Cursul 6.

UTILIZAREA PLANŞETEI RADAR.

DETERMINAREA PARAMETRILOR DE
MIŞCARE AI ŢINTEI
 PLANŞETA RADAR - CONŢINUT
Scale uzuale de distanţă
0 1 3 5 7 9 11
350 10
340 20 0 2 4 6 8 10 12

330 30 0,5 1,5 2,5 3,5 4,5 5,5

0 1 2 3 4 5 6
Cercul azimutal 320 40

0,25 0,75 1,25 1,75 2,25 2,75

310 50 0 0,5 1 1,5 2 2,5 3

OBS Nava pr. A B C

300 60
ORA D V R d R d R d

290 70
Tabelul pentru
datele iniţiale
280 80
CPA
TCPA
Drum
270 90 Viteză
ASP
nCPA
nTCPA
260 100 T rev
n Drum
n Viteza
Tabelul pentru
250 110
Df
Vf rezultate
Deriva

240 120

230 130
6

220 140
5
4
Diagrama de
interpolare a
3

şase cercuri concentrice 210 150 2

1

echidistante – cercurile
200
190 180 170
160
0
timpului
fixe de distanţă
 TERMINOLOGIE UTILIZATĂ ÎN LUCRUL
CU PLANŞETA RADAR
• CPA (Closest Point of Approach) – punctul de pe mişcarea relativă a ţintei
ce marchează distanţa minimă dintre cele două nave aflate în manevră
reciprocă, nava proprie şi nava ţintă, (punctul aflat la distanţa minimă
faţă de centrul planşetei radar); distanţa din centrul planşetei la CPA;
• topare - observaţie radar - măsurarea unui relevment şi a unei distanţe la
o ţintă şi fixarea acesteia pe planşeta radar;
• TCPA (Time to CPA) - intervalul de timp scurs de la cea de a treia topare
până la CPA, respectiv ora;
• nava ţintă - spotul luminos al unei nave descoperite pe ecranul radar;
• DN - drumul navei proprii;
• VN - viteza navei proprii;
• D(A, B, C,…) - drumurile, ţintelor (A, B, C…);
• V(A, B, C,…) – vitezele ţintelor (A, B, C…);
 TERMINOLOGIE UTILIZATĂ ÎN LUCRUL
CU PLANŞETA RADAR
• Asp - aspectul - relevmentul prova semicircular al ţintei la nava proprie;
• TP - timpul de plotting - intervalul de timp dintre prima şi ultima
observaţie radar;
• tp - timpul de topare - intervalul de timp dintre două observaţii, topări;
• MR - mişcarea relativă - mişcarea spotului navei ţintă pe ecranul radarului;
• nDN - noul drum al navei proprii;
• nVN - noua viteză a navei proprii;
• nCPA - punctul de pe noua mişcare relativă a ţintei ce marchează noua
distanţă minimă dintre cele două nave aflate în manevră reciprocă - nava
proprie şi nava ţintă (punctul aflat la noua distanţă minimă faţă de centrul
planşetei radar pe nMR); noua distanţă minimă, ca urmare a manevrei
executate de către nava proprie sau de către ţintă;
• nTCPA - timpul scurs de la momentul începerii manevrei până la nCPA,
respectiv ora;
 TERMINOLOGIE UTILIZATĂ ÎN LUCRUL
CU PLANŞETA RADAR
• MRi - mişcarea relativă iniţială a ţintei;
• nMR - noua mişcare relativă a ţintei;
• Trev - intervalul de timp scurs între momentul începerii manevrei şi
până la punctul de pe nMR ce marchează poziţia ţintei atunci când
se revine la parametrii iniţiali de mişcare (se notează ca interval de
timp şi ca oră);
• dsig – distanţa de siguranţă este distanţa minimă la care poate trece
o ţintă faţă de nava proprie în funcţie de caracteristicile navei
(inerţie giraţie, manevrabilitate) şi condiţiile de navigaţie astfel încât
navigaţia să se desfăşoare în siguranţă;
• W - Zero Speed Point (ZSP), punctul de viteză zero ce marchează
originea vectorului spaţiul parcurs de nava proprie, WA0, în timpul
de plotting;
• PAD – (Predicted Area of Danger) – zonă probabilă de pericol
• TPI – tehnica paralelelor indicatoare.
 REGULI DE LUCRU PE PLANŞETA RADAR
• Poziţia unei ţinte se indică prin relevmente şi distanţe
măsurate simultan cu radarul la intervale de timp (tp
recomandate: 3m, 6m, 12m);
• Poziţia grafică a navei proprii se află în centrul planşetei;
• Distanţele se măsoară cu compasul utilizând scalele de
distanţă;
• Scala distanţelor este scala pe care lucrează radarul;
• Vectorul spaţiu parcurs de nava proprie se trasează sub
forma unei săgeţi de culoare albastră; vectorul spaţiu
parcurs de ţintă de culoare roşie iar mişcările relative (MRi
şi nMR) de culoare verde – MRi se reprezintă printr-o
săgeată încadrată într-un cerc iar nMR prin două săgeţi
încadrate într-un cerc.
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up

