozitia punctului ultimei observatii (A2).
22
Navigaţie în condiţii de derivă

Determinarea elementelor derivă prin radar plotting
RUTA DE NAVIGAŢIE: Zona de navigaţie: Irish Sea (BA 1468)

WICLOW Hd. to LAMBEY Is.
Start point : 52 55 N; 005 55 W
Du 1 = 060 until 2700 (T) to Racon Codling Lanby
Du 2 = 330 until 53 30 N parallel.
Corectia girocompasului = 0.0
Obiective Generale
trasat ruta de navigaţie
observat caracteristicile navei
pornit radar BRIDGE MASTER – scala de 12 NM
selectat MODE: RM-NUP
pornit EBL1 si VRM1
Verificat / cuplat pilot automat pentru începerea exerciţiului
schimbările de drum şi corecţiile de rută efectuate manual (Follow up)
XTE maxim = 0.5 NM (cu excepţia manevrelor de evitare)
observarea indicaţiilor echipamentelor de navigaţie (drum giro, magnetic, loch, sondă)
identificarea vizuală a ţintelor care apar pe radar
identificare vizuală repere de navigaţie
identificare vizuală nave şi a poziţiei lor reale
determinarea punctului navei cu observaţii radar la intervale de max. 5-6 minute
monitorizat navele din jurul nostru
se efectuează manevrele de evitare care se impun (dsig = 1,5 – 2,0 Mm)
Obiective Specifice
1. Mențineți nava pe Pilot Automat până în apropierea punctului de schimbare de drum (Du1/Du2)
2. Când d < 4,0 Mm la Rc. Codling se incepe plotare pe planşeta de manevră (TP=12 min)
3. Pe planşeta de manevră se determină:
a. elementele de derivă
b. Da1 pt a contracara efectul derivei pt Du1
c. Da2 pt a contracara efectul derivei pt Du2
Notă: Opțional elementele de derivă se pot determina și prin metoda clasică (grafic pe harta
de navigație)
4. Se efectuează schimbarea de drum Du1/Du2
5. Se menţine nava cât mai aproape de rută Du2 (XTE maxim = 0.5 NM)
23
BIBLIOGRAFIE
1. Bagshaw I. W. Worked examples in relative radar plotting - Brown, son &

Ferguson 1989

Ltd. 1992

USA 1995
24
Tehnica paralelelor indicatoare
Cuprins Pagina
3.1 Tehnica paralelelor indicatoare
25
Obiectivele Unitatii de invatare nr.3 sunt:
1. Utilizarea paralelelor indicatoare în navigaţia radar:

2. Setarea şi utilizarea paralelelor indicatoare folosind mijloace electronice
3. Construirea şi utilizarea paralelelor indicatoare în cadrul unui reflection plotter
4. Efectuarea acţiunilor corecte în cazul în care semnalul radar părăseşte linia
paralelei indicatoare
5. Utilizarea mai multor linii de paralele indicatoare
6. Construirea şi utilizarea de linii de paralele indicatoare pentru două scări de
distaţă (construirea şi utilizarea)
7. Demonstrarea utilizării punctului de ˝wheel over˝
8. Demonstrarea utilizării zonei de siguranţă
9. Interpretarea mişcării unei nave ţintă utilizănd poziţiile trecută a semnaluilui
acesteia
10. Efectuarea acţiunilor corecte în cazul în care este necesară contrarea
efectelor unui curent:
11. Utilizarea radarului pentru evitarea coliziunilor sau a situaţiilor de mică
apropriere
12. Aplicarea prevederilor COLREG pentru evitarea coliziunilor sau a situaţiilor de
mică apropriere
26
3.1 Tehnica paralelelor indicatoare
• Paralelele indicatoare (PI) sunt niste linii care se traseazã electronic pe ecranul
radarului.
• Rolul lor este de a ajuta la pilotarea navei în conditii de sigurantã sporitã.
• Atunci când radarul lucreazã în miscare relativã, pe PI se urmãreste deplasarea
unui reper fix cunoscut.
• Atâta timp cât spotul, ce materializeazã reperul pe ecranul radarului, se
deplaseazã pe PI, înseamnã cã NavaNoastra se va deplasa pe un Df paralel cu
PI si situat fatã de reper la o distantã egalã cu CPA-ul la PI.
Domeniu de aplicatie pt. PI:
- navigatia prin scheme de separare a traficului;
- manevre de intrare/ iesire din porturi sau rade;
- schimbãri de drum;
- navigatie prin strâmtori sau treceri înguste;
- navigatia în zone cu trafic intens;
- operatiuni de cãutare si salvare;
- ancorare în rade aglomerate.
Avantajele pilotãrii navei prin utilizarea tehnicii PI:
- OOW nu mai este obligat sã facã puncte pe hartã, el controland direct deplasarea
navei pe ecranul radar;
- în cazul unui trafic maritim intens, atentia trebuie concentratã asupra comportãrii
navelor din jur, neexistând de multe ori timpul fizic necesar pentru determinarea
punctului navei;
- momentul schimbãrilor de drum poate fi determinat cu precizie, fãrã o observare
prealabilã a relevmentului la reperul functie de care este trasatã pe hartã schimbarea
de drum respectivã;
- pilotarea navei în zone necunoscute este mult facilitatã si poate fi efectuatã în
conditii de sigurantã;
- în cazul existentei curentilor de maree si a necesitãtii mentinerii navei cât mai
exacte de ruta trasatã pe hartã nu mai este necesarã calcularea prealabilã a
influentei derivei asupra navei;
- ancorarea într-un punct fix este posibilã fãrã determinarea repetatã a pozitiei navei
pe hartã;
Conditia aplicarii tehnicii paralelelor indicatoare este existenta unui reper care
sã poatã fi usor identificat pe ecranul radarului si care trebuie sã fie detectabil pe
toatã durata pilotãrii navei cu ajutorul PI.
27
DE REŢINUT
28
TEST DE AUTOEVALUARE NR.1
1. Care este domeniul de aplicare al Tehnicii paralelelor indicatoare?
1. Care sunt avantajele utilizarii tehnicii paralelelor indicatoare ?
29
RECAPITULARE
• Paralelele indicatoare (PI) sunt niste linii care se traseazã electronic pe ecranul
radarului.
• Rolul lor este de a ajuta la pilotarea navei în conditii de sigurantã sporitã.
• Atunci când radarul lucreazã în miscare relativã, pe PI se urmãreste deplasarea
unui reper fix cunoscut.
• Atâta timp cât spotul, ce materializeazã reperul pe ecranul radarului, se
deplaseazã pe PI, înseamnã cã NavaNoastra se va deplasa pe un Df paralel cu
PI si situat fatã de reper la o distantã egalã cu CPA-ul la PI.
Avantajele pilotãrii navei prin utilizarea tehnicii PI:
- OOW nu mai este obligat sã facã puncte pe hartã, el controland direct deplasarea
navei pe ecranul radar;
- în cazul unui trafic maritim intens, atentia trebuie concentratã asupra comportãrii
navelor din jur, neexistând de multe ori timpul fizic necesar pentru determinarea
punctului navei;
- momentul schimbãrilor de drum poate fi determinat cu precizie, fãrã o observare
prealabilã a relevmentului la reperul functie de care este trasatã pe hartã schimbarea
de drum respectivã;
- pilotarea navei în zone necunoscute este mult facilitatã si poate fi efectuatã în
conditii de sigurantã;
- în cazul existentei curentilor de maree si a necesitãtii mentinerii navei cât mai
exacte de ruta trasatã pe hartã nu mai este necesarã calcularea prealabilã a
influentei derivei asupra navei;
- ancorarea într-un punct fix este posibilã fãrã determinarea repetatã a pozitiei navei
pe hartã;
30
Utilizare PI pt. pilotarea navei
Zona de navigaţie: Irish Sea (BA 1468)
OBIECTIVE
Utilizare functie TRAIL
Plotarea electronică a ţintelor
Efectuarea manevrelor de evitare care sunt necesare
EXERCIŢIUL
OS = Car Carrier / Course = 345 / Speed = FSA (20 Nd)
Ruta:
WP 0: 53 05 N / 005 55 W
Du1 = 345 până la Ra = 295 la Far Muglins
Du2 = 020 (m = 4.1 Mm) până la Ra = 110 la Racon Kish Bank
Du4 = 000; m = 12 Mm
** După ce stabiliţi poziţia WP în funcţie de relevment măsuraţi lungimea Du.
Dacă lungimea Du nu corespunde cu m, atunci fixaţi poziţia WP în funcţie de
distanţă şi nu de relevment.
XTE (abatere laterala maxima)

Du1 şi Du2 XTE= 0.3 Mm
Du3 XTE= 0.2 Mm
Du4 XTE= 0.3 Mm
INSTRUCTIUNI PRIVIND DERULAREA SIMULARII
1. Pe hartă:
a. Trasați ruta de navigație
b. Masurați distanțele la travers pt. PI la Racon KISH BANK
c. Completati tabelul cu elementele de construcție pt. PI (Du, dist. travers,
Bord)
31
2. Porniți radarulBRIDGE MASTER:
a. Se reglează RM, NUP, Range 12 NM
b. Se activează cercul mobil de distanţă VRM 1
c. Se activează linia de relevment electronic EBL 1
d. Se seteaza baza de timp a vectorilor (R VECTORS) pt. 12 min
e. Se activează funcţia TRAIL – LONG
3. Inainte de pornirea exerciţiului:

a. se măsoară Ra, d la un reper de navigaţie
b. se pune pe hartă poziţia navei la momentul începerii exerciţiului
c. se pun pe radar Paralele Indicatoare (PI 1 și PI 2) – se lucrează pe
scala de 6 Mm.
4. Se porneşte exerciţiul
5. Punctul navei se determină atunci când se consideră necesar, având în

vedere că pilotarea navei se face cu ajutorul Paralelelor Indicatoare (PI)
6. Se monitorizează deplasarea celorlalte nave:

a. se plotează ţintele care pot fi periculoase
b. se observă indicaţiile privind CPA/TCPA şi traiectoria reală a NT plotate
c. se schimbă scala radarului în funcţie de necesităţi: 12 /6 / 3 Mm
(explorare la distanţă mare/medie/mică)
7. Se efectuează schimbările de drum conform rutei planificate
a. După ce s-a efectuat prima schimbare de drum planificată se șterge PI

