CURSUL 5.

OPERAȚII CU VECTORI. TRECEREA

DE LA MIȘCAREA ABSOLUTĂ LA
MIȘCAREA RELATIVĂ
 ADUNAREA VECTORILOR
REGULA TRIUNGHIULUI
B
V1
• Definiţie: Suma a
A doi vectori şi
C
V2
este reprezentată
de vectorul ce
D uneşte punctul de
B
V1 C
V2
aplicaţie al
primului vector
A
V3 D cu vârful celui de-
al doilea vector .
V 1 V 2  V 3
 ADUNAREA VECTORILOR
REGULA PARALELOGRAMULUI
• Pentru a obţine vectorul
V1
B
sumă prin regula
A
paralelogramului, se
C
V3
D
poziţionează vectorii care
trebuie adunaţi cu
V2
D
originea în acelaşi punct,
iar prin vârfurile lor se
Se observă ușor prin construcția
trasează paralele la
grafică a regulii paralelogramului că aceştia ce se vor
suma vectorilor este comutativă, intersecta întru-n punct D.
adică: V 1  V 2  V 2  V1  V 3 • Vectorul sumă are
originea în originea
comună (A, C) și vârful în
punctul D.
 DIFERENŢA VECTORILOR ,

B
V1 • În cinematica navală, de
regulă, diferenţa a doi vectori
A se tratează ca suma unui vector
V3
cu opusul vectorului ce trebuie
scăzut. În continuare se va
V3
B utiliza pentru adunarea și
C
V2 V1 scăderea vectorilor numai
regula triunghiului.
D A
• Astfel, pentru exemplul de mai
Se observă că: sus, dacă se dorește să se
V 2  V 3  V 1  (V 1  V3 )  V 4 determine vectorul V 2 ca fiind
diferența dintre vectorii V 3 și V 1
V3 , se va proceda ca și cum la
B
vectorul V se adună vectorul
3

V4 V1
opus lui, adică V .1

A
 Mișcarea relativă
Notații:
- VN - viteza navei proprii;
VN - VA - viteza țintei (A);
- VRN - viteza relativă a navei față de țintă adică viteza cu care se deplasează nava
proprie în raport cu un sistem de referință ce are originea în țintă și se deplasează odată
cu ținta cu o viteză egală cu a viteza acesteia.
- VRA - viteza relativă a țintei (A) față de nava proprie este viteza pe care o are ținta în
VA raport cu nava proprie în cadrul unui sistem de referință ce are în origine nava proprie și
care se deplasează odată cu aceasta cu o viteză egală cu VN .
VA Ecuațiile ce definesc mișcarea relativă sunt:
VRN  VN  VA
VRA VN VRA  VA  VN
Prima este utilizată mai mult în cinematica navală și mai puțin în navigația radar.
Are aplicații mai ales în cadrul navigației în formație, atunci când trebuie să aducem
nava proprie într-o anumită situație față de o navă de referință.
Din considerentele enumerate mai sus, ne vom referi mai mult la ecuația a doua,
ecuație ce se va explicita grafic prin analogie cu slaidul precedent, unde vom considera
că: VN  V1 , VA  V3 și VRA  V2 .

Dar pentru a nu mai răsturna vectorul VN se poate schimba regula de trasare, rezultatul
fiind același, prin introducerea celor două moduri de determinare a vitezei relative:
”origine la origine” și ”vârf la varf”.
Metoda ”vârf la vârf” pentru
determinarea vitezei relative
VN

VA

VA

VRA VN

Această metodă constă în trasarea vectorul viteză a navei proprii

cu vârful în vârful vectorului viteza țintei iar vectorul viteză
relativă a țintei față de nava proprie se obține cu originea în
originea vitezei țintei și cu vârful în origine vitezei navei proprii.
 Metoda ”origine la origine” pentru
determinarea vitezei relative
Această metodă constă în trasarea vectorul viteză a navei proprii
cu originea în originea vectorului viteza țintei iar vectorul viteză
relativă a țintei față de nava proprie se obține cu originea în vârful
vitezei navei proprii și cu vârful în vârful vitezei navei țintei.
Punctul de origine comună al celor doi vectori se mai numește
punct de viteză zero (Zero Speed Point – ZSP) și se notează cu W.
VN

