MI NI S TE RUL NORMATIV PENTRU INDICATIV

INDUSTRIEI ŞI NPSI - L.P.S / 2002

PROIECTARE
RESURSELOR
Direcţia Generală
A ŞI Înlocuieşte
Bunuri de Consum EXECUTARE Normele de dotare
A cu maşini şi
ELABORAT DE : CONSTRUCŢI instalaţii, utilaje,
I.N.L. Bucureşti ILOR, aparatură,
INSTALAŢIIL echipamente de
PARTENER : protecţie şi
Facultatea OR ŞI
substanţe chimice
de Pompieri DOTĂRILOR pentru industria
TEHNOLOGIC lemnului aprobate
E cu OMILMC
INDUSTRIALE nr. 00108 din
DIN PUNCT 02.02.1998
DE VEDERE
AL
SIGURANŢEI
LA FOC
SPECIFIC
SECTOAREL
OR DIN
INDUSTRIA
LEMNULUI

CUPRINS
Articol Pag
Capitolul I 7
Generalităţi ………………………....... 7
….
1.1.1 … 1.1.18 1.1 Scop, domeniul de aplicare……....... 7
1.2.1 1.2 Terminologie ……………………....... 10
1.3.1 … 1.3.3 1.3 Obligaţii ……………………….....…. 10
Capitolul II
Construcţii de producţie şi
depozitare, instalaţii tehnologice -
1
 Condiţii de performanţă 12
…………...........
2.1.1 2.1 Categoria de pericol de incendiu ..... 12
2.2 Prevederi specifice pe sectoare de
activitate ………………………....…...….. 12
2.2.1.1 … 2.2.1.9 2.2.1 Depozite deschise de material
lemnos ……………............……………..… 12
2.2.2.1 …2.2.2.9 2.2.2 Construcţii închise pentru
depozitare – depozite închise………..…... 14

2
2.2.3.1 … 2.2.3.6 2.2.3 Depozite de materiale inflamabile,
butelii de oxigen, acetilenă, dioxid de carbon,
şi butoaie de carbid ................................. 15
2.2.4.1 … 2.2.4.6 2.2.4 Secţii de producţie ……..…….. 16
2.3 Distanţe de siguranţă între depozite
deschise de material lemnos şi construcţii,
instalaţii, căi ferate ………….................. 18
2.3.1.1 … 2.3.1.7 2.3.1 Distanţe de siguranţă între
depozite deschise de material lemnos şi
construcţii ………………………………… 18
2.3.2.1 2.3.2 Distanţe de siguranţă între
depozite deschise de material lemnos şi
instalaţii-uscătoare de aşchii …………… 19
2.3.3.1 2.3.3 Distanţe de siguranţă între
depozite deschise de material lemnos şi
liniile de cale ferată ……......................... 19
2.3.4.1 2.3.4 Distanţe de siguranţă între hale de
prelucrare a lemnului şi liniile de cale ferată ... 20
2.3.5.1 …2.3.5.3 2.3.5 Distanţe de siguranţă la depozite
închise de lichide combustibile ...…......... 20
2.3.6.1 2.3.6 Distanţe de siguranţă între hale
de prelucrare a lemnului şi uscătoarele de 20
aşchii.
2.3.7.1 2.3.7 Distanţe de siguranţă la depozite
deschise de materiale incombustibile ...... 20
2.3.8.1 2.3.8 Distanţe de siguranţă între
construcţii şi depozitele deschise şi liniile
electrice cu tensiune peste 1 KV............... 21
2.3.9.1 …2.3.9.3 2.3.9 Distanţe de siguranţă între
construcţii şi depozite deschise şi căile 21
rutiere.
2.4.1 2.4 Alcătuiri constructive ……………..… 21
2.5 Instalaţii utilitare (aferente construcţiei şi
tehnologiei) ………...................……….. 21
2.5.1.1 … 2.5.1.13 2.5.1. Instalaţii electrice de distribuţie .. 21

3
 2.5.2.1 … 2.5.2.9 2.5.2 Instalaţii electroenergetice….... 23
2.5.3.1 … 2.5.3.2 2.5.3 Instalaţii de ventilaţie, instalaţii
de transport pneumatic ………....…….... 24
2.5.4.1 … 2.5.4.7 2.5.4 Instalaţii de încălzire…..……… 27
2.5.5.1 … 2.5.5.14 2.5.5 Instalaţii termoenergetice …..... 27
2.5.6.1 … 2.5.6.4 2.5.6 Instalaţii sanitare, de alimentare
cu apă şi canalizare ………..................... 29
2.5.7.1 … 2.5.7.15 2.5.7 Instalaţii de aer comprimat …... 30
2.6.1 … 2.6.6 2.6 Protecţia împotriva electricităţii statice
şi a descărcărilor electrice atmosferice . 31
3.1 … 3.8 Capitolul III
Căi de comunicaţie .………………....… 33
Capitolul IV
Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice
de prevenire şi stingere a incendiilor.
Servicii de pompieri 35
civili........................
4.1.1 4.1 Generalităţi ……………….…………. 35
4.2 Prevederi specifice ……………….… 35
4.2.1 … 4.2.11 4.2.1 Echiparea şi dotarea cu sisteme,
aparate şi dispozitive, instalaţii de
semnalizare, alarmare, avertizare şi alertare
în caz de incendiu ……...........………... 35
4.2.2 Echiparea şi dotarea cu
sisteme, instalaţii şi dispozitive de
limitare şi stingere a incendiilor ……..…. 37
4.2.2.1.1 …4.2.2.1.37 4.2.2.1 Instalaţii de stins incendii, de
protecţie şi răcire cu apă ……………….. 37
4.2.2.2.1 ….4.2.2.2.16 4.2.2.2 Instalaţii de stins incendii cu
substanţe speciale ………………………. 43
4.2.2.3.1 …4.2.2.3.7 4.2.2.3 Instalaţii speciale de stingere a
incendiilor pe utilaje, echipamente şi
instalaţii tehnologice …………………….. 46
4.2.2.4.1 …4.2.2.4.3 4.2.2.4 Dispozitive şi sisteme de acţionare a
4
uşilor şi obloanelor ……..................…… 47

5
4.2.2.5.1 ….4.2.2.5.6 4.2.2.5 Instalaţii, aparate şi dispozitive
pentru limitarea şi prevenirea incendiilor pe
utilaje, echipamente şi linii tehnologice . 48
4.3.1 …4.3.2 4.3 Dispozitive şi sisteme de evacuare a
fumului şi gazelor fierbinţi …………….. 50
4.4.1 …4.4.2 4.4 Instalaţii de protecţie împotriva
trăsnetului…………………………………. 51
4.5 Dotarea şi echiparea cu stingătoare
şi alte aparate de stins incendii ……..… 51
4.5.1.1 …4.5.1.9 4.5.1 Prevederi comune ………….... 51
4.5.2.1 …4.5.2.6 4.5.2 Tipuri de stingătoare………...... 52
4.6.1 …4.6.8 4.6 Echiparea şi dotarea cu utilaje, unelte şi
alte mijloace de intervenţie.................… 53
4.7.1 …4.7.4 4.7 Asigurarea cu apă şi substanţe pentru
limitarea, întreruperea procesului de
ardere sau pentru protecţia celor din
apropierea focului ……………………….. 54
4.8.1 …4.8.3 4.8 Dotarea cu echipament de protecţie
la locurile de muncă şi a personalului de
intervenţie ………………………………… 54
4.9 Constituirea, organizarea, funcţionarea
şi dotarea serviciilor private de pompieri
civili………………..................…………. 57
4.9.1.1 …4.9.1.5 4.9.1 Constituirea serviciului privat
de pompieri civili ………………………… 55
4.9.2 Dotarea serviciului de pompieri
cu autospeciale, motopompe mobile şi
alte utilaje de stingere şi intervenţie,
echiparea cu aparatură…………………. 56
4.9.2.1.1... 4.9.2.1.9 4.9.2.1 Dotarea cu autospeciale,
motopompe mobile şi alte utilaje de
stingere şi intervenţie …………………… 56
4.9.2.2.1 …4.9.2.2.4 4.9.2.2 Echiparea cu aparatură… 59
4.9.3.1 …4.9.3.6 4.9.3 Rezerve pentru mijloacele de
prevenire şi stingere a incendiilor ………
60
6
4.9.41 …4.9.4.4 4.9.4 Serviciul de pompieri civili –
sediul şi spaţiile pentru serviciul de
pompieri civili …………………………….. 62
Capitolul V
Anexe 63
ANEXA 1 Încadrarea orientativă în categoriile de
informativ pericol de incendiu a principalelor zone,
spaţii, încăperi, clădiri şi instalaţii
tehnologice din industria lemnului …….. 65
ANEXA 2 Lista orientativă a principalelor zone,
informativ spaţii, încăperi, clădiri şi instalaţii
tehnologice din industria lemnului
vulnerabile la incendiu…………………... 73
ANEXA 3 Schemele de organizare a depozitelor
de material lemnos ……………………… 77
ANEXA 4 Suprafeţe maxime admise şi distanţe
de siguranţă împotriva incendiilor …….. 79
ANEXA 5.1 Caracteristicile generale ale
informativ principalelor materii prime şi materiale 85
ce pot fi utilizate în industria lemnului….
ANEXA 5.2 Proprietăţile substanţelor combustibile
uzuale ce pot fi utilizate în industria
lemnului ………………………………….. 91
ANEXA 6 Procese fundamentale privind incendiile,
informativ limitarea şi stingerea acestora ………... 100
ANEXA 7 Domeniul şi eficienţa produselor de
stingere a incendiilor …………………… 106
ANEXA 8 Dotarea uzuală a hidranţilor de incendiu .. 107
ANEXA 9 Tipuri de instalaţii de stingere cu spumă,
clase de inflamabilitate a lichidelor 108
combustibile ………………....................
ANEXA 10 Inventarul instalaţiilor de stingere cu spumă
a incendiilor ……………………............. 110
ANEXA 11 Norme de dotare cu stingătoare, unelte
şi alte mijloace pentru stingerea incendiilor . 113
ANEXA 12 Stingătoare - clasificare şi identificare… 125
7
ANEXA 13 Utilajele, uneltele şi alte mijloace de
intervenţie care compun posturile de
incendiu din incintă, pichetele de incendiu
din parchetele de exploatare forestieră
şi grupuri de acţionare a funicularelor
pasagere din exploatări forestiere …… 128
ANEXA 14 Echiparea şi dotarea orientativă a
informativ construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi
a platformelor amenajate din industria
lemnului cu mijloace tehnice de prevenire
şi stingere a incendiilor …….................. 130
ANEXA 15 Schema bloc tip (de principiu) a fluxului
informativ tehnologic de fabricaţie PAL / MDF şi
indicarea posibilităţilor de echipare cu
mijloace speciale de siguranţă la foc …. 141
ANEXA 16 Principalele acte normative şi reglementări
tehnice din domeniul apărării împotriva
incendiilor şi conexe cu acestea…........ 143

8
CAPITOLUL I

GENERALITĂŢI

1.1 SCOP, DOMENIUL DE APLICARE

1.1.1 Prezentul normativ stabileşte condiţiile tehnice şi nivelele
de performanţă admisibile privind cerinţa de calitate “siguranţa la foc”
a construcţiilor şi instalaţiilor aferente din industria lemnului conform
Legii privind calitatea în construcţii nr. 10/1995;
La lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii
tehnologice din industria lemnului se vor respecta şi prevederile din
Ordonanţa Guvernului României nr. 95/1999 aprobată prin Legea nr.
440/2002.
1.1.2 Prezentul normativ este destinat proiectanţilor,
verificatorilor de proiecte, experţilor tehnici şi responsabililor tehnici cu
execuţia, proprietarilor sub orice titlu şi utilizatorilor precum şi organelor
administraţiei publice potrivit obligaţiilor şi răspunderilor ce le revin în
conformitate cu:
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii;
- Ordonanţa Guvernului României nr. 60/1997 privind
apărarea împotriva incendiilor, modificată şi aprobată prin Legea nr.
212/1997 cu modificările şi completările ulterioare;
- Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării
lucrărilor de construcţii şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordonanţa Guvernului României nr. 95/1999 aprobată
prin Legea nr. 440/2002 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru
utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale;
- Regulamentele de aplicare ale acestor legi şi ordonanţe.
1.1.3 Cerinţa de calitate privind siguranţa la foc pentru
obiectivele din sectorul industriei lemnului impune ca soluţiile adoptate
prin proiectare şi execuţie şi menţinerea în exploatare să asigure în caz
de incendiu următoarele:
- protecţia utilizatorilor ţinând seama de riscul de incendiu;
- limitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi bunuri materiale;
- împiedicarea extinderii incendiilor la vecinătăţi;
- prevenirea avariilor la construcţii şi instalaţii învecinate, în
cazul prăbuşirii clădirii incendiate;
- protecţia echipelor de intervenţie, evacuarea utilizatorilor
şi a bunurilor materiale.
1.1.4 Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii la
9
proiectarea şi realizarea construcţiilor noi de orice fel şi instalaţiilor
utilitare aferente acestora – denumite în continuare ,,construcţii”, la
lucrările de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice
industriale – denumite în continuare ,,lucrări de montaj pentru dotări
tehnologice industriale”, la platformele amenajate şi instalaţiile
tehnologice în aer liber precum şi la schimbarea destinaţiilor
construcţiilor existente, indiferent de forma de proprietate, în sectoarele
industriei lemnului.
1.1.5 La lucrările de amenajări sau schimbări de destinaţie a
construcţiilor existente, atunci când, în mod justificat, nu pot fi îndeplinite
unele prevederi ale normativului, se vor asigura prin proiect măsuri
compensatorii de siguranţă la foc.
1.1.6 Proiectarea şi executarea construcţiilor şi instalaţiilor
aferente din punct de vedere al cerinţei de calitate ,,siguranţa la foc” se
face conform reglementărilor tehnice (normative pentru construcţii şi
instalaţii) în vigoare la acea dată şi precizărilor din prezentul normativ.
1.1.7 Proiectarea şi executarea dotărilor tehnologice din
punct de vedere al rezistenţei la foc şi riscurilor tehnologice industriale
minime la incendiu se face conform reglementărilor tehnice specifice în
vigoare la acea dată şi cu precizările din prezentul normativ.
1.1.8 Referirile făcute la legislaţia generală şi la normele
tehnice, sunt valabile la data elaborării documentaţiilor tehnice.
1.1.9 Prezentul normativ stabileşte de asemenea măsurile
de organizare şi desfăşurare a activităţile de echipare şi dotare cu
mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor (sisteme, instalaţii,
dispozitive, aparate, stingătoare, utilaje, unelte şi alte mijloace de
intervenţie) precum şi constituirea, organizarea, funcţionarea şi dotarea
serviciilor private de pompieri civili în scopul protecţiei eficiente
antiincendiu a construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi platformelor
amenajate precum şi criteriile pentru dotarea şi echiparea unităţilor din
ramura de exploatare şi prelucrare a lemnului indiferent de mărime şi
forma de proprietate.
1.1.10 Activităţile din cadrul industriei lemnului (sectoarele de
exploatare şi prelucrare a lemnului) se referă la:
- Exploatarea forestieră
- Prelucrarea primară a lemnului şi impregnarea lemnului
- Fabricarea de produse stratificate din lemn
- Fabricarea de elemente de dulgherii şi tâmplării pentru construcţii
- Producţia de ambalaje din lemn
- Producţia de mobilier
- Fabricarea instrumentelor muzicale
- Fabricarea articolelor sportive din lemn
Ĩn afară de fabricile sau liniile de prelucrare a lemnului şi secţiile
aferente cu caracter tehnologic, în incintele unităţilor de industrializare a
10
lemnului pot fi întâlnite şi alte obiecte care servesc activitatea de bază,
cu caracter civil sau industrial, cum ar fi:
- pavilioane administrative, birouri, vestiare, grupuri
sociale, săli de expoziţii, cabine poartă, cantine, etc.;
- ateliere sau puncte de întreţinere a utilajelor,
echipamentelor, instalaţiilor, staţii de încărcare acumulatori, garaje-
parcaje, etc.;
- centrale sau puncte termice funcţionând cu diverşi
combustibili (deşeuri de lemn, combustibil lichid, combustibil gazos)
inclusiv gospodăriile de combustibil aferente, staţii de aer comprimat,
posturi de transformare şi tablourile aferente de distribuţie a energiei
electrice, surse şi gospodării de apă, instalaţii de preepurare sau de
epurare a apelor uzate, clădiri pentru serviciile proprii de pompieri,
reţele de utilităţi (apă, energie electrică, energie termică, gaze, aer
comprimat, reţele de canalizare) reţele de transport pneumatic, reţele de
fluide tehnologice, etc.
1.1.11 Prevederile din prezentul normativ nu au caracter
limitativ, urmând să fie dezvoltate şi adaptate, funcţie de noile procese
tehnologice, materiale şi elemente de construcţii şi instalaţii pentru care
sunt efectuate determinări funcţionale şi de comportare la foc precum şi
de apariţia unor mijloace de prevenire şi stingere cu eficienţă mai mare
decât a celor existente.
1.1.12 Materialele şi elementele noi de construcţii şi instalaţii
produse în ţară sau importate se utilizează în conformitate cu
prevederile agrementelor tehnice ale acestora emise conform legii.
1.1.13 Mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor
trebuie să fie avizate tehnic de Inspectoratul General al Corpului
Pompierilor Militari conform prevederilor art. 17 al. 1 lit. e din Legea nr.
121/96 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari,
art. 47 alin. 2 din OG nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor,
modificată şi aprobată prin Legea nr. 212/1997, cu modificările şi
completările ulterioare, art. 8 din Normele generale de prevenire şi
stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr.
775/1998 şi cap. III (art. 10 –15) din Metodologia de certificare a
conformităţii, de agrementare tehnică şi de avizare tehnică pentru
fabricarea, comercializarea şi utilizarea mijloacelor tehnice de apărare
împotriva incendiilor aprobată prin Ordinul ministrului de interne nr.
85/2001.
1.1.14 Echiparea şi dotarea construcţiilor, instalaţiilor
tehnologice şi platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire
şi stingere a incendiilor se face conform criteriilor de echipare şi dotare
din prezentul normativ.
1.1.15 Exploatarea construcţiilor, instalaţiilor tehnologice şi
platformelor amenajate din punct de vedere al prevenirii şi stingerii
11
incendiilor se face conform normelor specifice de prevenire şi stingere a
incendiilor.
1.1.16 Măsurile de siguranţă la foc trebuie să îndeplinească
criteriile şi nivelele de performanţă din prezentul normativ funcţie de
categoria de importanţă, procesele tehnologice, mărimea construcţiilor
şi a platformelor amenajate, riscurile şi pericolele de incendiu,
amplasarea şi timpii operativi de intervenţie a serviciilor de pompieri,
densitatea sarcinii termice de incendiu, rezistenţa şi stabilitatea
construcţiilor în caz de incendiu precum şi din scenariile de siguranţă la foc.
1.1.17 În cazul utilizării unor mijloace din import certificate,
avizate şi/sau agrementate tehnic conform precizărilor din art.1.1.12, se
va asigura compatibilitatea acestora, respectiv posibilitatea de intervenţie
cu echipamentele din dotarea unităţilor şi serviciilor de pompieri.
1.1.18 Proiectarea şi executarea construcţiilor ,instalaţiilor şi
dotărilor tehnologice industriale se fac ţinând cont şi de prevederile din
Normele de prevenire şi stingerea incendiului specifice activităţilor din
sectoarele industriei lemnului, astfel ca regulile şi măsurile prevăzute în
respectivele norme să poată fi duse la îndeplinire.

1.2 TERMINOLOGIE
1.2.1 Unii din termenii folosiţi în prezentul normativ sunt
conform reglementărilor în vigoare şi standardelor SR ISO 8421-1…8 şi
SR EN ISO 13943/2002.

