Shahri Nushin-2020-Feasibility Studyonthe Implementationof Waste

Machine Translated by Google
Vedeți discuțiile, statisticile și profilurile de autori pentru această publicație la: https://www.researchgate.net/publication/353972227
Studiu de fezabilitate privind implementarea sistemului de incinerare a deșeurilor pentru a

Industria cimentului în Algeria
Teză · aprilie 2020
DOI: 10.13140/RG.2.2.12573.44000
CITAȚII CITEȘTE
0 89
1 autor:
Nushin Shahri
Allplan GmbH
2 PUBLICAȚII 0 CITAȚII
VEZI PROFIL
Unii dintre autorii acestei publicații lucrează și la aceste proiecte conexe:
Studiu de fezabilitate privind implementarea unui sistem de incinerare a deșeurilor pentru o industrie a cimentului din Algeria Vezi proiect
Tot conținutul care urmează acestei pagini a fost încărcat de Nushin Shahri pe 18 august 2021.
Utilizatorul a solicitat îmbunătățirea fișierului descărcat.

Programul MSc
Sisteme de energie regenerabilă
Studiu de fezabilitate privind implementarea deșeurilor

Sistem de incinerare pentru o industrie a cimentului din Algeria
O teză de master depusă pentru gradul de

"Maestru in stiinta"
supravegheat
de DI Dr. Helmut Berger
BSc Nushin Shahri
01225636
Viena, 14.04.2020
Declarație
Eu, BSC NUSHIN SHAHRI, declar prin prezenta
1. că sunt singurul autor al prezentei Teze de Master, „STUDIU DE FEZBILITATE PRIVIND

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE INCINERARE A DEȘEURILOR PENTRU UN
INDUSTRIA CIMENTULUI ÎN ALGERIA”, 82 de pagini, legate, și că nu am folosit nicio sursă sau
instrument în afară de cele menționate sau orice alt ajutor sau instrument ilicit și 2. că nu am
depus până la această dată subiectul acestui Master. Teză sau părți ale acesteia, sub orice formă,
pentru evaluarea ca lucrare de examen, fie în Austria, fie în străinătate.
Viena, 14.04.2020 _______________________

Semnătură
Produs de TCPDF (www.tcpdf.org)

Mulțumiri
În primul rând, aș dori să-mi exprim sincera mulțumire consilierului meu DI Dr. Helmut
Berger, pentru sprijinul său continuu în studiul meu de master și cercetările conexe, ale lui
răbdare, motivație și cunoștințe imense. Îndrumarea lui m-a ajutat la fiecare pas
de cercetare și redactare a acestei teze. Nu mi-aș fi putut imagina că am un consilier mai bun
și mentor pentru studiul meu de master.
Pe lângă consilierul meu, aș dori să mulțumesc restului comisiei mele de teză:
Prof. Reinhard Hass și Mag. Doris Guttmann pentru comentariile lor perspicace și
încurajare, dar și pentru întrebarea grea care m-a îndemnat să-mi lărgesc
cercetare din diverse perspective.
i
Abstract
Creșterea populației determină o cerere mare pentru construcții și utilizarea cimentului și, în același
timp, crește cantitatea de DSU (Deșeuri Solide Municipale). Una dintre soluțiile care poate ajuta la
reducerea cantității de deșeuri în țările în curs de dezvoltare, alături de cererea de combustibili
fosili, este utilizarea tehnologiilor de co-procesare și incinerare.
în industria cimentului.
Obiectivul unui sistem de management al deșeurilor nu este de a elimina deșeurile, ci este de a furniza
economia cu materii prime secundare și energie din deșeuri. În industria cimentului, co-procesarea
este una dintre cele mai bune modalități de recuperare a materialului și a energiei din deșeuri.
Deșeurile dorite, pentru a fi folosite ca combustibil, sunt disponibile
de obicei în interiorul statului sau al țării.
Algeria, ca țară cu venituri medii, cu o urbanizare de 72%, se confruntă cu provocări legate de
gestionarea deșeurilor. Sectorul industrial consumă 25% din consumul final de gaze din țară. Acest
studiu își propune să reducă consumul de gaze în industriile cimentului, unul dintre consumatorii
intensivi din sectorul industrial.
Ulei uzat, plastic și RSU (deșeuri solide municipale) ca combustibili alternativi în ardere
sunt studiate procesele unei industrie a cimentului. Punctele de injectare sunt arzătorul principal,
calciner și camera de ardere. Pe baza punctului de injecție și înlocuire
raport, sunt analizate patru proiecte diferite:
1. Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal - 100% ulei uzat
2. Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal - 70% ulei uzat și 30% plastic
3. Incinerarea deșeurilor în calciner - 50% plastic și 50% RSU
4. Incinerarea deșeurilor în camera de calcinare și ardere - 50% plastic

și 50% RSU
Anual, la industria vizată, 1.620.000 m³ de deșeuri pot fi incinerate în
calciner si camera de ardere. Incinerarea deșeurilor numai în calciner are nevoie de a
cantitate mai mare de putere calorică medie și proces de tratare a deșeurilor și
aproximativ 1.200.000 m³ de deșeuri pot fi arse. Coprocesarea deșeurilor în principal
Proiectul arzătorului poate reduce cantitatea de ulei uzat cu 120.000 m³ pe an. În cazul
de a folosi un raport de înlocuire de 30% cu plastic și în arzătorul principal, aproape o risipă
se poate observa o reducere a volumului de 250.000 m³ pe an.
ii
Cuprins
1 Introducere ............................................................. .................................................. .... 1
2 Informații de bază ................................................ ..................................... 2
2.1 Ciment ................................................. .................................................. .... 2
2.1.1 Metoda de producție.............................................................. ............................ 4
2.1.2 Ponderea energiei în producția de ciment .......................................... ....... 12
2.2 Gestionarea deșeurilor ............................................................. .................................. 15
2.2.1 Deșeuri în energie (WtE) ............................................... ............................ 17
2.2.2 Deșeuri în energie în industria cimentului .......................................... ....... 18
2.3 Algeria ................................................ .................................................. ... 33
2.3.1 Informații generale despre țară .................................................. .............. 33
2.3.2 Deșeurile în Algeria ............................................. ................................... 37
2.3.3 Industria cimentului în Algeria.................................................. ..................... 37
2.3.4 Caracteristica amplasamentului ................................................. ............................ 38
2.4 Mediul ............................................................. ............................................... 41
3 Descrierea abordării metodice ................................................ .............. 44
4 Descrierea problemei de cercetare.................................................. .............. 49
5 Prezentarea rezultatelor ................................................. ................................ 50
5.1 Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal .......................................... ....... 51
5.1.1 Tipul deșeurilor ............................................. ............................................... 51
5.1.2 Reducerea volumului deșeurilor și economisirea convențională a combustibilului ................... 51
5.1.3 Modificările și investițiile necesare ................................................ ... 53
5.2 Incinerarea deșeurilor în calciner ............................................... ............... 54
5.3 Incinerarea deșeurilor în camera de calcinare și ardere ................. 56
iii
5.4 Rezumat ................................................. ................................................. 59
6. Concluzie ................................................ .................................................. .... 62
7 Bibliografie ................................................ .................................................. .. 64
8 Lista abrevierilor ............................................................. ............................................... 67
9 Lista de tabele ................................................. .................................................. .. 69
10 Lista figurilor .................................................. ............................................... 72
Apendice................................................. .................................................. ............. 75
iv
1. Introducere
Cantitatea de deșeuri solide municipale (DSM) ca produs secundar al vieții urbane, odată cu creșterea
urbanizării, crește rapid. În prezent, oamenii generează aproximativ 3,6 milioane de tone de deșeuri
solide pe zi. Sănătatea publică , mediul și economia internațională și națională sunt afectate de
creșterea rapidă a deșeurilor și de eliminarea deșeurilor prost gestionată. Reducerea, reutilizarea și
reciclarea (3R) încetinește creșterea fluxului de deșeuri, dar creșterea rapidă a creșterii populației,
creșterea economică și urbanizarea au depășit eforturile de reducere a deșeurilor. Silpaet al.2018
De asemenea, gestionarea deșeurilor este un proces complex și costisitor. Propusul
soluțiile, sprijinul guvernamental și proiectele de finanțare în acest sens trebuie să concureze
cu alte priorități, cum ar fi apa curată, educația și îngrijirea sănătății.
În același timp, industrializarea rapidă și creșterea populației creează, de asemenea, o cerere din ce
în ce mai mare de energie. Lipsa de producere a energiei și reducerea
resursele naturale, precum și emisiile de gaze cu efect de seră datorate utilizării combustibililor fosili,
au declanșat discuții cu privire la deșeurile ca resursă energetică. 54% din finală
energia globală este consumată în sectorul industrial. Mutz et al2017
Una dintre industriile care consumă o cantitate semnificativă de resurse naturale și
energia este fabricată de ciment. „Luând în considerare creșterea producției de deșeuri pe una
mâna și cerințele de resurse ale procesului de ciment, pe de altă parte, cimentul
companiile au început în 1979 să privească deșeurile ca pe o sursă de materie primă și energie.”
Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă2015
Algeria, ca țară cu venituri medii, cu o urbanizare de 72%, se confruntă cu provocări legate de
gestionarea deșeurilor. Creșterea rapidă a populației a dus la o creștere a cantității de deșeuri,
provocând în același timp o creștere a construcțiilor și a cererii mari de ciment. În acest sens, pe baza
inițiativei Ministerului Mediului algerian, companiile de ciment iau în considerare implementarea unui
sistem pentru WtE în fabrica lor. În
astfel, în locul gazelor naturale ar putea fi folosiți diferiți combustibili alternativi.
Obiectivul acestei teze este de a evalua două tehnologii Waste-to-Energy (WtE), co-procesare și
incinerare într-o fabrică de ciment din Algeria. De asemenea, sunt studiate efectele utilizării diferitelor
deșeuri ca combustibil alternativ în locul combustibilului fosili asupra consumului final de energie. Se
calculează cantitatea de deșeuri redusă pentru fiecare proiect.

În acest studiu sunt observate diferitele metode de producere a cimentului. Conform
metoda de producție și tehnologiile disponibile, cantitatea de energie consumată
în această industrie se precizează. De asemenea, a fost introdus și managementul deșeurilor și a acestuia
este studiată situația actuală din industria cimentului. Situația din Algeria legată de
sunt mentionate industria cimentului si problemele deseurilor. În sfârșit, trei proiecte
au fost propuse pentru a reduce consumul de combustibil convențional și pentru a reduce
volumul deșeurilor.
2 Informații de fundal
În acest capitol, pe baza literaturii naționale și internaționale, sunt prezentate următoarele puncte
descris:
• Industria cimentului și metoda de producție precum și consumul de energie în
acest sector
• Gestionarea deșeurilor, tehnologiile WtE disponibile și utilizarea WtE
tehnologii în industria cimentului
• Informații generale despre țară din Algeria , țările producătoare de ciment și
a studiat industria cimentului
• Efectul WtE în industria cimentului asupra mediului
2.1 Ciment
Cel mai folosit material artificial de pe planetă este cimentul, cu aproape
450 de kilograme de ciment sunt consumate anual pe cap de locuitor. Afaceri mondiale
Consiliul pentru Dezvoltare Durabilă2015
Deși cimentul era cunoscut omenirii cu aproximativ 2000 de ani în urmă, producția industrială de ciment
a început la mijlocul secolului al XIX- lea. Figura următoare ilustrează diferitele etape ale procesului de
producție a cimentului.
2
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3