1 și se pun pe radar PI 3 și PI 4
8. Se efectuează manevrele de evitare necesare:

a. pentru evitarea unei situaţii periculoase abaterea de la rută poate fi
oricât de mare atâta timp cât nava are spaţiu de manevră liber
b. distanţa de siguranţă pentru întâlnire pe drumuri opuse sau drumuri
care se intersectează este: dsig = 1,5 – 2,0 Mm
c. dsig în cazul manevrelor de depăşire este: dsig = 0,7 -1,0 Mm
d. După terminarea manevrei de evitare se revine la rută
32
BIBLIOGRAFIE
1.Bagshaw I. W. Worked examples in relative radar plotting - Brown, son &

Ferguson 1989

Ltd. 1992

USA 1995
33
Tehnica NAVLINE. Metoda punctelor intermediare
Cuprins Pagina
4.1 Tehnica NAVLINE
34
Obiectivele Unitatii de invatare nr.4 sunt:
1. Utilizarea paralelelor indicatoare în navigaţia radar:

2. Setarea şi utilizarea paralelelor indicatoare folosind mijloace electronice
3. Construirea şi utilizarea paralelelor indicatoare în cadrul unui reflection plotter
4. Efectuarea acţiunilor corecte în cazul în care semnalul radar părăseşte linia
paralelei indicatoare
5. Utilizarea mai multor linii de paralele indicatoare
6. Construirea şi utilizarea de linii de paralele indicatoare pentru două scări de
distaţă (construirea şi utilizarea)
7. Demonstrarea utilizării punctului de ˝wheel over˝
8. Demonstrarea utilizării zonei de siguranţă
9. Interpretarea mişcării unei nave ţintă utilizănd poziţiile trecută a semnaluilui
acesteia
10. Efectuarea acţiunilor corecte în cazul în care este necesară contrarea
efectelor unui curent:
11. Utilizarea radarului pentru evitarea coliziunilor sau a situaţiilor de mică
apropriere
12. Aplicarea prevederilor COLREG pentru evitarea coliziunilor sau a situaţiilor de
mică apropriere
35
4.1 Tehnica NAVLINE
Având ruta trasata pe harta, trebuie sa stabilim niste puncte caracteristice ale
parcursului respectiv.
Pe drumurile trasate pe harta de navigatie din figura putem marca urmatoarele
puncte de referinta:
- punctul de plecare A (start point) - punctul de unde se începe pilotarea navei cu
ajutorul NAVLINE;
- punctele intermediare B si C (way point) - punctele corespunzatoare celor doua
schimbari de drum;
- punctul final D (end point) - punctul unde se încheie pilotarea navei cu ajutorul
NAVLINE.
Din aceste puncte se masoara pe harta relevmentele adevarate si distantele
corespunzatoare la reperul fix (preferam utilizarea Racon). Lucrul pe harta este redat
de figura.
Notam valorile masurate si trecem la trasarea NAVLINE-nului pe ecranul
radar. Se apeleaza facilitatea respectiva si functie de algoritmul de lucru al
echipamentului radar pe care-l avem la dispozitie desenam electronic o linie
poligonala, care uneste punctele caracterististice .
În general, trasarea acestei linii se face astfel:
- se fixeaza pe ecranul radarului cu ajutorul EBL si VRM pozitia primului punct
caracteristic,functie de valorile scoase din harta (a nu se uita sa se convertesca Ra
scos din harta în Rg trasabil pe ecranul radar în cazul în care Dg este diferit de 0).
Din acest punct se începe trasarea liniei electronice.
- în final va rezulta NAVLINE-nul format dintr-o linie poligonala cu trei segmente (în
cazul ex nostru).
Modul de urmarire, al depalasarii în miscare relativa a reperului fix functie de
NAVLINE precum si modul de manevrare al navei pentru a mentine reperul pe
NAVLINE sunt identice ca în cazul PI.
În anumite situatii (în special când se naviga într-o Schema de Separare a
Traficului) se pot trage paralel cu NAVLINE-nul de baza, de o parte si de alta a
acestuia, si niste linii ajutatoare care sa marcheze limitele laterale ale pasei
respective.
Atâta timp cât reperul se afla între cele doua limite laterale, înseamna ca NN
se mentine pe pasa respectiva.
Complexitatea unui NAVLINE depinde de capacitatea de memorie a radarului,
având în vedere ca toate elementele grafice sunt stocate într-o memorie temporara.
De aceea, este posibil ca la un anumit moment dat, sa nu mai poata fi
introduse pe ecran alte simboluri grafice sau sa se traseze linii.
ATENTIE : si în cazul PI si în cazul NAVLINE-nului, la unele radare, în
momentul în care radarul este comutat pe pozitia de Stand-by, constructiile grafice
respective se sterg.
36
Controlul deplasarii navei cu tehnica NAVLINE / schimbãri de drum , utilizând
un singur reper
Pilotarea navei la ancorare cu ajutorul NAVLINE
Efectuarea operatiunilor de cãutare si salvare (SAR)
37
DE REŢINUT

respective. Atâta timp cât reperul se afla între cele doua limite laterale, înseamna ca
NN se mentine pe pasa respectiva.
38
De ce depinde complexitatea unui NAVLINE ?
1. Enumerati avantajele utilizarii NAVLINE.
Complexitatea unui NAVLINE depinde de capacitatea de memorie a
radarului, având în vedere ca toate elementele grafice sunt stocate într-o memorie
temporara.
RECAPITULARE
Modul de urmarire, al depalasarii în miscare relativa a reperului fix functie de
NAVLINE precum si modul de manevrare al navei pentru a mentine reperul pe
NAVLINE sunt identice ca în cazul PI.
39
respective.
Atâta timp cât reperul se afla între cele doua limite laterale, înseamna ca NN
se mentine pe pasa respectiva.

Utilizare NAVLINE + navigaţie în condiţii de derivă
Zona de navigaţie: Irish Sea (BA 1468)
Obiective

Determinare elemente derivă şi Da pe planşeta de manevră
EXERCIŢIUL 1
OS = River Sea Ship / Course = 120 / Speed = FSA
Ruta:
WP 0: 52 55 N / 005 50 W
Du1 = 060 până la Ra = 315 la Racon Codling
Du2 = 350; m = 10 Mm
XTE = 0.4 Mm
EXERCIŢIUL 2
OS = River Sea Ship / Course = 120 / Speed = FSA
Ruta:
WP 0: 53 10 N / 005 30 W
Du1 = 230 până la Ra = 110 la Racon Codling
Du2 = 180 ; m = 3.1 Mm
Du3 = 260; m = 7.0 Mm
XTE = 0.3 Mm
40
Instrucţiuni privind derularea exerciţiilor
6. Pe harta de navigaţie:
a. se trasează ruta
b. se scot distanţele la travers pentru construcţia PI
c. se întocmeşte tabelul cu elementele PI (Du, dist. travers, Bord)
d. se trasează PI pe planşeta de manevră
7. Se porneşte radarul BRIDGE MASTER
8. Se reglează RM, NUP, Range 12 NM
9. Se activează cercul mobil de distanţă VRM 1
10. Se activează linia de relevment electronic EBL 1
a. se măsoară Ra, d la Racon
c. se pun pe radar Paralele Indicatoare (PI 1, PI 2, etc.)
13. Se fac observaţii la interval de 5-6 minute la Racon
14. La Exerciţiul nr. 2:

a. Se repeta pasii 1-6 de la Exercitiul 1
15. După începerea exrciţiului se fac 3 observaţii la Racon şi pe planşeta de

manevră:
a. se plotează pe planşeta de manevră (A0, A1, A2)
b. se construieşte triunghiul vitezelor din care va rezulta: direcţia şi viteza
curentului
c. se face construcţia grafică pentru a determina ce Da trebuie ţinut pentru
a contracara efectul derivei pe Du1, Du2, Du3
16. Intre timp se controlează deplasare navei pe Du1 cu PI 1 şi se readuce nava
pe Du (la Exerciţiul 2 abaterea laterala se corectează după ce s-au efectuat
cele 3 observatii care s-au plotat pe planşeta de manevră)
17. Punctul navei se face în continuare la interval de 6-10 minute
18. Se efectuează Schimbarea de drum 1
19. Se menţine nava cât mai exact pe Du2
20. Se efectuează schimbarea de drum 2
21. Se menţine nava cât mai exact pe Du3
41
BIBLIOGRAFIE

Ferguson 1989
3 Bârsan Eugen – Navigaţie Maritimă Modernă – Editura ExPonto 2005

Ltd. 1992

USA 1995
42
A.R.P.A. Automatic Radar Plotting Aid
Cuprins Pagina
5.1 A.R.P.A. Automatic Radar Plotting Aid
43
Obiectivele unităţii de învăţare nr.5 sunt :
5.1 Descrierea sistemului ARPA

Descrierea caracteristicilor display-uli sistemului ARPA
5.2 Prezentarea corectă a standardelor IMO pentru perfomanţele ARPA
1 Prezentarea standardelor IMO pentru performaţele ARPA în ceea ce priveşte
acurateţea
2 Prezentarea cerinţelor pentru achiziţionarea şi urmărirea ţintelor radar
3 Liste a alarmelor operaţionale obligatorii
4 Prezentarea informaţiilor care trebuiesc prezentate într-o formă alfa-numerică
5 Prezentarea efectelor pe care erorile senzorilor echipamentului ARPA în
conformitate cu performanţele fixate prin standardele IMO
6 Prezentarea performaţleor standard pentru semnalele de intrare a girocompasului
şi a echipamentelor de fixare a poziţiei
5.3 Criteriile pentru achiziţionarea ţintelor sunt prezentate corect