1.3 OBLIGAŢII
1.3.1 Proiectanţii de construcţii, amenajări, echipamente,
utilaje şi instalaţii tehnologice au următoarele obligaţii:
a) să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc
măsurile de apărare împotriva incendiilor specifice naturii riscurilor pe
care le conţin obiectivele proiectate;
b) să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare,
potrivit reglementărilor specifice, autospeciale, accesorii şi alte mijloace
tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor care îndeplinesc condiţiile
de calitate potrivit legii;
c) să întocmească şi să predea beneficiarilor schemele şi
instrucţiunile de funcţionare la parametrii proiectaţi ale dispozitivelor şi
instalaţiilor de prevenire şi stingere a incendiilor, prevăzute în
documentaţii, precum şi reguli necesare de verificare şi întreţinere în
exploatarea acestora.
d) să elaboreze scenarii de siguranţă la foc pentru
construcţiile şi instalaţiile tehnologice, pe baza metodologiei emise de
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari.

12
 1.3.2 Executanţii lucrărilor de construcţii şi montaj de
echipamente şi instalaţii sunt obligaţi:
a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare
împotriva incendiilor cuprinse în proiecte, cu respectarea condiţiilor de
calitate prevăzute de lege;
b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva
incendiilor necesare pe timpul executării lucrărilor şi a efectuării probelor
şi rodajelor mecanice;
c) să pună în stare de funcţiune instalaţiile de prevenire şi
stingere a incendiilor, prevăzute în documentaţiile de execuţie până la
data recepţiei construcţiilor, amenajărilor sau instalaţiilor tehnologice pe
care le-au realizat.
1.3.3 Proprietarii sub orice titlu au următoarele obligaţii:
a) să verifice prin cadre tehnice cu atribuţii de prevenire şi
stingere a incendiilor, cuprinderea în documentaţiile tehnice de execuţie
a obiectivelor de investiţii noi şi a lucrărilor de modernizare, dezvoltare
ori schimbare de destinaţie a măsurilor şi mijloacelor tehnice şi stingere
a incendiilor;
b) să asigure mijloacele financiare necesare precum şi
realizarea integrală şi la timp a măsurilor de apărare împotriva
incendiilor.

13
CAPITOLUL II

CONSTRUCŢII DE PRODUCŢIE ŞI DEPOZITARE,

INSTALAŢII TEHNOLOGICE - CONDIŢII DE PERFORMANŢĂ

2.1 CATEGORIA DE PERICOL DE INCENDIU

2.1.1 Încadrarea orientativă în categoria de pericol de incendiu
a principalelor construcţii, secţii, instalaţii şi obiecte din industria
lemnului este redată în anexa 1.

2.2. PREVEDERI SPECIFICE PE SECTOARE DE ACTIVITATE

2.2.1. DEPOZITE DESCHISE DE MATERIAL LEMNOS
2.2.1.1. Depozitele deschise de material lemnos se împart în
funcţie de materialul lemnos depozitat în următoarele categorii:
- depozite de buşteni
- - depozite de cherestea
- - depozite de alte sortimente (lemn sub 3m
lungime, lemn rotund, lemn despicat, lemn de mină, lemn de celuloză,
lemn de foc, crăci, capete de buşteni ,role deşeuri de lemn, tocătură,
talaş, rumeguş, etc)
- - depozite mixte (cuprinde buşteni, alte sortimente
şi cherestea maxim 100 mc masă lemnoasă)
Depozitele sunt compuse în funcţie de cantitatea de material
depozitat, de suprafaţa disponibilă, operaţiile şi utilajele cu care se
manipulează lemnul în unul sau mai multe sectoare. Sectoarele sunt
formate din una sau mai multe secţii. Secţiile sunt formate din una sau
mai multe grupe. Grupele pot fi formate din una sau mai multe stive sau
grămezi.
După modul de depozitare a materialului lemnos depozitele pot fi:
- cu depozitare ordonată – în stive;
- cu depozitare în vrac – în grămezi;
- cu depozitare combinată – în stive şi grămezi.
2.2.1.2. Suprafaţa grupelor, secţiilor, sectoarelor, depozitelor,
este determinată de suma ariilor ocupate de materialul lemnos şi spaţiile
de siguranţă , căi circulaţie, spaţii verzi etc aferente.
2.2.1.3. Distanţele dintre două grupe, secţii, sectoare de
material lemnos depozitate în aer liber se măsoară între limitele stivelor
sau grămezilor aflate la marginea celor două grupe, secţii sau sectoare.
2.2.1.4. Distanţa între două grupe, secţii sau sectoare de
material lemnos depozitat sub şoproane se măsoară conform
precizărilor ce urmează. Distanţele dintre două grupe , secţii, sectoare
14
de material lemnos depozitat în sistem combinat respectă distanţele de
siguranţă cele mai mari din prezentul normativ.
Depozite de buşteni
2.2.1.5. Depozitele de buşteni se amplasează în aer liber şi pot
cuprinde rampe-platforme de încărcare, descărcare, recepţie, sortare si
secţionare care se asimilează în cadrul depozitului cu o secţie.
În anexa 4 se prezintă suprafeţele maxime admise pentru secţii,
sectoare şi depozit şi distanţele de siguranţă dintre două grupe, secţii
sau sectoare din acelaşi depozit.
Depozite de cherestea
2.2.1.6. Depozitele de cherestea pot fi cu stive amplasate în
aer liber sau sub şoproane.
În cazul în care depozitul cuprinde şi rampe de descărcare
expediţie, sortare, etc acestea se asimilează cu o grupă.
În anexa 4 se prezintă suprafeţele maxime admise pentru
secţii, sectoare şi depozit şi distanţele de siguranţă dintre două grupe,
secţii sau sectoare din acelaşi depozit.
2.2.1.7. În cazul depozitării cherestelei sub şoproane se vor
respecta:
- suprafaţa unui şopron (măsurată pe conturul de depozitare)
şi care se asimilează cu o grupă
- între şoproane se vor respecta distanţele de siguranţă
dintre grupe.
Distanţele se măsoară:
- de la cornişe (streaşină) la şoproane din materiale combustibile.
- de la marginea stivelor la şoproane din materiale
necombustibile, cu condiţia ca distanţa dintre cele două cornişe să fie
de minim 5 m.
Depozite de alte sortimente
2.2.1.8. Depozitarea de alte sortimente se face în grămezi (vrac), în
stive (ordonate), sau combinat, amplasate în aer liber sau sub şoproane.
În cazul în care depozitul cuprinde şi rampe–platforme de
încărcare, descărcare, recepţie, sortare şi secţionare acestea se
asimilează cu o secţie.
În anexa 4 se prezintă suprafeţele maxime admise pentru
secţii, sectoare şi depozit şi distanţele de siguranţă dintre două grupe,
secţii sau sectoare din acelaşi depozit.
Depozite mixte
2.2.1.9. Se admite formarea unui depozit mixt compus din

15
buşteni, cherestea cu o capacitate de maxim 100 mc masă lemnoasă şi
alte sortimente cu condiţia respectării suprafeţelor pe grupe, secţii şi
sectoare specifice fiecărui sortiment şi distanţa de siguranţă cea mai
mare indicată între grupele, secţiile sau sectoarele alăturate, din anexa 4.
2.2.2 CONSTRUCŢII ÎNCHISE PENTRU DEPOZITARE –
DEPOZITE ÎNCHISE
2.2.2.1 Depozitele închise pot avea ca destinaţie:
- stocarea, lotizarea produselor finite în vederea
expediţiei (plăci aglomerate din fibre, din aşchii, placaje, furnire, furnire
îmbinate, mobila, uşi, ferestre, parchet clasic, parchet stratificat,
instrumente muzicale, articole sportive);
- stocarea materiilor prime: plăci aglomerate din
aşchii, din fibre, placaje, furnire, furnire îmbinate, componente din lemn
masiv, panouri din lemn masiv, schelete din lemn;
- stocarea materialelor tehnice: adezivi, făină,
abrazive, coloranţi, feronerii, sticla, piese de schimb, sfoara, materiale
textile: stofa, pânză, piele, scai, PVC, diolen, vată industrială; chingi
cauciucate, etc.
2.2.2.2 Depozitele se amplasează de obicei alipite secţiilor pe
care le deservesc şi se dimensionează în funcţie de necesităţile
producţiei în acord cu normativul duratelor de depozitare.
2.2.2.3 Procesul tehnologic de manipulare şi depozitare se
proiectează astfel ca produsele să parcurgă drumul cel mai scurt de la
intrare la ieşire cu minim de manipulări posibile. Prin proiect se va
prevedea modul de organizare al depozitării cu indicarea modului de
marcare a zonelor de depozitare, lotizare si a căilor de evacuare şi intervenţie.
2.2.2.4 Culoare de circulaţie şi evacuare se prevăd pe direcţie
longitudinală şi transversală.
2.2.2.5 Numărul şi dimensiunile culoarelor de circulaţie şi
evacuare se stabileşte astfel încât să permită trecerea persoanelor şi a
mijloacelor de transport în condiţii de securitate şi de evacuare uşoară
în caz de pericol de incendiu.
2.2.2.6 Înălţimea de depozitare se măsoară de la pardoseală
până la partea superioară a pachetului cel mai de sus depozitat.
2.2.2.7 Măsuri specifice pentru depozite fără stelaje având
stive cu înălţimea de la 6,00 m la 7,20 m:
a) Se prevăd culoare de circulaţie şi evacuare longitudinale şi
transversale. Distanţa între două culoare transversale va fi de maxim 42
m măsurată între axele culoarelor.
b) Culoarele vor avea lăţimea corespunzătoare gabaritelor
mijloacelor mecanizate de transport pentru care au fost proiectate, ele
constituind în acelaşi timp căi de evacuare a produselor şi a utilajelor,
dar nu mai mică de 1,00 m.
16
 c) Culoarele transversale vor avea uşi la cel puţin unul din capete.
d) Depozitele vor avea cel puţin 2 uşi de evacuare amplasate
pe laturi diferite.
e) La exterior uşile se vor racorda la drumurile din incintă, cu
excepţia celor care deservesc rampa CF sau auto.
f) Spaţiile pentru recepţie şi expediţie pentru întocmirea
documentelor şi pentru evidenţa gestiunii se proiectează şi execută
conform normativului P 118.
2.2.2.8 Măsuri specifice pentru depozitele având stive cu
înălţimea peste 6,00 m cu depozitare paletizată:
a) Asigurarea căilor de acces şi a circulaţiilor funcţionale
interioare se face printr-o organizare judicioasă a depozitării, astfel încât
să se reducă posibilităţile de propagare a incendiilor şi să se poată
realiza intervenţia în caz de incendiu.
b) În pereţii exteriori în dreptul culoarelor se prevăd panouri
care se pot demonta uşor în caz de necesitate.
c) Culoarele transversale pentru intervenţie în caz de
incendiu se prevăd la maxim 30 m distanţă.
d) Paletele goale se depozitează într-un spaţiu indicat prin
proiect, pe stelaje metalice sau pe pardoseli în aceleaşi condiţii ca şi
produsele din lemn.
2.2.2.9 Pentru depozitele paletizate se folosesc şi prescripţiile
din normativul C 164.
2.2.3 DEPOZITE DE MATERIALE INFLAMABILE, BUTELII
DE OXIGEN, ACETILENĂ, DIOXID DE CARBON ŞI
BUTOAIE DE CARBID
2.2.3.1 Depozitul de materiale inflamabile se dimensionează
pentru aşezarea butoaielor (peste 20 l/buc) pe un singur rând pe sol şi
a bidoanelor (maxim 20 l/buc) pe un rând pe rafturi până la înălţimea
maximă măsurată de la sol de 2m. Depozitarea recipienţilor se va face
pe grupe de produse:
 produse nitrocelulozice;
 produse acrilice;
 produse poliuretanice;
 produse poliesterice;
 produse U.V.;
 diluanţi diferiţi , lichid de spălare;
 prenadez;
asigurându–se spaţii de circulaţie de 0,60 … 1,00 m între grupe.
2.2.3.2 Nu este permisă depozitarea materialelor care conţin
peroxizi în încăperi cu alte materiale.
2.2.3.3 Pentru depozitarea ambalajelor goale se va prevedea
17
un spaţiu împrejmuit cu plasă de sârmă unde depozitarea va fi prin
suprapunere până la maxim 2 m înălţime.
2.2.3.4 Pentru manipulanţi şi şeful depozitului se prevăd
încăperi speciale în afara depozitului.
2.2.3.5 Depozitul de butelii de oxigen, acetilenă, dioxid de
carbon şi butoaie de carbid se amplasează de regulă lipit de depozitul
de materiale inflamabile cu măsurile corespunzătoare de
compartimentare.
2.2.3.6 Depozitele pentru butelii de oxigen ,acetilenă, dioxid de
carbon şi butoaie de carbid se proiectează şi execută conform reglementărilor
specifice (CD 40 , etc).
2.2.4.1 SECŢII DE PRODUCŢIE
2.2.4.1 Prevederi comune:
a) În vederea protejării motoarelor electrice şi a cablurilor
montate în cuve sau subsoluri contra acoperirii cu materiale combustibile
(rumeguş, talaş, resturi lemnoase etc) prin proiect se vor lua măsuri
pentru accesul la cuve sau subsoluri în scopul întreţinerii curăţeniei lor.
b) Amplasarea utilajelor tehnologice şi echipamentelor de
transport interior se face în aşa fel încât să existe culoare de circulaţie,
care să permită, în caz de incendiu, evacuarea în condiţii optime a
utilizatorilor şi să permită accesul pentru intervenţii. Culoarele se
marchează pe pardoseală, până la uşile de evacuare din clădiri.
c) Instalaţiile de încălzire cu flacără a uleiului diatermic pentru
prese sau uscătoare, se amplasează în încăperi separate.
d) Subsolul construcţiilor sau nivelele superioare nu se
utilizează ca încăperi de producţie, decât dacă sunt prevăzute cu utilaje
de transport pe verticală a materialelor necesare fabricaţiei.
e) Pardoselile trebuie să aibă suprafaţa finisată netedă, plană,
rezistentă la uzură, care să nu producă scântei în timpul circulaţiei.
f) Numărul şi dimensiunile căilor de acces şi evacuare, din
secţiile de producţie, se dimensionează cu respectarea normativului P
118 în aşa fel încât să permită circulaţia utilizatorilor şi mijloacelor de
transport, în condiţii de securitate, de evacuare uşoară în caz de pericol
şi să se asigure căile de acces pentru intervenţii în caz de incendiu.
g) Pentru asigurarea căilor de acces şi de evacuare, marginile
culoarelor se marchează cu o bandă de vopsea albă sau galbenă.
h) Amplasarea utilajelor şi instalaţiilor tehnologice trebuie să
permită să fie create culoare de acces pe lângă elementele de
construcţie pentru intervenţii în caz de incendiu conform normelor în vigoare.
i) În secţiile de prelucrare a lemnului cleiul nu se încălzeşte
cu foc deschis.
2.2.4.2 Fabrici de cherestea:
a) Instalaţiile de topire sau încălzire a substanţelor de impregnare a
18
cherestelei se vor prevedea în încăperi separate de halele de debitare.
b) Atelierele de ascuţit scule tăietoare se amplasează în
încăperi separate de cele pentru prelucrarea materialului lemnos.
2.2.4.3 Fabricile de placaj, panel, furnir, PAL, PFL, MDF, înnobilare:
a) Silozurile şi instalaţiile de filtrare praf uscat rezultat în
urma procesului tehnologic se vor prevedea în exteriorul halei. Fac
excepţie buncărele de stoc şi dozare praf, înaintea maşinilor de aplicat
adeziv, pentru care se iau măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor,
conform prevederilor din capitolele respective.
b) Ventilatorul instalaţiei de exhaustare praf al maşinii de
şlefuit-calibrat plăci se amplasează în exteriorul halei de fabricaţie.
2.2.4.4 Fabrici de chibrituri:
a) Depozitele de clorat de potasiu şi fosfor roşu se
amplasează la distanţele cerute de viteza de propagare a incendiului al
substanţelor respective.
b) Magaziile de produse chimice se vor amplasa la distanţele
corespunzătoare cu pericolul de incendiu al materialelor ce se depozitează.
2.2.4.5 Fabrici şi secţii pentru realizarea produselor finite
(mobilă, instrumente muzicale, articole - ambarcaţiuni de sport şi
agrement, uşi ferestre, panouri):
a) Maşinile de debitare şi frezare a poliuretanului se dotează
cu instalaţii de exhaustare.
b) La debitarea poliuretanului nu se admite utilizarea de fire
metalice supraîncălzite.
c) Zona de aplicare a prenadezului se prevede cu instalaţii de
ventilaţie.
d) Pentru depozitarea rămăşiţelor de materiale textile şi de
umplere din vată şi diolen se asigură dotarea cu containere.
2.2.4.6. Sectoare de finisaj:
a) Uşile de acces se prevăd cu dispozitive de autoînchidere
în poziţia de funcţionare ,,normal închisă“.
b) Culoarele de circulaţie şi spaţiile de depozitare pe flux se
marchează cu vopsea albă.
c) Piesele mobile la mijloacele de transport vor fi din
materiale care să nu producă scântei.
d) În cazul în care maşinile de turnat lac sunt amplasate în
aceeaşi încăpere cu instalaţiile de pulverizare, zona acestora se separă
cu panouri din materiale incombustibile.
e) Pulverizarea lacului se face numai cu aer comprimat,
interzicându-se utilizarea altui gaz.
f) Se va asigura alimentarea cu apă a perdelelor de apă la
cabinele de pulverizare şi la roboţii de pulverizare precum şi interblocarea
sistemului de ventilaţie şi a perdelei de apă cu admisia aerului
comprimat în pistolul de pulverizare.
19
 g) Temperatura din spaţiile de aplicare a lacului (indiferent de
sistemul de aplicare) trebuie să fie menţinută între limitele + 20 C…+ 30 C.
h) În camerele de uscare a panourilor lăcuite trebuie respectate
următoarele condiţii :
 temperatura constantă cuprinsă între limitele + 20 C
… + 30 C.
 umiditatea relativă a aerului 55%… 70 %
 ventilaţie generală în scopul absorbţiei şi evacuării
produselor de natură chimică.
i) Pentru operaţia de şlefuire a panourilor lăcuite cu lac
poliesteric se prevede cameră separată de camera de aplicare a lacurilor.
j) Pentru operaţia de lustruire cu paste abrazive a
panourilor lăcuite se prevede cameră separată de camera de aplicare a
lacurilor.
k) Utilajele de lustruit, se echipează cu instalaţii de
absorbţie şi evacuare a prafului.
l) Instalaţiile de ventilaţie trebuie să asigure evacuarea
gazelor, vaporilor şi prafului, astfel încât în exploatarea normală să se
evite acumularea acestora, care creează pericolul de incendiu sau explozie.
m) Instalaţiile electrice de tip ,,antiex”, se proiectează şi
executată conform normativelor I 7, ID 17, iar pentru evitarea acumulării
sarcinilor electrostatice se vor respecta şi celelalte măsuri din acest normativ.
n) Se va preciza categoria zonelor periculoase (zonarea) în
funcţie de posibilitatea prezenţei amestecului exploziv, conform reglementărilor
precizate în acest capitol.
o) Echipamentele electrice se prevăd în funcţie de
clasificarea amplasamentelor (zonare).