Pregatirea Prelucrare piro Măcinarea și distribuția
materiei prime cimentului
•Săpătură •Preîncălzire •Ciment

de calcar propor ionare i
•Ardere
•Concasarea calcarului •Răcire măcinare
•Dozarea materiilor •Depozitarea clincherului
•Depozitarea cimentului
prime •Ambalare
• Măcinarea făinii crude •Livrarea
Figura 1 Etape de producție a cimentului în diferite metode (Sursa: tragere proprie)
Cele mai importante materii prime pentru fabricarea cimentului sunt marna, care este un calciu
nămol bogat în carbonat sau calcar și calcar. Principala compoziție chimică a cimentului
și componentele minerale este prezentată în figura următoare. Oxid de calciu din
calcarul, creta, scoici, șisturi sau roci calcaroase sunt responsabile pentru rezistența
cimentul. Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă2015
Figura 2 Compoziția chimică a cimentului și a componentelor minerale (Sursa: pentru Dezvoltare Consiliul Mondial de Afaceri
Durabilă) 2015
Oxidul de calciu (CaO) joacă un rol esențial în răspunsul biologic în timpul
proces de mineralizare. Dacă conținutul de var este mai mic decât cel minim, cel necesar
rezistența cimentului se va reduce, iar timpul procesului de mineralizare va crește.
Siliciul, ca al doilea ingredient esențial, poate fi obținut din nisip, rocă argiloasă,
3
etc. Cantitatea suficientă de silice ajută la formarea di-calcului și tri-calcului
silicați, care conferă rezistență cimentului. Estrelaet al.2012
2.1.1 Metoda de producție
Procesul de fabricare a cimentului a suferit multe schimbări în ultimele decenii. Există patru metode
diferite de producere a cimentului, metoda cuptorului umed,
metoda cuptorului semi-umed, metoda cuptorului semi-uscat și metoda cuptorului uscat. În 2007,
90% din producția de ciment din Europa a fost din cuptoare uscate, cu încă 7,5% din producție.
reprezentate de cuptoarele de proces semi-uscate și semiumede, iar restul european
producția, aproximativ 2,5%, din cuptoare cu proces umed. Institut pentru prospecti
studii tehnologice2013
Alegerea metodelor depinde de tehnologiile disponibile și, de asemenea, de starea
materiile prime. Toate metodele menționate au în comun următorul proces:
• „materii prime – depozitare și pregătire
• combustibili – depozitare și preparare
• sistemele de cuptoare – procese de ardere a cuptoarelor și tehnici de reducere a emisiilor
• produse – depozitare și preparare
• ambalare și expediere” Institut pentru studii tehnologice prospective
2013)
Procesul uscat poate fi explicat în trei etape:
Etapa 1 (figura 3) este în cazul în care materia primă necesară, cum ar fi carbonat de calciu, silico,
se extrage alumină și fier din cretă de rocă de calcar și argilă sau șisturi. După
concasor de calcar, materiile prime sunt amestecate si macinate. Afaceri mondiale
Produsul rezultat se numește făină crudă și conține de obicei mai mult de 70% CaCO3. Compozițiile
rămase sunt SiO2, Fe2O3, Al2O3, K și CI.
4
Figura 3 Etapa 1 a producției de ciment în metoda uscată (Sursa: Consiliul mondial de afaceri pentru durabilitate
Dezvoltare2015 )
În funcție de calitatea carierei, compoziția materiei prime poate varia.
Materiile prime trebuie să îndeplinească caracteristici, elemente chimice și componente care
sunt necesare pentru producerea cimentului. Consumurile medii de materii prime pentru producția
de ciment în Uniunea Europeană (UE) pot fi observate în următorul tabel:
Tabelul 1 Consumul mediu de materii prime pentru producția de ciment și clincher în țările UE
(Sursa: 2006 Asociația Europeană a Cimentului )
În producția de ciment din UE, 1,27 t materiale precum calcar, argilă, șist și
marna, 0,05 t gips și 0,14 t adaosuri minerale sunt folosite pentru a produce 1 t ciment.
Asociația Europeană a Cimentului, 2006)
Pe lângă componentele principale, aceste materii prime conțin și unele metale ca

enumerate în tabelul de mai jos:
5
Tabelul 2 Conținutul de metale în materii prime și făină brută din producția de ciment în țările UE (Sursa:
VDI-Richtlinien , 2003)
După cum se poate observa, manganul (Mn) are cea mai mare pondere în făina crudă de ciment cu 100-
360 mg/kg în substanță uscată. VDI-Richtlinien2003
Dupa zdrobirea si omogenizarea mancarii crude, masa cruda trece prin etapa 2.
(figura 4)
Dezvoltare2015, )
6
Făina crudă are un conținut de umiditate de 3-5 % și trebuie să se evapore înainte de a intra
cuptorul. Prin urmare, după etapa 1, masa crudă este introdusă la conducta de admisie a gazului la
etapa 2 (preîncălzire). Temperatura gazului în secțiunea de preîncălzire este între 300
°C până la 900 °C. De obicei, secțiunea de preîncălzire este formată din 4-6 cicloane. The
profilul de temperatură al făinii crude și al gazului din cicloane este prezentat în figura 5. As
se vede, masa crudă are o temperatură mai mică de 50 °C la intrarea în
primul ciclon. După ce a fost în contact direct cu gazele de ardere fierbinți și energia termică
schimb, temperatura materialului crește până la aproape 850 °C. Hidayat
Figura 5 Profilul temperaturii făinii crude și gazelor de eșapament

în cicloane (Sursa: 2013
Hidayat , )
2013)
Este important să se controleze temperatura materialului în timpul uscării. Calcarul se disociază la
cca. 800 °C, prin urmare, încălzirea în timpul procesului de uscare, care are loc înainte de intrarea
în ultimul ciclon, nu ar trebui să provoace modificări chimice în