5.4 Descrierea capacităţii funcţiei de urmărire a unei ţinte radar şi a limitărilor
acesteia
1. Descrierea procesului de protare şi urmărire a ţintei cu ajutorul ARPA
2. Descrierea modului în care se pot pierde ţintele şi alarmele sunt activate
3. Prezentarea circumstanţelor cele mai dese prin care ţintele se inversează
între ele(target swoop).
4. Prezentarea efectelor pe care această inversare între ţinte"target swoop"
afectează informaţiile afişate
5.5 Explicarea delay-urilor în activitatea de procesare
doar ce a termiant de efectuat o manevră
5.6 Descrierea capacităţii funcţiei de urmărire a unei ţinte radar şi a limitărilor
acesteia
44
5.1 A.R.P.A. Automatic Radar Plotting Aid
Un sistem radar computerizat ce executa detectare, selectie, urmarire si

calcularea parametrilor de miscare a navelor (tintelor) si afisarea lor pe ecran
- reduce volumul de lucru al operatorilor radar, furnizând în mod automat date
referitoare la una sau mai multe tinte plotate.
- furnizeaza în mod continuu date concrete și exacte referitoare la situația existentă.
- corespundă unor parametrii de acuratețe, parametrii ce pot fi testați pe baza unor
scenarii standard.
Achiziționarea țintelor
- se poate face manual sau automat. În oricare din variante trebuie să existe
facilitatea de plotare șI anulare manuală a țintelor.
-Cerința minimă este ca achiziționarea manuală a țintelor să se poată face la orice
distanță între 1 șI 12 Mm.
Urmărirea țintelor :
- ARPA trebuie să fie capabil să urmărească, afișeze și să reactualizeze în mod
continuu informațile pentru nu mai puțin de :
- 20 ținte, dacă există facilitatea de achiziționare automată, indiferent dacă
achiziționarea țintelor respective s-a făcut în sistemul manual sau automat;
- 10 ținte, pentru sistemele cu achiziție manuală;
- precizia urmăririi și determinării parametrilor de mișcare ai țintelor nu trebuie să fie
inferioară celei care se poate obține manual pe planșeta de manevră;
- ARPA trebuie să afișeze la cerere cel puțin patru poziții anterioare ale țintei situate
la intervale egale de timp pentru un interval de urmărire de 8 minute. (facilitatea
History).
Afișare :
- display-ul ARPA poate fi identic cu ecranul radarului sau separat.
- eventualele defecțiuni sau erori ale sistemului ARPA nu trebuie să afecteze
imaginea și funcționarea radarului.
- ecranul pe care se afișează informația ARPA trebuie să aibă un diametru minim de
340 mm.
- facilitățile ARPA trebuie să funcționeze minim pe scalele de 3 și 12 Mm, scale pe
care trebuie să apară in mod
corect și cercurile fixe de distanță.
- ARPA trebuie să opereze in oricare din formele de stabilizare ale imaginii: “N UP”,
“H UP”, “C UP”.
Modul în care este stabilizată imaginea trebuie afișat pe ecran.
- ARPA poate avea și mod real de prezentare a imaginii, caz în care operatorul
trebuie să aibă posibilitatea de a comuta între modul “TM” și “RM”. Modul de
prezentare al imaginii trebuie afișat pe ecran.
- informațiile de drum și viteză furnizate de ARPA pentru țintele achiziționate
trebuiesc afișate într-o formă grafică (vector), a.î. să fie evidentă previziunea pentru
deplasarea țintei
- metoda de afișare a datelor ARPA trebuie să asigure citirea lor simultană de mai
mult de un observator, în condițiile de vizibilitate normale de pe puntea de comandă,
atât ziua cât și noaptea.
45
- ARPA trebuie să asigure o modalitate foarte rapidă de determinare a relevmentului
și distanței la orice țintă.
Semnale de avertizare :
- ARPA trebuie să asigure un semnal de avertizare optic și/sau sonor atunci când o
țintă se apropie sau tranzitează o zonă desemnată pe ecran de operator. Jinta
respectivă trebuie evidențiată corespunzător.
- ARPA trebuie să emită un semnal vizual și/sau sonor, atunci când o țintă urmărită
atinge parametrii de apropiere limită, fixați de operator. Jinta care a declanșat
semnalul de avertizare trebuie marcată pe ecran.
- semnale de avertizare trebuie emise și atunci când o țintă urmărită este pierdută din
anumite motive. Ultima ei poziție detectată trebuie marcată.
Informațiile furnizate :
- la solicitarea operatorului, următoarele informații referitoare la o anumită țintă
trebuiesc repede șI precis afișate într-o formă alfanumerică :
J distanța actuală la țintă;
J relevmentul actual la țintă;
J previziunea de distanță pentru CPA;
J previziunea de timp pentru CPA (TCPA);
J drumul adevărat calculat al țintei;
J viteza adevărată calculată a țintei.
- fiecare element din această informație trebuie afișat în așa fel încât să nu genereze
ambiguități în interpretare.
DE REŢINUT
Un sistem radar computerizat ce executa detectare, selectie, urmarire si

calcularea parametrilor de miscare a navelor (tintelor) si afisarea lor pe ecran
- furnizeaza în mod continuu date concrete și exacte referitoare la situația
existentă.
- corespundă unor parametrii de acuratețe, parametrii ce pot fi testați pe baza
unor scenarii standard.
46
1.Care sunt cerintele raderelor ARPA privind urmarirea tintelor.
1. Precizati cerintele ARPA privind semnalele de avertizare.
2. Precizati cerintele ARPA privind achizitionarea tintelor
Urmărirea țintelor :
- ARPA trebuie să fie capabil să urmărească, afișeze și să reactualizeze în mod

continuu informațile pentru nu mai puțin de :
- 20 ținte, dacă există facilitatea de achiziționare automată, indiferent dacă
achiziționarea țintelor respective s-a făcut în sistemul manual sau automat;
- 10 ținte, pentru sistemele cu achiziție manuală;
- precizia urmăririi și determinării parametrilor de mișcare ai țintelor nu trebuie să fie
inferioară celei care se poate obține manual pe planșeta de manevră;
- ARPA trebuie să afișeze la cerere cel puțin patru poziții anterioare ale țintei situate
la intervale egale de timp pentru un interval de urmărire de 8 minute. (facilitatea
History).
47
RECAPITULARE
ARPA este un sistem radar computerizat ce executa detectare, selectie,
urmarire si calcularea parametrilor de miscare a navelor (tintelor) si afisarea lor pe
ecran
- furnizeaza în mod continuu date concrete și exacte referitoare la situația existentă.
- corespundă unor parametrii de acuratețe, parametrii ce pot fi testați pe baza unor
scenarii standard.
Metoda de afișare a datelor ARPA trebuie să asigure citirea lor simultană de
mai mult de un observator, în condițiile de vizibilitate normale de pe puntea de
comandă, atât ziua cât și noaptea.
ARPA trebuie să asigure o modalitate foarte rapidă de determinare a
relevmentului și distanței la orice țintă.
48
OBIECTIVE
• Monitorizare trafic şi evitare situaţii periculoase
o pe timp de zi
o pe timp de noapte
Zona de navigaţie: Open Sea (BA 2450)
DERULARE EXERCIŢIU
Incărcați Ruta navei pe ECDIS
pornit Radar ARPA Bridge Master
setare RM, NUP
setat baza de timp pentru vectori la 12 min
setat alarma de coliziune la; CPA = 2.0 Mm / TCPA = 15 min.
plotare electronică nave ţintă

determinarea situaţiilor periculoase – completarea Fişei de Evaluare a situaţiei
CPA, TCPA
comutare in TM sau RM cu vectori reali pt. determinare situaţie de întâlnire şi nava
privilegiată
comutare pe ECDIS (dacă este disponibil) pentru a vedea:
poziţia navei
situaţia de ansamblu
spaţiul de manevră existent
observarea NT cu binoclul pt. a se vedea directia lor de deplasare
efectuarea manevrelor de evitare cu respectarea prevederilor COLREG
dsig = minim 1,5 Mm / preferabil 2,0 Mm
solutia optimă de evitare poate fi determinată utilizind functia ARPA TRIAL
(simularea manevrei de evitare)
pe durata efectuării manevrei de evitare radarul ARPA setat RM, NUP
Activați funcția TRIAL doar atunci când ați determinat ținta pe care trebuie să o evitați
respectarea prevederilor COLREG privind navigaţia (în funcţie de situaţia de navigaţie
existentă):
pe timp de noapte - aprins luminile de navigaţie
în condiţii de vizibilitate redusă
lumini de navigaţie;
semnale sonore
49
BIBLIOGRAFIE

Ferguson 1989

Ltd. 1992

USA 1995
50
Facilitati A.R.P.A / Autosesizarea tintelor (Guard Ring)
Cuprins Pagina
6.1 Facilitati A.R.P.A / Autosesizarea tintelor (Guard Ring)
51
Obiectivele unităţii de învăţare nr. 6 sunt:

a. descrierea diferitelor caracteristici ale display-ului
- vectori
- grafice-
- afisaj digital
- punctele potentiale de coliziune
- potenţialele zone de pericol
b. descrierea procedurii de achiziţionare a ţintelor
acurateţea
6 Prezentarea performaţleor standard pentru semnalele de intrare a girocompasului
şi a echipamentelor de fixare a poziţiei
1. Prezentarea criteriilor pentru achiziţionarea ţintelor
2. Prezentarea criteriilor pentru selecţionarea utomată a ţintelor aşa cum este
prezentată în cartea manualul de instrucţiuni al producătoruli
3. Lista criteriilor care sunt folosite pentru achiziţionarea manuală a ţintelor
Radar
4. Prezentarea numărului mxim de ţinte care pot fi achiziţionate
5. Prezentarea ţintelor care pot să nu mai fie urmărite dacă nu mai sunt
considerate a fi un pericol
52
6.1 Facilitati A.R.P.A / Autosesizarea tintelor (Guard Ring)
Facilitatea de autoselectare si autoplotare automatã a tintelor.

Pentru ca aceastã functiune sã fie activatã, trebuie mai întâi afisate pe ecran
sectoarele de veghe (ring guard sau guard zone).
Aceste ring guard-uri sunt niste sectoare de cerc, dispuse initial simetric în
prova navei, la o anumitã distantã (în general 6 Mm) în fatã NN.
Pot exista unul sau douã ring guard-uri.