VA

VN
VRA
W VA

Concluzii:
- Pentru a obține corect viteza relativă întotdeauna trebuie plasată viteza
navei proprii și viteza țintei origine la origine sau vârf la vârf.
- Indiferent de metoda de obținere a vitezei relative aceasta trebuie să
aibă același sens și aceeași mărime.
Determinarea vitezei relative a navei
proprii față de țintă
VA

VRN VN Plecând de la ecuația:

VRN  VN  VA

VN
VRN Se observă că:
W VA
VRN  VRA

Triunghiurile reprezentate în figurile de mai sus sunt

denumite triunghiuri ale vitezelor. Construcția acestor
triunghiuri stă la baza majorității problemelor de cinematică
navală și a celor de navigație radar. De cele mai multe ori se
cunosc două laturi ale acestor triunghiuri și trebuie determinată
cea de a treia latură.
Semnificația mișcării relative este foarte importantă în
navigație, aceasta putând furniza elemente vitale siguranței
navei ca de exemplu: distanța minimă la care vor trece două
nave una pe lângă cealaltă.
 Triunghiul spațiilor
Dacă se înmulțesc ecuațiile vitezelor relative cu un scalar și anume intervalul de timp
Δt, se obțin două noi ecuații ce definesc spațiul relativ:
S RN  S N  S A
S RA  S A  S N
Aceste două ecuații vectoriale transpuse grafic sau dezvoltate analitic permit
rezolvarea problemelor de cinematică navală în mod mai complet decât triunghiurile
vitezelor deoarece furnizează și poziția navelor pe parcursul evoluției acestora în timp și se
numesc triunghiurile spațiilor.
SN
SRN
VN
VRN
W VA

SA
SN

SRA
VN
VRA
W VA

SA
Aceste două triunghiuri ale spațiilor pot fi construite și în varianta vârf la vârf.
 Trecerea de la mișcarea absolută la
mișcarea relativă
- Se consideră două nave (nava proprie N și ținta A) aflate la momentul t0 în pozițiile inițiale N0 și A0.
- Se consideră de asemeni cunoscuți parametrii de mișcare ai navei proprii și ai țintei: DN, DA, VN și VA.
- Se va analiza, mai departe ce se întâmplă cu cele două mobile care se deplasează pe drum constant și cu
viteză constantă într-un sistem cartezian plan de proiecție Mercator după intervale de timp egale (Δt -
timp de topare), în pozițiile următoare: N1 și N2, A1 și A2

Pozițiile reciproce ale celor două nave sunt definite de parametrii relevment adevărat și
distanță de la nava proprie spre țintă, astfel: R0, d0; R1, d1; R2, d2
 Mișcarea relativă
Construind triunghiul vitezelor în poziția A0 prin metoda vârf la vârf se obține
viteza relativă a țintei față de nava proprie. Această viteză relativă prin direcția sa
furnizează direcția de mișcare relativă a țintei A față de nava proprie. Această direcție se
mai denumește pe scurt mișcare relativă și se notează cu MR.
 Mișcarea relativă
Construind mai departe triunghiul spațiilor pentru intervalul de timp Δt, se va
obține spațiul relativ parcurs de țintă A0A1` iar pentru intervalul de timp 2Δt se obține
spațiul relativ parcurs de țintă A0A2`.
 Mișcarea relativă
Deoarece A2A2` este paralel și de aceeși mărime cu N0N2 rezultă că A2A2`N0N2
este un paralelogram, denumit paralelogram de transfer iar A2`N0 este paralel și de
aceeași mărime cu A2N2, deci relevmentul și distanța sunt aceleași măsurate fie din
pozițiile reale ale celor două nave în mișcare fie din poziția inițială a navei poprii la
pozițiile relative ale țintei.
Această proprietate importantă este utilizată în navigația radar cu radarul setat pe
mișcare relativă. Se va vedea mai departe că în această situație poziția navei proprii este
mereu fixă (de obicei în centrul ecranului radar) ca în figură poziția N0 iar țintele (A,
B,…. ) se mișcă față de N0 pe direcțiile lor de mișcare relativă (MRA, MRB,….) cu
vitezele lor relative corespunzătoare.
 Mișcarea reală comparativ cu mişcarea relativă
Comparativ cu mișcarea reală, se observă că în mișcarea relativă se poate
determina foarte ușor poziția țintei (relativ față de nava proprie) în care aceasta va fi la
distanță minimă. Această distanță minimă, în navigația radar este denumită CPA
(Closest Point of Approach).