Alegerea unui drum optim pentru un voiaj cere evaluarea tututror factorilor ce intervin pe durata voiajului, precum i a msurilor

impuse de modificarea acestora. Lund n considerare rutele recomandate, ruta aleas ar putea fi astfel ajustat nct s evite factorii de risc ct i consumul de combustibil. Lucrarea de fa are ca obiect studirea rutei optime ntre porturile Oulu (Finlanda) Copenhaga (Danemarca) Reykjavik (Islanda), lund n considerare pentru planificarea ei, caracteristicile navei cu care se efectueaza voiajul, caracteristicile porturilor i conditiile hidro-meteorologice care se vor intalni pe parcurs. Cap 1 Este necesar a se cunoaste caracteristicile de constructie ale navei, cat si caractesticile manevriere ale acesteia pentru a putea sti daca poate intra la operare in porturile stabilite de catre navlositor. Cap 2 n planificarea voiajului un pas destul de important l reprezint informarea cu privire la condiiile hidro-meteorologice ale zonelor care se tranziteaz. Acestea difer n funcie de perioada din an, si pot fi caracteristici periodice sau permanente. Bineinteles ca pe langa informatiile pe care le culege personalul navigant din documentele de specialitate sunt si avizele de navigatie pe care le primeste periodic la bordul navei si care informeaz cu privire la modificarile starii vremii. Cap 3 Odata cu stabilirea rutei de urmat, acesta se va trasa pe hartile de navigatie de la bordul navei, si totodata va fi introdusa si in programele cu harti electronice, pentru a fi mai usor de urmarit respectarea ei pe parcursul voiajului, de catre ofiterul de cart. Bineinteles, ruta se traseaza respectnd anumite criterii, cum ar fi distanta de siguranta fata de tarm, se vor ocoli zonele care reprezinta un eventual pericol pentru nava si se vor evidentia pe hartile de navigatie, prin hasuri si inscrisuri. Cap 4 Monitorizarea voiajului se va face pe tot parcursul acestuia, de la dana de plecare, pana la dana de sosire in ultimul port, si repezinta o activitate continua la bordul navei, efectuata de catre tot personalul de pe puntea de comanda. Se vor face determinari ale pozitiei navei fie cu observatii constiere fie folosind mijloacele electronice de la bordul navei, cum ar fi GPS-ul. Dat fiind zona tranzitata, se va monitoriza adancimea sub chila cu ajutorul sondei ultrason si se va tine veghea radar, pentru a evita eventualele pericole de navigatie care pot aparea.