J Forma si distanta lor de amplasare fatã de NN poate fi definitã de utilizator.
J În cazul setãrii initiale, ring guard-ul acoperã în general un sector Pv cuprins între
300 RpBd si 300 RpTb.
J Orice tintã detectatã de radar si care intrã în suprafata acoperitã de ring guard este
automat selectatã, plotatã si urmãritã de procesor, indiferent de tipul tintei.
J Ideea este cã tintele cele mai periculoase sunt cele care vin dinspre prova, iar cele
aflate în Tb trebuie evitate de cãtre NN
J Cand avem un singur ring guard, el trebuie amplasat la maxim 5-7 Mm în Pv.
J Dacã dispunem de douã ring guard-uri, atunci primul poate fi amplasat la 5-7 Mm
în Pv, iar cel de al doilea poate fi “împins” mai în fatã, la 9- 10 Mm, pentru a semnala
din timp apropierea unor tinte de mari dimensiuni.
53
J Având în vedere cã pe timpul cartului Ofiterul de cart are obligatia de a asigura o
veghe permanentã, cu toate mijloacele disponibile, utilizarea acestei facilitãti nu este
justificatã în cadrul navigatiei curente.
J Ea poate fi totusi folositã în cazul parcurgerii unei zone cu un trafic deosebit de
intens.
J De asemenea poate fi utilizatã în cadrul “cartului la ancorã”, pentru a fi avertizat de
noile nave intrã în zona de ancoraj din vecinãtatea NN.
DE REŢINUT
Facilitati ARPA:

Care sunt facilitatile ARPA ?
1. Care este rolul Guard ring cand nava se afla la ancora?
54

RECAPITULARE
Pot exista unul sau douã ring guard-uri.

• Forma si distanta lor de amplasare fatã de NN poate fi definitã de utilizator.
• În cazul setãrii initiale, ring guard-ul acoperã în general un sector Pv cuprins între
300 RpBd si 300 RpTb.
• Orice tintã detectatã de radar si care intrã în suprafata acoperitã de ring guard
este automat selectatã, plotatã si urmãritã de procesor, indiferent de tipul tintei.
• Ideea este cã tintele cele mai periculoase sunt cele care vin dinspre prova, iar
cele aflate în Tb trebuie evitate de cãtre NN
• Cand avem un singur ring guard, el trebuie amplasat la maxim 5-7 Mm în Pv.
• Dacã dispunem de douã ring guard-uri, atunci primul poate fi amplasat la 5-7 Mm
în Pv, iar cel de al doilea poate fi “împins” mai în fatã, la 9- 10 Mm, pentru a
semnala din timp apropierea unor tinte de mari dimensiuni.
• Având în vedere cã pe timpul cartului Ofiterul de cart are obligatia de a asigura o
veghe permanentã, cu toate mijloacele disponibile, utilizarea acestei facilitãti nu
este justificatã în cadrul navigatiei curente.
• Ea poate fi totusi folositã în cazul parcurgerii unei zone cu un trafic deosebit de
intens.
• De asemenea poate fi utilizatã în cadrul “cartului la ancorã”, pentru a fi avertizat
de noile nave intrã în zona de ancoraj din vecinãtatea NN.
55
EXERCITII COMPLEXE
monitorizare trafic şi evitare situaţii periculoase
• pe timp de zi
• pe timp de noapte
• în condiţii de vizibilitate redusă
OBIECTIVE
Incarcati Ruta navei pe ECDIS
setare RM, NUP
setat alarma de coliziune la; CPA = 2.0 Mm / TCPA = 15 min.
Puneţi o PI pt. Du1 ca să puteţi controla revenirea navei la rută după terminarea
manevrei de evitare
determinarea situaţiilor periculoase – completarea Fisei de Evaluare
CPA, TCPA, DT, VT
privilegiată
comutare ECDIS pentru a vedea:
poziţia navei
poziţia navei la terminarea manevrei de evitare pt. revenire la rută
dsig = minim 1,5 Mm dacă există suficient spațiu de manevră
solutia de evitare poate fi determinată utilizind functia de simulare
a manevrei de evitare (TRIAL)

existentă):
semnale sonore pt. Nava cu propulsie mecanică în marș
56
BIBLIOGRAFIE

Ferguson 1989
5. Bole A., Dineley W. - The navigation control manual - Butterworth-Heinemann Ltd.

1992
6. Bowdich N. - The American practical navigation - Defense Mapping Agency USA

1995
8 Vîjîiac Nicolae - Performantele radarelor ARPA - CPLMC 1990
57
Facilitati A.R.P.A. / Nominalizarea tintelor
Cuprins Pagina
7.1 Facilitati A.R.P.A. / Nominalizarea tintelor
58

- vectori
- grafice-
- afisaj digital
acurateţea
6 Prezentarea performaţleor standard pentru semnalele de intrare a girocompasului şi a
echipamentelor de fixare a poziţiei
Radar
59
7.1 Facilitati A.R.P.A. / Nominalizarea tintelor
• Radarele performante, în special cele care sunt dotate si cu sisteme ARPA, pot
dispune de o gamã mai diversificatã de facilitãti privitoare la analizarea diverselor
tinte detectate de radar la un moment dat si asupra cãrora a fost activatã facilitatea
de plotare electronicã.
• Aceste optiuni suplimentare se bazeazã în primul rând pe posibilitatea procesorului
radar de a urmãri în mod automat o tintã selectatã.
Astfel de echipamente, pot împãrti tintele în trei categorii:
• tinte mobile (mobile target)
• tinte fixe (fix targetH.F)
• tinte aflate la ancorã (anchored target....Z)
Se comandã plotarea unei anumite tinte. Operatorul radar cunoaste din ce
categorie face parte tinta respectivã.
• Dupã ce procesorul a identificat si calculat parametrii de miscare ai tintei respective,
se indicã de cãtre utilizator care este tipul tintei
• Dacã tinta este fixã (reper), atunci radarul nu va mai afisa vectorul de miscare
relativã pentru acastã tintã si în acelasi timp îi va atribui parametrii de miscare zero
si va fi notata cu litera F pe ecran
• Fatã de o astfel de tintã, indicatã ca reper fix, procesorul poate determina
elementele de derivã.
• Aceste date sunt afisate în ferestre special rezervate. Practic din acest moment
imaginea radar se stabilizeazã “fatã de uscat”.
• Definirea tintelor ca tinte ancorate, este utilã în momentul în care nava stationeazã
la ancorã într-o radã.
• Este recomandat ca aceastã facilitate sã fie combinatã si cu posibilitatea definirii
unui reper fix.
• În functie de imaginea ce apare pe ecranul radar, se nominalizeazã un reper fix si se
ploteazã si navele care sunt ancorate pe o anumitã razã în jurul NN.
• Tintele la ancora (cu viteza mai mica de 1 Nd vor fi afisate cu simbolul Z de catre
ecran)
• Dacã existã curent în zona respectivã procesorul îl va identifica si în acelasi timp
pentru tintele desemnate ca fiind la ancorã va prevedea o anumitã posibilitate de
miscare limitatã, datã de girarea navelor în jurul ancorelor.
• În cazul în care una dintre tintele desemnate ca ancorate, îsi modificã pozitia mai
mult decât ar fi normal prin girarea acesteia în jurul ancorei, se declanseazã o
alarmã ce avertizeazã ofiterul de cart.
60
DE REŢINUT
• Radarele performante, în special cele care sunt dotate si cu sisteme ARPA, pot
dispune de o gamã mai diversificatã de facilitãti privitoare la analizarea diverselor
tinte detectate de radar la un moment dat si asupra cãrora a fost activatã facilitatea
de plotare electronicã.
• Aceste optiuni suplimentare se bazeazã în primul rând pe posibilitatea procesorului
radar de a urmãri în mod automat o tintã selectatã.
• Definirea tintelor ca tinte ancorate, este utilã în momentul în care nava stationeazã
la ancorã într-o radã.
• Este recomandat ca aceastã facilitate sã fie combinatã si cu posibilitatea definirii
unui reper fix.
• În functie de imaginea ce apare pe ecranul radar, se nominalizeazã un reper fix si se
ploteazã si navele care sunt ancorate pe o anumitã razã în jurul NN.
• H Tintele la ancora (cu viteza mai mica de 1 Nd vor fi afisate cu simbolul Z de catre
ecran)
Echipamentele ARPA pot imparti tintele in trei categorii. Acestea
suntMMMMMMM.?
61
62
• tinte mobile (mobile target)
• tinte fixe (fix targetH.F)
• tinte aflate la ancorã (anchored target....Z)
RECAPITULARE
H Radarele performante, în special cele care sunt dotate si cu sisteme ARPA,
pot dispune de o gamã mai diversificatã de facilitãti privitoare la analizarea diverselor
tinte detectate de radar la un moment dat si asupra cãrora a fost activatã facilitatea de
plotare electronicã.
H Aceste optiuni suplimentare se bazeazã în primul rând pe posibilitatea
procesorului radar de a urmãri în mod automat o tintã selectatã.
H tinte mobile (mobile target)
H tinte fixe (fix targetH.F)
H tinte aflate la ancorã (anchored target....Z)
Se comandã plotarea unei anumite tinte. Operatorul radar cunoaste din ce
categorie face parte tinta respectivã.
H Dupã ce procesorul a identificat si calculat parametrii de miscare ai tintei respective,
se indicã de cãtre utilizator care este tipul tintei
H Dacã tinta este fixã (reper), atunci radarul nu va mai afisa vectorul de miscare relativã
pentru acastã tintã si în acelasi timp îi va atribui parametrii de miscare zero si va fi
notata cu litera F pe ecran
H Fatã de o astfel de tintã, indicatã ca reper fix, procesorul poate determina elementele
de derivã.
Aceste date sunt afisate în ferestre special rezervate. Practic din acest moment
imaginea radar se stabilizeazã “fatã de uscat”.
63
OBIECTIVE
Utilizare functie TRAIL
Plotarea electronică a ţintelor
Efectuarea manevrelor de evitare care sunt necesare
EXERCIŢIUL
OS = Car Carrier / Course = 345 / Speed = FSA (20 Nd)
Ruta:
WP 0: 53 05 N / 005 55 W
Du1 = 345 până la Ra = 295 la Far Muglins
Du4 = 000; m = 12 Mm
INSTRUCTIUNI PRIVIND DERULAREA SIMULARII
1. Pe hartă:
a. Trasați ruta de navigație
b. Masurați distanțele la travers pt. PI la Racon KISH BANK
c. Completati tabelul cu elementele de construcție pt. PI (Du, dist. travers,
Bord)
2. Porniți radarulBRIDGE MASTER:

a. Se reglează RM, NUP, Range 12 NM
b. Se activează cercul mobil de distanţă VRM 1
c. Se activează linia de relevment electronic EBL 1
d. Se seteaza baza de timp a vectorilor (R VECTORS) pt. 12 min
e. Se activează funcţia TRAIL – LONG

a. se măsoară Ra, d la un reper de navigaţie
c. se pun pe radar Paralele Indicatoare (PI 1 și PI 2) – se lucrează pe scala
de 6 Mm.
64
5. Punctul navei se determină atunci când se consideră necesar, având în vedere
că pilotarea navei se face cu ajutorul Paralelelor Indicatoare (PI)
6. Se monitorizează deplasarea celorlalte nave:

a. se plotează ţintele care pot fi periculoase
b. se observă indicaţiile privind CPA/TCPA şi traiectoria reală a NT plotate
c. se schimbă scala radarului în funcţie de necesităţi: 12 /6 / 3 Mm
(explorare la distanţă mare/medie/mică)
7. Se efectuează schimbările de drum conform rutei planificate
a. După ce s-a efectuat prima schimbare de drum planificată se șterge PI 1