2.3. DISTANŢE DE SIGURANŢĂ ÎNTRE DEPOZITE

DESCHISE DE MATERIAL LEMNOS ŞI
CONSTRUCŢII, INSTALAŢII, CĂI FERATE

2.3.1. DISTANŢE DE SIGURANŢĂ ÎNTRE DEPOZITELE

DESCHISE DE MATERIAL LEMNOS ŞI
CONSTRUCŢII
2.3.1.1. Distanţele de siguranţă împotriva incendiilor dintre
depozitele deschise de material lemnos şi construcţiile vecine, în funcţie
de materialul lemnos depozitat (cantitatea de masă lemnoasă) şi gradul
de rezistenţă la foc al construcţiei sunt indicate în anexa 4.
Distanţa se măsoară de la limita suprafeţei de depozitare
efectivă până la faţada clădirii respective.
2.3.1.2. Depozitele de deşeuri de material lemnos cu volume
până la 10 m3 masă lemnoasă destinate alimentării centralelor termice
20
se amplasează la distanţe nenormate de clădirea centralei termice.
2.3.1.3. La clădiri cu categoriile de pericol de incendiu A şi B
distanţele până la depozitele deschise de material lemnos vor respecta
şi prevederile normativului P 118, considerând depozitul ca o construcţie
de gradul V rezistentă la foc.
2.3.1.4. La clădiri cu categoriile D şi E, de pericol de incendiu
gradul I-II rezistentă la foc cu şarpanta şi suportul învelitorii
incombustibile, distanţele faţă de depozitele deschise de material
lemnos pot fi reduse până la 12 m la cherestea şi 10 m la celelalte depozite.
2.3.1.5. Distanţele de la creşe, grădiniţe, spitale, clădiri pentru
adăpostirea bătrânilor şi clădiri cu săli aglomerate până la depozitele
deschise de material lemnos se majorează cu 25% faţă de cele din
anexa 5 fără a fi mai mici decât distanţele prescrise de normativele
sanitare (OMS 536/97)
2.3.1.6. Distanţele dintre instalaţiile şi utilajele tehnologice
amplasate în aer liber sau în construcţii de gradul I şi II rezistenţă la foc
şi care sunt legate funcţional de depozitul deschis de materiale
lemnoase (cabine de acţionare, retezătoare, despicătoare de lemn,
tocătoare, uscătorii de cherestea etc) nu se normează.
2.3.1.7. Spaţiile de depozitare sub şoproane aferente secţiilor
de semifabricate şi prefabricate se prevăd lipite de secţiile de producţie
cu condiţia prevederii de zid între ele sau independente conform
normativul P 118, şoproanele fiind asimilate cu construcţii închise.
2.3.2. DISTANŢE DE SIGURANŢĂ ÎNTRE DEPOZITELE
DESCHISE DE MATERIAL LEMNOS ŞI INSTALAŢII-
USCĂTOARE DE AŞCHII
2.3.2.1. Distanţele de siguranţă dintre depozitele deschise de
material lemnos si uscătoarele de aşchii, în funcţie de natura materialului
depozitat şi a volumului de masă lemnoasă, sunt date în anexa 4.
Distanţa se măsoară de la limita suprafeţei efective de
depozitare până la faţa camerei arzătorului şi faţa ciclonului de aşchii uscate
2.3.3. DISTANŢE DE SIGURANŢĂ ÎNTRE DEPOZITELE
DESCHISE DE MATERIAL LEMNOS ŞI LINIILE DE
CALE FERATĂ
2.3.3.1. Distanţele de siguranţă dintre depozitele deschise de
material lemnos şi liniile de cale ferată care nu sunt proprii beneficiarului
se stabilesc în funcţie de materialul lemnos depozitat, tipul curent al
locomotivei de tracţiune şi destinaţia liniei de cale ferată conform anexa 4.
Distanţa se măsoară între limita suprafeţei efective de
depozitare până la axa liniei CF.
Distanţele dintre liniile CF de garaj din incintă şi depozitele
deschise de materiale lemnoase nu se normează, se stabilesc în raport
21
cu cerinţele tehnologice. În proiect se va atenţiona ca locomotivele de
manevră cu abur să fie echipate cu parascântei la coşuri iar cele Diesel
să fie echipate cu parascântei la eşapament
2.3.4. DISTANŢE DE SIGURANŢĂ ÎNTRE HALE DE
PRELUCRAREA LEMNULUI ŞI LINIILE DE CALE
FERATĂ
2.3.4.1. Halele de prelucrarea a lemnului în funcţie de gradul
de rezistenţă la foc se amplasează la anumite distanţe de liniile de cale
ferată funcţie de felul liniei de cale ferată şi tipul curent al locomotivei de
tracţiune. Distanţele se dau în anexa 4.
Distanţa se măsoară între faţada halei şi axa liniei CF.
Distanţele între liniile CF de garaj din incintă şi halele de
fabricaţie nu se normează.
2.3.5 DISTANŢE DE SIGURANŢĂ A DEPOZITELOR
ÎNCHISE DE LICHIDE COMBUSTIBILE
2.3.5.1 Depozitele de vopsele, solvenţi, lacuri, lubrifianţi
amplasate în construcţii cu capacităţi de cel mult 50 mc se vor proiecta
conform P 118.
2.3.5.2 Depozitele de lichide combustibile în rezervoare se
proiectează conform reglementărilor tehnice specifice.
2.3.5.3 Distanţele de siguranţă împotriva incendiilor între
depozitele deschise de material lemnos şi rezervoarele de lichide
combustibile sunt conform anexei 4.
2.3.6 DISTANŢE DE SIGURANŢĂ ÎNTRE HALE DE
PRELUCRARE A LEMNULUI ŞI USCĂTOARELE DE
AŞCHII
2.3.6.1 Distanţele de siguranţă dintre halele de prelucrare a
lemnului şi uscătoarele de aşchii se stabilesc în funcţie de gradul de
rezistenţă la foc al halei conform anexei 4.
Când în frontul dinspre uscătorul de aşchii al halei de prelucrare
a lemnului sunt amplasate secţii din categoria A sau B de pericol de
incendiu, distanţele dintre hală şi uscător se vor majora cu 3m.
2.3.7 DISTANŢE DE SIGURANŢĂ LA DEPOZITELE
DESCHISE DE MATERIALE INCOMBUSTIBILE
2.3.7.1. Depozitele cu materiale incombustibile realizate în aer
liber inclusiv şoproanele se amplasează faţă de alte depozite şi
construcţii la distanţe nenormate.
Dacă în depozite sunt materiale incombustibile care însă
produc scântei prin loviri sau pot radia căldură, ele se amplasează faţă

22
de clădiri şi instalaţii de categoria A şi B pericol de incendiu la distanţa
minimă de 10 m.
2.3.8 DISTANŢE DE SIGURANŢĂ ÎNTRE CONSTRUCŢII ŞI
DEPOZITELE DESCHISE ŞI LINIILE ELECTRICE CU
TENSIUNE PESTE 1 KV
2.3.8.1 Distanţele de siguranţă între construcţiile şi depozitele
deschise şi liniile electrice şi construcţiile electroenergetice cu tensiune
peste 1 KV sunt precizate în normativ PE 101- A.
2.3.9 DISTANŢE DE SIGURANŢĂ ÎNTRE CONSTRUCŢII ŞI
DEPOZITE DESCHISE ŞI CĂILE RUTIERE
2.3.9.1 Construcţiile şi depozitele deschise se amplasează în
afara zonelor de siguranţă şi de protecţie a drumurilor naţionale,
judeţene şi comunale stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997
privind regimul drumurilor, republicată cu modificările şi completările
ulterioare.
2.3.9.2 Construcţiile şi depozitele deschise din intravilan se
amplasează în afara zonelor de siguranţă şi de protecţie a străzilor
conform documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului.
2.3.9.3 Distanţele dintre construcţiile şi depozitele deschise şi
drumurile din incinte nu se normează.

2.4. ALCĂTUIRI CONSTRUCTIVE

2.4.1 Clădirile de producţie şi / sau depozitare vor fi alcătuite şi
realizate în aşa fel încât să se reducă la minim riscul apariţiei şi
propagării incendiilor.
Condiţiile minime de performanţă pentru elementele constructive
sunt precizate în normativul P 118.

2.5. INSTALAŢII UTILITARE (AFERENTE CONSTRUCŢIEI

ŞI TEHNOLOGIEI)

2.5.1 INSTALAŢII ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

2.5.1.1 Instalaţiile electrice (forţă, iluminat normal, iluminat de
siguranţă, comenzi, interblocări, alimentare cu energie electrica) se vor
proiecta, executa în conformitate cu prevederile normelor şi
normativelor în vigoare şi anume:
- normativ I 7;
- ghid G P 052;
- normativ ID 17;
- normativ PE 107;