masa cruda.
Reacția de descompunere a carbonatului de calciu (calcar) în oxid de calciu (var).
se numește calcinare. Calcinarea este o reacție endotermă. În funcție de cuptor
și construcția ciclonilor, calcinarea fie are loc înaintea materiei prime
intrând în cuptor sau la începutul cuptorului.
Cuptoarele cu preîncălzitor și precalcinare au fost disponibile pentru industria cimentului de atunci
aproximativ 1970. În această tehnologie, energia termică este introdusă în două puncte, cuptor
zona de ardere, cunoscută sub numele de arzător principal, și camera de ardere între
7
preîncălzitor și cuptorul rotativ. Deu la timpul de retenție mai lung al mesei calde în acest
zona, 65% din combustibilul total este utilizat în cameră. Masa crudă este aproape în întregime
calcinat la intrarea în cuptor (90% și viteză de calcinare mai mare). Institut pentru
studii tehnologice prospective2013
Următoarele ilustrații arată diferențele de construcție dintre cuptorul cu și
fără precalcinator. Caracteristicile fiecărui sistem sunt menționate în tabelul 3.
Figura 6 Sistem de cuptor fără precalcinator (Sursa: Mână, 2007 )
8
Figura 7 Sistem de cuptor cu precalcinare și cameră de ardere (Sursa: Mână 2007 )
Tabelul 3 Caracteristicile sistemului de cuptor (Sursa: Mână 2007 )
Sistem de cuptor Comentarii
Sistem de cuptor fără pre - Rata scăzută de pre-calcinare a mesei calde (aproximativ 40%)
calciner - Combustibil ridicat utilizat pentru sinterizare și calcinare în cuptor
Sistem de cuptor cu pre - Rata mare de pre-calcinare a mesei calde (> 90%)
calciner i - Energia combustibilului din calciner (până la 50 %) este utilizată pentru pre
camera de ardere calcinare
- Energia combustibilului din cuptor este utilizată pentru procesul de sinterizare
- Trecerea combustibililor secundari cu proprietăți de calitate scăzută la
camera de ardere
Procesele de ardere și calcinare sunt esențiale în ceea ce privește potențialul de emisii
și calitatea și costul produsului. În zona de ardere, pentru a transforma amestecul de materie primă în
un clincher de ciment, este necesară o temperatură ridicată de proces. Este esențială întreținerea cuptorului
temperaturi de încărcare în zona de sinterizare a cuptoarelor rotative între 1400 °C și
1500 °C, iar temperatura flăcării la aproximativ 2000 °C. Este esențial să anunți pentru a păstra
pierderile termice în cuptor la minimum; cuptoarele sunt operate la cel mai mic nivel rezonabil
excesul de oxigen. Înseamnă o contorizare a combustibilului și a combustibilului extrem de uniformă și fiabilă
este necesară prezentarea într-o formă care să permită arderea u oară i completă. Tot lichid
9
iar combustibilii gazo i îndeplinesc aceste condi ii. Institut pentru tehnologia prospectivă
studii, 2013)
Clinkerul ca produs final al cuptorului este răcit în răcitoare și este depozitat
silozuri. O mare parte din clincherul produs merge la a treia etapă, iar o mică parte
ar fi vândut. Cel mai consumator de energie din industria cimentului este clincherul
etapa de producție.
Următoarea figură prezintă profilurile de temperatură ale gazului și făinii crude și timpul de
retenție în diferitele părți ale sistemului la etapa 2.
Figura 8 Timpul și temperatura de retenție a profilelor solide și a gazului într-un cuptor cu o zonă de preîncălzire
și calciner. (Sursa: VDI-Richtlinien 2003 )
În sistem, solidele au cel mai mare timp de retenție în cuptorul rotativ, aproximativ
30-40 de minute. În acest timp, solidele pot atinge o temperatură de 1400 °C. Pe
pe de altă parte, timpul maxim de retenție al gazului este de 10 secunde, iar cel mai mare
temperatura, 2000 °C, este în zona de flăcări. VDI-Richtlinien2003
În etapa 3, gipsul și cenușa zburătoare sunt adăugate la clincherul produs în etapa 2. După
zdrobirea și măcinarea materialelor împreună, cimentul este depozitat, ambalat și gata.
pentru livrare. (figura 9)
10
Dezvoltare2015, )
Procesul umed este de obicei preferat ori de câte ori materia primă are un conținut de umiditate
mai mare de 20% în greutate. Argila, în timpul zdrobirii, va fi amestecată cu apă
și este cu calcar și alt ingredient necesar amestecat într-o suspensie cu concentrație mare.
Pentru a scădea consumul de combustibil al cuptorului, în timpul măcinării materiei prime
adăugarea de apă este controlată astfel încât cantitatea utilizată să fie minimă necesară
pentru a atinge debitul de șlam și caracteristicile de pompabilitate necesare (32% până la 40%
apă). Procesele umede sunt mai consumatoare de energie și, prin urmare, mai costisitoare (capitolul 2.1.2).
Institutul de studii tehnologice prospective2013 Bishop2016
Figura 10 Etapele procesului de producție a cimentului prin metoda umedă (Sursa: Episcop, 2016 )
11
În metoda semiumedă, materialele care ies din moară sunt ca materialul de șlam și
filtrate înainte de a intra în cuptor prin apăsare și alimentați cuptorul în formă de cub.
Fabricile care utilizează procese semi-uscate sunt probabil să treacă la metoda uscată oricând
este necesară dezvoltarea sau îmbunătățirea semnificativă. Plante care folosesc umed sau semiumed
metodele au de obicei acces doar la materii prime umede, așa cum este situația în
Danemarca si Belgia. Institutul de studii tehnologice prospective2013
2.1.2 Ponderea energiei în producția de ciment
Energia primară necesară producției de ciment este forma termică și electrică
de energie. Următoarea figură arată evoluția totală termică și electrică
consumul de energie în fabricile de ciment din Austria (2012-2017). După cum se vede, aproape 85% din
energia utilizată în producția de ciment este forma termică a energiei. Din cauza
creșterea producției în anul 2016, o creștere cu 5% a consumului de energie termică
este vizibil. (Mauschitz, 2017)
Figura 11 Consumul total de energie în fabricile de ciment din Austria (2012-2017) (Sursa: Mauschitz , 2017
)
Parametri diferiți, cum ar fi dimensiunea și designul instalației (trei până la șase trepte de ciclon, calciner,
funcționarea compusă a morii, tipul de răcitor de clincher și raportul lungime-diametru al cuptorului),
debitul cuptorului, proprietățile materiilor prime, cum ar fi capacitatea de ardere,
conținutul de umiditate al materiilor prime și al combustibililor, valoarea calorică specifică a combustibililor,
omogenizarea și măsurarea precisă a materiei prime pentru cuptoare și a combustibililor, tip de clincher,
12
optimizarea controlului procesului, inclusiv răcirea flăcării și rata de bypass pot influența
consumul specific de energie. Institutul de studii tehnologice prospective
2013)
2.1.2.1 Energie termică
În procesul de producție, energia termică este utilizată în principal pentru uscare, încălzire și
procesul de ardere în cicloni și cuptor. Cantitatea depinde în principal de umiditate
continutul materiei prime. Tabelul de mai jos arată entalpia necesară în
ciclon pentru uscarea materiei prime în funcție de conținutul de umiditate. (Kleinet al.),
2006)
Cu cât conținutul de umiditate al materiei prime este mai mare și un număr mai mic de cicloni, cantitatea
de entalpie necesară pentru uscarea materiei prime este mai mare. ( european
Comisia, 2003)
Tabelul 4 Energia termică necesară pe baza conținutului de umiditate din materia primă și a numărului de
trepte de ciclon (Sursa: Kleinet al. 2006 )
De asemenea, energia termică necesară pentru procesul de ardere în cuptor variază în funcție de
sistemul cuptorului, metoda de proces și dimensiunea. Comisia Europeană, comunitatea
Centrul de Cercetare și Institutul de studii tehnologice prospective, în anul 2013, au publicat un raport
privind documentul de referință (BREF) privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producția
de ciment. Cererea specifică de energie termică pentru diferite
procesele și sistemele este unul dintre rezultatele acestui raport (tabelul 5). Energia
consumul de plante folosind metoda uscata, cu preincalzitoare ciclonice multietajate si
cuptoare de pre-calcinare, începe de la aproximativ 3000 MJ/tclinker și poate ajunge la mai mult de 3800
MJ/tclinker (media anuală). Variațiile mari ale cererii specifice de energie termică sunt
din cauza opririlor și pornirilor sistemelor și, de asemenea, din cauza diferitelor brute
proprietățile materialelor. Procesul umed are o cerere mai mare de energie termică în
comparație cu procesul uscat. Această diferență se datorează vitezei mari de evaporare
în procesul umed (alimentul umed în cuptor conține de obicei 32% până la 40% apă).
13
Tabelul 5 Cererea specifică de energie termică pe baza diferitelor procese de producție a cimentului (Sursa:
Institutul de studii tehnologice prospective2013 Asociația Europeană a Cimentului 2015
Asociația Europeană a Cimentului 2001 )
Utilizarea energiei termice în industria cimentului în UE-27 în 2004 este prezentată în
figura 12. Aceste sume sunt fără nicio distincție între diferite
procesele și combustibilii utilizați. (Asociația Europeană pentru Ciment, 2006)
Figura 12 Consumul total de energie pentru combustibil în industria cimentului în UE-27 în anul 2004 (Sursa: The
Asociația Europeană a Cimentului 2006 )
Aproape 38% din fabricile de ciment din UE au un consum specific de energie între
3300-3500 MJ/tclinker și 75% un consum între 3300-4000 MJ/tclinker.
Pe baza raportului Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO).
realizat pentru sectoarele egiptene de ciment din 2014 „Raport de evaluare comparativă pentru ciment
Sectorul” aproximativ 96% din consumul total de energie este utilizat pentru producerea de clincher în
cuptoarele și aproape 40-50% din costurile totale de producție se datorează costurilor cu energia primară.
UNIDO2014
2.1.2.2 Energie electrică
Energia electrică este utilizată în mori (măcinarea finisajului și măcinarea brută) și în ventilatoarele de
evacuare. Cererea de energie electrică variază de la 90 la 150 kWh/ciment. De asemenea, prin electricitate
14
energie, procesul umed consumă mai mult decât procesul uscat. Europeanul
Asociația Cimentului, 2006)
Diferite tehnici de măcinare și natura materiilor prime și a produselor afectează
cantitatea necesara de energie electrica. Următorul tabel, oferit și de BREF, arată
o comparație a tehnicilor de măcinare pe baza caracteristicilor esențiale. Institut pentru
studii tehnologice prospective2013 VDI-Richtlinien2003
Tabelul 6 Comparația tehnicilor de măcinare pe baza caracteristicilor critice (Sursa: Institutul pentru
studii tehnologice prospective2003 2013 VDI-Richtlinien )
Deși moara cu bile are o capacitate medie de uscare în comparație cu rolele gutbett
și morile cu role verticale, este opțiunea mai bună datorită cerințelor minore de întreținere
și o mai bună finețe a materialului.
2.2 Managementul deșeurilor
Eliminarea deșeurilor are un impact imens asupra mediului. Potrivit raportului Băncii Mondiale, generația
medie globală de RSU per persoană pe o bază zilnică este de aproximativ 1,2 kg, iar cifra este de așteptat
să crească la 1,5 kg până în 2025. Silpaet al.2018
Managementul deșeurilor se referă la colectarea, transportul, eliminarea sau reciclarea și
monitorizarea deșeurilor. Multe țări își propun să își dezvolte strategia națională integrată de gestionare
a deșeurilor bazată pe conceptul 3R, în ordinea „Reducere, Reutilizare și Reciclare”:
1. Reducerea: prioritatea în gestionarea deșeurilor trebuie să fie reducerea globală a solidului
cantități de deșeuri, de exemplu, ambalaje, deșeuri inutile de materii prime
materiale, deșeuri alimentare și energie în timpul proceselor de producție. Reduce
deșeurile reduc, de asemenea, costul colectării și tratării deșeurilor.
2. Reutilizare: A doua prioritate ar trebui acordată reutilizării materialelor, adică a
produsul aruncat este curățat și reparat pentru a fi utilizat din nou.
3. Reciclarea: A treia prioritate în conceptul 3R este reciclarea materialelor, adică
colectarea deșeurilor și transformarea acestora într-o materie primă secundară. Reciclare, de ex.
15
plastic sau hârtie, în general pot economisi mai multă energie în producția de produse
decât energia care poate fi produsă în proiectul WtE din aceste materiale.
De asemenea, un instrument cunoscut care ajută țările să își evalueze acțiunile față de deșeuri
managementul folosește ierarhia deșeurilor. Ierarhia deșeurilor stabilește o ierarhie
de selecții pentru gestionarea deșeurilor în ceea ce privește ceea ce este mai bun pentru mediu.
Figura 13 Ierarhia deșeurilor (Sursa: Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă 2015 )
Evaluarea Ierarhiei deșeurilor se bazează pe rata de recuperare a materialelor și a energiei. Reducerea
și reutilizarea sunt cele mai benefice acțiuni pe această cale. Valoarea se acordă valorificării materialelor
și după aceea recuperării de energie. Respectarea ierarhiei deșeurilor înseamnă că energia este
recuperată din deșeuri după ce au materialele secundare
au fost eliminate pentru reciclare. Cu fiecare pas de tratament, conținut util care poate fi
reciclate și reutilizate vor scădea. Odihnește-te mulțumit fie doar energia poate fi
recuperate sau energie și o cantitate mică de material. Consiliul Mondial de Afaceri pentru
Dezvoltare durabilă2015 Georgiopoulouet al.2018
Prin diferite procese de pretratare și separarea materialelor de reciclare,
deșeurile pot fi transformate în așa-numitul combustibil derivat din deșeuri (CDR), în care
energia poate fi recuperată alături de conținut. Figura următoare ilustrează
fluxul de proces generic al procesului de pretratare a deșeurilor:
16
Figura 14 Procesul de pretratare pentru RSU (Sursa: Comisia Europeană , 2003 )
2.2.1 Deșeuri în energie (WtE)
„WtE se referă la o familie de tehnologii care tratează deșeurile pentru a recupera energia sub formă
de căldură, electricitate sau combustibili alternativi, cum ar fi biogazul.” (Mutz și colab. 2017:6)
Există diferite tehnologii și sisteme pentru a produce energie din deșeuri. Diferit
Se folosesc tehnici WtE la scară municipală: incinerare, co-procesare, depozitare
gaz, digestia anaerobă și piroliză/gazeificare. Aceste tehnologii sunt
diferențiate de funcțiile și aplicarea lor și, de asemenea, trebuie analizate pe baza
pe care se încadrează cel mai bine care flux de deșeuri și cel ecologic, legal și financiar
implicatii.
Tabel 7 Diferite tehnologii WtE (Sursa: Orientări tehnice privind cooperarea ecologică
prelucrarea deșeurilor periculoase în cuptoare de , , Institutul de prospectivă tehnologică
ciment2011studii2013
, , Consiliul american pentru biogaz
, 2017)
Tehnologie Definiție
Incinerare Tratarea termică a deșeurilor în scopul eliminării.
Co-procesare „se referă la utilizarea materialelor reziduale ca combustibili alternativi sau
materie primă (AFR) pentru a recupera energie sau resurse, ceea ce va
reduceți utilizarea combustibililor convenționali sau a materiilor prime.”
Gaz de depozit Utilizarea metanului ca produs secundar natural al
descompunerea materialului organic în depozitele de gunoi.
Digestia anaerobă Producerea de biogaz din deșeuri cu ajutorul
microorganisme în procesele biologice.
Piroliza/gazeificare Producerea gazului de sinteză din deșeuri cu biomasă de încălzire sau
de euri.
Cantitatea de energie care poate fi recuperată din deșeuri depinde de puterea calorică
valori (sau valoare energetică sau putere termică). Puterea calorică indică cantitatea de
căldură sau energie care este eliberată atunci când o substanță este arsă. Puterile calorice ale
deșeurile variază foarte mult, de la 3 la 40 MJ/kg. Combustibilii convenționali au putere calorică
(medie, net) de 26 –30 MJ/kg pentru cărbunele tipic, 40 –42 MJ/kg pentru păcură tipică în timp ce
17
materialul plastic are o putere calorică de până la 40 MJ/kg iar deșeurile solide pot avea a
putere calorică de 8,5 MJ/kg. Combustibilii reziduali cu puteri calorice adecvate pot înlocui
combustibili fosili și permit economii de combustibili fosili. (Williams, 2005)
În tabelul 8, pot fi văzute exemple de valori calorice tipice ale diferitelor deșeuri.
Tabelul 8 Valori calorifice tipice ale diferitelor deșeuri (Sursa: studii Institutul de prospectiv
tehnologice , 2013 Mauschitz, 2017 )
Puterea calorică a deșeurilor de plastic și ulei poate ajunge până la 35 MJ/kg.
2.2.2 Deșeuri în energie în industria cimentului
2.2.2.1 Informații generale
Una dintre industriile care consumă o cantitate semnificativă de resurse naturale și
energia este fabricarea cimentului (Capitolul 2.1.2); prin urmare, țările sunt interesate
folosind tehnologii WtE în fabricile de ciment. La nivel mondial în industriile cimentului, co
se aplică prelucrarea. Coprocesarea deșeurilor într-un cuptor de ciment caracterizat ca
o combinație de reciclare și recuperare termică în evaluarea Ierarhiei deșeurilor. În co
prelucrare, conținutul energetic al deșeurilor este valorificat în energie termică și
economisiți combustibil convențional. În același timp, partea minerală a deșeurilor este reutilizată
în timpul și înlocuiește materiile prime necesare. Prin urmare, în ierarhia deșeurilor, co
prelucrarea are o poziție chiar sub reciclare și este mai benefică decât incinerarea
18
cu doar recuperare de energie. Consiliul Mondial de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă
2015)
În unele cazuri, incinerarea deșeurilor este utilizată și în fabricile de ciment. Incinerarea deșeurilor
înseamnă arderea deșeurilor într-un proces controlat în cadrul unei anumite instalații și
transferând energia termică produsă către un alt proces care are nevoie de ea. De obicei, există
aproximativ 25% reziduuri de la incinerare sub formă de cenușă zburătoare de fund.
În timpul arderii, cenușa de fund este alcătuită din particule fine care cad în fundul incineratorului, în
timp ce cenușa zburătoare se referă la particulele fine din gazele de evacuare, care trebuiau îndepărtate
în procesul de tratare a gazelor arse. Aceste reziduuri necesită o atenție suplimentară și, în cazul cenușii
zburătoare periculoase, un loc sigur pentru eliminarea finală.
Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ)2017
Se poate atinge până la 80% din rata de înlocuire termică a combustibililor tradiționali cu deșeuri
în industria europeană a cimentului, în timp ce rata medie de înlocuire în UE
se ridică la aproximativ 39%. Asociația Europeană pentru Ciment2015
În 2006, o fabrică de ciment din Germania a atins rate de înlocuire a deșeurilor de peste 80 %; iar
combustibilul alternativ poate acoperi până la 100 % din consumul de energie. La un sistem de cuptor cu
proces uscat, care constă dintr-un cuptor rotativ cu un preîncălzitor cu patru trepte, două șiruri și un
răcitor planetar, combustibilii reziduali au fost folosiți de mulți ani.
Institutul de studii tehnologice prospective2013
Ponderea energiei de înlocuire a combustibilului în consumul de energie termică a fabricii de ciment din Austria
poate fi văzut în figura următoare. În cinci ani, țara a înlocuit 12% din ei
consumul convențional de combustibil cu combustibili alternativi. (Mauschitz, 2017)
19
Figura 15 Ponderea energiei de înlocuire a combustibilului în aportul de energie termică în fabricile de ciment între 2012-
2017 (Austria) (Sursa: Mauschitz 2017 )
Ca regulă de bază, deșeurile acceptate ca combustibili și resurse alternative (AFR) trebuie să
ofere o valoare adăugată cuptorului de ciment:
• puterea calorică din partea organică
• valoarea materială din partea minerală.
Calitatea intrărilor determină calitatea ieșirilor. Prin urmare, atenția trebuie să fie
plătite la selecția combustibililor și a materiilor prime, fie că provin din primar sau
surse secundare. Figura următoare oferă o imagine de ansamblu asupra acceptării deșeurilor
ca AFR în fabricile de ciment. Deutsche Gesellschaft für Internationale
Zusammenarbeit (GIZ)2017
20
Figura 16 Acceptarea deșeurilor ca diagramă AFR pentru fabricile de ciment (Sursa: Adoptat din Deutsche
Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) 2017 )
După cum se vede, puterea calorică și valoarea materială sunt criteriile de acceptare
deșeuri ca AFR. De asemenea, în unele puncte, nu numai energia sau numai materialul poate fi
recuperat, dar ambele pot fi, de asemenea, recuperate.
Există două compoziții principale de combustibil rezidual, care pot fi utilizate în cuptorul de ciment ca
combustibil și/sau materie primă, lichidă sau solidă. Combustibil lichid pulverizat combustibil solid și solid bulgăre
combustibilul poate fi utilizat în ambele cuptoare rotative cu și fără preîncălzitor. Tipuri de combustibili reziduali
utilizate în diferite țări europene sunt prezentate în tabelul 9.
21
Tabelul 9 Tipuri de combustibili reziduali utilizați în țările europene (Sursa: Grupul național de lucru german
și industria germană de var 2006 Asociația Europeană a Teiului (Eu LA) 2006 )
Pentru a asigura condițiile corespunzătoare pentru procesul de ardere (incinerare și co
prelucrare) și evitați orice efect asupra calității clincherului, trebuie acordată o atenție deosebită
la caracteristicile de eurilor. Pentru a decide ce tip de deșeu poate fi utilizat,
trebuie luate în considerare următoarele aspecte:
• Tipul deșeurilor și puterea calorică
• Compoziția fizică și chimică
• Formarea cenușii și conținutul de cloruri
• Pre-tratament necesar
• Cantități
Var, alumină, silice și fier, precum și alcaline și sulf, conținute în deșeuri,
sunt elemente chimice dorite în procesul de fabricare a clincherului. Deșeurile folosite ca brut
materialele sunt introduse în calciner sau în procesul de ardere a clincherului prin calea făinii crude sau
orificiul de intrare în cuptor și/sau calciner. Este important să se ia în considerare următoarea
necesitate în alegerea deșeurilor ca materie primă:
• „concentrație scăzută de metale grele volatile, adică mercur, taliu și alte tipuri
a metalelor
• de eurile constau în primul rând din componentele de clincher
• monitorizarea regulată a intrărilor, de exemplu, deșeurile uzate prin eșantionare și
analiză." Institutul de studii tehnologice prospective2013
Tipul de deșeuri folosit frecvent ca materie primă în industriile europene ale cimentului
sunt cenușă zburătoare, fum de silice, zgură de fier, zgură de furnal, nămol de hârtie, cenușă de pirit, uzată.
nisip de turnătorie, pământ care conține ulei și gips artificial (din desulfurarea gazelor de ardere
și producția de acid fosforic). (Asociația Europeană pentru Ciment, 2001)
22
Un rezumat al deșeurilor utilizate ca materii prime clasificate în diferite grupuri în funcție de
la compoziția lor chimică este prezentată în tabelul următor.
Tabelul 10 Clasificarea materiei prime (Sursa: Asociația Europeană a Cimentului 2006 )
Figura de mai jos arată consumul de diferite periculoase și nepericuloase
deșeuri utilizate drept combustibili pentru arderea în cuptoarele de ciment din UE-27. O creștere de 13% prin utilizarea non
deșeurile periculoase în cuptoarele de ciment într-un an pot fi văzute. Cauciucuri și anvelope au
cea mai mare cotă de utilizare după făina animală și grăsimile ca AF în industria cimentului,
urmat de RDF.
23
Figura 17 Ponderea consumurilor diferitelor deșeuri periculoase și nepericuloase utilizate ca combustibili pentru
ardere în UE-27 (2003-2004) (Sursa: Asociația Europeană a Cimentului 2006)
Materialele reziduale nu pot fi introduse în proces fără a lua în considerare deșeurile
artă, metoda procesului și efectul acesteia asupra eficienței sistemului. Următoarele îndrumări oferă
produce o mai bună înțelegere a punctului de alimentare pe baza deșeurilor de artă.
Aceste linii directoare provin dintr-un raport publicat de World Business Council pentru
Dezvoltare durabilă și se bazează pe cele mai bune pe rezultatul 24-leading
producători de ciment, care reprezintă aproape 30% din producția mondială de ciment:
• „Combustibilii alternativi cu molecule foarte stabile, precum compușii organici foarte clorurati, ar
trebui introduși la arzătorul principal pentru a asigura arderea completă datorită
temperaturii ridicate de ardere și a timpului lung de retenție disponibil în această locație.
Alte puncte de alimentare pot fi adecvate numai după ce rezultatele testelor dovedesc rate
ridicate de distrugere și eficiență de îndepărtare.
• Materii prime alternative cu componente organice volatile (peste 5.000 mg/kg)
nu trebuie introduse cu alte materii prime în proces decât în cazul testelor
au demonstrat că nu apar emisii nedorite la coș.
• Deșeurile minerale anorganice fără compuși organici pot fi adăugate la materie primă
sistem de preparare a făinii sau a nămolului crud sau amestecat cu clincher.” (Lume
Consiliul de afaceri pentru dezvoltare durabilă2015
2.2.2.2 Tipul deșeului
Acest capitol își propune să evidențieze caracteristica principală a trei tipuri de deșeuri și a acestora
calitate, care trebuie luate în considerare înainte de a le folosi ca AFR într-o fabrică de ciment.
2.2.2.2.1 Deșeuri solide municipale (DSM)
În procesul de ardere a clincherului, nu toate deșeurile solide combustibile sunt potrivite ca un
combustibil alternativ. Deșeurile solide pot fi un amestec omogen sau neomogen de foarte
origini și componente diverse. În funcție de cerințele cimentului
industrie, precum și sursa și tipul deșeurilor, pregătirea și pretratarea
tehnici, iar tehnologia WtE variază. Deutsche Gesellschaft für Internationale
Zusammenarbeit (GIZ)2017
25
Prezentare generală a fluxului de materiale RSU și diferitele sale opțiuni de utilizare și tratare (Sursa: extragere
Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ), 2017 )
proprie adoptată din
Următoarele componente pot fi găsite în deșeurile solide municipale:
• fracții combustibile, cum ar fi reziduuri de lemn, materiale plastice, carton, cauciuc,
și hârtie
• cantități variate de materiale inerte având fracții organice, de exemplu, ceramică,
nisip, piatră, metale feroase/neferoase și materiale organice umede
• fracții periculoase, de exemplu, gudron, rășini, rumeguș impregnat sau non
materiale periculoase Institutul pentru studii tehnologice prospective2013
26
Figura 18 Cantitatea și calitatea MWS în diferite țări (Sursa: (Deutsche Gesellschaft für
Internationale Zusammenarbeit (GIZ), 2017))
După cum se poate observa din figura 18, compoziția deșeurilor din fiecare țară este diferită;
prin urmare, incertitudinile în ceea ce privește cantitatea și calitatea MWS trebuie să fie
luate în considerare cu atenție la planificarea soluțiilor WtE. Deutsche Gesellschaft für
Internationale Zusammenarbeit (GIZ)2017
Pe baza raportului realizat de Comisia Europeană privind cele mai bune practici și
perspectivă, pentru o funcționare sănătoasă din punct de vedere economic o putere calorică a RDF de aproximativ 10 -
15 MJ/kg este de dorit. (Comisia Europeană, 2003)
2.2.2.2.2 Plastic
Deșeurile de plastic sunt mai ușor de manipulat decât RSU și au valori termice mai mari, variind
de la 17 – 40 GJ/t (3.500 până la 6.100 kcal/kg) în funcție de compoziția exactă și de conținutul
de umiditate. Principala problemă a plasticului este formarea de substanțe