și se pun pe radar PI 3 și PI 4
8. Se efectuează manevrele de evitare necesare:

a. pentru evitarea unei situaţii periculoase abaterea de la rută poate fi oricât
de mare atâta timp cât nava are spaţiu de manevră liber
b. distanţa de siguranţă pentru întâlnire pe drumuri opuse sau drumuri care
se intersectează este: dsig = 1,5 – 2,0 Mm
c. dsig în cazul manevrelor de depăşire este: dsig = 0,7 -1,0 Mm
d. După terminarea manevrei de evitare se revine la rută
BIBLIOGRAFIE

Ferguson 1989

1992

1995
8.Vîjîiac Nicolae - Performantele radarelor ARPA - CPLMC 1990
65
Facilitati A.R.P.A. / Functia Trial
Cuprins Pagina
8.1 Facilitati A.R.P.A. / Functia Trial
66

- vectori
- grafice-
- afisaj digital
acurateţea
6 Prezentarea performaţleor standard pentru semnalele de intrare a girocompasului şi a
echipamentelor de fixare a poziţiei
Radar
67
8.1 Facilitati A.R.P.A. / Functia Trial
• Optiunea Trail, o datã activatã va face ca pe ecranul radar, în urma fiecãrei tinte
sã rãmânã o coadã luminoasã.
• Aceastã urmã luminoasã, nu reprezintã altceva decât pozitiile anterioare ocupate
de tinta respectivã pe ecranul radarului.
• Lungimea Trail-ului poate fi stabilitã de cãtre utilizatorul radar, ea putând fi de 3,
6, 9 minute, ceea ce înseamnã cã urma respectivã reprezintã pozitiile ocupate de
tinta respectivã în ultimele 3, 6 sau 9 minute.
• Dupã trecerea intervalului de timp pentru care a fost setatã afisarea lungimii
cozii, aceasta se reseteazã (dispare de pe ecran) si apoi începe din nou trasarea
acesteia.
• Trail-ul unei tinte, când radarul functioneazã în Miscare Relativã (N UP sau C UP),
oferã informatii privind miscarea relativã a acestei tinte, fãrã sã fie nevoie sã plotãm
aceastã tintã.
• Astfel:
o directia datã de trail (de la coada acestuia cãtre tintã) reprezintã directia
miscãrii relative a tintei respective;
o lungimea trail-ului, raportatã la baza de timp aleasã de utilizator, reprezintã
viteza relativã a tintei.
• Dintr-o simplã observare a ecranului radar rezulta care este miscarea relativã a
tintelor si dacã existã tinte care sã genereze o situatie de foarte mare apropiere.
• Comparînd lungimea trail-ului lãsat de mai multe tinte, putem constata care dintre
tinte are viteza relativã cea mai mare (cel mai mic TCPA).
• Pentru o primã evaluare a situatiei existente, mai ales la radarele care nu au un
sistem electronic pentru plotarea tintelor, facilitatea Trail ne va ajuta sã stabilim
asupra cãrei tinte trebuie sã ne concentrãm atentia.
• Modificarea formei trail-ului va fi primul indiciu asupra manevrei efectuate de cãtre o
anumitã tintã, chiar dacã radarul dispune de un sistem de plotare si urmãrire
automatã a tintelor.
• Utilizarea facilitãtii Trail ne poate oferi foarte rapid o imagine asupra eficacitãtii
manevrei de evitare pe care am executat-o la un moment dat.
68
Clasificarea tipurilor de tinte ce pot exista pe ecranul radar, în functie de miscarea lor
relativã.
Din acest puncte de vedere avem trei tipuri de tinte:
- tinte care urcã” - tintele a cãror miscare relativã are aceeasi directie cu
DN
- tinte care coboarã” - tintele a cãror miscare relativã este în sens
contrar drumului navei noastre
- tinte care traverseazã” - tintele a cãror miscare relativã face un unghi
de aproximativ 90 deg cu DN.
Regulila modificarii traiectoriei relative a unei tinte, pe ecranul radar, atunci când NN
efectueazã o manevrã.
Reguli privind schimbarea de drum - NN schimbã de drum la Tb:
• MR a unei “tinte care urcã” se va roti cãtre stânga (fatã de directia ei initialã);
• MR a unei “tinte care coboarã” se va roti cãtre dreapta (fatã de directia ei initialã);
• MR a unei “tinte care traverseazã” se va modifica foarte putin, dar în functie de
mãrimea abaterii navei noastre de la drumul initial, tinta respectivã va deveni fie o
“tintã care urcã” fie o “tintã care coboarã”.
Când NN schimbã de drum la Bd, modul de modificare al MR functie de tipul tintei este
invers decât în cazul schimbãrii de drum la Tb.
Reguli privind modificarea vitezei:

• la reducerea vitezi NN toate tintele încep sã “ urce” ;
• la mãrirea vitezei, toate tintele încep sã “coboare” .
• Aceste reguli sunt valabile indiferent de pozitia tintei respective pe ecran, deci
indiferent de bordul în care se aflã tinta fatã de NN
• Interpretarea corectã a acestor modificãri date de trail se poate face numai în cazul
unei imagini radar stabilizate functie de girocompas (N UP sau C UP).
• Cu cât viteza relativã este mai mare, cu atât influenta schimbãrii de drum efectuatã
de nava noastrã asupra modificãrii miscãrii relative a tintei este mai micã.
• Facilitatea Trail poate produce confuzii în cazul navigatiei în apropierea coastei,
când pe ecran apare si linia tãrmului, iar radarul functioneazã în Miscare Relativã.
• Având în vedere cã trail-ul rãmâne în urma tuturor tintelor, toate punctele luminoase
care formeazã linia coastei vor avea propriile lor cozi.
• În astfel de situatii, se recomandã ca aceastã functie sã fie activatã numai pentru
perioada determinãrii MR a tintelor respective, dupã care trebuie dezactivatã.
• Facilitatea Trail poate servi si la identificarea reperelor fixe plutitoare, prin
compararea trailului acestora cu al altor tinte aflate în miscare.
• În cazul existentei unui curent în zonã si dacã avem pe radar un reper identificat ca
fiind fix, tot functie de orientarea trail-ului putem stabili si care este drumul deasupra
fundului pentru NN.
• În combinatie cu Facilitatea de Relevment Electronic Mobil, se pot obtine valori
precise pt. MR a unei tinte.
69
DE REŢINUT
Optiunea Trail, o datã activatã va face ca pe ecranul radar, în urma fiecãrei tinte
sã rãmânã o coadã luminoasã.
H Aceastã urmã luminoasã, nu reprezintã altceva decât pozitiile anterioare ocupate de
tinta respectivã pe ecranul radarului.
H Lungimea Trail-ului poate fi stabilitã de cãtre utilizatorul radar, ea putând fi de 3, 6, 9
minute, ceea ce înseamnã cã urma respectivã reprezintã pozitiile ocupate de tinta
respectivã în ultimele 3, 6 sau 9 minute.
H Dupã trecerea intervalului de timp pentru care a fost setatã afisarea lungimii cozii,
aceasta se reseteazã (dispare de pe ecran) si apoi începe din nou trasarea acesteia.
Cum se clasifica tintele care apar pe ecranul radarului, functie de miscarea lor relativa ?
1. Ce inseamna optiunea TRIAL si ce informatii ofera ?
70
Clasificarea tipurilor de tinte ce pot exista pe ecranul radar, în functie de miscarea lor
relativa:
Din acest punct de vedere avem trei tipuri de tinte:
DN
RECAPITULARE
Optiunea Trail, o datã activatã va face ca pe ecranul radar, în urma fiecãrei tinte sã
rãmânã o coadã luminoasã.
H Aceastã urmã luminoasã, nu reprezintã altceva decât pozitiile anterioare
ocupate de tinta respectivã pe ecranul radarului.
H Lungimea Trail-ului poate fi stabilitã de cãtre utilizatorul radar, ea putând fi de 3, 6,
9 minute, ceea ce înseamnã cã urma respectivã reprezintã pozitiile ocupate de tinta
respectivã în ultimele 3, 6 sau 9 minute.
H Dupã trecerea intervalului de timp pentru care a fost setatã afisarea lungimii
cozii, aceasta se reseteazã (dispare de pe ecran) si apoi începe din nou trasarea
acesteia
Clasificarea tipurilor de tinte ce pot exista pe ecranul radar, în functie de
miscarea lor relative:
Din acest puncte de vedere avem trei tipuri de tinte:
DN
71
Navigaţie în condiţii de derivă

Determinarea elementelor derivă prin radar plotting
RUTA DE NAVIGAŢIE: Zona de navigaţie: Irish Sea (BA 1468)