23
 - normativ PE 106.
2.5.1.2 Soluţiile de proiectare, inclusiv alegerea aparatelor,
echipamentelor, materialelor vor ţine seama şi de gradul de rezistenţă la
foc (combustibilitate) ale elementelor de construcţii care sunt în contact
direct sau se află în vecinătatea elementelor de instalaţii electrice.
2.5.1.3 Instalaţiile electrice vor fi executate numai de către
unităţi sau personal specializat.
2.5.1.4 Racordarea de noi consumatori la instalaţiile
electroenergetice existente, se face numai cu avizul furnizorului de
energie electrică.
2.5.1.5 Toate utilajele şi aparatele electrice trebuie să fie
prevăzute cu plăcuţe pe care să fie indicate caracteristicile electrice.
2.5.1.6 Tablourile electrice ca şi aparatele de comandă şi
protecţie montate separat, vor fi prevăzute cu carcase de protecţie cu
grade de protecţie corespunzătoare mediilor tehnologice în care
funcţionează.
2.5.1.7 Instalaţiile electrice aferente depozitelor de materiale
vor fi prevăzute cu posibilităţi de deconectare din exterior.
În secţiile cu pericol de explozie (categoriile A sau B) precum şi
în depozitele de materiale nu se vor monta coloane pentru alimentarea
cu energie electrică a tablourilor electrice de distribuţie ale altor secţii.
2.5.1.8 Montarea conductelor şi aparatelor electrice direct pe
materiale combustibile se face în condiţiile prevăzute de normativul I 7.
2.5.1.9 Legarea conductelor electrice izolate se va face în cutii
de legătură, doze, manşoane. Conductele din cupru sau oţel se vor lega
prin răsucire sau matisare, cositorire sau cleme. Conductele din
aluminiu se leagă prin cleme speciale iar pentru secţiuni peste 10 mm 2.
prin sudură.
2.5.1.10 În secţii cu pericol de explozie, se va evita montarea
de doze de ramificaţie, prin executarea legăturilor fie în aparate, fie în
corpurile de iluminat. În caz contrar, se vor folosi numai doze în
construcţie antiexplozivă.
2.5.1.11 Proiectarea şi execuţia instalaţiilor de protecţie prin
legarea la pământ, se vor face:
- pentru protecţia contra tensiunilor de atingere în caz
de defect la echipamentele electrice conform I 7;
- pentru protecţia la trăsnet şi a descărcărilor sarcinilor
electrostatice, conform I 20;
- pentru protecţia contra electrocutărilor conform
STAS 12604;
- pentru reducerea riscurilor de incendiu generate
de încărcări electrostatice conform DGPSI – 004.
2.5.1.12 Carcasele metalice ale aparatelor, tablourilor electrice,
motoarelor electrice se vor lega la pământ, folosindu-se conductoare cu
24
secţiuni corespunzătoare normelor în vigoare şi schemele de legare la
pământ conform grupului SR CEI – 364/1…7.
2.5.1.13 Carcasele corpurilor maşinilor, aparatelor şi utilajelor
producătoare de praf combustibil, se vor lega la pământ. Legarea la
pământ este obligatorie atât pentru transmisiile şi arborii de maşini, cât
şi pentru conductele prin care se transportă amestecuri praf – aer.
2.5.2 INSTALAŢII ELECTRO-ENERGETICE
2.5.2.1 Instalaţiile electroenergetice se proiectează şi execută
în conformitate cu prevederile normelor şi normativelor în vigoare şi anume:
- normativ PE 009;
- normativ PE 107;
- normativ PE 101;
- normativ PE 104;
- instrucţiuni PE 101 A
2.5.2.2 Ventilarea încăperilor în care se găsesc instalaţii de
distribuţie trebuie să asigure o temperatură care să nu depăşească
valoarea maximă admisă a mediului pentru aparatajul montat în aceste
încăperi. În cazul în care această temperatură nu poate fi asigurată prin
ventilaţia existentă, se vor stabili prin instrucţiuni tehnice interne curbele
de încărcare maximă admisibilă a instalaţiei de distribuţie respectivă, în
funcţie de depăşirea de temperatură.
2.5.2.3 Transformatoarele electrice în ulei, nu se vor instala în
încăperi de distribuţie electrică, săli de conexiuni, etc.
2.5.2.4 Uleiul de transformator trebuie să corespundă normelor
interne sau standardelor prevăzute de constructor în cartea tehnică. La
transformatoarele care se repară se vor folosi uleiuri nepoluante (fără
PCB sau PCT).
2.5.2.5 Pentru evacuarea uleiului, în cazul explodării sau a
fisurii cuvei, se vor amenaja recipiente sau gropi corespunzătoare,
necesare colectării lui. Uleiul nu va fi dirijat, sub nici o formă la reţelele
de canalizare.
2.5.2.6 Dispozitivele de acţionare a întrerupătoarelor trebuie
scoase în afara celulelor, fiind bine fixate de elementele de construcţie
şi legate la pământ.
2.5.2.7 Înfăşurările secundare ale transformatoarelor de
tensiune vor fi protejate împotriva scurtcircuitelor prin siguranţe sau
întrerupătoare automate.
2.5.2.8 La aparatele cu ulei mult, prevăzute cu selectoare de
ulei sau praguri de reţinere, se vor lua măsuri în vederea împiedicării
scurgerii uleiului în canalele de cabluri.
2.5.2.9 Se interzice cu desăvârşire accesul persoanelor străine
în incinta staţiilor şi a posturilor de transformare electrice. Orice
intervenţie pentru control, întreţinere, etc. la acestea se va face numai
25
de către personal de specialitate autorizat.
2.5.3 INSTALAŢII DE VENTILAŢIE, INSTALAŢII DE TRANSPORT
PNEUMATIC
2.5.3.1 Instalaţiile de ventilaţie şi climatizare se proiectează şi
execută conform normativului I 5 şi următoarelor:
a) Încăperile în atmosfera cărora se degajă substanţe volatile
sau explozive vor avea ventilaţie naturală sau mecanică care să asigure
evacuarea gazelor, vaporilor, prafului, pulberilor şi a deşeurilor combustibile,
astfel încât la exploatarea normală să se evite posibilitatea de
acumulare a acestora şi pericolul de incendiu sau explozie;
b) Prizele de aer pentru ventilare vor fi prevăzute cu
plasă de sârmă sau grătare, care să împiedice pătrunderea de corpuri
străine, animale, etc.
c) Amplasarea în încăperi a gurilor de absorbţie ale
instalaţiilor de ventilaţie se va face funcţie de greutatea specifică a
gazelor de evacuat; la instalaţiile de ventilaţie locală, aceste guri se
amplasează cât mai aproape de locul de formare a vaporilor;
d) Ventilatoarele care servesc instalaţiile de evacuare
a aerului încărcat cu vapori de diluant vor fi în construcţie Ex, cu
electromotoarele amplasate în afara tubulaturii.
e) Instalaţiile de ventilaţie evacuare aferente cabinelor
de pulverizare ecologice cu filtru sec inerţial vor fi prevăzute cu
micromanometru în scopul urmăririi gradului de colmatare a filtrului
f) Depozitele de lubrifianţi se prevăd cu instalaţie de
ventilaţie care să funcţioneze numai în timpul lucrului, în depozit. Se va
introduce mecanic aer în fiecare cameră în partea superioară şi se va
evacua prin partea inferioară prin jaluzele de suprapresiune;
g) La staţii şi posturi de transformare, ventilarea
încăperilor în care se găsesc instalaţii de distribuţie trebuie să asigure o
temperatură care să nu depăşească valoarea maximă admisă de
aparatajul montat în aceste încăperi;
h) La atelierele de întreţinere si reparaţii auto, în
încăperile de degresare, curăţire şi spălare trebuie să se asigure o
bună aerisire (hote de aspiraţie montate deasupra băilor, instalaţii
mecanice de ventilaţie, etc).
i) Pereţii interiori ai canalelor de ventilaţie trebuie să
fie netezi iar coturile să aibă o rază de racordare suficientă pentru a se
evita depunerea prafului.
j) Paletele ventilatoarelor de la instalaţiile de
ventilaţie - prin care se vehiculează vapori combustibili sau inflamabili -
vor fi executate din materiale neferoase (bronz, alamă, aluminiu, etc.).
k) La instalaţiile de ventilaţie care prezintă pericol de
incendiu sau explozie se vor mai respecta următoarele:
26
 - diametrul tubulaturii de aspiraţie va fi astfel
dimensionat încât să se poată asigura curăţirea ei fără dificultate;
- conductele de ventilaţie vor fi bine executate
pentru a nu permite scăpări de particule şi de vapori inflamabili;
- în cazul când canalele de aspiraţie sunt dispuse
sub podea, grătarele care se află deasupra acestora se vor executa din
lemn sau din alte materiale ce nu produc scântei la lovire.
l) În secţiile deosebit de periculoase, instalaţiile de
ventilaţie vor fi prevăzute cu dispozitive corespunzătoare de blocare în
caz de incendiu şi de semnalizare a încetării funcţionării acestora.
m) Se interzice montarea în interiorul canalelor de
ventilaţie a conductelor de lichide sau gaze combustibile. Se interzice
montarea în interiorul canalelor prin care se transportă praf, vapori sau
gaze combustibile a conductelor de încălzire precum şi a conductelor electrice
n) Gurile de evacuare a aerului viciat ale instalaţiilor
de ventilaţie, vor fi amplasate faţă de prizele de aer curat la minimum 8
m distanţă pe orizontală sau la minim 5 m diferenţă de nivel pe verticală
o) Ventilatoarele se montează pe fundaţie (suport)
elastic, iar legătura la tubulatură se face flexibilă.
2.5.3.2 Instalaţiile de transport pneumatic se vor proiecta şi
executa respectând:
a) Nu se vor utiliza instalaţii comune, pentru
exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor
inflamabili cu cele pentru evacuarea prafului de la utilajele de şlefuit,
polizat, etc. care produc scântei.
b) Prevederea canalelor de transport pneumatic din
materiale greu combustibile se face numai în cazurile în care procesul
tehnologic sau funcţional nu generează materiale care pot declanşa un
incendiu;
c) În secţiile de categoriile A, B şi C de pericol de
incendiu cu praf, canalele instalaţiilor de transport pneumatic se
proiectează din materiale incombustibile;
d) În interiorul canalelor de transport pneumatic nu e
permisă montarea a nici un fel de conducte termice, cabluri electrice, etc.;
e) Amplasarea ventilatoarelor, filtrelor, cicloanelor,
silozurilor şi buncărelor se face:
- în încăperi proprii, executate numai din elemente
necombustibile, cu accesul direct din exterior sau din alte încăperi fără
pericol de incendiu. Se admite comunicarea şi cu încăperi ce prezintă
pericol de incendiu în situaţii impuse de cerinţe tehnologice, caz în care
se prevăd uşi rezistente la foc echipate cu dispozitive de auto închidere;
- direct în secţiile de producţie respective, atunci
când această soluţie e impusă de procesul tehnologic şi sunt
corespunzător realizate care conduce la economii importante de energie
27
termică şi electrică, precum şi atunci când sunt prevăzute în procesul de
producţie tipuri de maşini cu instalaţii proprii de aspiraţie locală;
- în exterior în dreptul unui panou de perete fără
goluri sau la o distanţă minimă de 5 m de clădiri de gradul I şi II, şi la 10
m la cele de gradul III, IV, excepţie făcând ventilatoarele care pot fi
montate în exteriorul clădirii fără alte condiţii;
f) Amplasarea în secţiile de producţie a cicloanelor
sau filtrelor aferente instalaţiilor de transport pneumatic se face cu
respectarea următoarelor condiţii:
- ciclonul, în caz că evacuează aerul direct în
atmosferă , trebuie să aibă conducta de evacuare dotată cu căciulă cu
jet vertical scoasă în afara halei;
- aerul filtrat, la ieşirea din filtru să nu aibă (la metru
cub) o cantitate de particule de praf mai mare decât 30% din
concentraţia de pulberi maximă admisă în atmosfera zonei de muncă
indicată de OMS 1957/1995;
g) Filtrele şi cicloanele să fie din materiale
incombustibile, iar sacii filtrelor vor fi greu combustibili sau ignifugaţi;
h) La instalaţiile de transport pneumatic a
rumeguşului, talaşului şi aşchiilor, înainte de ventilator se prevede un
separator de corpuri grele;
i) Conductele de exhaustare ce traversează pereţii
despărţitori antifoc şi cei contra exploziilor vor fi prevăzute într-o parte
şi alta a zidului cu clapete de separaţie (şibăre) în condiţii de perfectă
etanşeitate şi care vor fi acţionate automat sau manual în caz de
incendiu. Poziţiile ÎNCHIS-DESCHIS ale clapetelor vor fi marcate încât
să fie vizibile şi să se poată controla uşor.
j) Se recomandă ca pe traseul principal, înainte de
echipamentele de separare ale instalaţiilor de transport pneumatic, să
se prevadă sisteme pentru detectarea particulelor incandescente din
fluxul de material, care vor comanda dispozitive de limitare a propagării
lor (de stingere, de deviere spre zone nepericuloase, etc.). Fac excepţie
de la această prevedere instalaţiile care transportă material lemnos cu
umiditate mai mare de 40%.
k) Conductele de transport pneumatic care transportă
cantităţi mari de praf de lemn (la fabricile de făină de lemn, la maşinile
de şlefuit de la fabricile de PAL, la fabricile de PFL uscat, etc.) vor fi
prevăzute la coturi capace de explozie cu membrană.
l) La fabricile de făină de lemn, toate secţiile trebuie
să fie prevăzute cu instalaţii de ventilaţie de evacuare cu introducere de
aer proaspăt.
m) Separatoarele de particule din aerul de transport
pneumatic (cicloane, filtre) vor fi echipate cu ecluze rotative, interblocate
cu ventilatorul instalaţiei respective.
28
 n) Ventilatoarele se montează pe fundaţie (suport)
elastică, iar legătura la tubulatură se face cu racord flexibil.
2.5.4 INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE
2.5.4.1 Proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire se
face conform normativului I 13.
2.5.4.2 Nu sunt permise în încăperi de categoriile de pericol de
incendiu A, B şi C sistemele de încălzire cu foc deschis sau cu
suprafeţe incandescente.
2.5.4.3 La fabricile de mobilă, temperatura în spaţiile de
aplicare a lacurilor, indiferent de sistemul de aplicare, trebuie să fie
cuprinsă în limitele + 20 C şi + 30 C.
2.5.4.4 Încălzirea în depozite de materiale inflamabile se face
cu convectoradiatoare amplasate pe perete la 2,5 m înălţime. Parametrii
agentului termic se aleg astfel încât temperatura pe suprafaţa corpurilor
de încălzire să fie sub limita de aprindere a substanţelor depozitate.
Temperatura minimă asigurată va fi + 5 C, iar cea maximă nu va depăşi, în
orice condiţii, + 25 C. Încălzirea cu sobe, reşouri, aparate electrice sau
cu flacără nu este admisă.
2.5.4.5 În încăperile cu degajări de praf combustibil nu se
montează corpuri de încălzire cu aripioare sau corpuri de încălzire care
permit acumularea prafului pe ele.
2.5.4.6 În secţiile de finisaj, instalaţia de încălzire şi agentul
termic se aleg în funcţie de temperatura de aprindere a substanţelor din
încăperile respective; conductele şi corpurile de încălzit trebuie să aibă
temperatura pe feţele exterioare sub limitele care ar putea provoca
aprinderea substanţelor cu care pot veni în contact.
2.5.4.7 La trecerea conductelor instalaţiilor de încălzire prin
pereţii şi planşeele secţiei de finisaj acestea trebuie să fie izolate cu
materiale incombustibile.
2.5.5 INSTALAŢII TERMOENERGETICE
2.5.5.1 Instalaţiile termoenergetice indiferent de natura
combustibilului utilizat se vor proiecta, executa şi exploata în
conformitate cu normativele specifice.
2.5.5.2. Sala cazanelor trebuie să permită montarea,
exploatarea, repararea şi verificarea cazanelor în condiţii normale de
lucru şi de securitate.
La cazanele cu presiunea nominală a aburului mai mare de
0,07 MPa (0,7 bar) sau temperatura maximă a apei fierbinţi mai mare de
115C se utilizează prescripţiile PT ISCIR C 1.
La cazanele de abur care nu intră în incidenţa PT-ISCIR C 1
se aplică PT-ISCIR C 30, PT-ISCIR C 31.
29
 Pentru centralele termice echipate cu cazane de apă fierbinte
având puterea unitară sub
6 MWt şi cele echipate cu cazane de abur cu presiunea până la
8 bar sau având capacitatea termică sub 6 t/h se poate utiliza şi
normativul I 13 .
2.5.5.3. Pereţii, planşeele, uşile, ferestrele şi acoperişul săli
cazanelor trebuie să fie construite din materiale incombustibile,
rezistente la foc, conform prevederilor normativului P 118, cu excepţiile
prevăzute în normativele în vigoare.
2.5.5.4 Instalaţia de tiraj trebuie astfel concepută încât să se
evite ieşirea limbilor de flacără sau a gazelor arse fierbinţi în sală prin
neetanşeităţi, vizor sau guri de alimentare. Cazanele cu instalaţii proprii
pentru arderea combustibililor trebuie echipate cu clapă de explozie cu
excepţiile prevăzute în normative.
2.5.5.5 Toate utilajele din sala cazanelor trebuie legate la
centura de punere la pământ, iar coşul de fum, buncărele metalice
înalte şi cicloanele de pe acestea trebuie protejate contra descărcărilor
atmosferice.
2.5.5.6 Praful de lemn se arde numai în instalaţii speciale. În
cazul în care volumul focarului permite, se recomandă arderea prin
insuflare a prafului şi a rumeguşului rezultat din prelucrări.
La proiectarea instalaţiilor de ardere a prafului de lemn, se va
ţine seama de prescripţiile tehnice ale producătorului echipamentului.
Instalaţiile de alimentare cu praf de lemn şi rumeguş se concep
şi se exploatează astfel încât să se evite scăpările de praf prin neetanşeităţi.
Acestea se echipează cu dispozitive de siguranţă care să
împiedice întoarcerea şi propagarea flăcării din focar în instalaţia de
alimentare precum şi cu dispozitive de interblocaj cu instalaţia de ardere
şi cu instalaţia de exhaustare a cazanului deservit.
Nu se admite arderea prafului de lemn şi a rumeguşului fără o
flacără auxiliară de întreţinere dată de arderea hidrocarburilor sau de
stratul de deşeuri de pe grătar.
2.5.5.7. Transportul combustibilului lemnos în interiorul centralei
se face cu instalaţii adecvate funcţie de tipul sau modul de preparare al
acestuia (pneumatic, benzi transportoare, şnecuri) concepute astfel
încât să se împiedice scurgerea rumeguşului şi prafului prin
neetanşeităţi.
Sistemul de alimentare cu combustibil lemnos al cazanului se
realizează astfel încât să se evite aprinderea combustibilului prin
transmiterea scânteilor sau flăcărilor de la combustibilul aprins din
instalaţia de ardere.
2.5.5.8. La centralele termice prevăzute cu buncăre deasupra
cazanului şi cu tubulaturi de la buncăr la gura cazanului se prevăd
dispozitive pentru separarea tubulaturii de buncăr, pentru a se împiedica
30
aprinderea combustibilului.
2.5.5.9. Centralele termice având drept combustibil deşeuri de
lemn trebuie prevăzute cu instalaţii eficiente de reţinere a particulelor
solide incandescente înainte de evacuarea gazelor de ardere în
atmosferă.
2.5.5.10. Proiectarea şi executarea centralelor termice
funcţionând pe alţi combustibili, decât lemnul, precum şi a depozitelor
de lichide combustibile în rezervoare se face conform reglementărilor
tehnice specifice
2.5.5.11. Rezervoarele pentru consum zilnic vor fi prevăzute cu
conducte de preaplin conducte de aerisire şi indicatoare de nivel. La
aceste rezervoare nu se vor instala indicatoare de nivel din sticlă
2.5.5.12. Circuitul de alimentare a arzătoarelor cu gaze de la
cazanele ale căror instalaţii funcţionează cu o presiune de lucru de
peste 5000 mm coloană apă va fi prevăzut cu un sistem de protecţie
care să întrerupă rapid debitul de gaze atunci când presiunea scade sub
limita la care flacăra poate deveni instabilă sau în cazul când flacăra de
control se stinge.
2.5.5.13. Circuitul de alimentare al fiecărui rezervor de consum
zilnic va fi prevăzut cu două ventile montate în serie dintre care unul cu
acţionare manuală. Poziţia ventilelor ,,închis” sau ,,deschis” trebuie
marcată vizibil.
2.5.5.14. Pompele de vehiculare a lichidelor combustibile
trebuie să respecte următoarele condiţii:
a) Să corespundă condiţiilor de temperatură şi presiune.
b) Pompele care pot genera presiuni mai mari decât
acelea de regim vor fi prevăzute cu supape de siguranţă pe conductele
de refulare a pompelor. Supapele de siguranţă vor avea evacuările
legate la conductele de aspiraţie ale pompelor.
c) În cazurile speciale când din lipsă de motoare
electrice în construcţie antiexplozivă, este necesară antrenarea
pompelor cu motoare de tip obişnuit, acestea vor fi amplasate într-o
încăpere separată, despărţită de compartimentul pompelor printr-un
perete plin, cu o limită de rezistenţă la foc de cel puţin două ore, iar
golurile de trecere a axelor se vor proteja prin cutii de etanşare
d) Curelele utilizate pentru transmisiile motor-pompă
vor fi obligatoriu trapezoidale. Dispozitivele de întindere vor fi mecanice
( glisiere, role de întindere, etc).
2.5.6. INSTALAŢII SANITARE, DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI
CANALIZARE
2.5.6.1 Instalaţiile sanitare se proiectează şi execută conform
normativului I 9 şi altor reglementări specifice cum ar fi:
- normativ NP003;
31
 - normativ I 1;
- ghid P 96;
- instrucţiuni IE – Ip 70;
- normativ I 22;
- instrucţiuni tehnice I 30.
2.5.6.2 Canalizările industriale, instalaţiile de preepurare şi
staţiile de epurare pentru apele uzate care prezintă posibilitatea de
emanare a gazelor cu pericol de explozie sau pot arde în contact cu
focul deschis, scurgerile de produse petroliere, ape uzate cu substanţe
combustibile, ape cu acetilenă, se proiectează şi execută cu
respectarea prevederilor specifice din normele şi standardele de
specialitate.
La reţele de canalizare din incinte şi din afara incintelor
industriale, când este necesar, se prevăd cămine cu închidere hidraulică
în scopul prevenirii incendiilor – conform STAS 9561.
2.5.6.3 Evacuarea apei din răcirea echipamentelor şi utilajelor
se face astfel ca să permită observarea curgerii şi posibilităţii de
control a temperaturii (pâlnii, robineţi de purjare, etc).
2.5.6.4 Robinetele consumatorilor tehnologici permanenţi care
se preconizează a fi închişi în caz de incendiu se montează pe cât
posibil grupat, în locuri vizibile şi uşor accesibile, prevăzute cu iluminat
de siguranţă şi se marchează cu tăbliţe indicatoare.
2.5.7. INSTALAŢII DE AER COMPRIMAT
2.5.7.1 Instalaţiile de aer comprimat se proiectează şi se
execută în conformitate cu normativele specifice.
2.5.7.2 Toate instalaţiile de aer comprimat trebuie să fie
prevăzute cu sisteme de răcire a aerului şi de curăţire a uleiului din
aerul comprimat.
2.5.7.3 Toate instalaţiile de aer comprimat se prevăd cu sisteme
centralizate de control a parametrilor funcţionali şi cu mijloace de
avertizare pentru depăşirea temperaturii aerului comprimat şi a apei de
răcire acolo unde este cazul.
2.5.7.4 Pe reţelele de distribuţie a aerului comprimat se
montează clapete de siguranţă cu eşapare rapidă în atmosferă
deasupra clădirilor, telecomandate la semnalizarea depăşirii
temperaturii în reţea, prin intermediul unor sesizori de temperatură
montaţi în diferite puncte, ale căror informaţii centralizate ajung în staţia
de compresoare.
2.5.7.5 Panta conductelor de aer comprimat se alege astfel
încât să fie evitată orice depunere de ulei şi apă. Condensatul cu ulei şi
apă se colectează şi purjează prin separatoare de condensat şi ventile
de purjare.
2.5.7.6 Instalaţia de aer comprimat se concepe astfel ca să
32
permită introducerea unei soluţii de sodă caustică ( 5…10%) în
circuitele de aer comprimat în vederea spălării anuale
2.5.7.7 Conductele de aer comprimat şi rezervoarele tampon se
leagă la pământ
2.5.7.8 Pe conductele de alimentare cu aer comprimat a
pistoalelor de pulverizare de la cabinele de pulverizare, se montează
ventile electromagnetice de închidere ce se interblochează cu
ventilatorul şi pompa de apă ale cabinei de pulverizare respective, astfel
încât să nu se poată pulveriza, când ventilatorul sau pompa sunt oprite.
2.5.7.9 Dacă tehnologic este prevăzută pulverizarea nitrolacului
la cald, aerul comprimat se va încălzi la cel mult + 50 C.
2.5.7.10 Conductele de aer comprimat componente ale unei
reţelele exterioare, nu se izolează împreună cu alte conducte.
2.5.7.11 Înainte de intrarea aerului în rezervoarele tampon de
aer se montează răcitoare finale. Dimensionarea acestora se face astfel
încât să nu se depăşească temperatura de + 60 C. După rezervoarele
tampon se montează filtre de ulei.
2.5.7.12 Temperatura aerului din reţeaua de distribuţie trebuie
să fie cu cel puţin 75 C mai scăzută decât temperatura de aprindere a
uleiului folosit pentru ungerea compresoarelor
2.5.7.13 Uşile şi ferestrele staţiei de compresoare, trebuie să se
deschidă în exterior.
2.5.7.14 Prizele de aer proaspăt pentru alimentarea
compresoarelor trebuie să fie ferite de surse de gaze combustibile sau
de vapori inflamabili.
2.5.7.15 Este interzisă amplasarea conductelor din reţeaua de
aer comprimat, în vecinătatea focurilor deschise, sau lângă surse de căldură.

2.6 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ELECTRICITĂŢII STATICE

ŞI A DESCARCĂRILOR ELECTRICE ATMOSFERICE
2.6.1 Instalaţiile de paratrăsnet şi de protecţie împotriva
electricităţii statice se vor proiecta şi executa conform I 20 ; STAS
12.604 / 4 şi STAS 12.604 / 5 şi DGPSI – 004.
2.6.2 Măsurile de protecţie împotriva electricităţii statice se vor
proiecta conform STAS 12604/5, STAS 12762, STAS 12802 şi STAS
12888.
2.6.3 Instalaţiile de paratrăsnet existente care nu corespund
prevederilor normativului, se vor pune de acord la prima reparaţie sau
reproiectare, extindere, modificare, etc.
2.6.4 Vor fi legate la pământ, conform reglementărilor, toate
echipamentele, conductele, utilajele prin care se vehiculează substanţe
din care pot rezulta încărcări cu sarcină electrostatică, cât şi toate
părţile metalice ale echipamentelor electrice şi construcţiile metalice
33
conexe care în mod normal nu sunt sub tensiune, dar care accidental ar
putea ajunge în această situaţie.
2.6.5 La tubulatura de exhaustare sau ventilaţie în care se
utilizează burdufuri de materiale textile, plastice, etc se vor executa
sisteme de echipotenţializare între părţile bune conductoare de
electricitate
2.6.6 Realizarea legăturilor mobile la pământ (recipienţi,
pistoale de pulverizare, etc.) se va face cu conductoare din cupru
flexibile (multifilare de minim 6 mm 2) neacoperite cu izolaţie, ca
deteriorarea fizică să poată fi uşor observată. Legarea la pământ trebuie
făcută printr-un contact ferm.

34
CAPITOLUL III

CĂI DE COMUNICAŢIE
3.1 Drumurile din incinta întreprinderilor, a depozitelor
deschise precum şi grupurilor de clădiri social–administrative se vor
proiecta astfel încât să permită circulaţia, intervenţia maşinilor de luptă
împotriva incendiilor (gabarite, trasee, declivităţi , etc.) avându-se în
vedere ca:
- fiecare construcţie să fie deservită de un drum;
- clădirile înalte, clădirile industriale blindate şi cele monobloc
să fie prevăzute cu drumuri pe cel puţin două laturi;
- clădirile închise pentru depozitarea materialelor din clasele
P 2 – P 4 (conform normativ P118) cu stive înalte (peste 6m).
- fiecare sector al depozitelor deschise de materiale solide
combustibile, să fie deservite de drumuri sau benzi libere de intervenţie
pe cel puţin trei laturi.
3.2 Dacă din procesul funcţional nu rezultă necesitatea unor
drumuri pentru circulaţia curentă la anumite obiective, accesul maşinilor
de intervenţie se poate asigura prin fâşii libere de teren cu lăţimea
minimă de 3,5 m, astfel nivelate încât să se asigure scurgerea şi
îndepărtarea apelor de pe ele. Atunci când terenul natural nu oferă
condiţii de acces pe orice vreme, fâşiile de teren vor fi consolidate
corespunzător (balast, piatră spartă, etc.).
Fâşiile libere de teren destinate circulaţiei în caz de incendiu se
prevăd în documentaţii, luându-se totodată măsuri pentru protecţia
construcţiilor subterane pe care le întretaie (canale, cămine, reţele
subterane de termoficare, etc.) şi vor fi marcate vizibil pe teren.
3.3 Drumurile trebuie să formeze de regulă o reţea inelară
(în circuit închis) şi să asigure accesul fără obstacole, pe distanţa cea
mai scurtă, către toate construcţiile, depozitele deschise de materiale
combustibile şi sursele de apă (bazine, rezervoare, hidranţi, rampa de
alimentare cu apă a utilajelor mobile de stins incendiu, etc).
3.4 La capătul drumurile în sistem înfundat sau mixt, se vor
prevedea spaţii minime necesare pentru întoarcerea autospecialelor de
stins incendiu. Spaţiile minime de întoarcere pot fi asigurate prin:
- executarea capetelor ramificaţiilor carosabile în formă
de ,,T ” cu aripile de minimum 15 x 4 m, racordate cu drumul. Raza de
racordare măsurată până la marginea părţii carosabile, trebuie să fie de
minimum 9 m.
- platforme cu laturile de 15 x 15m la alte zone care să
permită întoarcerea autospecialelor de stins incendiu.
35
 Prevederea platformelor de întoarcere nu este obligatorie la ramificaţii
care au lungimi mai mici de 100 m şi care au tăbliţe semnalizatoare.
La drumurile de acces la construcţii care au încrucişări de nivel
cu linii de cale ferată pe care se pot gara vagoane, trebuie să se
prevadă o a doua posibilitate de traversare la o distanţă cel puţin egală
cu lungimea unei garnituri care circulă în mod obişnuit pe linia respectivă.
Un drum poate deservi o construcţie dacă distanţa între
marginea zonei carosabile până la construcţie este maxim 25 m şi dacă
între construcţie şi drum nu exista alte construcţii sau instalaţii care să
împiedice intervenţia în caz de incendiu pe o lungime mai mare de 50 %
din latura construcţiei deservite de drum.
3.5 Drumurile cu o singură bandă de circulaţie cu lungimi mai
mari de 150 m vor fi prevăzute cu spaţii de încrucişare, cu partea
carosabilă de minimum 6 m lăţime şi 20 m lungime.
Distanţa dintre două spaţii de încrucişare (măsurată între axele lor
transversale) va fi de regulă de 150 m şi poate fi mărită la maximum 200 m,
atunci când se asigură vizibilitatea de la un spaţiu de încrucişare la celălalt.
3.6 Ramificaţiile de drumuri pot fi considerate ca spaţii de
încrucişare dacă se asigură pe unul din drumuri o parte carosabilă de
minimum 6 m lăţime şi 20 m lungime.
3.7 Gabaritul părţii carosabile a drumurilor industriale trebuie
să asigure spaţiu de liberă trecere cu înălţime de cel puţin 4,50 m şi
lăţime care să depăşească cu 0,50 m în fiecare parte marginile părţii
carosabile. Când aceste condiţii nu sunt îndeplinite se va asigura o
reţea de drumuri adiacente care să asigure circulaţia autospecialelor în
condiţiile prevăzute în acest capitol şi prevăzute cu tăbliţe indicatoare.
În curbe, lăţimea de 0,50 m se majorează la 0,70 m pe fiecare parte.
Acest gabarit va trebui să fie asigurat de toate conductele
aeriene, estacadele, pasarelele şi podurile ce traversează drumul. La
trecerea drumului pe poduri sau podeţe se vor respecta gabaritele
pentru poduri stabilite în STAS 2924.
La traversarea drumurilor industriale de către liniile aeriene
electrice şi de telecomunicaţii se vor respecta următoarele înălţimi
libere, considerate între punctul cel mai de jos al liniei electrice şi
punctul cel mai înalt al părţii carosabile:
- 5,50 m la liniile de telecomunicaţii şi electrice de joasă
tensiune;
- 6,00 m la liniile de înaltă tensiune până la 110 KV;
- 7,00 m la liniile de înalta tensiune de 220 KV;
- 8,00 m la liniile de înaltă tensiune de 400 KV.
3.8 Se vor respecta prescripţiile din STAS 4392 referitoare la
gabaritele căilor ferate normale.