precum dioxinele și furanii care sunt dăunători sănătății umane. Formarea acestora
substanțele vor depinde de compoziția deșeurilor și de temperaturile de ardere.
Institutul de studii tehnologice prospective2013
Similar cu RDF, materialele plastice pot fi utilizate în diferite părți ale procesului, în funcție de
puterea termică și dimensiunea particulelor. Materialele plastice precum PVC-ul vor crește
cantitatea de clor în proces, ceea ce ar putea afecta calitatea clincherului. Astfel, este necesar
să se minimizeze prezența PVC-ului în fracția de plastic. (Asociația Europeană a Cimentului),
2006)
27
2.2.2.2.3 Ulei uzat
Uleiul uzat are o putere calorică mare; prin urmare, este posibil să se obțină rate mari de
înlocuirea combustibilului. În plus, uleiul uzat este ușor de depozitat și manevrat, ceea ce face
este o opțiune atractivă. Combustibilul lichid poate fi periculos și trebuie luat în considerare de către
manipulare. Este important să evitați uleiurile uzate care provin de la transformatoare sau de la electricitate
statii de distributie datorita efectelor asupra sanatatii si toxicitatii. Institut pentru prospecti
Odată ce uleiurile sunt colectate din diferite surse, acestea ar trebui amestecate pentru a obține a
omogenizează compoziția. Uleiul provine din surse precum:
• De euri rezultate din explorare, exploatare în carieră, minerit i fizic i
tratarea chimică a mineralelor
• Deșeuri din industria blănurilor, pielăriei și textilelor
• Deșeuri de la purificarea gazelor naturale, rafinarea petrolului și pirolitice
tratarea cărbunelui
• Deșeuri de la prelucrarea fizică și mecanică a suprafețelor de modelare
materiale plastice si metale
• Deșeuri de petrol
2.2.2.3 Puncte de alimentare și pre-tratamente
Combustibilii reziduali și materiile prime trebuie introduse în punctele corecte ale procesului.
Partea diferită a procesului are o temperatură diferită; astfel, deșeurile de hrănire trebuie să fie în proporții
inadecvate și cu un control adecvat al calității.
Diferite puncte de alimentare pot fi folosite pentru a introduce deșeurile ca combustibil/materie primă în ciment
proces de producție. Cele mai frecvente sunt:
• prin arzătorul principal de la capătul de evacuare a cuptorului rotativ
• printr-un jgheab de alimentare la camera de tranziție la capătul de intrare a cuptorului rotativ (pentru
combustibil bulgăre)
• prin arzătoare secundare la conducta de ridicare
• prin arzătoare de precalcinare la precalcinator
• printr-un jgheab de alimentare la precalcinator (pentru combustibil forțat)
• printr-o supapă la mijlocul cuptorului în cazul cuptoarelor lungi umede și uscate (pentru combustibil forțat)
Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ)2017
28
Figura 19 Structura cuptorului și a ciclonilor (Sursa: adoptat Grupul Durag 2019 )
2.2.2.3.1 Camera de precombustie
RSU poate fi alimentat în cuptor prin intermediul camerei de pre-combustie. Dar are nevoie
de tratament prealabil. Primul pas al pretratării constă în sortarea deșeurilor pentru a se separa
fracția organică și fracția reciclabilă (metale și sticlă). Fracția combustibilă va fi apoi trimisă
la o linie de mărunțire pentru a obține o dimensiune a particulelor între 100 și 200 mm.
Puterea sa calorică, cunoscută și sub denumirea de Low Heat Value (LHV), este de aproximativ
10 – 15 GJ/t (2300 – 3500 kcal/kg), în funcție de compoziția exactă, iar conținutul de umiditate
ar trebui să fie în jur de 20 – 40%. Figura următoare ilustrează o etapă simplificată a
procesului de pretratare MWS pentru incinerare în camera de pre-combustie.
Figura 20 Pretratarea RSU pentru incinerare în camera de precombustie (Sursa:

A fost adoptată propria tragere la sorți Corporația Financiară Internațională) 2017
29
Fracția care nu se poate arde este de obicei compusă din material organic, metal și sticlă.
Fracția organică trebuie trimisă înapoi la depozitul de deșeuri (sau tratată) și trebuie să fie reciclabilă
fracțiunea poate fi trimisă la unități de reciclare dacă este disponibilă în Algeria.
Pretratarea plasticului ar trebui să înceapă cu o etapă de sortare în care PVC-ul este separat
din această fracție (separare optică). În funcție de sursă, alte produse ca
metalele sau sticla pot fi amestecate cu fracția de plastic și trebuie îndepărtate din
aceasta. După sortare, fracția de plastic poate fi mărunțită la o dimensiune de 100 – 200 mm și
introdus în camera de precombustie. În acest caz, se recomandă ca căldura
valoarea fracției plastice este cuprinsă între 10 – 15 GJ/t (2300 – 3500 kcal/kg).
Figura 21 Pretratarea plasticului pentru incinerare în camera de precombustie (Sursa: Plan propriu
adoptat în Corporația
2017 Financiară Internațională )
De asemenea, uleiul uzat poate fi introdus în sistem prin intermediul camerei de precombustie; cu toate acestea,
din cauza nivelului ridicat al puterii calorice nu este favorabil.
2.2.2.3.2 Punct de alimentare a calcinerului
După o etapă de sortare asemănătoare cu camera de precombustie, fracția combustibilă
va fi apoi trimis la o linie de mărunțire în două etape pentru a obține o dimensiune a particulelor între
50 până la 80 mm. Fracția ardebilă poate reprezenta 25-35% din DSM inițial
cantități, iar puterea sa calorică este de aproximativ 15 – 20 GJ/t (3500 – 4700 kcal/kg), în funcție de compoziția
exactă. Conținutul de umiditate este de aproximativ 15 – 25%.
30
Figura 22 Pretratarea RSU pentru incinerare și co-procesare în calciner (Sursa: S-a adoptat propriul desen
, 2017 )
Corporația Financiară Internațională
Dimensiunea particulelor de plastic ar trebui să fie între 50 – 80 mm, deci o secundă
este necesar pasul de mărunțire. De asemenea, aici este necesară valoarea termică a fracției de plastic
să fie între 15 – 20 GJ/t (3500 – 4700 kcal/kg).
Figura 23 Pretratarea plasticului pentru incinerare și coprocesare în calciner (Sursa: Desen propriu
adoptat în Corporația
2017 Financiară Internațională, )
31
Punctul de alimentare al arzătorului principal al cuptorului
Deșeurile, care sunt alimentate prin arzătorul principal, la temperaturi ridicate de până la 2000 ºC, vor
se descompune în zona de ardere primară. Arzatoarele cu mai multe canale sunt concepute pentru
utilizarea diferitelor tipuri de combustibili, inclusiv combustibilii reziduali. Institut pentru prospecti
Pentru a alimenta RSU prin arzătorul principal, sunt necesare diferite etape de tratament
fi realizat. Prima parte a pretratării pentru obținerea acestei calități RDF este aceeași
în ceea ce prive te calitatea camerei de precombustie i a calcinerului. După mărunțirea deșeurilor la
cu o dimensiune a particulei de 50 – 80 mm, fracțiunea ardebilă este uscată pentru a reduce umiditatea
continut cu pana la 15%. În cele din urmă, va fi mărunțit din nou la o dimensiune a particulelor de 20 – 35 mm.
Puterea calorica va fi intre 20 - 25 GJ/t (4700 si 5900 kcal/kg) in functie de
asupra compozitiei exacte. Conținutul de cloruri trebuie să fie mai mic de 1% pentru a nu afecta
calitatea clincherului.
Figura 24 Pretratarea RSU pentru co-procesare în arzătorul principal (Sursa: S-a adoptat propriul desen
Corporația Financiară Internațională, 2017 )
Dacă plasticul este injectat direct în arzătorul principal, este necesară o a treia etapă de mărunțire
ob ine particule mai mici de 20 mm. Este important să verificați dacă conțin deșeuri de plastic
mai puțin de 1% clorură și că puterea termică este de aproximativ 30 GJ/t pentru a nu
pentru a afecta calitatea clincherului. În funcție de sursa plasticului, uscarea s-ar putea să nu
fi nevoie.
32
Figura 25 Pretratarea plasticului pentru co-procesare în arzătorul principal (Sursa: S-a adoptat propriul desen
Corporația Financiară Internațională 2017 )
Combustibilul lichid nepericulos datorita puterii calorice ridicate poate fi introdus in arzatorul principal
numai dupa procesul de amestecare si separare a apei. Combustibil lichid ar trebui să fie
amestecate pentru a obține o compoziție omogenizată.
Figura 26 Pretratarea deșeurilor pentru co-procesare în arzătorul principal (Sursa: A fost adoptată extragerea proprie)
Corporația Financiară Internațională 2017 )
2.3 Algeria
În 2019, o inițiativă a Ministerului Mediului algerian a îndemnat cimentul
producătorii să implementeze tehnologia WtE în fabricile lor. De asemenea, focalizarea Ministerului
este pe arderea deșeurilor municipale. Scopul principal al WtE este reducerea volumului RSU
și de masă și, de asemenea, pentru a reduce consumul de combustibili fosili. Pe baza celor mai bune practici din
Țările UE. De asemenea, în această lucrare sunt studiate uleiurile uzate și materialele plastice ca combustibili alternativi.
2.3.1 Informații generale despre țară
Algeria este o țară din nordul Africii, mărginită de Marea Mediterană până la
nord, Tunisia și Libia la est, Niger la sud-est, Mali la
sud-vest, iar Marocul la nord-vest. Capitala și cel mai mare oraș este Alger. The
33
Țara se află între latitudinile 19° și 37° N și longitudinele 9° V și 12° E.
Cu o suprafață de 2.381.741 km², este a 10-a cea mai mare țară din lume. (Federal
Divizia de cercetare Biblioteca Congresului, 1993)
Figura 27 Locația geografică a Algeriei (Sursa: google map 2019,