WICLOW Hd. to LAMBEY Is.
Start point : 52 55 N; 005 55 W
Du 1 = 060 until 2700 (T) to Racon Codling Lanby
Du 2 = 330 until 53 30 N parallel.
Corectia girocompasului = 0.0
Obiective Generale
trasat ruta de navigaţie
pornit radar BRIDGE MASTER – scala de 12 NM
selectat MODE: RM-NUP
pornit EBL1 si VRM1
Verificat / cuplat pilot automat pentru începerea exerciţiului
schimbările de drum şi corecţiile de rută efectuate manual (Follow up)
XTE maxim = 0.5 NM (cu excepţia manevrelor de evitare)
observarea indicaţiilor echipamentelor de navigaţie (drum giro, magnetic, loch, sondă)
identificarea vizuală a ţintelor care apar pe radar
identificare vizuală repere de navigaţie
identificare vizuală nave şi a poziţiei lor reale
determinarea punctului navei cu observaţii radar la intervale de max. 5-6 minute
monitorizat navele din jurul nostru
se efectuează manevrele de evitare care se impun (dsig = 1,5 – 2,0 Mm)
Obiective Specifice
9. Mențineți nava pe Pilot Automat până în apropierea punctului de schimbare de drum (Du1/Du2)
10. Când d < 4,0 Mm la Rc. Codling se incepe plotare pe planşeta de manevră (TP=12 min)
11. Pe planşeta de manevră se determină:
a. elementele de derivă
b. Da1 pt a contracara efectul derivei pt Du1
c. Da2 pt a contracara efectul derivei pt Du2
Notă: Opțional elementele de derivă se pot determina și prin metoda clasică (grafic pe harta de
navigație)
12. Se efectuează schimbarea de drum Du1/Du2
13. Se menţine nava cât mai aproape de rută Du2 (XTE maxim = 0.5 NM)
72
BIBLIOGRAFIE

Ferguson 1989

1992

1995
73
Plotarea electronica a tintelor
Cuprins Pagina
9.1 Plotarea electronica a tintelor
74
9.1 Plotarea drumului, vitezei, CPA, TCPA şi aspectul pentru plotări relative sau
reale
9.2 Utilizarea sistemului ARPA şi a informaţiilor primite de la acesta pentru a
asigura desfăşurarea activităţii de navigaţie în condiţii de siguranţă şi
prevenirea coliziunilor
9.3 Aplicarea prevederilor COLREG pentru zone de ape deschise dar în condiţii de
vizibilitate redusă
1. Determinarea drumului, vitezei, CPA, TCPA şi aspectul pentru fiecare navă
periculoasă
2. Efectuare corectă a schimbărilr de drum pentru a îndepini cerinţele minime
pentru CPA pentru situaţiile de depăşire a unei nave sau de întretăiere a drumurilor, sau
de întâlnire.
3. Determinarea timpului de revenire
4. Efectuarea de manevre de evitare, inclusiv prin reducerea viteze acolo unde
este cazul, pentru a evita situaţiile de foarte mare apropriere, pentru scenariile
cu mai mute nave care se întâlnesc
5. Efectuarea manevrelor crecte pentu situaţiile în care navele ţintă fac
schimbări de drum şi sau viteză
6. În mod consecvet se efectuează anevre pentru a se evita situaţia de abordaj
7. Planificare şi executarea navigaţiei prin ape aglomerate inclusiv efectuarea de
manevre pentru evitarea coliziunilor
9.4 Utilizare ARPA in condiţii de trafic aglomerat
1. Planificarea şi efectuara unei treceri prin zone cu obstacole ptru navigaţie în
condiţii de trafic intens
2. Analizarea întregii cantităţi de informaţie disponibie pentru a putea efectua
punctul de mai sus
3. Utilizarea paralelelor indicatoare pentru a putea efectua trecerea la o distanţă
dată faţă de un reper fix
4. Utilizarrea pralelelor indicatoare de index pentr a determina abaterile de la
drum
5. Utilizarea paralelelor indicatoare şi a funcţiei "dead range" pentru efectuarea
manevrei de ancorare
6. Utilizare paralelelor indicatoare de index precum la punele 4 şi 5 cu şi fără
curenţi în zonă
7. Identificarea obiecteleor cu o bună reflexie radar
8. Verificarea poziţiei navei folosind alte mijloace care sunt la îndemână
9. determinarea rutei navei pentru un voiaj costier luând în calcul posibilii
curenţi mairini sau acţiunea vântului
9.5 Efectuarea activităţii de navigaţie şi de evitare a coliziunilor în interiorul şi în
aproprierea schemelor de separare a traficului
75
9.1 Plotarea electronica a tintelor
• Pentru a initializa facilitatea de plotare, trebuie aleasã si comandatã plotarea unei

anumite tinte (Enter Plot).
• Aceasta va fi pentru procesor pozitia initialã a tintei. Pe mãsurã ce tinta se
deplaseazã, este calculate traiectoria tintei în functie de punctul initial si punctul
actual al acesteia.
o Date alfanumerice referitoare la tintã:
• numãrul tintei (corespunzãtor ordinii cronologice în care au fost plotate tintele)
• relevmentul la tintã (bearing - BRG)
• distanta la tintã (range - RNG)
• drumul real al tintei (course)
• viteza realã a tintei (speed)
• distanta minimã de trecere fatã de NN (CPA)
• timpul pânã la CPA (TCPA)
• În functie de tipul echipamentului, mai pot apãrea si urmãtoarele informatii:
• distanta de trecere prin prova NN (BCR - bow crossing range)
• timpul pânã la momentul trecerii tintei prin prova NN (BCT - bow crossing time)
• În cazul în care aceste ultime 2 valori sunt negative, înseamnã cã tinta va întretãia
drumul nostru prin Pupa.
• Din punct de vedere grafic, sistemul va afisa un vector de miscare pentru tinta
respectivã.
• Directia acestui vector este functie de modul de lucru al radarului. Dacã radarul
lucreazã în R M, atunci directia vectorului va reprezenta directia miscãrii relative a
tintei respective; dacã radarul lucreaza in T M, atunci vectorul va fi orientat pe
directia drumului real al tintei.
• În acelasi timp, chiar dacã imaginea radar este în miscare relativã, la cerere poate fi
afisatã si directia realã a vectorului (drumul adevãrat al tintei).
• Lungimea vectorului este datã de viteza relativã, dacã radarul lucrazã în MR,
respectiv realã a tintei,in TM
• Pe ecran lungimea vectorului este trasatã pentru o anumitã bazã de timp (exprimatã
în minute)
• Orientarea si lungimea vectorului, dau informatii referitoare la pozitiile viitoare ale
tintei,
• În general nu este posibilã decât afisarea simultanã a datelor referitoare la o singurã
tintã.
• Identificarea tintelor plotate si selectate la un moment dat, se poate face:
• pe ecran apare un numãr de ordine în dreptul fiecãrei tinte plotate,
• în momentul în care se selecteazã o anumitã tintã pentru a afla informatiile
alfanumerice referitoare la miscarea acesteia, vectorul care este afisat va începe sã
pulseze.
• La anumite echipamente radar (obligatoriu la ARPA), se poate declansa si o alarmã
acusticã si/sau vizualã, care avertizeazã cã o anumitã tintã, anterior plotatã,
îndeplineste conditiile limitã setate de utilizator pentru definirea situatiei de foarte
mare apropiere (de exemplu, se poate seta CPA-ul limitã la 1,0 Mm si TCPA-ul la 15
minute).
76
PLOTAREA SEMIAUTOMATA
Pentru a indica procesorului pozitia actualã a tintei, aceasta trebuie selectatã si

comandantã din nou plotarea.
Procesorul dispune acum de informatiile referitoare la pozitia initialã (de referintã)
si finalã a tintei, putând astfel calcula traiectoria între cele douã puncte.
77
78
PLOTAREA AUTOMATA
Este suficient sã alegem tinta/tintele care ne intereseazã si sã comandãm

plotarea.
Procesorul poate urmãri singur deplasarea tintei respective si recalculeazã în
permanentã parametrii de miscare
Acest sistem necesitã o observare mai atentã a ecranului pentru a seziza
modificarea miscãrii relative a tintei, lucru care în acest caz este indicat prin schimbarea
directiei vectorului în functie de noua MR a tintei.
Indiferent de forma de prezentare a miscãrii în care functioneazã radarul este
necesar ca dupã ce o tintã a fost plotatã si a fost afisat vectorul grafic care reprezintã
MR a tintei - dacã radarul functioneazã în MR sau Da al tintei - dacã radarul prezintã
imaginea în Miscare realã (TM), sã se comute modul de afisare al vectorului tintei
pentru a stabili Da, respectiv MR pentru tintã.
• Se recomandã ca la anumite intervale de timp sã se comute forma de prezentare a
vectorilor (relativ/real), pentru a se obtine maximul de informatie posibil.
• În acest fel, dacã ducem relevmentul electronic pe pozitia unde se aflã originea
vectorului de miscare realã, vom putea stabili care este Aspectul tintei care ne
intereseazã.
79
80
DE REŢINUT
actual al acesteia.
• Date alfanumerice referitoare la tintã:
Pentru a indica procesorului pozitia actualã a tintei, aceasta trebuie selectatã si

comandantã din nou plotarea.
Procesorul dispune acum de informatiile referitoare la pozitia initialã (de referintã)
si finalã a tintei, putând astfel calcula traiectoria între cele douã puncte.
81
82
1. In cazul plotarii automate a tintelor care sunt datele alfanumerice referitoare

la tintã?
Intrebarea # 6 - Raspuns: C
Intrebarea # 20 - Raspuns: D
Intrebarea # 23 - Raspuns: C
83
RECAPITULARE
actual al acesteia.
o Date alfanumerice referitoare la tintã:
• În functie de tipul echipamentului, mai pot apãrea si urmãtoarele informatii:
• distanta de trecere prin prova NN (BCR - bow crossing range)
• timpul pânã la momentul trecerii tintei prin prova NN (BCT - bow crossing time)
• În cazul în care aceste ultime 2 valori sunt negative, înseamnã cã tinta va întretãia
drumul nostru prin Pupa.
• Din punct de vedere grafic, sistemul va afisa un vector de miscare pentru tinta
respectivã.
• Directia acestui vector este functie de modul de lucru al radarului. Dacã radarul
lucreazã în R M, atunci directia vectorului va reprezenta directia miscãrii relative a
tintei respective; dacã radarul lucreaza in T M, atunci vectorul va fi orientat pe
directia drumului real al tintei.
84
EXERCITII COMPLEXE
• pe timp de noapte /în condiţii de vizibilitate buna