36
CAPITOLUL IV

ECHIPAREA ŞI DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE.

DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR
SERVICII DE POMPIERI CIVILI

4.1 GENERALITĂŢI
4.1.1 Echiparea şi dotarea cu mijloace tehnice de prevenire şi
stingere a incendiilor se asigură în funcţie de destinaţie, tip de
construcţie şi vulnerabilitate la incendiu, potrivit prevederilor tehnice de
proiectare şi executare a construcţiilor şi instalaţiilor, a Dispoziţiilor
Generale D.G.P.S.I. – 003, a altor reglementări de specialitate şi cu
precizările specifice din prezentul normativ.

4.2 PREVEDERI SPECIFICE

4.2.1 ECHIPAREA ŞI DOTAREA CU SISTEME, APARATE ŞI
DISPOZITIVE, INSTALAŢII DE SEMNALIZARE,
ALARMARE, AVERTIZARE ŞI ALERTARE ÎN CAZ DE
INCENDIU
4.2.1.1 Condiţiile tehnice de proiectare şi execuţie a instalaţiilor
de semnalizare vor respecta prevederile din prescripţiile tehnice
specifice şi indicaţiile din documentaţia tehnică a producătorului de
echipamente, şi cu precizările din articolele următoare.
4.2.1.2 Instalaţiile de semnalizare (detectare, transmitere,
semnalizare) şi avertizare a incendiilor se prevăd în cazurile în care
posibilitatea de apariţie şi de propagare rapidă a incendiului pune în
pericol viaţa oamenilor, la clădiri cu utilaje de mare valoare ori în
încăperi în care nu există o supraveghere permanentă, neputându-se
sesiza din interior sau exterior un eventual început de incendiu.
4.2.1.3 Acţionarea automată a instalaţiilor de semnalizare se
asigură în clădirile şi în spaţiile unde nu există o permanentă
supraveghere, când incendiul nu poate fi uşor observat, sau atunci
când, datorită pericolului de incendiu ori cerinţelor de securitate a
oamenilor şi bunurilor, este necesară o intervenţie imediată.
4.2.1.4 Tipul elementelor detectoare (termice, de fum, de
flacără etc.) se stabileşte de proiectant, având în vedere particularităţile
din clădirile respective; inerţia instalaţiei de semnalizare precum şi
instrucţiunile producătorului de elemente de detectare.
4.2.1.5 Ţinând seama de criteriile de mai sus la obiectivele din
industria lemnului se prevăd următoarele tipuri de instalaţii:

37
 a) Instalaţie de semnalizare automată cu detectoare de
temperatură (fir fuzibil):
- la liniile de fabricaţie PAL;
- la liniile de fabricaţie MDF;
- la fabricile de făină de lemn
b) Instalaţie de semnalizare automată cu detectoare
(semnalizatoare de flacără şi semnalizatoare de scântei) şi butoane:
- la liniile de PAL;
- la liniile de MDF;
- în instalaţiile de transport pneumatic.
c) Instalaţie de semnalizare automată cu detectoare de
fum şi butoane:
- la încăperi cu echipamente de informatică
şi podul fals al acestor încăperi;
- la gospodării de cabluri electrice conform
normelor specifice;
- la depozite şi magazii de materiale
combustibile care se încadrează în
condiţiile art.4.2.1.2.
d) Instalaţie de semnalizare manuală:
- la toate obiectele la care intervenţia pentru
stingerea în caz de incendiu este asigurată
în timp util.
4.2.1.6 Sistemul adoptat de fiecare unitate trebuie să asigure
permanent anunţarea şi alarmarea în cel mai scurt timp între:
- serviciul de pază şi supraveghere a obiectivului;
- secţii, ateliere, depozite şi celelalte locuri de muncă
din unitate;
- sediile serviciilor de pompieri civili ale unităţii şi ale
obiectivelor vecine;
- dispeceratele tehnologice ale unităţii;
- conducerea unităţii;
- unitatea de pompieri militari sau civili cu care se
cooperează.
4.2.1.7 La sediile serviciilor de pompieri civili trebuie să se
asigure mijloace adecvate pentru recepţionarea operativă a tuturor
anunţurilor de incendiu din unitate.
4.2.1.8 Serviciile de pompieri civili trebuie să dispună de
mijloace corespunzătoare pentru alarmarea tuturor pompierilor din tura
de serviciu, pentru anunţarea unităţii de pompieri militari, serviciilor de
pompieri civile cu care cooperează potrivit scenariilor de siguranţă la
foc, precum şi pentru informarea conducerii unităţii.
4.2.1.9 Unităţile importante sau unităţile cu foc continuu care au

38
instalaţii cu un grad ridicat de pericol în exploatare vor avea legătură
directă pentru anunţarea incendiilor la unităţile de pompieri militari.
4.2.1.10 Mijloacele de anunţare (telefon, semnalizare radio,
etc.) se stabilesc de comun acord cu unităţile de pompieri militari teritoriale.
4.2.1.11 În unităţile în care nu sunt constituite servicii de
pompieri civile, personalul de serviciu pe unitate se dotează cu mijloace
pentru anunţarea operativă a incendiilor la unitatea de pompieri militari
şi / sau la serviciile de pompieri civili vecine cu care se cooperează.
4.2.2 ECHIPAREA ŞI DOTAREA CU SISTEME, INSTALAŢII
ŞI DISPOZITIVE DE LIMITARE ŞI STINGERE A
INCENDIILOR
4.2.2.1 Instalaţii de stins incendii, de protecţie şi de răcire cu apă
4.2.2.1.1 Proiectarea şi executarea instalaţiilor de stingere a
incendiilor cu apă se face conform reglementărilor tehnice specifice
4.2.2.1.2 Intensitatea de stingere, debitele minime, necesarul
de apă pentru incendiu, numărul jeturilor simultane, pierderile de sarcină
prin furtun, precum şi condiţiile de realizare a instalaţiilor de prevenire şi
stingere cu apă se stabilesc în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare.
4.2.2.1.3 Apa poate fi folosită la stingerea incendiilor sub formă
de jeturi compacte, dispersată în picături sau pulverizată.
4.2.2.1.4 Asigurarea alimentării cu apă pentru stingerea
incendiilor, pe şantiere, trebuie să se facă prin executarea instalaţiilor de
alimentare cu apă, înaintea începerii executării lucrărilor de construcţii,
inclusiv a celor pentru organizarea şantierelor.
4.2.2.1.5 Echiparea cu instalaţii de stins incendii cu apă se face
de regulă conform prevederilor specifice cu caracter naţional sau a altor
prescripţii tehnice, ţinând cont şi de specificul industriei de exploatare şi
prelucrare a lemnului.
Hidranţi interiori
4.2.2.1.6 Echiparea cu hidranţi interiori de incendiu a con-
strucţiilor, compartimentelor de incendiu şi a spaţiilor se asigură potrivit
scenariilor de siguranţă la foc, a precizărilor din reglementările tehnice
specifice şi în sala cazanelor centralelor termice cu combustibil solid
(lemnos sau cărbune) dacă acestea sunt incluse în clădiri la care se
prevăd instalaţii de hidranţi interiori.
4.2.2.1.7 Hidranţii de incendiu interiori se prevăd de regulă
numai în spaţii închise. Prevederea hidranţilor interiori se recomandă şi
la unele spaţii deschise, la care intervenţia pentru stingerea incendiilor
din exterior se face cu dificultate şi care prezintă risc de incendiu (de
exemplu pe acoperişul clădirilor unde se pot acumula cantităţile mari de
praf şi la staţiile exterioare de filtre sau cicloane amplasate pe mai multe
nivele).
39
 4.2.2.1.8 Timpul de funcţionare pentru hidranţii interiori de la
depozitele cu stive înalte se va considera de 60 de minute.
4.2.2.1.9 Se recomandă ca pentru spaţiile în care se
prelucrează, se manipulează, se depozitează sau există posibilitatea
acumulării unor cantităţi mari de praf sau rumeguş de lemn, (de
exemplu la subsolul halelor de gatere) ţevile de refulare să fie prevăzute
cu ajutaj de refulare cu Ø = 14 mm, pentru pulverizarea apei sau cu
ajutaje reglabile. În aceste cazuri, presiunea apei la ajutaj se ia de
minimum 2,5 bari.
4.2.2.1.10 În depozitele cu stive înalte cu rafturi (stelaje)
hidranţii interiori se amplasează în culoarele transversale de intervenţii
în caz de incendiu sau la capetele rafturilor. Se recomandă ca hidranţii
interiori să fie astfel amplasaţi încât evacuarea materialelor depozitate şi
a persoanelor să nu împiedice accesul la ei sau intervenţia de la ei.
4.2.2.1.11 În încăperile în care temperatura poate să scadă sub
+ 4 C, instalaţia de hidranţi interiori va fi proiectată şi executată ca să
poată funcţiona în sistem aer – apă sau cu luarea de măsuri pentru
evitarea îngheţului.
În cazul instalaţiilor care funcţionează în sistem aer - apă,
pentru perioada când temperatura poate să scadă sub + 4 0 C, accesul
apei în conducte se poate face prin intermediul unei vane sau unei
pompe ce pot fi acţionate de la distanţă, imediat după izbucnirea
incendiului.
Comanda de la distanţă se va face prin butoane de acţionare
amplasate lângă hidranţii interiori de incendiu.
Vanele şi pompele, cu acţionare de la distanţă, pentru
alimentarea instalaţiilor de hidranţi interiori de tip aer - apă vor fi
prevăzute şi cu acţionare manuală, locală şi vor fi amplasate în încăperi
încălzite, proprii sau cu altă destinaţie, care nu prezintă pericol de
incendiu, cu acces uşor din exterior, asigurându-se totodată spaţiul
necesar pentru deservire sau reparaţii.
În cazuri extreme se pot monta vanele sau pompele respective
în cămine subterane, la adâncime care să nu permită îngheţul, cu
luarea tuturor măsurilor împotriva inundării sau coroziunii, asigurându-
se accesul uşor şi comanda locală de la sol.
În cazul că spaţiile neîncălzite sunt adiacente cu spaţii în care
se asigură temperatura peste
+ 4 C, hidranţii montaţi pe pereţii despărţitori se pot alimenta
din conducte amplasate în spaţiile încălzite prin intermediul unor vane
ce vor fi montate în spaţiile încălzite şi a căror roată de manevră va fi
amplasată în spaţiul neîncălzit lângă hidranţii interiori.
La conductele instalaţiilor interioare de hidranţi de tip aer - apă
se va asigura posibilitatea de golire completă a conductelor.

40
 4.2.2.1.12 Folosirea altor tipuri de hidranţi interiori respectiv cu
altă echipare decât cea precizată în prevederi specifice se poate face
numai dacă acestea sunt certificate, avizate sau agrementate conform
reglementărilor în vigoare.
Coloane uscate

4.2.2.1.13 Coloanele uscate sunt instalaţii fixe, rigide, utilizate

numai de serviciile de pompieri şi se prevăd de regulă conform
reglementărilor tehnice specifice.
4.2.2.1.14 Pentru clădirile industriale, la care pe acoperiş
există pericolul acumulării prafului combustibil se recomandă montarea
lângă scările de acces pe acoperiş a unor coloane uscate cu racorduri
de alimentare cu apă de la sol şi pentru cuplarea liniilor de furtun pe acoperiş.
Construcţiile echipate cu coloane uscate se vor echipa şi cu
instalaţii de stingere cu apă a incendiilor, conform prevederilor din
prezentele norme.
Instalaţii de sprinklere

4.2.2.1.15 Echiparea cu instalaţii automate de stingere tip

sprinkler a construcţiilor, compartimentelor de incendiu şi încăperilor, se
asigură potrivit scenariilor de siguranţă la foc, conform reglementărilor
tehnice specifice.
4.2.2.1.16 Proiectarea şi executarea instalaţiilor de sprinklere
se face conform reglementărilor tehnice specifice.
4.2.2.1.17 În tamburii deschişi pentru compartimentare, se
prevăd sprinklere conform normativ P118.
4.2.2.1.18 Nu se vor prevedea sprinklere sub trapele de
evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi, în luminatoare de sticlă pas
cutat, etc.
4.2.2.1.19 La construcţiile de producţie se recomandă ca la
amplasarea capetelor de sprinklere să se ţină seama şi de organizarea
fluxului tehnologic astfel ca să se asigure intensităţi de stropire optime
deasupra locurilor unde sunt concentrate materiale combustibile (ex.
deasupra stocurilor interfazice, agregatelor de filtrare, filtrelor fără
carcasă, unităţilor de separare, modulelor de filtrare, la finisaj etc.).
4.2.2.1.20 Presiunea minimă la capul de sprinkler este
conformă STAS 1478 dar nu mai mică decât cea indicată în fişa tehnică
a capului de sprinkler care se montează.
4.2.2.1.21 La dimensionarea şi alcătuirea instalaţiei se va ţine
seama de debitul maxim ce poate trece printr-un aparat de control şi
semnalizare şi de pierderile de presiune locale prin aparat.
Instalaţii de drencere
41
 4.2.2.1.22 Instalaţiile de drencere se prevăd potrivit scenariilor
de siguranţă la foc, conform reglementărilor tehnice specifice.
4.2.2.1.23 Locurile unde se recomandă prevederea de instalaţii
de drencere, funcţie de rolul instalaţiei sunt:
- pentru stingerea incendiilor
 deasupra spaţiilor unde prin măsuri
tehnologice se prevede deversarea materialului
incendiat;
 deasupra agregatelor mobile de filtrare, a
filtrelor fără carcasă, unităţilor de separare şi
modulelor de filtrare din interiorul clădirilor, unde
nu sunt prevăzute sprinklere;
 la partea superioară a hotelor preselor de
la fabricile de P.F.L. – (umed);
 deasupra morilor de clorat de potasiu de la
fabricile de chibrituri.
- pentru perdele de protecţie
 deasupra golurilor din pereţi, pentru benzile
care transportă material lemnos uscat din
exterior în interiorul halelor;
 pentru protejarea golurilor, conform
normativului P 118.
4.2.2.1.24 Capetele de drencer, dispozitivele de acţionare şi
ventilele electromagnetice pentru alimentarea instalaţiilor de drencere
trebuie să fie după caz certificate, avizate sau agrementate.
Instalaţii de răcire cu apă
4.2.2.1.25 Instalaţiile de răcire cu apă se prevăd pentru
depozitele de lichide combustibile conform normelor specifice.
Instalaţii fixe cu apă pulverizată