www.google.com/maps/place/Algeria)
Populația este estimată la 42 de milioane în 2018, în creștere cu o rată anuală de 1,67 la
sută și se estimează că va ajunge la 48,8 milioane până în 2030. Populația urbană din 1990
până în 2018 are o creștere de 21,2 la sută. Worldometers.info2019
Economia Algeriei este dominată de rezervele de hidrocarburi, care au furnizat de obicei
aproximativ 95% din veniturile valutare. De asemenea, aproximativ 30% din PIB, 60% din
veniturile bugetare sunt din hidrocarburi. Serviciul de informații central al Statelor Unite
Agenție, 2019)
Pe baza raportului de țară al Băncii Mondiale, în prezent, nu există estimări recente ale
sărăciei pentru țară. Ratele oficiale ale sărăciei din 2010/11 arată că 5,5% din populație
era considerată săracă.
34
Consumul final de energie în Algeria în 2014 s-a ridicat la 1.328 kg de echivalent petrol pe
cap de locuitor1 . În doar patru ani, consumul de energie a crescut cu peste 15%.
Banca Mondială , 2014)
Figura 28 Consumul de energie al Algeriei (kg echivalent petrol pe cap de locuitor) (Sursa: Agenția Internațională pentru Energie
2019 )
Defalcarea consumului final pe sectoare din țară este prezentată în figura 29.
Sectorul rezidențial domină cel mai mare consum (43%), urmat de transport (33%) și
industrie (22%). L'Agence Nationale pour la Promotion et la
Rationalization de l'Utilisation de l'Energie2017
1
Este prezentată consumul de energie per persoană medie pe țară. Măsura este kg de
echivalent petrol (kgoe), o unitate normalizată de energie. Este echivalentul cu cantitatea
aproximativă de energie care poate fi extrasă dintr-un kilogram de țiței (41868 kilojuli).
35
Figura 29 Consumul final de energie al Algeriei pe sectoare (sursa L'Agence Nationale pour la Promotion et la
Rationalisation de l'Utilisation de l'Energie)
Pe baza informațiilor din baza de date a Agenției Internaționale pentru Energie, 25% din final
consumul de gaze din țară este consumat de sectorul industrial. În 2017,
sectorul industrial a consumat 181.131 TJ gaz. Agenția Internațională pentru Energie 2019)
Figura 30 Consumul final de gaze naturale pe sector, Algeria 1990-2017 [TJ] (Sursa: Interna ional
Agentia Energiei 2019 )
36
Conform informațiilor furnizate de producător, gazele naturale și
Tarifele de energie electrică în Algeria în 2019 sunt prezentate în Tabelul 11. În comparație, energia electrică
în Algeria costă este o cincime din tariful austriac și o zecime din Germania. Costul gazului este doar
7% din costul gazului în Austria.
Tabel 11: Tarife la energie (Sursa: managerul companiei)
Tarifele la energie
Gaz natural 3.333 Dinar/m³ 0,025 €/m³
Electricitate 3.543 Dinar/kWh 0,027 €/kWh
2.3.2 Deșeuri în Algeria
Algeria produce 10,5 milioane de tone de deșeuri menajere, inclusiv peste 7 milioane
tone sunt deșeuri municipale anual. Din cauza urbanizării și creșterii populației,
acest număr crește anual. Această creștere este o provocare pentru algerian
Guvernul să investească în gestionarea deșeurilor și să se îndepărteze în principal de depozitele de gunoi
scenarii. De asemenea, deșeurile din Algeria în luna Ramadan sunt de 30%
mai mare decât în celelalte luni. Tebboucheet al.2017S.98–110
Potrivit Agenției Naționale a Deșeurilor, 62% din deșeurile colectate anual în Algeria
sunt materiale organice. Resturile sunt de hârtie și carton (9%), materiale plastice (12%),
sticla (1%), metale (2%) si altele (14%).
Momentan nu este disponibil managementul deseurilor, iar din cauza pretului mic al
combustibili convenționali, utilizarea deșeurilor ca AFR nu este atractivă.
2.3.3 Industria cimentului în Algeria
Numărul actual de fabrici de ciment din țară (publice și private) este de șaptesprezece
(17), cu o capacitate totală de 25 de milioane de tone. Conform previziunilor făcute de DEPD
(Direction des Etudes et de la Prospective des Douanes), în 2020, țara
capacitatea de producție ar trebui să crească la 40,6 milioane de tone, cu 20 de milioane de tone pentru
Industrial Group of Cement (GICA) și 11,1 milioane de tone pentru Lafarge individual
Holcim Algeria, precum și 9,5 milioane de tone pentru restul operatorilor privați.
Serviciul de presă din Algeria2019
La sfârșitul lunii octombrie 2016, Grupul Industrial de Ciment (GICA) a atins o producție de 10.175.315
tone de ciment față de 9.807.102 tone de ciment în aceeași perioadă a anului 2015, are o creștere de
4%. L'Agence Nationale pour la
Promovarea și raționalizarea utilizării energiei2017
37
2.3.4 Caracteristica amplasamentului
Fabrica de ciment vizată, Zahana, este una dintre industriile de ciment ale
Grupul GICA și a fost înființat în 1948 și produce ciment gri. Sunt
două linii diferite de producție de clincher, umedă și uscată. Compania este la construirea unui
linie uscată nouă cu o capacitate de producție mai mare. Trei sute treizeci de zile ale anului,
fabrica produce clincher și ciment. Perioada de întreținere se face în
iarna si dureaza 20-30 de zile.
Figura 31 Fabrică de ciment (Sursa: Groupe industriel des ciments d'algerie 2018 )
Materii prime precum calcarul și argila sunt excavate din carierele deținute de
companie. Cariera de calcar este situată la 200 km, iar cariera de argilă este la 2 km
de pe site-ul industriei. Sunt furnizate și alte materiale necesare precum gipsul și Fe2O3
pe plan extern.
Tabel 12 Porțiune de materie primă (Sursa: manager de producție Zahana)
Material Acțiune
Calcar 75-80 %
Apă 12-14 %
Gips și oxid de fier (III). 1-5 %
Producția de clincher în ultimul an, în ciuda cererii mari, este redusă din cauza producției
eșecul procesului. Compania a implementat un nou răcitor de clincher pentru proces și
există dificultăți de adaptare. Prin urmare, nivelul mediu anual de 930.000
tone de ciment anul acesta nu a fost atins.
38
Tabelul 13 Informații despre linie (Sursa: manager de producție Zahana)
Tip de linie Anul constructiei Constructor Capacitate de clincher
Linie umedă 1994 FLS 600 t/zi
Linie uscată veche 1976 FCB 3.500 t/zi
Linie uscată nouă 2019* CBMI (Design FLS) 4.500 t/zi
*așteptată pentru iunie 2019
Toate liniile sunt compuse din depozitarea și pregătirea materiilor prime, filtru de praf și
procese de ardere a cuptoarelor de preîncălzire și tehnici de reducere a emisiilor, sistem de
răcire și depozitare a clincherului, linie de depozitare și dozare aditivilor și concasoare și
depozitare de ciment.
Figura 32 Stânga: cuptor cu linii umede și cicloni. Dreapta: cuptor pentru linii uscate și cicloane (Sursa:
autocaptură)
39
Figura 33 Curea de transport materie primă (Sursa: Autocaptură)
Figura 34 Latura de construcție a liniei uscate nouă (Sursa: autocaptură)
Figura 35 Cuptor cu linii umede (Sursa: autocaptură)
40
Tabel 14 Consumul și cantitatea de producție a șantierului (Sursa: manager de producție Zahana)
Clincher Ciment Electricitate Gaz
Anul 2018 producție producție consum consum
Multumesc Multumesc MWh/a m3 /a
Linie umedă
71.821 - - 19.056.7972
Linie uscată 533.670 - - 76.227.1873
Total
605.491 727.514 109.207 95.283.984
2.4 Mediu
2
20% din consumul total de gaz al centralei 3
80% din consumul total de gaz al centralei
Dezavantajele pot fi efectele negative asupra calității și emisiei cimentului, care
este o creștere a gazelor nocive. Trebuie remarcat faptul că emisiile depind în general
mai mult pe condițiile de funcționare a cuptorului decât pe tipul de combustibil.
Intervalele de emisii în care funcționează cuptoarele depind de materiile prime
combustibili, proiectarea instalației, precum și cerințele prevăzute de autorizație
autoritate. Asociația Europeană a Cimentului2001 Asociația Europeană a Cimentului
Asociația2006 Institutul de studii tehnologice prospective2013
Datele privind intervalul de emisie de la cuptorul aflat în funcțiune în UE sunt prezentate în continuare
masa.
Tabelul 15 Emisii raportate de la cuptorul european de ciment (Sursa: Asociația Europeană a Cimentului
, 2001 Asociația Europeană a Cimentului 2013, 2006 Institutul de prospectivă tehnologică
studii , )
Tabelul de mai jos prezintă valorile limită permise în Algeria și indică sursele
a acestor compuși. Următoarele limite de emisie sunt relevante pentru ciment
industrie, conform Decretului executiv nr. 06-138, de reglementare a emisiilor în
atmosferă de gaze, vapori, vapori, particule lichide sau solide.
42
Tabelul 16 Limita de emisie în Algeria (Sursa: Decretul executiv nr. 06-138)
Substan ă Valori limita* Sursă
Praf 30 mg/Nm³ Toate tipurile de deșeuri
SOx 500 mg/Nm³ Hârtie, gips-carton, anvelope și cauciuc
NOx 1.500 mg/Nm³ Toate tipurile de deșeuri
(din cauza temperaturilor ridicate din cuptor, este de asteptat sa aiba o temperatura mai mare
rata de formare a NOx)
CO2 150 mg/Nm³ Toate tipurile de deșeuri
HF 5 mg/Nm³ Materiale plastice, textile
Metale grele 5 mg/Nm³ Baterii, lămpi fluorescente, dispozitive electronice
Făină 5 mg/Nm³ Materiale plastice, textile
Clorură 30 mg/Nm³ PVC, alte materiale plastice
*conform Decretului executiv nr.06-138 din 16 Rabie El Aouel 1427 aferent datei de 15 aprilie 2006,
reglarea emisiilor in atmosfera de gaze, fum, vapori, particule lichide sau solide, precum si
conditiile in care se exercita controlul acestora.
Volumele tipice ale gazelor de evacuare ale cuptorului exprimate în m3 /t de clincher (gaz uscat, 101,3 kPa,
273 K) sunt între 1700 și 2500 pentru toate tipurile de cuptoare. Cimentul european
Asociația, 2001)
Sistemele de preîncălzire cu suspensie și cuptoare de precalcinare au în mod normal volume de gaze
de evacuare de aproximativ 2300 m3 /t de clincher (gaz uscat, 101,3 kPa, 273 K). Institut pentru
studii tehnologice prospective2013
Conținutul de impurități și comportamentul calcarului la ardere/calcinare
afectează emisiile. De asemenea, conținutul organic, clor, metal din deșeuri poate afecta
cantitatea de emisii:
• „Conținut organic: constituenții organici sunt asociați cu emisiile de CO2
și poate duce la emisii de CO, COT și dioxină/furan dacă deșeurile sunt introduse
puncte necorespunzătoare sau în condiții instabile de funcționare. Ar trebui așa
apar condi ii, alimentarea cu combustibili alternativi trebuie să se oprească imediat până când
procesul devine din nou stabil.
• Conținutul de cloruri: Clorurile se pot combina cu alcalii pentru a forma fine, greu de utilizat
controlează particulele. În unele cazuri, clorurile s-au combinat cu
amoniacul prezent în hrana de calcar. Clorurile pot produce un vizibil
penaj detașat de particule fine cu un conținut ridicat de clorură de amoniu.
43
• Conținut de metale: Comportamentul nevolatil al majorității metalelor grele permite majoritatea
dintre ele să treacă direct prin sistemul cuptorului și să fie încorporate în
clincher. Metalele volatile introduse vor fi parțial reciclate intern de
evaporare și condensare până la atingerea echilibrului, cu o foarte mică
parte fiind emisă în gazele de evacuare. Taliu și mercur și lor
compușii sunt foarte volatili, la fel ca, într-o măsură mai mică, cadmiul, plumbul,
seleniu și compușii acestora. Dispozitivele de control al prafului pot capta doar fracția legată de
particule a metalelor grele și a compușilor acestora; prin urmare, emisiile speciilor gazoase trebuie
controlate.” Afaceri mondiale
Utilizarea deșeurilor în cuptoarele de ciment este, de asemenea, dictată de termenul larg înțeles de protecție
a mediului, deoarece nu numai sursele primare de energie sunt sigure, ci și deșeurile sunt folosite, care altfel
ar trebui aruncate pe depozitele de deșeuri,
sau ars în instalații de incinerare special construite. În cadrul deșeurilor, la tehnologiile energetice, mai puține
deșeuri vor trebui aruncate sau arse, ceea ce va însemna mai puține
locuri de gunoi. Prin urmare, utilizarea AF derivată din deșeuri de către fabricile de ciment va fi de asemenea
benefic pentru mediu. Condițiile din cuptoarele rotative, cum ar fi temperatura ridicată,
viteza mare a fluxului de gaz și perioada lungă de stocare a particulelor garantează acest lucru
utilizarea AF este sigură din punct de vedere ecologic.
3 Descrierea abordării metodice

În această teză, implementarea sistemelor de co-procesare și incinerare a deșeurilor pentru
se studiază o industrie a cimentului în Algeria. Motivația lucrării este reducerea depozitelor de gunoi
în țările în curs de dezvoltare, cum ar fi Algeria, în cadrul coprocesării și incinerării în fabrica de ciment,
ca unul dintre sectoarele industriale cu consum mare de energie. MSW este
opțiunea pe care guvernul algerian urmează să o folosească.
Utilizarea AF în locul combustibilului convențional nu reduce automat specificul final
consumul de energie al cimentului. Există etape de tratament care trebuie făcute înainte de a introduce FA
în sistemul de producție. Fiecare pas de tratament a necesitat un aport de energie. De asemenea, există o
tehnologie diferită pentru incinerarea diferitelor deșeuri.
În conformitate cu tehnologiile disponibile și starea studiată a industriei cimentului, se sugerează tratarea
deșeurilor necesare și punctele de alimentare.
Este vizitată o industrie a cimentului din Algeria. Pentru realizarea acestor lucrări s-au efectuat următorii
pași:
44
1. Colectarea datelor
2. Trecere în revistă a literaturii și a contextului tehnologic
3. Discuții cu experți și revizuirea celor mai bune practici
4. Analiza măsurii propuse

5. Concluzie
Pasul 1: Colectarea datelor
Chestionarul își propune să culeagă informații generale și esențiale despre
companie. Chestionarul este format din 4 părți și este prezentat în Anexă:
1. Informații generale: cum ar fi numele juridic al companiei, locația, persoana de contact,
anul înființării, numărul de ore lucrate pe an, moneda locală și
cursul de schimb la euro
2. Procesul de producție: numărul de cuptoare în funcțiune, tipul de producție de clincher,
capacitatea de producție de clincher și ciment și consumul de energie (gaz și electricitate)
3. Combustibil alternativ: cererea companiei cu privire la deșeurile care dorește să utilizeze, totalul
costul combustibililor alternativi considerați și al materialelor periculoase conținute în
combustibil alternativ vizat
4. Documente: orice documente relevante pentru evaluare, cum ar fi diagrama de flux, documentele
de construcție privind cuptorul și cicloanele, specificațiile de intrare și ieșire ale materialelor și
bilanțul energetic
O vizită la fața locului a fost efectuată în aprilie 2019. În timpul vizitei la fața locului, se vizitează o
altă parte a fabricii, în special cuptoarele și cicloanele. Datele și informațiile necesare sunt documentate.
Camera de control este năucită, iar cu ajutorul managerului de producție și al echipei tehnice,
incertitudinile sunt curățate.
Pasul 2: Trecere în revistă a literaturii și a fundamentelor tehnologice
Se definește procesul de producție a cimentului cu ajutorul cărților și articolelor științifice cunoscute și
se introduc diferite metode. Se explică metoda dominantă
detaliat. Pentru a evidenția situația actuală a consumului de energie în fabricile de ciment din Algeria,
se compară consumul de energie din industria cimentului din țară cu țările europene. Pentru această
comparație, cimentul și clincherul
este vizat un consum specific de energie [kWh/t Ciment, clincher].
45
Deșeurile ca combustibil alternativ joacă un rol semnificativ în acest studiu. Bazat pe
dorinta producatorului si motivatia guvernului pe care se bazeaza deseurile alese ca combustibil
sunt analizate disponibilitatea acestora, conținutul de energie, tehnologiile necesare și emisiile.
Pentru a aborda o evaluare și o comparație între diferite tehnologii WtE,
sunt introduse și revizuite tehnologiile cele mai comune și de succes.
„Documentul de referință pentru cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru producerea de
Ciment, var și oxid de magneziu” este alfabetul central al acestui studiu care
contribuatorii săi semnificativi în schimbul de informații sunt:
• următoarele state membre: Austria, Republica Cehă, Estonia, Franța,
Finlanda, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Portugalia, Spania,
Suedia, Regatul Unit
• CEMBUREAU, asociația industrială care reprezintă majoritatea europenilor
producatori de ciment
• EuLA, asociația industrială care reprezintă majoritatea teiului european
producatori
• EUROMINES, asociația industrială care reprezintă MgO european
producatori
• EURITS, asociația industrială care reprezintă majoritatea UE
incinerarea de eurilor periculoase
Pasul 3: Discuții cu experți și revizuirea celor mai bune practici
Proiectele propuse se bazează pe proiecte similare din țările dezvoltate, în principal din țările UE. Datorită
costului ridicat al energiei primare și cadrelor implementate
Țările UE au mai multe cunoștințe și experiență în acest domeniu.
Pe baza datelor existente furnizate de producția de ciment, s-au adunat informații
în timpul vizitelor la fața locului și discuțiilor purtate cu experți, urmând ipoteze pentru
propunerea de proiecte și calculele ulterioare, se fac:
• Consumul total de energie al amplasamentului și clincherul produs pentru fiecare
linia este cunoscută. Pe baza producției de clincher, consumul de gaz pentru fiecare linie
este calculată.
• 50% din consumul total de gaze naturale al cuptorului uscat este utilizat în arzătorul principal
• 50% din consumul total de gaze naturale al cuptorului uscat este utilizat în calciner
• Cantitatea de producție de cuptor uscat este de 3500 tclinker/zi
• Tariful la gaz este de 3,3 Dinari/Nm³ (0,025 €/Nm³)
46
(1)
Uleiul uzat Consumul de ulei uzat [kWh/a]
ulei uzat Raport ulei uzat [%]
Arzător principal ECG Consum de gaz arzător principal [kWh/a]
(2)
Ipastic Consum de plastic [kWh/a]
rplastic Raportul de plastic [%]
Arzător principal ECG Consum de gaz arzător principal [kWh/a]
1000
(3)
ulei uzat Cantitatea de ulei uzat [t/a]
ACVoil Valoarea calorică medie a uleiului uzat [kWh/kg]