• pe timp de zi / heavy rain clouds
OBIECTIVE

setare RM, NUP

CPA, TCPA
privilegiată
poziţia navei
dsig = 1,5- 2,0 Mm
solutia optimă de evitare poate fi determinată utilizind functia ARPA de simulare a
manevrei de evitare (TRIAL)

existentă):
semnale sonore
în caz de condiții meteo nefavorabile care afectează calitatea imaginii radar:

reglați SEA CLUTTER
reglați RAIN CLUTTER
85
BIBLIOGRAFIE

Ferguson 1989

1992

1995
86
ARPA / Simularea manevrei de evitare / Sistemul Vectorial
Cuprins Pagina
10.1 ARPA / Simularea manevrei de evitare / Sistemul Vectorial
87
Obiectivele unitatii de invatare nr.10 sunt:
10.1 Plotarea drumului, vitezei, CPA, TCPA şi aspectul pentru plotări relative sau
reale
10.2 Utilizarea sistemului ARPA şi a informaţiilor primite de la acesta pentru a
asigura desfăşurarea activităţii de navigaţie în condiţii de siguranţă şi
prevenirea coliziunilor
10.3 Aplicarea prevederilor COLREG pentru zone de ape deschise dar în condiţii de
vizibilitate redusă
1. Determinarea drumului, vitezei, CPA, TCPA şi aspectul pentru fiecare navă
periculoasă
2. Efectuare corectă a schimbărilr de drum pentru a îndepini cerinţele minime
pentru CPA pentru situaţiile de depăşire a unei nave sau de întretăiere a drumurilor, sau
de întâlnire.
3. Determinarea timpului de revenire
4. Efectuarea de manevre de evitare, inclusiv prin reducerea viteze acolo unde
este cazul, pentru a evita situaţiile de foarte mare apropriere, pentru scenariile
cu mai mute nave care se întâlnesc
5. Efectuarea manevrelor crecte pentu situaţiile în care navele ţintă fac
schimbări de drum şi sau viteză
6. În mod consecvet se efectuează anevre pentru a se evita situaţia de abordaj
7. Planificare şi executarea navigaţiei prin ape aglomerate inclusiv efectuarea de
manevre pentru evitarea coliziunilor
10.4 Utilizare ARPA in condiţii de trafic aglomerat
1. Planificarea şi efectuara unei treceri prin zone cu obstacole ptru navigaţie în
condiţii de trafic intens
2. Analizarea întregii cantităţi de informaţie disponibie pentru a putea efectua
punctul de mai sus
3. Utilizarea paralelelor indicatoare pentru a putea efectua trecerea la o distanţă
dată faţă de un reper fix
4. Utilizarrea pralelelor indicatoare de index pentr a determina abaterile de la
drum
5. Utilizarea paralelelor indicatoare şi a funcţiei "dead range" pentru efectuarea
manevrei de ancorare
6. Utilizare paralelelor indicatoare de index precum la punele 4 şi 5 cu şi fără
curenţi în zonă
7. Identificarea obiecteleor cu o bună reflexie radar
8. Verificarea poziţiei navei folosind alte mijloace care sunt la îndemână
9. determinarea rutei navei pentru un voiaj costier luând în calcul posibilii
curenţi mairini sau acţiunea vântului
10.6 Efectuarea activităţii de navigaţie şi de evitare a coliziunilor în interiorul şi în
aproprierea schemelor de separare a traficului
88
10.1 ARPA / Simularea manevrei de evitare / Sistemul Vectorial
“Sistemul Vectorial” genereazã pe ecranul radar un desen aproape identic cu cel care
apare pe planseta de manevrã în cazul plotãrii manuale, principiul sistemului constând
în determinarea de cãtre utilizator a miscãrii relative finale a tintei (ducerea tangentei la
cercul de sigurantã).
• plecãm de la imaginea radar ce apare pe ecranul radar la un moment to
(initial);dupã ce tinta a fost selectatã si arata o situatie de foarte mare apropiere se
trece la etapa de simulare a manevrei de evitare:
• se lanseazã facilitatea ARPA pentru a vedea ce manevrã de evitare s-ar putea
efectua pentru a evita NT ;
• un mesaj va apare pe display,avertizând cã este o operatiune de simulare (de
• exemplu “TRIAL”).
• din centrul imaginii radar va apare un vector pe DN si lung= cu spatiul parcurs de
NN cu VN în tp
• Tipuri de date care pot fi setate de cãtre utilizator pentru simularea si determinarea
manevrei de evitare optime:
• alegerea intervalului de timp pânã la începerea manevrei (Delay);
• alegerea drumului de evitare (nDN);
• alegerea vitezei de evitare (nVN).
• Se trece la simularea manevrei de evitare , prin modificarea parametrilor de miscare
ai NN.
• În functie de conditiile reale existente se vor încerca variantele de evitare în
succesiunea lor logicã:
- schimbare de drum la Tb;
- reducerea vitezei;
- schimbare de drum la Bd;
- mãrirea vitezei.
• Când vectorul relativ al NT care trebuie evitatã a ajuns tangent la cercul de sigurantã
se pot citi valorile referitoare la nDN si/sau la nVN .
89
90
91
DE REŢINUT
“Sistemul Vectorial” genereazã pe ecranul radar un desen aproape identic cu cel
care apare pe planseta de manevrã în cazul plotãrii manuale, principiul sistemului
constând în determinarea de cãtre utilizator a miscãrii relative finale a tintei (ducerea
tangentei la cercul de sigurantã).
(initial);dupã ce tinta a fost selectatã si arata o situatie de foarte mare apropiere se
trece la etapa de simulare a manevrei de evitare:
NN cu VN în tp
92
Care sunt tipurile de date care pot fi setate de utilizator pentru simularea si
determinarea manevrei de evitare optime?
Care sunt variantele de evitare in succesiunea lor logica?
Tipuri de date care pot fi setate de cãtre utilizator pentru simularea si
determinarea manevrei de evitare optime:
• alegerea intervalului de timp pânã la începerea manevrei (Delay);
• alegerea drumului de evitare (nDN);
• alegerea vitezei de evitare (nVN).
93
RECAPITULARE
“Sistemul Vectorial” genereazã pe ecranul radar un desen aproape identic cu cel care
apare pe planseta de manevrã în cazul plotãrii manuale, principiul sistemului constând
în determinarea de cãtre utilizator a miscãrii relative finale a tintei (ducerea tangentei la
cercul de sigurantã).
(initial);dupã ce tinta a fost selectatã si arata o situatie de foarte mare apropiere
se trece la etapa de simulare a manevrei de evitare:
NN cu VN în tp
94
EXERCITII COMPLEXE
• pe timp de zi
• pe timp de noapte
• în condiţii de vizibilitate redusă
OBIECTIVE

setare RM, NUP

CPA, TCPA
privilegiată
comutare ECDIS (ALT+TAB) pentru a vedea:
poziţia navei
dsig = 1,5- 2,0 Mm

existentă):
semnale sonore
95
BIBLIOGRAFIE

Ferguson 1989

1992

1995
96
ARPA / Simularea manevrei de evitare / Sistemul PAD
(Predicted Areas of Danger)
Cuprins Pagina
11.1 ARPA / Simularea manevrei de evitare / Sistemul PAD (Predicted

Areas of Danger)
97
Obiectivele unitatii de invatare nr.11 sunt:
1. Descrierea capacităţii funcţiei de urmărire a unei ţinte radar şi a limitărilor

acesteia
2. Descrierea procesului de plotare şi urmărire a ţintei cu ajutorul ARPA
3. Descrierea modului în care se pot pierde ţintele şi alarmele sunt activate
4. Prezentarea circumstanţelor cele mai dese prin care ţintele se inversează între
ele(target swoop).
5. Prezentarea efectelor pe care această inversare între ţinte afectează informaţiile
afişate
6. Operarea unui sistem ARPA
7. Setarea şi menţinerea unui display Arpa în mod corect
8. Setarea unui display corespunzător în funcţie de situatia curentă (cu display-uri
stabilizate în mişcare relativă sau reală)
9. Folosirea butoanelor de control pentru a avea un display optim al ecourilor radar
10. Utilizarea “Log and gyro imputs”
11. Executarea manuală a achiziţionării de ţinte radar, precum şi urmărirea ţintelor
periculoase
12. Setarea achiziţionării automate de ţinte radar precum şI a zonelor de excludere
13. Utilizarea unei baze de timp pentru vectori sau scheme grafce corespunzătoare
pentru a produce informaţia cerută
14. Identificarea diferenţelor care apar între informaţia aratată cand display-ul este
stabilizat în “sea stabilized mode” şi cel cand display-ul este stabilizat ”ground
stabilized mode”
15. Selectarea modului de stabilizare în funcţie de circumstanţe
16. Setarea şi folosirea “echo-referencing” când imaginea este una reală
17. Utilizarea sistemului ARPA pentru a obţine informaţii în legătură cu ţinta radar
98
11.1 ARPA / Simularea manevrei de evitare / Sistemul PAD (Predicted
Areas of Danger)
• “Sistemul PAD “genereaza pe ecranul radar o forma numita PAD-urilor (Predicted