4.2.2.1.26 Instalaţiile fixe cu apă pulverizată se prevăd conform

reglementărilor tehnice specifice pentru:
- limitarea posibilităţilor de propagare rapidă a
incendiilor, prin stropirea zonei de ardere;
- protecţia contra încălzirii excesive prin răcirea intensă
a materialelor, elementelor de construcţie, instalaţiilor tehnologice,
rezervoarelor cu lichide combustibile şi a altor bunuri ameninţate de incendii;
- prevenirea incendiilor, prin stropirea cu apă a zonei în
care există scăpări de gaze sau lichide combustibile, spre a se evita
aprinderea lor.
4.2.2.1.27 Instalaţiile menţionate mai sus se vor prevedea la
instalaţiile şi coloanele tehnologice care depăşesc înălţimea de 35 m şi
42
la rezervoare sau grupe de rezervoare cu lichide combustibile cu
capacităţi mai mari de 2500 mc, pentru clasa I – II şi 10000 mc pentru
clasa a III-a – a IV-a, precum şi cele de gaz petrolier lichefiat, indiferent
de capacitate.
Pentru celelalte cazuri se prevăd instalaţii mobile de răcire
pentru stropire cu apă în caz de incendiu.
Instalaţii de inundare cu apă
4.2.2.1.28 Instalaţiile de inundare cu apă se prevăd la
depozitele de clorat de potasiu subterane ale fabricilor de chibrituri.
4.2.2.1.29 Debitul şi rezerva de incendiu se vor calcula în
funcţie de volumul care trebuie inundat, timpul teoretic de inundare fiind
de 30 minute.
- Acţionarea instalaţiei se va face atât automat cât şi
manual de la o distanţă care să poată permite manevrarea în caz de incendii.
- Se recomandă ca accesul apei la instalaţia de inundare
să se facă direct din rezervoare sau bazine, prin cădere liberă.
Hidranţi exteriori, bazine şi tunuri de apă
4.2.2.1.30 Posibilitatea de stingere a incendiilor din exterior prin
alimentarea din reţelele de distribuţie a apei ale localităţilor sau altor
unităţi învecinate, atunci când sunt asigurate permanent debitele şi
presiunile necesare pe timpul normat de funcţionare al instalaţiei
respectiv prin alimentare din gospodării proprii de apă şi reţele de
distribuţie - corespunzător alcătuite şi dimensionate - ori din sisteme
combinate, se realizează conform reglementărilor tehnice specifice.
4.2.2.1.31 Tipul, dimensiunea, necesarul şi modul de amplasare
a hidranţilor se stabilesc în funcţie de ipotezele şi sistemul de stingere
precum şi de utilajul din dotare, astfel încât să se asigure debitul de
calcul necesar la incendiu.
4.2.2.1.32 În cazul extinderii unor sisteme existente de stingere
a incendiilor din exterior, compuse din unul sau mai multe bazine pentru
alimentarea directă a pompelor mobile din acestea, se admite
integrarea lor într-un sistem combinat cu reţele şi bazine. În acest caz,
debitul şi rezerva de apă ce se va asigura pentru instalaţia de hidranţi
exteriori, vor fi determinate prin diferenţa dintre debitul necesar conform
STAS 1478 şi cel ce se poate asigura din bazinele existente pe durata
normată de stingere a incendiului, dar nu mai mult de 20 l/s.
Amplasarea bazinelor va ţine seama şi de lungimea maximă
admisă pentru liniile de furtun a pompelor mobile de incendiu.
4.2.2.1.33 Reţelele exterioare de apă de incendiu la care
debitul şi presiunea asigură posibilitatea intervenţiei directe de la
hidranţi se dotează cu accesorii în conformitate cu prezentul normativ.
Aceste accesorii pot fi păstrate în cutii fixate pe pereţii cons-
43
trucţiilor sau pe cărucioare mobile adăpostite în încăperile serviciului de
pompieri sau ale pichetelor P.S.I.
4.2.2.1.34 La clădirile monobloc sau construcţiile subterane la
care nu se poate asigura protecţia întregii suprafeţe de la hidranţii
exteriori se prevăd şi hidranţi interiori care să funcţioneze în condiţii
prevăzute pentru reţele exterioare.
Rezervoare şi staţii de pompe de apă de incendiu
4.2.2.1.35 Numărul de calcul al incendiilor simultane, debitul de
apă pentru incendiu, presiunile de utilizare, timpul de funcţionare a
instalaţiei, rezerva de apă de incendiu şi timpul de refacere a ei sunt
indicate în STAS 1478 şi STAS 1343.
4.2.2.1.36 În cazul în care instalaţiile pentru stingerea
incendiilor sunt comune cu cele de apă potabilă sau industrială, se ia în
calcul şi consumul de apă pentru alte nevoi (apă potabilă sau
industrială), pe durata teoretică a incendiului, astfel încât să se evite
folosirea apei de incendiu în alte scopuri.
Se admite să se utilizeze pentru stingerea incendiului apa
potabilă sau industrială ori apa rece de alimentare a centralelor de apă
caldă ale incintei respective, dacă procesul tehnologic permite acest
lucru şi pentru utilizarea ei nu se manevrează mai mult de 2 vane din
staţia de pompare sau din cămine exterioare accesibile în timpul
incendiilor şi astfel amplasate sau telecomandate încât să poată fi
acţionate în timp util.
4.2.2.1.37 Rezervoarele şi staţiile de pompe de apă pentru
incendiu se proiectează conform reglementărilor tehnice specifice
avându-se în vedere următoarele:
a) Când alimentarea rezervoarelor de apă de incendiu
de la surse poate avea loc fără întrerupere în timpul incendiului, cu o
parte din debitul de apă de incendiu, rezerva intangibilă de apă pentru
incendii poate fi diminuată cu volumul de apă corespunzător acestui debit.
În acelaşi scop se recomandă ca la rezervoarele de apă de
incendiu alimentate cu apă industrială să se facă un branşament şi de la
sursa de apă potabilă, cu respectarea normelor sanitare diminuându-se
în acest caz rezerva corespunzător debitului sursei.
Fac excepţie instalaţiile de sprinklere şi drencere care trebuie
să aibă asigurată rezerva intangibilă proprie necesară funcţionării lor
conform STAS 1478 .
b) Racordurile pentru alimentarea directă a pompelor
mobile de incendiu din rezervoare se amplasează de regulă în cămine
conforme STAS 9342 sau pe pereţii staţiilor de pompe.
Conductele de racord la rezervoare vor avea diametrul în
funcţie de debitul vehiculat (debitul pompelor mobile din dotare), după
cum urmează:
44
 Debit ( l/s ) 20 25 30 40 70 100 150
Diametru (mm) 100 125 150 200 250 300 350
c) Evitarea îngheţării apei în rezervoare şi conductele
din camera vanelor se face prin luarea de măsuri constructive,
asigurarea circulaţiei apei sau încălzire.
d) Când a doua sursă de alimentare cu apă se asigură
prin pompe fixe cu motor cu ardere internă, acestea sunt considerate ca
pompe de incendiu de rezervă. Se vor prevedea pompe fixe cu motor cu
ardere internă cu pornire automată.
4.2.2.2 Instalaţii de stins incendii cu substanţe speciale
4.2.2.2.1 În articolele următoare se dau criterii şi prescripţii de
echipare cu instalaţii de stingere cu abur, spumă, gaze inerte şi pulberi.
În afară de acestea, investitorii sau beneficiarii pot prevedea
ca alternativă şi alte instalaţii cu substanţe speciale corespunzătoare
cum ar fi :
 Instalaţii de stingere cu Fm 200;
 Instalaţii de stingere cu INERGEN;
 Alte sisteme moderne de stingere.
Proiectarea şi executarea instalaţiilor şi sistemelor de stingere
cu substanţe speciale se face conform reglementărilor tehnice specifice
indicativ NP – 052, ţinând cont şi de prescripţiile producătorilor de astfel
de instalaţii şi sisteme.
Instalaţii pentru stingerea incendiilor cu abur
4.2.2.2.2 Instalaţiile de stins incendii cu abur vor fi prevăzute,
atunci când folosirea altor mijloace de stingere nu este indicată din
punct de vedere tehnico-economic sau nu este eficace, la :
- stingerea cu jeturi a incendiilor pe suprafeţe mici;
- stingerea incendiilor de substanţe gazoase, lichide
sau solide, prin inundarea spaţiilor închise, cu volum mai mic de 500
m3 (depozite de lichide combustibile în ambalaje, case de pompe, etc.);
- stingerea incendiilor la batale şi decantoare pentru
captarea reziduurilor de lichide combustibile, precum şi la vasele şi
instalaţiile tehnologice montate în exterior şi care prezintă pericol de incendiu;
- formarea perdelelor de protecţie pentru instalaţii şi
prevenirea formării amestecurilor explozive, cu aer şi gaze, sau scăpări
de gaze inflamabile;
- stingerea incendiilor la rezervoarele de combustibil
(păcură sau combustibil special), îngropate, care au un volum de cel
mult 6000 m3, la unităţile care au centrale termice şi de la care se
asigură în permanenţă debitul necesar de abur.
În cazurile de mai sus este necesar a se asigura în permanenţă
debitul de abur necesar.
45
 Instalaţii de stingere cu spumă
4.2.2.2.3 Clădirile, încăperile, depozitele, instalaţiile
tehnologice şi rampele de încărcare CF şi auto, precum şi danele
maritime şi fluviale, unde există lichide combustibile sau solide care pot
trece în stare lichidă vor fi prevăzute cu instalaţii de stingere a
incendiilor cu spumă, cu următoarele excepţii
- depozitele cu o capacitate de până la 50 m 3;
- depozitele cu o capacitate cuprinsă între 51 şi 100
m3, atunci când acestea sunt amplasate izolat faţă de întreprinderi sau
localităţi, la distanţe mai mari de 300m, sau când sunt amplasate în
incinte unde nu este obligatorie alimentarea cu apă pentru stingerea
incendiilor;
- depozite de lichide combustibile în rezervoare
menţinute sub pernă de gaz inert;
- clădirile, încăperile sau instalaţiile tehnologice în
care se utilizează cel mult 10 m3 lichide combustibile, din clasele I, II
sau 50 m3 din clasele III, IV;
- rampele de încărcare – descărcare, auto sau CF, cu
cel mult cinci posturi de încărcare – descărcare.
4.2.2.2.4 Tipul instalaţiei de stingere cu spumă, la rezervoare şi
cuve de retenţie, la clădiri, încăperi sau instalaţii tehnologice şi rampe
CF şi auto se stabileşte potrivit Anexei 9, iar pentru încăperi, clădiri sau
instalaţii tehnologice se vor prevedea hidranţi cu spumă şi / sau instalaţii
fixe cu spumă.
4.2.2.2.5 Substanţa stingătoare utilizată se stabileşte în raport
de natura chimică a substanţelor, caracteristicile construcţiilor şi
instalaţiilor la care se intervine.
4.2.2.2.6 În locurile cu risc foarte mare de incendiu şi unde
consecinţele pot fi deosebit de grave, se prevăd şi tunuri fixe de apă şi
spumă (depozite mari de materiale lemnoase, cu umiditate redusă,
danele maritime şi fluviale pentru lichide combustibile, cuvele de
reţinere de suprafeţe mari) etc.
4.2.2.2.7 Instalaţiile semifixe sau mobile de stingere cu spumă
trebuie să fie dotate cu materiale şi accesorii ţinând seama de Anexa 10.
Instalaţii de stingere cu gaze inerte (dioxid de carbon, etc.)
4.2.2.2.8 Stingerea incendiilor cu dioxid de carbon se va adopta
atunci când alte mijloace de stingere nu sunt eficiente sau atunci când
acestea pot provoca pagube mari.
Instalaţiile de stingere cu gaze inerte (dioxid de carbon) sunt
indicate la :
- depozitele de materiale de mare valoare, amenajate
în încăperi care au suprafaţa mică şi în care nu se poate efectua un
46
control permanent;
- încăperi ale întreprinderilor, laboratoarelor sau
institutelor de cercetare ştiinţifică din categoria A şi B de pericol de
incendiu, în care se află instalaţii sau aparate de mare valoare, similar
celor precizate la primul aliniat al acestui articol;
- încăperi în care se prelucrează sau utilizează
substanţe care în contact cu apa sau aerul dau reacţii exotermice;
- vase cu lichide combustibile, cu temperatura de
inflamabilitate a vaporilor scăzută, având un volum de maximum 500m 3;
- încăperi închise, în care se află maşini şi instalaţii
electrice, care îndeplinesc un rol important în asigurarea continuităţii
producţiei (posturi trafo, generatoare electrice, staţii de distribuţie,
întrerupătoare cu ulei, centre de calcul, centrale telefonice automate, etc.);
- încăperi de producţie şi depozitare, fără o
supraveghere continuă, cu produse importante pentru continuitatea
producţiei, unde se cere stingerea rapidă a incendiului şi în care
folosirea dioxidului de carbon permite ca după incendiu să se reia
activitatea fără alte acţiuni suplimentare;
- instalaţii sau utilaje de mare valoare sau care au un
rol important în procesul de producţie, la care stingerea incendiului cu
dioxid de carbon, în scurt timp, asigură continuitatea producţiei;
- instalaţii sau utilaje cu proces tehnologic de
categoria A, B şi C de pericol de incendiu, care prezintă pericol mare de
incendiu şi periclitează restul instalaţiilor şi utilajelor, putând provoca
extinderea rapidă a incendiilor;
- staţii de pompare pentru lichide combustibile, în
încăperi închise, a căror bună funcţionare condiţionează fluxul
neîntrerupt al producţiei;
- bazine şi rezervoare tehnologice cu lichide combustibile.
4.2.2.2.9 Tipul instalaţiei, sistemul de inundare şi elementele
componente se stabilesc de către proiectant, conform prescripţiilor
tehnice de specialitate.
Instalaţii de stingere cu pulberi
4.2.2.2.10 Instalaţii de stingere a incendiilor cu pulberi se
folosesc în cazurile în care ceilalţi agenţi de stingere (apă, spumă,
aburul, etc.) nu sunt eficienţi sau prezintă o eficienţă redusă.
4.2.2.2.11 În funcţie de natura şi aşezarea materialelor care
ard, se va prevedea sistemul de acţionare (inundare totală sau acţiune
locală), sau sistemul de protecţie (pe suprafaţă), utilizându-se o pulbere
adecvată (pe bază de bicarbonat de potasiu sau sodiu, fosfat de
amoniu, etc.) sau polivalentă.
Sistemul de stingere locală se aplică numai în cazul în care se

47
pot predetermina limitele până la care se poate propaga incendiul.
Nu se admite utilizarea în aceiaşi instalaţie a diferitelor tipuri de
pulberi stingătoare.
Instalaţii de stingere cu Fm 200
4.2.2.2.12 Sistemele de stingere cu Fm 200 sunt preconizate
pentru a stinge următoarele tipuri de incendii :
- Incendii de clasa A 
- Incendii de clasa B 
- Incendii în care sunt implicate aparate electrice şi
electronice aflate sub tensiune.
4.2.2.2.13 Sisteme de stingere cu Fm 200 pot fi folosite şi
pentru următoarele tipuri de incendii - Incendii de clasa C 
- Incendii de clasa D .
4.2.2.2.14 Sistemele de stingere cu Fm 200 se folosesc, în
special, pentru obiective cum ar fi
- Telecomunicaţii
- Încăperi cu echipamente de informatică
- Biblioteci
- Camere de comandă
- Arhive
- Tezaure
Instalaţii de stingere cu INERGEN
4.2.2.2.15 Sistemele de stingere cu inergen se pot utiliza în
zone cu tehnică de calcul, echipamente de telecomunicaţii, anumite
spaţii din industrie.
Instalaţii de stingere cu aerosoli
4.2.2.2.16 Sistemul de protecţie cu aerosoli se poate utiliza
pentru protejarea unui volum de incintă sau a unui obiect, instalarea
făcându-se pe pereţi şi, respectiv, tavane, în interiorul tablourilor
electrice, etc. Montarea se face la distanţa de cel puţin 2 m faţă de
podea astfel încât nici un obiect să nu acopere gurile de ieşire a jetului
de aerosoli. Se va respecta Specificaţia tehnică pentru stingerea
incendiilor folosind generatoare de aerosoli – indicativ ST-040 şi alte
reglementări privind aerosolii.
4.2.2.3 Instalaţii speciale de stingere a incendiilor pe utilaje,
echipamente şi instalaţii tehnologice
4.2.2.3.1 Instalaţiile respective se prevăd de regulă conform
prescripţiilor producătorilor de utilaje, echipamente, instalaţii sau linii
tehnologice.
Aceste instalaţii pot fi înglobate în utilaje de către furnizorul
48
acestora (pulverizatoare cu apă, drencere, etc.), sau pot fi prevăzute
odată cu montarea utilajelor în secţii.
4.2.2.3.2 Pentru fiecare utilaj nou proiectat sau asimilat, se va
stabili, de la caz la caz, necesitatea prevederii instalaţiilor ce trebuie
încorporate pe utilaj.
4.2.2.3.3 Pentru instalaţiile ce se execută odată cu montajul
utilajelor, necesitatea prevederii instalaţiilor se stabileşte în funcţie de
pericolul de izbucnire şi propagare a incendiului, de amplasarea
utilajelor, de valoarea echipamentelor şi a materialelor şi de posibilităţile
de intervenţie.
4.2.2.3.4 Pentru instalaţiile de stingere a incendiilor înglobate în
utilaje sau echipamente, de producător, se va asigura substanţa de
stingere la parametrii solicitaţi de furnizor (debite, presiuni, durata de
funcţionare, mod de declanşare, etc.).
4.2.2.3.5 Acţionarea instalaţiilor de stingere a incendiilor pe
utilaje sau echipamente va fi conform prescripţiilor producătorilor pentru
cele înglobate. Pentru cele ce se prevăd prin proiect pe utilaje la
montarea acestora, acţionarea va fi de regulă manuală.
4.2.2.3.6 La instalaţiile fixe de la uscătoarele fabricilor PAL se
recomandă ca temperatura substanţei de stingere, în cazul că este apa,
să fie de minim +70 C, pentru ca în cazul intervenţiei să se evite
degradarea tamburilor uscătoarelor.
4.2.2.3.7 Tipurile uzuale de instalaţii de stingere sau limitare a
incendiului pe utilaje sau echipamente sunt:
- instalaţii de sprinklere la filtrele şi silozurile de praf;
- instalaţii de stingere a incendiului cu duze speciale
de apă, la uscătoarele de aşchii şi fibre;
- instalaţii de drencere, la benzile transportoare de
material lemnos, care pot propaga focul către zone periculoase;
- instalaţii de drencere, pe silozuri şi cicloane pentru
praf şi tocătură uscată din lemn;
- instalaţii de stingere cu spumă la liniile de presare cu
ulei diatermic de la fabricile mari de PAL şi MDF precum şi la centralele
termice mari având ca agent de încălzire uleiul diatermic
- instalaţii cu dioxid de carbon, la tunele de uscare, la
fabrici de înnobilare prin emailare;
- instalaţii de stingere a scânteilor în instalaţiile de
transport pneumatic
- instalaţii automate de detectare şi stingere a incendiilor la
şnecul de introducere a combustibilului lemnos în arzătoarele cazanelor.
4.2.2.4 Dispozitive şi sisteme de acţionare a uşilor şi obloanelor
4.2.2.4.1 Golurile de circulaţie funcţională practicate în pereţii
rezistenţi la foc, antifoc sau rezistenţi la explozie şi în planşee cu rol de
49
întârziere a propagării incendiului se protejează, de regulă, cu elemente
rezistente la foc (uşi sau obloane). Acestea vor fi prevăzute, după caz,
cu sisteme sau dispozitive de acţionare în scopul autoînchiderii sau
închiderii automate în caz de incendiu.
4.2.2.4.2 Dotarea cu dispozitive şi sisteme de acţionare a uşilor
şi obloanelor rezistente la foc, antifoc sau rezistente la explozie se va
face conform normativului P 118.
4.2.2.4.3 Se vor utiliza în mod obligatoriu numai dispozitive şi
sisteme de acţionare care au fost certificate, avizate sau după caz
agrementate conform reglementărilor în vigoare.
4.2.2.5 Instalaţii, aparate şi dispozitive pentru prevenirea şi
limitarea incendiilor pe utilaje, echipamente şi linii
tehnologice
4.2.2.5.1 Toate unităţile vor fi dotate cu echipamente,
aparatură de măsură, control şi automatizare şi dispozitive necesare
funcţionării în condiţii de siguranţă împotriva incendiilor şi exploziilor.
4.2.2.5.2 Unităţile care folosesc instalaţii, utilaje sau materiale,
care pot duce la formarea de amestecuri explozive (aer şi praf combustibil,
aer şi vapori de lichide inflamabile) sau amestecuri hibride (prafuri
combustibile cu gaze combustibile sau abur uscat şi aer) specifice
fabricilor de PAL şi MDF, se vor dota cu instalaţii sau aparatură de
detectare a concentraţiilor periculoase.
4.2.2.5.3 Instalaţiile de stingere a incendiilor cu hidranţi interiori
sau exteriori, cu instalaţii fixe de stingere care folosesc apa, se
echipează cu aparatură de măsurare a presiunii din reţea conform
reglementărilor tehnice specifice.
4.2.2.5.4 În încăperile cu degajări de praf combustibil, pentru
evitarea formării concentraţiilor periculoase, funcţionarea utilajelor cu
degajări de praf combustibil va fi condiţionată de funcţionarea instalaţiei
de transport pneumatic, aferentă acestora.
4.2.2.5.5 În sectoarele cu atmosferă potenţial explozivă,
pulverizarea lacurilor va fi condiţionată de funcţionarea ventilaţiei şi
după caz a perdelei de apă aferente instalaţiei respective.
4.2.2.5.6 Obiectivele cu pericol de incendiu sau explozii vor fi
echipate cu analizoare, detectoare, AMC – uri ce vor asigura
semnalizarea la timp a parametrilor de funcţionare anormală precum şi
cu alte dispozitive de prevenire şi limitare a incendiilor, funcţie şi de
prescripţiile furnizorilor de linii şi echipamente tehnologice, de transport
pneumatic şi termoenergetice, după cum urmează :
- la fabricile de PAL, PFL şi MDF
a) aparatele de supraveghere a turaţiei, presiunii şi
curentului, echipamente care supraveghează mecanismele de acţionare,
ventilatoare, echipamentele de alimentare, echipamente care semnalizează
50
defecţiunile şi declanşează măsuri de remediere;
b) echipamente de supraveghere a nivelului de umplere
(indică sau reglează nivelul de umplere, semnalizează defecţiunile);
c) fire fuzibile pentru semnalizarea depăşirii nivelului de
temperatură admis;
d) fire din poliamidă pretensionate tot pentru
semnalizarea temperaturii crescute;
e) semnalizator de radiaţii pentru semnalizarea optică a
radiaţiilor emise de flăcări (semnalizator de flacără) sau scântei
(semnalizator de scântei);
f) semnalizator de scântei pentru semnalizarea
radiaţiilor luminoase, în sisteme închise, întunecoase;
g) aparatură şi dispozitive de detectare şi extragere a
corpurilor metalice care se vor monta pe transportoarele ce alimentează
tocătoarele, aşchietoarele şi morile de mărunţire precum şi pe
transportorul de turtă de aşchii şi fibră;
h) dispozitive de separare gravimetrică a corpurilor
grele nelemnoase (piatră, metale neferoase, etc.) care se montează pe
pâlniile de alimentare ale aşchietoarelor, morilor şi rafinatoarelor;
i) în locurile cu posibilitate de apariţie a focului se
prevăd clapete de deviere şi transportoare cu dublu sens pentru
evacuarea din flux a materialului aprins;
j) materialul uscat evacuat de la uscătoare se va trece
(după caz) prin ecluze speciale cu compartimente de stingere a incendiului.
- la instalaţii de transport pneumatic în funcţie de solicitările
investitorilor sau producătorilor de echipamente, cu:
a) Dispozitive de separare a corpurilor grele, pe
tubulatura de transport, înainte de intrare în ventilator;
b) Sisteme de limitare a propagării incendiului (clapeta
antifoc, instalaţie de stingere, etc.) pe tubulatură, între ventilator şi
sistemul de separare.
c) Ventilatoarele utilizate pentru transportul pneumatic
al pulberilor de lemn vor fi adaptate constructiv vehiculării amestecului
concentrat format din particule-aer (rezistenţa mecanică a rotorului,
protecţia împotriva apariţiei scânteilor provocate prin frecare, lovire în
timpul funcţionării);
d) Se recomandă ca pe traseul principal, înainte de
echipamentele de separare ale instalaţiilor de transport pneumatic din
industria lemnului să se monteze sisteme, agrementate de organele de
pompieri, pentru detectarea particulelor incandescente din fluxul de
material, care vor comanda dispozitive de limitare a propagării lor (de
stingere, de deviere spre zone nepericuloase, etc.). Fac excepţie de la
aceste prevederi instalaţiile care transportă material lemnos cu
umiditate mai mare de 40 %.
51
 e) Sistemele de separare (cicloane, filtre cu evacuare
continuă, filtre siloz) vor fi echipate, funcţie de caracteristicile
funcţionale, cel puţin cu una din următoarele:
- instalaţie de stingere a incendiilor;
- clapete de explozie;
- ecluze etanşe.
f) Tubulatura de recirculare a aerului în hală va fi
echipată cu dispozitiv de evitare a propagării incendiului sau exploziei
spre spaţiul de lucru (clapete de explozie, sisteme de redirecţionare şi
detentă a presiunii de explozie, echipamente de stingere a incendiului).
- la centralele termice cu combustibil lemnos cu dispozitive de
siguranţă pentru protecţia împotriva incendiilor la arzătoare.