1000
(4)
plastic Cantitate de plastic [t/a]
ACVplastic Valoarea calorică medie a plasticului [kWh/kg]
(5)
Sgas Economie de costuri cu gaz [dinar/a]
deșeuri Raportul deșeurilor [%]
Cgas Costul gazului [dinar/a]
(6)
RDFinput Intrare RDF [kWh/a]
deșeuri Raportul deșeurilor [%]
ESGcalcinerzone Consum de gaz zona calciner [kWh/a]
1000
(7)
RDF Suma RDF [t/a]
RDFinput Intrare RDF [kWh/a]
ACVRDF Valoarea calorică medie a RDF[kWh/a]

În cele din urmă, tehnologiile și procesele necesare pentru implementarea combustibililor alternativi sunt
propus. Costul financiar este estimat conform celor mai bune practici din UE.
Perioada de rambursare a proiectelor este evaluată prin metoda mediei:
=
(8)
tPB Timp de rambursare [a]
eu
Investiție inițială [€]
CF Suma anuală a fluxului de numerar operațional [€/a]
Pasul 4: Analiza măsurii propuse
Sunt prezentate rezultatele proiectelor propuse și modificările necesare pentru fiecare
proiectul este explicat.
Pasul 5: Concluzie
Având în vedere rezultatele de la pașii 3 și 4, precum și starea țării și a producției, se prezintă o
evaluare a proiectelor. Rezultatele sunt clasificate și rezumate.
Sunt pregătite o analiză și o analiză detaliată a măsurii propuse. Caracteristica tehnică a soluțiilor
propuse pe baza datelor din fabrică și ipoteze este revizuită și calculată.
4 Descrierea problemei de cercetare

Scopul este de a investiga și evalua fezabilitatea înlocuirii combustibilului convențional
cu combustibil alternativ într-o fabrică de ciment situată în Algeria. Conditiile-cadru
în majoritatea ărilor în curs de dezvoltare sunt diferite de cele care au cunoscut un succes
aplicarea proiectelor WtE în Europa, America de Nord, unde uzine WtE de dimensiunea utilităților
sunt din ce în ce mai frecvente.
Un simplu transfer de tehnologie nu are adesea succes, deoarece nu îndeplinește condițiile
a țărilor în curs de dezvoltare, în special în ceea ce privește cerințele financiare, materialul de intrare
compoziție și capacități locale. Cu toate acestea, este posibilă îmbunătățirea deșeurilor
management în orașele cu creștere rapidă din țările în curs de dezvoltare și emergente precum
Algeria, dar următoarele circumstanțe afectează proiectele propuse:
49
Tabelul 17 Probleme de cercetare și nivel de impact asupra proiectului propus
Problemă de cercetare Nivel de afect
Cost scăzut al combustibilului convențional în comparație cu o țară Înalt

Aplicarea slabă a standardelor de mediu și lipsa de monitorizare și, ceea
industrializată
Înalt
ce duce la probleme de sănătate publică.
Costuri de operare ridicate și investiții care nu pot fi recuperate prin taxele
existente pentru deșeuri și au generat venituri suplimentare numai din vânzările Înalt
de energie
Modele slabe de afaceri și de proces Practica Mediu
limitată a separării deșeurilor la sursă, o condiție prealabilă

Mediu
pentru digestia anaerobă Lipsa de cunoștințe privind operarea și
întreținerea tehnologiilor WtE Mediu
Puterea calorică a RSU poate varia și este mai mică decât în țările industrializate,
datorită conținutului de minerale din deșeuri și a umidității ridicate (cenusa, Scăzut
deșeuri de construcții și demolări)