Areas of Danger).
• PAD-ul este un hexagon, care apare pe display orientat pe directia realã de
deplasare a navei tintã si a cãrui suprafatã marcheazã zona de apropiere
periculoasã fatã de tintã.
• Ca urmare drumurile de evitare trebuie astfel alese încât sã tangenteze extremitãtile
PAD-ului.
• Pentru generarea PAD-urilor, procesorul ARPA are nevoie de distanta de sigurantã
si viteza NN.
• PAD-ul este valabil numai pentru viteza NN introdusã ca datã de intrare si pentru d
sig aleasa
Modul de trasare a PAD-ului
- vom considera construirea PAD-ului pentru momentul în care NT se aflã în punctul A2;
- construim triunghiul de coliziune pentru intervalul de plotare A0-A2 si determinãm
elementele de mars reale ale tintei;
- functie de d sig, construim triunghiul de evitare ca pentru o evitare prin schimbare de
drum, cu executare imediatã.
- sunt luate în calcul ambele variante de schimbare de drum (la Tb si la Bd), deci se
determinã nDN pentru evitarea cu schimbare de drum la Tb si nDN H pentru evitarea cu
schimbare de drum la Bd;
- se prelungeste drumul NT pe directia acestuia;
- in centrul plansetei se traseazã nDN si nDNH;
- intersectia celor 2 drumuri de evitare cu prelungirea DT genereazã punctele de
intersectie P1 si P2.
- in acelasi timp, segmentul P1P2 va fi axa de simetrie a PAD-ului.
- segmentul P1P2 se împarte în patru pãrti egale, rezultând punctele P3, P4, P5;
- din punctele P3 si P5 se ridicã si se coboarã perpendiculare de lungime egalã cu
distanta de
sigurantã.
- extremitãtile acestor perpendiculare (P3H, P3HH, P5H, P5HH) reprezintã celelalte
patru colturi ale PADului.
- intersectia drumului NN cu prelungirea DT = punctul PPC (Predicted Point of
Colission)
- pe display-ul radar va apare numai conturul PAD-ului, care este continuu reactualizat
functie de
poziþia NT.
- drumurile de evitare se determinã aliniind linia relevmentului electronic mobil la
extremitãtile PADului
- metoda PAD oferã solutia de evitare pentru o manevrã care se executã imediat.
- in functie de situatia generalã va fi preferatã în primul rând varianta care corespunde
prevederilor RIPAM.
- Avantaj PAD fata de sistemului vectorial: solutia de evitare putea fi obtinutã aproape
instantaneu în cazul manevrei de evitare prin schimbare de drum, prin tangetarea PAD-
ului tintei periculoase cu linia de relevment electronic.
99
- Pe display-ul radar va apare numai conturul PAD-ului, care este continuu
reactualizat functie de pozitia NT.
- Drumurile de evitare recomandate se determinã aliniind linia relevmentului electronic
mobil la extremitãtile PAD-ului si citind valorile respective.
- Metoda PAD oferã solutia de evitare pentru o manevrã care se executã imediat.
- În functie de situatia generalã va fi preferatã în primul rând varianta care corespunde
prevederilor RIPAM.
DE REŢINUT
“Sistemul PAD “genereaza pe ecranul radar o forma numita PAD-urilor (Predicted Areas
of Danger).
H PAD-ul este un hexagon, care apare pe display orientat pe directia realã de
deplasare a navei tintã si a cãrui suprafatã marcheazã zona de apropiere periculoasã
fatã de tintã.
100
- Ca urmare drumurile de evitare trebuie astfel alese încât sã tangenteze extremitãtile
PAD-ului.
- Pentru generarea PAD-urilor, procesorul ARPA are nevoie de distanta de sigurantã
si viteza NN.
- PAD-ul este valabil numai pentru viteza NN introdusã ca datã de intrare si pentru d
sig aleasa
Avantaj PAD fata de sistemului vectorial: solutia de evitare putea fi obtinutã

aproape instantaneu în cazul manevrei de evitare prin schimbare de drum, prin
tangetarea PAD-ului tintei periculoase cu linia de relevment electronic.
Pe display-ul radar va apare numai conturul PAD-ului, care este continuu
Drumurile de evitare recomandate se determinã aliniind linia relevmentului
electronic mobil la extremitãtile PAD-ului si citind valorile respective.
Metoda PAD oferã solutia de evitare pentru o manevrã care se executã imediat.
În functie de situatia generalã va fi preferatã în primul rând varianta care
corespunde prevederilor RIPAM.
Ce inseamna PAD si ce se genereaza pe ecranul radar ?
Cum se determina drumurile de evitare atunci cand se utilizeaza PAD?
Care este avantajul PAD fata de sistemul vectorial?
101
Test de autoevaluare nr.1: “Sistemul PAD “genereaza pe ecranul radar o forma
numita PAD-urilor (Predicted Areas of Danger).
Test de autoevaluare nr.2: Ca urmare drumurile de evitare trebuie astfel alese încât sã
tangenteze extremitãtile PAD-ului.
Drumurile de evitare recomandate se determinã aliniind linia relevmentului electronic
RECAPITULARE
“Sistemul PAD “genereaza pe ecranul radar o forma numita PAD-urilor (Predicted Areas
of Danger).
• PAD-ul este un hexagon, care apare pe display orientat pe directia realã de
deplasare a navei tintã si a cãrui suprafatã marcheazã zona de apropiere
periculoasã fatã de tintã.
• Ca urmare drumurile de evitare trebuie astfel alese încât sã tangenteze extremitãtile
PAD-ului.
• Pentru generarea PAD-urilor, procesorul ARPA are nevoie de distanta de sigurantã
si viteza NN.
- metoda PAD oferã solutia de evitare pentru o manevrã care se executã

imediat.
- in functie de situatia generalã va fi preferatã în primul rând varianta care
corespunde prevederilor RIPAM.
- Avantaj PAD fata de sistemului vectorial: solutia de evitare putea fi
obtinutã aproape instantaneu în cazul manevrei de evitare prin schimbare
de drum, prin tangetarea PAD-ului tintei periculoase cu linia de relevment
electronic.
• Pe display-ul radar va apare numai conturul PAD-ului, care este continuu
• Drumurile de evitare recomandate se determinã aliniind linia relevmentului electronic
• Metoda PAD oferã solutia de evitare pentru o manevrã care se executã imediat.
102
EXERCITII COMPLEXE
• pe timp de noapte /în condiţii de vizibilitate buna

• pe timp de zi / heavy rain clouds
OBIECTIVE

setare RM, NUP

CPA, TCPA
privilegiată
poziţia navei
dsig = 1,5- 2,0 Mm

existentă):
semnale sonore
în caz de condiții meteo nefavorabile care afectează calitatea imaginii radar:

reglați SEA CLUTTER
reglați RAIN CLUTTER
103
BIBLIOGRAFIE

Ferguson 1989

1992

1995
104

Ifr Curs Radar - NR2 - 2016 Aracis PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ifr Curs Radar - NR2 - 2016 Aracis PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA NAVIGAŢIE ŞI TRANSPORT NAVAL

Eugen Bârsan Nicolae Groşan

NAVIGAŢIE RADAR, RADAR

1. Navigatia radar în zone de curenti / Determinarea vitezei si

Obiectivele unităţii de învăţare nr.1

1.1 Navigatia radar în zone de curenti / Determinarea vitezei si

1.2 Determinarea elementelor de derive. Trecerea la o distantã

1.3 Lucrul pe Planseta de manevrã în conditii de derivã

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr.1

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

Bibliografie – unitatea de învăţare nr.1

Principalele obiective ale unităţii de învăţare nr.1 sunt:

1.1 Descrierea corectă a principiilor de funcţionare ale radarului

1.2 Determinarea elementelor de derivã. Trecerea la o distantã datã fatã de un

1. Să se determine: Direcţia şi viteza derivei totale

1. Explicati de ce este necesar sa se tina cont de deriva, mai precis de ce trebuie

1. Direcţia şi viteza derivei totale: 114 / 3.1 Nd

1.1 Navigatia radar în zone de curenti / Determinarea vitezei si directiei

DC 204 Se cer: Df, DC, VC, der

nDaN 1 354 3 Mentinere pe Du 2

1. Bagshaw I. W. Worked examples in relative radar plotting - Brown, son &

2. Balaban Gheorghe - Tratat de navigatie maritimă - Editura Sport-Turism 1981

3. Bârsan Eugen – Navigaţie Maritimă Modernă – Editura ExPonto 2005

4. Bârsan Eugen – Navigaţie Radar şi Radar Plotting – Editura ExPonto 2000

5. Bole A., Dineley W. - The navigation control manual - Butterworth-Heinemann

6. Bowdich N. - The American practical navigation - Defense Mapping Agency

7. Simpson Alexander - Navigation Guide - Brown, son & Ferguson 1991

8. Vîjîiac Nicolae - Performantele radarelor ARPA - CPLMC 1990

Obiectivele unităţii de învăţare nr.2

2.1 Algoritmul de lucru pentru miscarea relative pe drumuri paralele

2.2 Cazuri particulare

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr.2

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

Bibliografie – unitatea de învăţare nr.2

Un caz particular îl reprezintã miscarea relativã pe drumuri paralele care

2.2 Cazuri particulare

1. NT este un punct fix:

3. NT este o navã în drum contrar (DT =DN ± 1800) :

Un caz particular îl reprezintã miscarea relativã pe drumuri paralele care

1. Miscarea relativã pe drumuri paralele (caz particular) presupune

Navigaţie în condiţii de derivă

RUTA DE NAVIGAŢIE: Zona de navigaţie: Irish Sea (BA 1468)

Corectia girocompasului = 0.0

1. Bagshaw I. W. Worked examples in relative radar plotting - Brown, son &

2. Balaban Gheorghe - Tratat de navigatie maritimă - Editura Sport-Turism 1981

3. Bârsan Eugen – Navigaţie Maritimă Modernă – Editura ExPonto 2005

4. Bârsan Eugen – Navigaţie Radar şi Radar Plotting – Editura ExPonto 2000

5. Bole A., Dineley W. - The navigation control manual - Butterworth-Heinemann

6. Bowdich N. - The American practical navigation - Defense Mapping Agency

7. Simpson Alexander - Navigation Guide - Brown, son & Ferguson 1991

8. Vîjîiac Nicolae - Performantele radarelor ARPA - CPLMC 1990

Tehnica paralelelor indicatoare

Obiectivele unităţii de învăţare nr.3

3.1 Tehnica paralelelor indicatoare

Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr.3

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare

Bibliografie – unitatea de învăţare nr.3

Obiectivele Unitatii de invatare nr.3 sunt:

1. Utilizarea paralelelor indicatoare în navigaţia radar:

1. Care sunt avantajele utilizarii tehnicii paralelelor indicatoare ?

Utilizare PI pt. pilotarea navei

Zona de navigaţie: Irish Sea (BA 1468)

XTE (abatere laterala maxima)