4.3 DISPOZITIVE ŞI SISTEME DE EVACUARE A FUMULUI

ŞI GAZELOR FIERBINŢI
4.3.1 Dispozitivele pentru evacuarea fumului (desfumare) şi a
gazelor fierbinţi se vor proiecta şi realiza conform prevederilor din
normativele P - 118 şi GP - 063.
4.3.2 În industria lemnului dispozitivele şi sistemele de
evacuare a fumului (desfumare) şi gazelor fierbinţi se vor utiliza la:
a) hale de producţie necompartimentate, cu suprafaţa
liberă mai mare de 10.400 mp;
b) hale de producţie monobloc din categoria A, B şi C
(BE3a, BE3b şi BE2) de pericol de incendiu;
c) depozite în clădiri independente şi încăperi de
depozitare din categoriile A, B şi C (BE3a, BE3b şi BE2) de pericol de
incendiu cu suprafaţa mai mare de 36 mp;
d) construcţiile blindate de producţie (inclusiv încăperile
blindate de producţie cu suprafaţa mai mare de 700 mp) din categoriile
A, B şi C (BE3a, BE3b şi BE2) de pericol de incendiu;
e) case de scări şi căi de evacuare închise
f) secţii de producţie auxiliare (nespecifice pentru
industria lemnului, dar care pot face parte din platformele de exploatare
şi industrializare a lemnului), care îndeplinesc cerinţele normativului P 118
g) parcaje închise pentru mai mult de 5 vehicule
h) spaţii care adăpostesc funcţiuni civile (publice),
amplasate în construcţii independente sau cu funcţiuni mixte de pe
platformele de exploatare şi industrializare a lemnului, la care apar
cerinţele conform normativului P118 pentru utilizarea dispozitivelor şi
sistemelor de evacuare a fumului (desfumare) şi gazelor fierbinţi

52
 4.4 INSTALAŢII DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
TRĂSNETULUI
4.4.1 Vor fi dotate cu instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului
(conform reglementărilor tehnice specifice):
a) clădiri care cuprind aglomerări de persoane
b) construcţii înalte
c) construcţii şi instalaţii tehnologice încadrate în
categoriile A şi B pericol de incendiu
d) instalaţii mobile de ridicat (macarale).
e) în zone cu indice keraunic (k) mai mare de 30
- construcţii izolate.
- construcţii şi instalaţii tehnologice încadrate în
categoria C pericol de incendiu
4.4.2 Orice modificare, completare sau reparare a instalaţiei de
protecţie împotriva trăsnetului se face conform normativului I 20.

4. 5 DOTAREA ŞI ECHIPAREA CU STINGĂTOARE

ŞI ALTE APARATE DE STINS INCENDII

4.5.1 PREVEDERI COMUNE

4.5.1.1 Dotarea cu stingătoare are ca scop asigurarea cerinţelor
minime necesare pentru stingerea începuturilor de incendii şi se face de
regulă conform Dispoziţiilor Generale D.G.P.S.I. - 003. Dotarea trebuie
precizată la proiectarea – executarea lucrărilor noi de construcţii,
instalaţii şi modernizări tehnologice precum şi la extinderea, transformarea
sau schimbarea de destinaţii a construcţiilor sau spaţiilor existente.
Indiferent de natura substanţei de stingere, stingătoarele sunt
de două tipuri, funcţie de greutatea lor:
- stingătoare portative (cu masă în stare de funcţionare
ce nu depăşeşte 20 kg);
- stingătoare mobile (cu masă în stare de funcţionare ce
nu depăşeşte 20 kg).
4.5.1.2 Alegerea sistemului şi substanţelor de stingere a
incendiilor se vor stabili având în vedere următoarele cinci criterii:
- efectele asupra incendiului (viteza de stingere sau de reacţie);
- efectele asupra oamenilor aflaţi în spaţiul incendiat;
- efectele asupra echipamentelor şi bunurilor din zona inundată;
- efectele asupra mediului înconjurător;
- costurile.
În anexa 11 se prezintă norme de dotare cu stingătoare
uzuale. Utilizarea altor mijloace se va face prin asimilare funcţie de

53
criteriile menţionate mai sus şi de parametrii tehnici ai acestora.
4.5.1.3 Încăperile sau spaţiile aparţinând diverselor obiective
care nu se regăsesc explicit în Anexa 11 se vor trata prin analogie, după
caracteristicile lor, fie cu una din categoriile prevăzute în prezentele norme,
fie dotarea se va face conform normelor specifice altor ramuri economice.
4.5.1.4 Pentru dotare se va lua în considerare tehnologia
preponderentă, luându-se măsuri suplimentare suficiente pentru
tehnologiile periculoase, dar care nu au o pondere mare.
4.5.1.5 Necesarul de stingătoare şi alte aparate de stins
incendii, se face pentru fiecare etaj şi încăpere separat, respectându-se
observaţiile din norme.
4.5.1.6 Odată cu stabilirea necesarului de stingătoare şi alte
aparate de stins incendii se va preciza repartiţia şi amplasarea lor în
cuprinsul obiectivului.
4.5.1.7 Instalaţiile de ridicat, acţionate electric, vor fi dotate
individual cu câte un stingător portativ cu pulbere şi CO2, amplasat pe utilaj.
4.5.1.8 Pe perioada lucrărilor de investiţii, dotarea cu
stingătoare şi alte aparate de stins incendii se va face potrivit prezentelor
norme şi a normelor specifice în activitatea de construcţii-montaj.
4.5.1.9 În spaţiile de producţie sau depozitare se vor prevedea
în plus câte un stingător portativ cu pulbere şi CO 2 sau cu CO2 pentru
fiecare grup de 10 utilaje acţionate electric, dar nu mai puţin de un
stingător pentru fiecare încăpere.

4.5.2 TIPURI DE STINGĂTOARE

Tipurile de stingătoare sunt prezentate în Dispoziţiile Generale
D.G.P.S.I. – 003.
4.5.2.1 Stingătoare cu apă
Acestea se utilizează în toate spaţiile unde apa nu este
interzisă utilizării (ex. lichide combustibile clasa B, locuri unde se află
substanţa care reacţionează în contact cu apa producând gaze
combustibile care pot exploda şi/sau intensifica arderea ca sodiu,
potasiu, zirconiu, pulberi de aluminiu, etc.). Pe timp de iarnă se
păstrează în spaţii încălzite.
4.5.2.2 Stingătoare cu spumă
Stingătoarele cu spumă se prevăd în special la stingerea
incendiilor din clasele A şi B şi în care stingerea cu apă nu este recomandată.
4.5.2.3 Stingătoare cu pulberi
Stingerea cu pulberi se prevede pentru spaţii în care stingerea
cu apă nu este recomandată indiferent de clasa de incendiu.
4.5.2.4. Stingătoare cu dioxid de carbon sau alte gaze inerte
Domeniile de utilizare se stabilesc după efectele asupra arderii
şi unele proprietăţi fizico-chimice.
54
 4.5.2.5. Se pot utiliza stingătoarele cu INERGEN, AEROSOLI,
etc., avându-se în vedere şi precizările producătorilor privind domeniile
de aplicare, restricţii, efecte asupra omului şi mediului etc.
4.5.2.6. În anexa 7 se prezintă domeniul şi eficienţa produselor
de stingere a incendiilor, în anexa 11 se prezintă normele de dotare cu
stingătoare, iar în anexa 12 se prezintă clasificarea şi identificarea
stingătoarelor.

4.6 ECHIPAREA ŞI DOTAREA CU UTILAJE, UNELTE

ŞI ALTE MIJLOACE INIŢIALE DE INTERVENŢIE
4.6.1 Pentru fiecare 5000 mp suprafaţă construită sau ocupată
cu instalaţii tehnologice în aer liber şi 1000 mp suprafaţa ocupată de
depozite deschise de materiale sau lichide combustibile se va prevedea
câte un post de intervenţie pentru stingerea incendiilor. Postul de
intervenţie constă dintr-un dulap închis sau panou acoperit, vopsit în
culoare roşie şi inscripţionat ,,POST DE INCENDIU Nr….”. Dotarea
postului de incendiu se dă în Anexa 13.
4.6.2 Distanţa dintre posturile de intervenţie şi spaţiile de
producţie, instalaţiile tehnologice sau depozite deschise deservite este
de maximum 100 m.
4.6.3 Completele de accesorii care compun dotarea hidranţilor
interiori şi exteriori se dau în Anexa 8.
4.6.4 Dotarea cu lăzi cu nisip şi butoaie cu apă este stabilită în
Anexa 11.
4.6.5 Utilajele, uneltele şi alte mijloace de intervenţie care
compun POSTURILE DE INCENDIU din incintă, PICHETELE DE
INCENDIU din parchetele de exploatare forestieră, GRUPURI DE
ACŢIONARE A FUNICULARELOR PASAGERE DIN EXPLOATĂRI
FORESTIERE, se dau în Anexa 13.
4.6.6 Completele de accesorii din dotarea hidranţilor de
incendiu interior se păstrează în fiecare cutie de hidrant din clădire.
4.6.7 Completele de accesorii pentru hidranţii exteriori de
incendiu se constituie într-un complet la 5 hidranţi montaţi şi se
păstrează într-o cutie proprie prevăzută cu uşă cu geam amplasată
lângă hidranţi. Cutia se vopseşte în roşu, va fi sigilată, iar pe geam se
va scrie ,,SE SPARGE ÎN CAZ DE INCENDIU”. Accesoriile din complet
sunt date în Anexa 8.
4.6.8 La dotarea cu accesoriile pentru formarea liniilor de furtun
(furtun, racorduri de asamblare, garnituri, ţevi de refulare, feşi,
distribuitor, etc.) pentru stingerea incendiilor din exterior se va ţine
seama de ipotezele de intervenţie la incendiu. Diferenţa între necesar şi
cantităţile cuprinse în completele de dotare din incintă va fi păstrată la
clădirea serviciului de pompieri.
55
 4.7 ASIGURAREA CU SUBSTANŢE PENTRU
LIMITAREA, ÎNTRERUPEREA PROCESULUI DE
ARDERE SAU PENTRU PROTECŢIA CELOR DIN
APROPIEREA FOCULUI
4.7.1 Unităţile trebuie să asigure dotarea cu substanţe chimice
a maşinilor, instalaţiilor fixe, semifixe sau mobile, potrivit prezentelor
norme şi pe baza calculelor prevăzute în normative, norme, standarde,
prescripţii tehnice şi instrucţiuni ale furnizorului sau pe baza datelor
prevăzute de către proiectant, stabilite pentru instalaţia de stingere cu
consumul cel mai mare.
4.7.2 Unităţile în care există construcţii sau materiale tratate cu
substanţe ignifuge, sau termospumante, şi care execută ignifugarea prin
mijloace proprii vor avea asigurată cantitatea de substanţe necesare
protejării acestor bunuri, înainte de expirarea termenului de valabilitate a
lucrărilor de protecţie, ele având obligaţia testării gradului de protecţie
real asigurat prin ignifugare, conform normativului de ignifugare C - 58.
4.7.3 Substanţele chimice vor fi păstrate în ambalaje
corespunzătoare şi în condiţiile specificate de către furnizor. Rezerva de
substanţe spumante se va păstra în clădirea în care sunt adăpostite
generatoarele şi distribuitoarele instalaţiei fixe, sau într-o încăpere
separată, apropiată de aceste construcţii.
4.7.4 Substanţele chimice a căror durată de garanţie a fost
depăşită şi a căror eficientă s-a dovedit diminuată în urma verificărilor vor fi
folosite numai la exerciţiile şi aplicaţiile practice de stingere a incendiilor.

4.8 DOTAREA CU ECHIPAMENT DE PROTECŢIE LA

LOCURILE DE MUNCĂ ŞI A PERSONALULUI DE
INTERVENŢIE
4.8.1 La unităţile în care stingerea incendiului necesită protecţia
personalului de la locurile de muncă se va asigura (în afara de dotarea
serviciului de pompieri cu echipament de protecţie) şi o dotare cu
echipament de protecţie şi salvare la locurile în care se produc, în caz
de incendiu, cantităţi mari de fum, gaze toxice sau temperaturi ridicate.
Dotarea se va face ţinând seama de ipoteza cea mai
defavorabilă de stingere corelat cu nivelul densităţii sarcinii termice,
temperaturile ce se pot dezvolta în caz de incendiu şi efectele negative
(gaze, fum, etc.) pe care acestea le pot avea asupra personalului de
intervenţie şi va cuprinde după caz :
- căşti de protecţie;
- măşti contra fumului şi gazelor;
- costume de protecţie anticalor;
- centuri de siguranţă;

56
 - aparate izolante sau autonome de respiraţie, cu
oxigen sau aer;
- lanterne portabile cu acumulatori;
- cordiţe de salvare;
- sac de salvare, ciorap de salvare, plasă de salvare,
etc;
- trusă electrică;
- găleată stingător.
Felul şi cantitatea de echipament de protecţie şi salvare,
menţionate mai sus, vor fi stabilite în funcţie de locurile care impun
asemenea măsuri de protecţie a personalului, pentru primă intervenţie.
În plus, este obligatorie şi dotarea cu aparate izolante sau autonome
pentru respiraţie, atunci când procentul de oxigen din aer poate să
scadă sub 17 %, precum şi atunci când măştile contra gazelor nu pot
asigura protecţia personalului care intervine la stingerea decât un timp
foarte scurt.
4.8.2 Echipamentul de protecţie se asigură serviciului de
pompieri civili potrivit regulamentului aprobat prin HGR nr.443 / 1999.
Echipamentul şi mijloacele prevăzute trebuie să asigure
protecţia personalului de intervenţie atât la efectele negative ale
agenţilor termici, chimici, electromagnetici şi biologici care intervin în
caz de incendiu (redaţi în NGPSI), cât şi de comunicare şi lucru în
condiţii de siguranţă.
4.8.3 Uniforma pompierilor din cadrul serviciului şi însemnele
distinctive se stabilesc potrivit reglementărilor în vigoare.