0
Funcţie de relevmentele şi distanţele măsurate la
350 10
340 20 ţintă, se marchează pe planşetă poziţiile relative ale
330 30

320 40
ţintei:
310 50
R1, d1 A0/h.m – poziţia relativă iniţială
R2, d2 .m – poziţia relativă intermediară
300
R3, d3 A /h.m – poziţia relativă finală
60

290 70

280 80
A/h.m .m A0/h.m

Observație:
270 90
N - Prima dată se trasează cele
260 100 trei distanțe cu arce de cerc în
250 110
dreptul relevmentelor
respective ;
240 120
- Se trasează apoi relevmentele
230
130 la interecția cu arcele de cerc
220 140

210 150
200 160
190 180 170
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up

350 0 10
340 20
330 30

320 40

310 50

300 60
Se uneşte A0 cu A şi se prelungeşte
segmentul respectiv, dincolo de
70
290
MRi centrul planşetei rezultând MRi
280 A/h.m .m A0/h.m 80 (mişcarea relativă iniţială a ţintei);
270 90
N

260 100

250 110

240 120

130
230

220 140

210 150
200 160
190 180 170
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up

350 0 10
340 20
330 30

320 40

310 50
Din centrul planşetei se trasează o
perpendiculară pe MRi rezultând
300 60
CPA;
290
MRi CPA
70 Se determină TCPA, comparând
segmentul A0A cu segmentul AA1
280 80
A/h.m .m A0/h.m
(când segmentul A0A nu intră
270 90 număr întreg în segmentul AA1 se
N
utilizează diagrama de interpolare
260 100
a timpului);
250 110

240 120

130
230

220 140

210 150
200 160
190 180 170
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up

350 0 10
340 20
330 30
- Se trasează din centrul planşetei
320 40
drumul navei proprii DN;
310 DN 50
- Prin poziţia relativă iniţială A0, cu
300 60
vârful în acesta se trasează
290 70
vectorul spaţiul parcurs de nava
MRi CPA
proprie, paralel în sens invers la DN
A
280 A0
80
pe care se măsoară spaţiul parcurs
270 90
de nava proprie în TP (timpul de
N W
plotting) rezultând W (punctul de
260 100
viteză zero);
250 110

240 120

130
230

220 140

210 150
200 160
190 180 170
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up

350 0 10
340 20
330 30

320 40

310 DA
DN 50

-Se uneşte W cu A, rezultă

300 60
astfel, cu vârful în A spaţiul
290
MRi CPA
70 parcurs de ţintă în TP;
280 A 80
- Funcţie de orientarea
A0
segmentului WA, se determină
270
N W
90 DA (drumul ţintei) trasând o
260 100
paralelă la WA prin centrul
planşetei;
250 110
- Funcţie de mărimea
240 120 segmentului WA și timpul de
130
plotting TP se determină VA
230
(viteza ţintei);
220 140

210 150
200 160
190 180 170
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up

Se determină Asp (aspectul ţintei –

340
350 0 10
20 relevmentul prova semicircular de
330 30
la ţintă la nava proprie) cu relaţia:
320 40
Asp = (R3 ± 180˚) – DA ,
DA
310 DN 50
unde:
300 60 R3 – relevmentul al treilea la ţintă;
290 70
+180˚ - când R3<180°;
MRi CPA
- 180˚- când R3>180°.
280 ASP A 80
A0

270 R3 90
ASP N

260 100
R3i

250 110

240 120

130
230

220 140

210 150
200 160
190 180 170
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în N-up