4.9 CONSTITUIREA, ORGANIZAREA, FUNCŢIONAREA

ŞI DOTAREA SERVICIILOR PRIVATE DE POMPIERI
CIVILI

4.9.1 CONSTITUIREA SERVICIULUI PRIVAT DE

POMPIERI CIVILI
4.9.1.1 Serviciile private de pompieri civili se constituie conform
reglementărilor în domeniu şi prevederilor prezentului normativ.
4.9.1.2 Organizarea serviciului de pompieri, echiparea şi
dotarea acestuia, se stabilesc potrivit reglementărilor tehnice în funcţie
de pericolul de incendiu şi vulnerabilitate, precum şi nivelul de echipare
cu instalaţii de semnalizare şi stingere al construcţiei.
4.9.1.3 De regulă, construcţiile sau grupurile de construcţii de
producţie şi/sau depozitare vor avea constituite servicii de pompieri
atunci când aria desfăşurată totală este mai mare de 5000 m 2 şi
categoriile A, B şi C (BE 3 a, b şi BE 2) de pericol de incendiu reprezintă
peste 50 %. Investitorii şi/sau agenţii economici pot stabili constituirea
57
serviciului de pompieri şi la arii desfăşurate mai mici.
4.9.1.4 Nivelul de dotare şi încadrare cu personal al serviciului
privat de pompieri se stabileşte în funcţie de periculozitate, amplasare,
vulnerabilitatea la incendiu şi efectele unui eventual incendiu, având în
vedere şi scenariile de siguranţă la foc.
4.9.1.5 -(1) Serviciile private de pompieri civili sunt structuri
profesionale, altele decât unităţile Corpului Pompierilor Militari,
încadrate cu personal civil, care au atribuţii privind apărarea vieţii,
avutului public şi/sau privat împotriva incendiilor, în sectoarele de
competenţă stabilite cu acordul brigăzilor şi grupurilor de pompieri
militari, precum şi pentru acordarea ajutorului persoanelor aflate în
pericol, în caz de accident sau dezastru.
- (2) Serviciile private de pompieri civili au în structură,
după caz, compartiment sau specialişti pentru prevenirea incendiilor, formaţii
de intervenţie, salvare şi prim ajutor, ateliere de reparaţii şi întreţinere.
- (3) Serviciile private de pompieri civili sunt publice
sau private. Serviciile de pompieri private se pot constitui, pe plan local,
ca societăţi comerciale, potrivit legii.
- (4) Serviciul private de pompieri civili se încadrează
cu pompieri angajaţi şi / sau cu pompieri voluntari, după caz; serviciile
încadrate numai cu pompieri voluntari sunt servicii de pompieri voluntari.
- (5) Calificarea, perfecţionarea şi conversia
profesională a personalului serviciilor private de pompieri civili, precum
şi certificarea competenţei acestuia se realizează cu respectarea
standardelor ocupaţionale.
- (6) Organizarea şi funcţionarea serviciilor private de
pompieri civili se stabilesc prin regulamente aprobate, de către
conducerile agenţilor economici ce le-au constituit.
4.9.2 DOTAREA SERVICIULUI DE POMPIERI CU
AUTOSPECIALE, MOTOPOMPE MOBILE ŞI ALTE
UTILAJE DE STINGERE ŞI INTERVENŢIE,
ECHIPAREA CU APARATURĂ
4.9.2.1 Dotarea cu autospeciale, motopompe mobile şi alte
utilaje de stingere şi intervenţie
4.9.2.1.1 Dotarea serviciilor de pompieri civili cu autospeciale,
motopompe mobile şi alte utilaje de stingere şi intervenţie se asigură în
urma scenariilor de siguranţă la foc sau a analizei capacităţii de apărare
împotriva incendiilor şi a următoarelor criterii specifice :
- debitele de apă pentru stingerea din exterior a
incendiilor rezultate din calcul, conform STAS 1478, în ipotezele de
stingere cele mai defavorabile;
- suprafaţa incintei, suprafaţa construită a unităţii,
înălţimea construcţiilor şi instalaţiilor, număr de incendii simultane;
58
 - caracteristicile şi performanţele tehnico-tactice ale
autospeciale, motopompe mobile şi alte utilaje de stingere şi intervenţie;
- modernizările intervenite în dotarea unităţii cu instalaţii
fixe de prevenire şi stingere a incendiilor;
- eficienţa şi compatibilitatea substanţelor stingătoare;
- necesitatea supravegherii cu utilaje de stingere şi
intervenţii a unor operaţiuni tehnologice şi lucrări periculoase;
4.9.2.1.2 În raport de criteriile de dotare cu autospeciale,
motopompe mobile şi alte utilaje de stingere şi intervenţie şi de debitul
de calcul de apă maxim pentru stingerea din exterior a incendiilor (Qie)
la incinte cu construcţii, instalaţii tehnologice şi platforme amenajate se
stabilesc următoarele categorii de dotare:

Dotarea orientativă cu
Categoria Numărul autospeciale, motopompe sau alte
serviciului formaţiilor şi utilaje care să asigure debitul de
grupelor de apă necesar pentru stingerea
intervenţie incendiului din exterior (1 / s)
rezultat din calcul
Debit Dotarea
I 1 grupă de 5 ÷ 10 1 motopompă mobilă cu
intervenţie debit de 800 l/min
(1 instalaţie fixă)
1 grupă de 11 ÷ 20 1 motopompă mobilă cu
intervenţie debit de 1500 l/min
(1 instalaţie fixă)
II 1 grupă de 21 ÷ 30 1 autospecială cu apă şi
intervenţie spumă sau 2 motopompe
mobile cu debit de 1500
l/min.
III 2 grupe de 31 ÷ 40 1 autospecială cu apă şi
intervenţie spumă şi o motopompă
mobilă cu debit de 1500
l/min.
IV 1 - 2 formaţii de 41 ÷ 75 2 autospeciale cu apă şi
intervenţie cu 3 spumă
grupe de intervenţie

59
 V 2 sau mai multe Peste 2 autospeciale cu apă şi
formaţii de intervenţie 75 spumă şi mai multe
cu 4 sau mai multe motopompe mobile
grupe de intervenţie (funcţie de debit)

NOTE:
a) Dotarea cu autospeciale, motopompe mobile şi alte
utilaje de stingere nu constituie o dublare a mijloacelor şi instalaţiilor
prevăzute, în cazul în care reţeaua nu asigură debitul şi presiunea
necesară. În situaţia când stingerea este prevăzută a se realiza prin
mijloace diferite, dotarea cu maşini poate fi redusă la un minim necesar,
justificat din punct de vedere tehnico-economic şi al asigurării
obiectivelor împotriva incendiilor.
b) În cazul că la instalaţiile fixe de stingere se asigură
alimentarea cu energie conform normativului I 7 dotarea din tabel nu
este obligatorie.
c) Nu este obligatorie dotarea cu mijloacele proprii
menţionate dacă se pot asigura cooperării pe bază de convenţii şi contracte.
d) În funcţie de cerinţele specifice ale unităţilor, pot fi
prevăzute autospeciale de lucru cu praf şi spumă, autotunuri de stins
incendii, autospeciale pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru
iluminat, autoscări, autospeciale pentru control tehnic etc.
4.9.2.1.3 Se pot face reduceri, înlocuiri sau suplimentări numai
astfel încât să se asigure o intervenţie eficientă în caz de incendiu.
4.9.2.1.4 Se pot face reduceri ale dotărilor din tabelul de mai
sus în următoarele cazuri :
a) Se poate face reducere cu câte o motopompă la
categoriile II şi III, când obiectivul dispune de reţele de hidranţi la care
presiunea asigură intervenţia la stingere, direct de la aceştia, la debitele
rezultate din calcul sau dacă în apropiere sunt servicii de pompieri
dotate corespunzător şi care pot interveni în cel mult 10 minute de la alarmare;
b) Pentru categoriile III, IV şi V se poate prevedea
dotarea doar cu o autospecială, atunci când în apropiere există o unitate
de pompieri militari sau când unitatea face parte dintr-o platformă
industrială servită de un serviciu privat sau public de pompieri civili de
zonă, dotat, în ansamblu, corespunzător normei din tabelul de mai sus
şi există convenţia scrisă în acest sens, precum şi legături de alarmare
şi semnalizare corespunzătoare, care să asigure intervenţia în 10 minute.
4.9.2.1.5 Se va suplimenta dotarea minimă din tabelul de mai
sus, în următoarele cazuri:
a) Cu câte o autospecială dotarea din tabelul de mai
60
sus, pentru fiecare 50 ha în plus, faţă de 150 ha a incintei luată în
calculul de bază;
b) Atunci când apa sau spuma nu este eficientă la
stingerea anumitor substanţe, se va asigura, faţă de prevederile din
tabelul de dotări de mai sus, dotarea cu stingătoare transportabile sau
cu autospeciale de stingere cu pulbere şi gaze inerte, al căror număr se
va stabili în funcţie de caracteristicile tehnico-tactice ale acestor utilaje şi
de necesarul de substanţe chimice pentru stingerea incendiilor.
4.9.2.1.6 Se pot face înlocuiri ale dotărilor din tabelul de mai
sus, în următoarele cazuri:
a) Se pot înlocui motopompele mobile de la categoriile I
şi II cu o autospecială în cazul în care distanţele de la clădirea
serviciului de pompieri civili până la cel mai îndepărtat punct din incintă
depăşesc 300 m;
b) Atunci când pentru stingerea incendiilor sunt
necesare debite şi presiuni mari, în condiţiile în care obiectivul nu este
dotat cu tunuri fixe sau mobile se vor prevedea autotunuri de stins incendii.
4.9.2.1.7 Pentru asigurarea intervenţiei la stingerea incendiilor,
la construcţii industriale sau instalaţii cu pericol de incendiu şi explozie,
având înălţimea de peste 20 m, unităţile se pot dota cu autoscări sau
cu scări fixe de intervenţie. Înălţimea de peste 20 m se măsoară de la
nivelul terenului accesibil maşinilor de intervenţie ale pompierilor.
4.9.2.1.8. Dotarea unităţilor cu generatoare de spumă, cu
coeficient mare de înfoiere, se face de regulă pentru intervenţia în spaţii
închise (subsoluri cu suprafaţa desfăşurată mai mare de 500 m 2,
canale, tuneluri etc.) atunci când stingerea cu apă sub formă de jet
compact nu este indicată sau poate produce pagube sau distrugerea
bunurilor adăpostite, precum şi în cazul în care personalul de intervenţie
nu poate pătrunde în spaţiul incendiat.
Această soluţie se va adopta atunci când spumele cu coeficient
mediu şi mare de înfoiere se justifică din punct de vedere al operativităţii
şi eficienţei şi din punct de vedere tehnico-economic. Dacă pentru
spaţiile închise, enumerate mai sus, există instalaţii fixe de stingere a
incendiilor sau dacă în subsol se depozitează numai produse
incombustible, dotarea cu generatoare de spumă cu coeficient mare de
înfoiere, nu este obligatorie.
4.9.2.1.9 Întreţinerea şi exploatarea maşinilor se va face
conform normelor şi instrucţiunilor în vigoare.
4.9.2.2 Echiparea cu aparatură
4.9.2.2.1 În locurile de importanţă vitală şi cu pericol mare de
incendiu, supravegherea se va face, de preferinţă, prin televiziune.
4.9.2.2.2 Serviciile de pompieri civili din unităţile dotate cu
autospeciale, care fac parte din grupa V de dotare cu maşini şi care
61
servesc obiective mari şi vulnerabile sau cele din platformele industriale
pentru care s-au stabilit legături radio, vor fi dotate cu aparate de
radiorecepţie portabile, prin care să fie asigurată conducerea operaţiilor
de stingere. Câte un aparat de radio emisie-recepţie trebuie să existe la
conducerea unităţii, şeful serviciului de pompieri, la fiecare maşină şi la
şefii de ţeavă. Ţinând seama de acest fapt se stabileşte numărul şi tipul
acestor aparate, necesare fiecărei unităţi.
4.9.2.2.3 Pentru conducerea operaţiilor de stingere a incendiilor
în medii cu nocivitate şi nivel sonor ridicat, se va asigura dotarea cu
laringofoane şi căşti.
4.9.2.2.4 La unităţile unde activitatea de producţie este
condusă prin calculatoare de proces se vor include în programul
acestora şi operaţiile ce trebuie efectuate pentru prevenirea şi stingerea
incendiilor (supravegherea parametrilor funcţionali, punerea în funcţiune
a instalaţiilor de prevenire şi stingere, evacuarea produselor etc.).
4.9.3 REZERVE PENTRU MIJLOACELE E PREVENIRE ŞI
STINGERE A INCENDIILOR
4.9.3.1 Pentru rezolvarea diferitelor situaţii în activitatea de
prevenire şi stingere a incendiilor se vor crea următoarele rezerve
pentru mijloacele din dotare:
- încărcături pentru stingătoare, în cantitate de 10%,
socotit pe tipuri pentru totalul aparatelor din dotare, dar nu mai puţin de
cantitatea pentru o bucată din fiecare tip;
- echipament complet pentru 2% din hidranţii interiori şi
exteriori, dar nu mai puţin de cantitatea pentru o bucată din fiecare tip;
- 5 ÷ 25 % capete de sprinkler din numărul totalul
capetelor de sprinkler montate în funcţie de timpul acestora însă nu mai
puţin de 30 bucăţi (procentul mare se aplică instalaţiilor cu un număr
mic de capete), iar dacă instalaţia are până la 30 capete de sprinkler,
rezerva va fi egală cu numărul celor montate. La instalaţiile prevăzute
cu capete de sprinkler rezistente la coroziune sau care declanşează la
temperaturi mai mari de 900 C, rezerva trebuie să fie egală cu numărul
de sprinklere montate în sectorul cel mai mare
- 2 ÷ 5 % capete de drencer calculate separat pentru
fiecare tip din cele montate însă nu mai puţin de 10 bucăţi (procentul
mai mare se aplică la instalaţiile cu un număr redus de capete) pentru
fiecare instalaţie de drencere (atât drencere pentru stingere, cât şi
pentru perdele de protecţie)
-5 ÷ 25 % pentru fiecare tip din numărul total de capete
de pulverizare montate dar nu mai puţin de 10 bucăţi
- un număr de butelii pentru instalaţiile stingere cu
dioxid de carbon, egal cu al buteliilor din bateria cea mai mare sau

62
100 % în cazul existenţei unei singure baterii. Astfel de rezerve se vor
prevedea şi pentru membranele de rupere cu care sunt prevăzute buteliile;
- 50 % din totalul lamelor fuzibile ce se folosesc la
instalaţiile automate de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon;
- 5 % ÷ 25 % din numărul total de detectoare şi/sau
butoane montate pentru instalaţiile de semnalizare a incendiilor, dar nu
mai puţin de 15 bucăţi din fiecare;
- 2 % ÷ 5 %, butoane la instalaţiile de alarmare manuală;
- 5 % din totalul necesar de furtunuri, pe categorii însă
nu mai puţin de 5 role a 20 m fiecare;
- 5% ÷ 10 % din numărul total de stingătoare portabile
şi mobile, dar nu mai puţin de câte una bucată de fiecare tip;
- 5% ÷ 10 % din racorduri, garnituri de etanşare şi ţevi
de refulare, pe categorii;
- 25% ÷ 50 % din numărul de lămpi de semnalizare,
de la centrala de avertizare;
-10 % din totalul elementelor fuzibile de declanşare
automată folosite la dispozitivele de protecţie la foc (dispozitive de
evacuare a fumului, a gazelor fierbinţi, clapete antifoc, uşi sau obloane
antifoc, etc.);
- una trusă butelii de oxigen sau de aer, încărcate, şi
două cartuşe absorbante pentru fiecare aparat izolant;
-un cartuş filtrant pentru fiecare mască contra fumului şi
gazelor;
-o mască de rezervă la fiecare trei măşti contra fumului
şi a gazelor din dotarea serviciului de pompieri civili;
- un lot de bord pentru maşinile de luptă (bobină de
inducţie, condensator, platine etc.).
4.9.3.2 Rezervele de substanţe chimice pentru stingerea
incendiilor vor fi asigurate, de regulă, pentru trei operaţii de stingere,
pentru fiecare instalaţie de stingere şi autospecială de intervenţie, la
care se adaugă necesarul pentru trei exerciţii sau aplicaţii de stingere
pe an şi pentru instruirea curentă a efectivului din formaţie, conform
tematicii de pregătire.
4.9.3.3 În cazul dotării cu autospeciale cu pulberi, gaz inert sau
spumă, rezerva de substanţe chimice va fi de la100 % la 200 % din
capacitatea de transport a acesteia.
4.9.3.4 Pentru instruirea serviciului de pompieri, se asigură şi
următoarele norme de rulaj şi consum de substanţe chimice:
- 50 km echivalenţi cumulaţi, pentru antrenamentul în
conducere şi instruirea formaţiei dotată cu autospecială;
- 20 minute funcţionare, pentru instruirea fiecărei
formaţii dotate cu autopompă sau motogenerator;
- câte 10 încărcături pentru fiecare tip de stingătoare;
63
 - praf unic sau substanţe spumante, pentru trei operaţii
de stingere a unei suprafeţe lichide incendiate de 150 m2;
- combustibilul necesar instruirii la cald (30 l/m2
suprafaţă incendiată).
4.9.3.5 Se vor crea rezerve şi pentru alte mijloace din dotare,
care nu au fost cuprinse în articolul precedent, avându-se în vedere
asigurarea capacităţii permanente a respectivelor mijloace din dotare.
4.9.3.6 Proiectantul, pentru unităţile noi, şi comisiile tehnice de
prevenire şi stingere, pentru unităţile existente, vor stabili felul şi
cantităţile de rezerve ce se păstrează la sediul serviciului de pompieri
civili şi cele care trebuie să fie în mod obligatoriu în dotarea secţiilor.
4.9.4 SERVICIUL DE POMPIERI CIVILI – SEDIUL ŞI SPAŢIILE
PENTRU SERVICIUL DE POMPIERI CIVILI
4.9.4.1 Constituirea, organizarea şi funcţionarea precum şi
dotarea cu autospeciale a serviciului de pompieri civili se face conform
criteriilor de echipare şi dotare din normele de prevenire şi stingerea a
incendiilor specifice activităţilor din sectoarele industriei lemnului.
4.9.4.2 Pentru funcţionarea serviciului de pompieri civili, în
afară de dotările necesare, trebuie asigurat spaţiile de adăpostire a
tehnicii de intervenţie şi a materialelor din dotare, săli de pregătire şi de
instruire a personalului.
4.9.4.3 Spaţiul pentru serviciul de pompieri civili se
dimensionează şi se realizează în funcţie de numărul şi tipul
autospecialelor, pompelor mobile şi celorlalte utilaje de stingere şi
intervenţie din dotare, a instalaţiilor de semnalizare, avertizare şi
alertare în caz de incendiu şi a structurii de încadrare cu personal astfel
ca să poată fi asigurate toate funcţiunile stabilite prin atribuţiile şi
sarcinile ce revin serviciului respectiv.
4.9.4.4 Amplasarea serviciului de pompieri civili se face încât
să se realizeze :
a) Accesul direct al utilajelor de intervenţie la drumuri
uzinale sau publice ce nu pot fi blocate datorită circulaţiei intense auto şi
pietonale, staţionării garniturilor de tren, etc.
b) Asigurarea unor timpi operativi de intervenţie cât mai
mici la toate construcţiile, depozitele şi instalaţiile tehnologice din
incintă. În acest sens distanţa de amplasare a sediului serviciului de
pompieri civili, măsurată pe axa traseului de deplasare nu va depăşi :
- 2 km – la construcţiile, depozitele şi instalaţiile
tehnologice de categoriile A, B şi C de pericol de incendiu;
- 4 km – în celelalte cazuri.
În incintele la care construcţiile de gradul III – IV de
rezistenţă la foc şi depozitele deschise de materiale combustibile
reprezintă mai mult de 50 % din aria incintei distanţa de intervenţie
64
normată se reduce cu 40 %.
c) Protecţia corespunzătoare a construcţiei (încăperilor)
destinate serviciului de pompieri civili împotriva exploziilor şi efectelor
negative ale agenţilor care pot intervenii în caz de incendii la
construcţiile, depozitele şi instalaţiile tehnologice din apropiere.

65
Capitolul V

ANEXE
ANEXA 1 Încadrarea orientativă în categoriile de pericol de
informativ incendiu a principalelor zone, spaţii, încăperi, clădiri şi
instalaţii tehnologice din industria lemnului

ANEXA 2 Lista orientativă a principalelor zone, spaţii, încăperi,

informativ clădiri şi instalaţii tehnologice din industria lemnului
vulnerabile la incendiu

ANEXA 3 Schemele de organizare a depozitelor de material lemnos.

ANEXA 4 Suprafeţe maxime admise şi distanţe de siguranţă

împotriva incendiilor

ANEXA 5.1 Caracteristicile generale ale principalelor materii prime şi

informativ materiale ce pot fi utilizate în industria lemnului

ANEXA 5.2 Proprietăţile substanţelor combustibile uzuale ce pot fi

utilizate în industria lemnului

ANEXA 6 Procese fundamentale privind incendiile, limitarea şi

informativ stingerea acestora

ANEXA 7 Domeniul şi eficienţa produselor de stingere a incendiilor

ANEXA 8 Dotarea uzuală a hidranţilor de incendiu

ANEXA 9 Tipuri de instalaţii de stingere cu spumă, clase de

inflamabilitate a lichidelor combustibile

ANEXA 10 Inventarul instalaţiilor de stingere cu spumă a incendiilor

ANEXA 11 Norme de dotare cu stingătoare, unelte şi alte mijloace

pentru stingerea incendiilor

ANEXA 12 Stingătoare - clasificare şi identificare

66
ANEXA 13 Utilajele, uneltele şi alte mijloace de intervenţie care compun
posturile de incendiu din incintă, pichetele de incendiu
din parchetele de exploatare forestieră şi grupuri de
acţionare a funicularelor pasagere din exploatări forestiere

ANEXA 14 Echiparea şi dotarea orientativă a construcţiilor,

informativ instalaţiilor tehnologice şi a platformelor amenajate din
industria lemnului cu mijloace tehnice de prevenire şi
stingere a incendiilor

ANEXA 15 Schema bloc tip (de principiu) a fluxului tehnologic de

informativ fabricaţie PAL / MDF şi indicarea posibilităţilor de
echipare cu mijloace speciale de siguranţă la foc

ANEXA 16 Principalele acte normative şi reglementări tehnice din

domeniul apărării împotriva incendiilor şi conexe cu acestea

67