350 0 10
340 20
330 30

320 40

310 DA
DN 50
În final construcția grafică pe
planșetă va arata ca în figura
300 60
alăturată
290 70
MRi

280 80
A/hh.mm A0/hh.mm
CPA .mm

270 90
W

260 100

250 110

240 120

130
230

220 140

210 150
200 160
190 180 170
Utilizarea diagramei de interpolare a timpului

A/09.23 .17 A0/09.11

MRi
CPA
Se identifică pe MRi poziţia
segmentului A0A şi
N
intervalul de timp
6 12 corespunzător TP (6 sau 12
5 10
minute);
4 8

3 6

2 4

1 2

0 0
Utilizarea diagramei de interpolare a timpului
- Pe MRi, începând din A se
determină de câte ori segmentul
A0A se cuprinde în segmentul A-
CPA (în exemplul de faţă se
12m
A3
A2
A/09.23 .17 A0/09.11
cuprinde de două ori), obţinând
MRi 12m A1 un număr n de segmente de
timp TP (6 sau 12 minute), şi un
N
segment mai mic decât TP (în
6 12 exemplul de faţă, n=2 iar
5 10 segmentul mai mic este A2A3);
4 8
- Segmentul A0A se „ia în
A
3 6
compas” şi se determină locul pe
2 4
diagrama de interpolare unde
1 2
acesta se cuprinde complet între
0 0
A0 linia de jos şi cea de sus, ținând
compasul cu deschizătura în plan
vertical apoi se trasează
segmentul pe diagramă,
obţinându-se astfel un segment
A0A împărţit în şase părţi egale;
 Utilizarea diagramei de interpolare a timpului

- Segmentul rămas se „ia în compas”

8m 12m
şi de jos în sus se va vedea câte părţi
A2
A3 A/09.23 .17 A0/09.11 p din TP reprezintă acesta (în
09.55
MRi
CPA
12m A1 N exemplul de faţă A2A3 reprezintă 4
şesimi din A0A).
- Astfel valoarea de timp pe
6 12
segmentul A-CPA este de:
5 10
n  6  p pentru TP=6 minute;
n  12  2  p pentru TP=12 minute
4 8

3 6
A
2 4
(În figura alăturată A-CPA reprezintă
1 2
2 12  4  2  32 minute).
0 0
A0
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în H – up
350 0 10
340 20
330 DN 30 -Se trasează din DN din centrul planşetei pe
320 40 direcţia 000˚;
310 50 Funcţie de relevmentele prova în sistem
300 circular şi distanţele măsurate la ţintă se
60

αa A0 marchează pe planşetă cele trei plotări:

290 70
A Rp1, d1 A0/h.m – poziţia relativă iniţială
280 A1 Rp2, d2
80 .m – poziţia relativă
W
CPA
intermediară
270 90
N Rp3, d3 A /h.m – poziţia relativă finală
MRi
260 -Se uneşte A0 cu A şi se prelungeşte segmentul
100

respectiv, rezultând MRi;

110
250
-Din centrul planşetei se trasează o
240 perpendiculară pe MRi rezultând CPA
120

230
130 (segmentul NA1);
220 140
-Se determină TCPA, comparând segmentul
210 150 A0A cu segmentul AA1;
200 160
190 180 170
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în H – up

350 0 10
340 20
DN
330 30
- Prin poziţia relativă iniţială A0 se
320 40
trasează o paralelă în sens invers la DN
310 50
pe care se măsoară spaţiul parcurs de
300 60
nava proprie în TP rezultând punctul W;
αa A0 - Se uneşte W cu A. Funcţie de
290 70
A
orientarea segmentului WA, se
280 A1
W
80
determină αA (orientarea axului
270
CPA
90
longitudinal al ţintei faţă de axul
MRi
N
longitudinal propriu), trasând o paralelă
260 100
prin N la segmentul WA, drumul ţintei
250 110 rezulta ca fiind:
120
DA = DN + αA
240
- Viteza ţintei VA se determină funcţie
230
130
de mărimea segmentului WA (spaţiul
220 140
parcurs de ţintă în TP) şi TP.
210 150
200 160
190 180 170
 Determinarea MRi, CPA, TCPA, DA, VA, Asp, în H – up

- Se determină Asp (aspectul ţintei) cu relaţia:

Asp = (Rp3 ± 180˚) – αA , unde:
- R3 – relevmentul al treilea la ţintă;
+180˚ - când Rp3<180°;
- 180˚- când Rp3>180°.
Na Na

DA DN
DN DA

Asp Rp3
Asp

αA
DA
Rp3+180˚ DA