Modificare sezonieră substanțială a compoziției deșeurilor Scăzut
După cum se poate observa, costul scăzut al combustibilului convențional în Algeria și aplicarea
standardului de mediu au un nivel ridicat de efect asupra rezultatului proiectului și
interes de implementare.
De asemenea, până în aprilie 2019, linia uscată nu a fost în funcțiune din cauza implementării
a unui nou răcitor de clincher precum și diferite dificultăți care apar în producție
proces. Prin urmare, producția de ciment nu a fost stabilă în ultimii ani,
atingând un nivel mediu de 600.000 - 730.00 tone de ciment pe an. În 2016, a
a fost atins un nivel de producție de 937.000 de tone de ciment.
5 Prezentarea rezultatelor
Sunt sugerate trei proiecte luând în considerare deșeurile disponibile, caracteristicile acestora și
calcinerul industriei și condițiile sistemului zonei de ardere. Tratarea deșeurilor necesară în funcție de
atributul procesului și al punctului de alimentare este deja explicată. Cantitatea de deșeuri care pot fi
incinerate sau coprocesate și economisind gaze sunt
calculat. Modificările și investițiile necesare sunt estimate. În cele din urmă, a
este prezentat un rezumat.
50
5.1 Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal
5.1.1 Tipul deșeurilor
În arzătorul principal sunt sugerate doar deșeuri cu un nivel ridicat de putere calorică, de exemplu
ca ulei uzat. Datorită necesității temperaturii ridicate în zona de ardere, a folosit AF
în arzătorul principal trebuie să aibă valori de încălzire de minim 30 GJ/tclinker.
Figura 36 Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal, alimentare (Sursa: Adoptat din 2019 Grupul Durag ,
)
De asemenea, este posibil să se folosească deșeuri de plastic în arzătorul principal, dar pretratarea este
Necesar. Dimensiunea particulei trebuie să fie mai mică de 20 mm, valoarea termică mai mare
de 30 GJ/t, iar conținutul de clorură mai mic de 1%.
5.1.2 Volum redus de deșeuri și economisire convențională de combustibil
Presupunând că linia va funcționa la capacitate maximă și 50% din consumul total de gaze naturale este
utilizat în arzătorul principal, în cazul înlocuirii a 100% din energia necesară cu ulei uzat, se pot observa
următoarele rezultate:
Tabelul 18 Volum redus de deșeuri și economisire convențională a combustibilului cu 100% coprocesare a uleiului
uzat în arzătorul principal (Sursa: Autocalcul)
Ulei uzat 100% în arzătorul principal
Descriere Valoare Unitate
84.987.307 m³/an
Consumul de gaz
900.865.459 kWh/an
Raport țintit de înlocuire a gazelor cu ulei uzat 100 %
Puterea calorică medie a uleiului uzat 8,34 kWh/kg
Ulei uzat cu densitate medie 900 kg/m³
900.865.459 kWh/an
Aport necesar de ulei uzat
120.057 mc/an
Max. Economii de gaze naturale 84.987.307 m³/an
Max. economisirea costurilor 2.162.527 Euro/an
51
Pentru a obține 100% înlocuire a combustibilului la arzătorul principal cu ulei uzat, o aprovizionare zilnică de
este nevoie de aproximativ 320 t (350 m³) de ulei uzat; înseamnă că planta se poate reduce
volumul de ulei uzat cu 350 m³ pe zi. Se presupune că instalația va primi ulei uzat
fără costuri asociate. În acest caz, planta poate economisi până la 2,1 milioane de euro per
an în factura la gaze naturale.
Formarea cenușii și calitatea clincherului trebuie luate în considerare atunci când se folosește plastic în
arzător principal. Pe baza discuțiilor cu experți și a capitolului 2.2.2 din cauza în principal
formarea cenușii, se recomandă doar un înlocuitor de 30% pentru această plantă. Bazat pe rezultate
la inlocuirea gazului la arzatorul principal cu 30% plastic si 70% ulei uzat
sunt prezentate în tabelele următoare.
Tabel 19 Volum redus de deșeuri și economie convențională de combustibil cu 70% coprocesare a uleiului uzat în
arzătorul principal (Sursa: Autocalcul)
70% ulei uzat în arzătorul principal
84.987.307 m³/an
Consumul de gaz
900.865.459 kWh/an
Raport țintit de înlocuire a gazelor cu ulei uzat 70 %
Puterea calorică medie a uleiului uzat 8,34 kWh/kg
Ulei uzat cu densitate medie 900 kg/m³
630.605.822 kWh/an
Aport necesar de ulei uzat
84.040 mc/an
Tabelul 20 Volum redus de deșeuri și economisire convențională a combustibilului cu 30% coprocesare a plasticului în
arzătorul principal (Sursa: Autocalcul)
30% plastic în arzătorul principal
Descriere Unitatea de valoare
84.987.307 m³/an
Consumul de gaz
900.865.459 kWh/an
Raportul de înlocuire a gazului vizat cu plastic 30 %
Puterea calorică medie a plasticului 8,30 kWh/kg
Densitatea în vrac medie a plasticului 200 kg/m³
270.259.638 kWh/an
Este nevoie de intrare de plastic
162.076 mc/an
Max. economisirea costurilor 648.758 euro/an
In cazul inlocuirii consumului de gaz in arzatorul principal cu 30% plastic si
70% din uleiul uzat (înlocuire 100% gaz), 477 m³ plastic și 247 m³ ulei pot fi co
procesate aproape zilnic. De asemenea, se pot economisi în total 84.987.307,48 m³ de gaz într-un an.
52
5.1.3 Modificările și investițiile necesare
Va fi necesar să înlocuiți arzătorul existent cu un arzător cu mai multe canale și
construiți linii de injecție adecvate pentru combustibil. Arzatoarele cu mai multe canale permit lucrul cu
combustibili diferiți și comută de la o sursă de combustibil la alta în timpul funcționării. In acest
caz, arzătorul cu mai multe canale va trebui să fie proiectat pentru a arde gaze naturale și deșeuri
uleiuri, astfel încât în caz de lipsă de uleiuri uzate și plastic, cuptorul poate funcționa cu gaz natural.
De asemenea, este nevoie de un spațiu de primire și depozitare: zonă de descărcare pentru camioane, depozitare
rezervoare, sisteme de pompare pentru descărcare, agitare și injecție, sistem de filtrare și
sistem de separare a deșeurilor. Costurile totale de investiție bazate pe cele mai bune practici
proiectele pentru înlocuirea 100% a gazelor cu ulei uzat sunt estimate între 2 milioane EUR -
3 milioane de euro .
Tabelul 21 Calculul investiției și al timpului de amortizare prin coprocesare 100% a uleiului uzat în arzătorul principal
(Sursa: Auto calcul)
Investiție
Arzător cu mai multe canale
Echipament de amestecare
Rezervoare de stocare: presupune o capacitate de stocare de 7 zile. Aproximativ. 2500 mc
Sisteme de siguranță 2 milioane € - 3 milioane
Costuri de exploatare
10% - 15% din costurile investiției 200.000 - 450.000 €
Timp de rambursare estimat
Presupunând că nu există costuri sau venituri pentru deșeuri 12 ani
În plus, trecerea de la gaze naturale la ulei uzat se recomandă să se facă treptat și controlând continuu
temperatura flăcării și calitatea clincherului. Pentru a obține o funcționare constantă și înlocuirea 100% a
combustibilului poate dura de la unu la trei
ani.
Pentru depozitarea uleiurilor uzate trebuie implementate diferite măsuri de siguranță. Este vital
să aibă rezervoare anti-scurgere pentru a evita contaminarea solului, și sisteme de protecție împotriva incendiilor
adaptate pentru depozitarea hidrocarburilor si personal instruit pentru manipulare in siguranta.
În cazul utilizării a 30% plastic și 70% ulei uzat, instalația de lângă un multi-canal
arzător, echipament de amestecare și depozitare pentru ulei uzat, necesită mărunțire, separare,
și depozitare pentru plastic. Investiția totală este estimată a fi de 3-5 milioane EUR.
53
Tabelul 22 Calculul investiției și al timpului de amortizare prin coprocesare de 70% ulei uzat și 30% plastic
în arzătorul principal (Sursa: Autocalcul)
Investiție
Arzător cu mai multe canale
Echipamente de amestecare a uleiului
Rezervoare de stocare pentru ulei: ipoteza capacitate de stocare de 7 zile. Aproximativ. 1800 mc
Sisteme de siguranță € 2 milioane - 3 milioane
Sistem de mărunțire (20 mm) pentru plastic
Sistem de separare pentru plastic
Camera de depozitare pentru plastic: presupune o capacitate de depozitare de 7 zile. Aproximativ. 3400 mc
Costuri totale de investiție € 3 milioane - 5 milioane
Costuri de operare
10% - 15% din costurile investiției 300.000 - 750.000 €
Presupunând că nu există costuri sau venituri pentru deșeuri 1,5 - 3,5 ani
Timpul de amortizare pentru acest scenariu, presupunând că nu există niciun cost pentru obținerea deșeurilor, este de 1,5-
3,5 ani.
Este esențial să acordați atenție producției de cenușă și conținutului de cloruri. Cenușa rezultată în
urma arderii se va amesteca cu clincherul, modificându-i compoziția și afectând calitatea. Este necesar un
test prealabil pentru a determina compoziția cenușii și ce substanțe corective pot fi utilizate pentru a
menține calitatea clincherului.
5.2 Incinerarea deșeurilor în calciner
Injectarea RDF și a plasticului în calciner este posibilă din punct de vedere tehnic. Cu toate acestea, din cauza
modificările care trebuie făcute procesului, costul investiției va fi mai mare,
i va fi necesară analizarea întregului lan de produc ie a clincherului pentru a
asigura implementarea corecta.
Gazele de ardere ale arderii vor schimba căldura necesară cu cea brută
material care intră în cicloane. Calcinatorul poate avea un racord de gaz natural care
va permite rularea procesului în cazul în care este necesară co-combustia.
Studiile arată că hrănirea cu deșeuri cu o putere calorică mai mică de 20 GJ/t nu
constituie o modalitate eficientă. Conținutul de cloruri nu ar trebui să reprezinte o problemă atâta timp
întrucât con inutul în gazele de ardere nu afectează calitatea materiei prime.
De obicei, fluide precum uleiurile uzate și solvenții nu sunt introduse în calciner sau pre
camera de ardere deoarece este posibila folosirea lor direct in arzatorul principal
54
fara complicatii. Prin urmare, sunt preferate deșeurile solide precum RDF și plasticul
aceste cazuri.
Pentru un raport de 50% RDF și 50% plastic, presupunând că linia uscată va funcționa la maxim
capacitate și că 50% din consumul total de gaze naturale este utilizat în calciner, the
Uzina va avea nevoie de o aprovizionare zilnică de aproximativ 240 t (1.200 m3 ) de materiale plastice și 240
t (2.400 m3 ) de RDF pentru a atinge rata de înlocuire a combustibilului vizată.
Tabelul 23 Volum redus de deșeuri și economisire convențională a combustibilului cu 50% incinerare a plasticului în calciner
(Sursa: Auto calcul)
50% plastic în calciner
84.987.307 m³/an
Consumul de gaz în calciner și camera de ardere
900.865.459 kWh/an
450.432.730 kWh/an
405.191 mc/an
Tabelul 24 Volum redus de deșeuri și economisirea combustibilului convențional cu 50% incinerare RDF în calciner
(Sursa: autocalcul)
50% RDF în calciner
84.987.307 m³/an
900.865.459 kWh/an
Raportul de înlocuire a gazului vizat cu RDF 50 %
Puterea calorică medie a RDF tratată 5,60 kWh/kg
Densitate medie în vrac RDF 100 kg/m³
450.432.730 kWh/an
Este nevoie de intrare RDF
810.382 mc/an
În final, prin implementarea acestui proiect se pot economisi 84.987.307 m³ de gaz pe an.
Datorită naturii corozive a clorurii, verificări și întreținere a echipamentului
trebuie efectuate în mod regulat. De asemenea, conținutul de cloruri din gazele de ardere are
să fie monitorizat îndeaproape.
55
Se presupune că spațiul de depozitare pentru materiale plastice și spațiul de depozitare pentru
RDF vor avea o capacitate egală cu șapte zile de aprovizionare (volum aproximativ 8.400 m3 și
16.700 mc , respectiv). Deoarece rata de conversie a RSU în RDF se presupune că
fi 25% - 35%, fabrica de ciment va avea nevoie de un aport zilnic de aproximativ 900 – 1.300 t
de MSW. Cu toate acestea, se vor produce cantități considerabile de fracții inardabile
ca urmare a pregătirii RDF. Prin urmare, producătorul ar trebui să ia în considerare și
eliminarea acestor fracții: fie înapoi la groapa de gunoi, fie transportul către reciclare
facilitati in cazul metalului si sticlei.
Costurile de investiție vor depinde de capacitatea echipamentului, dar pot fi estimate la
aproximativ 20 milioane EUR – 25 milioane EUR, inclusiv zona de descărcare pentru camioane, depozitare,
sistem de separare și mărunțire și sistem de injecție.
Tabelul 25 Calculul investiției și al timpului de amortizare prin incinerare 50% plastic și 50% RDF în calciner
(Sursa: autocalcul)
Investiție
calciner € 20 de milioane
Linie de sortare plastic
Sistem de maruntire (50-80 mm)
Camera de depozitare pentru plastic: presupune o capacitate de depozitare de 7 zile. Aproximativ. 8.400 mc
Sisteme de siguranță € 1,5 milioane - 2 milioane
linie de sortare RDF
Camera de depozitare pentru RDF: ipoteza capacitate de stocare de 7 zile. Aproximativ. 16.700 mc
Sisteme de siguranță € 1,5 milioane -3 milioane
Investiție totală 23 de milioane de euro - 25 de milioane de euro
Costuri de operare
1% - 5% din costurile investiției 200.000 - 1.250.000 €
Presupunând că nu există costuri sau venituri pentru deșeuri 10 - 30 de ani
5.3 Incinerarea deșeurilor în camera de ardere și calciner
Una dintre opțiunile de ultimă generație pentru incinerarea deșeurilor este utilizarea unui
calciner cu o cameră de pre-combustie pentru a furniza căldură materiilor prime și a iniția
reacția de calcinare înainte de a intra în cuptorul cuptorului. Calcinatorul va fi conectat la camera
de precombustie, in care va avea loc incinerarea. De obicei, camerele de precombustie au si o
racordare pentru gaz natural in cazul in care este necesara co-combustie. Gazele de ardere de la
ardere vor furniza căldură materialului care intră
ciclonii.
Pe baza conversațiilor cu furnizorii de tehnologie, acest proiect este recomandat doar atunci
când 100% din înlocuirea combustibilului a fost deja realizată în arzătorul principal.
56
Figura 37 Feed in points (Sursa: Adoptat din Grupul Durag 2019 )
Se recomandă ca puterea calorică a deșeurilor de combustibil să fie în jur de 15 GJ/t, iar cel
conținutul de cloruri nu ar trebui să reprezinte o problemă. Cu toate acestea, din cauza naturii corozive
de clorură, verificări și întreținere a echipamentului trebuie efectuate
in mod regulat. De asemenea, conținutul de cloruri din gazele de ardere trebuie monitorizat îndeaproape.
Pentru un raport de 50% RDF și 50% plastic, se presupune că linia va funcționa la maxim.
capacitate i că 50% din consumul total de gaze naturale este utilizat în calciner i
pre-camera de ardere, instalația va avea nevoie de o aprovizionare zilnică de aproximativ 320 t
(1.600 m³) de plastic și 320 t (3.200 m³) de RDF pentru a obține 100% înlocuire a combustibilului.
Deoarece rata de conversie a RSU în RDF se presupune a fi de 50%, instalația va avea nevoie
un aport zilnic de aproximativ 700 t de RSU. În acest caz, de asemenea, fabrica de ciment ar trebui
se evaluează eliminarea frac iilor inardabile: fie înapoi la groapa de gunoi fie
transportul la instalațiile de reciclare în cazul metalului și sticlei.
57
Tabelul 26 Volum redus de deșeuri și economisire convențională a combustibilului cu 50% incinerare a

plasticului în camera de ardere (Sursa: Autocalcul)
50% plastic în calciner și cameră de ardere
84.987.307 m³/an
900.865.459 kWh/an

450.432.730 kWh/an
540.254 mc/an
Tabelul 27 Volum redus de deșeuri și economisire convențională a combustibilului cu 50% incinerare RDF
în camera de ardere (Sursa: Autocalcul)
50% RDF în calciner și cameră de ardere
84.987.307 m³/an
900.865.459 kWh/an
Raportul de înlocuire a gazului vizat cu RDF 50 %
Puterea calorică medie a RDF tratată 4,17 kWh/kg
Densitate medie în vrac RDF 100 kg/m³
450.432.730 kWh/an
Este nevoie de intrare RDF
1.080.509 mc/an
Costurile de investiție vor fi direct legate de capacitatea camerei de precombustie,
pentru a obține o înlocuire completă a combustibilului, costurile sunt estimate a fi mai mult decât
20 milioane EUR , inclusiv zona de descărcare pentru camioane, depozitare, separare și mărunțire
sistem și sistem de injecție.
Se presupune că spațiul de depozitare pentru materiale plastice și spațiul de depozitare pentru RDF vor
au o capacitate egală cu șapte zile de aprovizionare (volum aproximativ 11.200 m³ și
22.300 m³ respectiv).
58
Tabelul 28 Calculul investiției și al timpului de rambursare prin incinerare 50% plastic și 50% RDF în
camera de ardere (Sursa: Autocalcul)
Investiție
Calciner + camera de ardere € 30 de milioane
Linie de sortare plastic
Camera de depozitare pentru plastic: presupune o capacitate de depozitare de 7 zile. Aproximativ. 11.200 mc
linie de sortare RDF
Camera de depozitare pentru RDF: ipoteza capacitate de stocare de 7 zile. Aproximativ. 22.300 mc
Investiție totală 32 de milioane de euro - 34 de milioane de euro
Costuri de operare
1% - 5% din costurile investiției 300.000 - 1.700.000 €
Presupunând că nu există costuri sau venituri pentru deșeuri 15 - 70 de ani
5.4 Rezumat
Sunt sugerate trei proiecte și trei tipuri de deșeuri sunt luate în considerare pentru co
prelucrare si incinerare. Următorul tabel prezintă avantajele și
dezavantajele coprocesării și incinerării RSU, uleiurilor uzate și plasticului pt
fabricarea cimentului din Algeria. Aceste evaluări se bazează pe rezultatul
proiectele propuse și cercetarea literaturii realizate în capitolul 2.
Tabelul 29 Avantajele și dezavantajele RSU, plasticului și uleiurilor uzate
Valoare calorica
Tip de
Avantaje Dezavantaje
de euri
GJ/t kcal/kg
- Putere calorică scăzută și umiditate ridicată
continut, variatii considerabile in
calitate
- Formare de cenușă și cloruri ridicate

RSU Cantități mari 8 – 10 1.900 – 2.400
conținut care afectează calitatea clincherului
- Miros și posibilă răspândire a

boli
- Este necesar un pre-tratament
- Nevoie de mărunțire prealabilă
Cantități mari - Emisii potențial nocive
Plastic Putere calorică mare - Conținut ridicat de clor (în principal PVC) 17 – 40 4.000 – 9.500
Sigur de manevrat - Formare de cenușă care afectează clincherul
calitate
Putere calorică mare
Manevrare și ardere
Ulei uzat ușoară Înlocuire - Este posibil ca aprovizionarea să nu fie stabilă 25 - 35 5.900 – 8.400
ridicată
ratele
59
Înainte de introducerea deșeurilor în procesul de producție a cimentului, pretratare pe bază de
este necesar punctul de alimentare și caracteristica deșeului. Guvernul algerian este
interesat să utilizeze MSW pentru înlocuirea convențională a combustibilului. Următorul tabel
prezintă un rezumat al pașilor necesari pentru a obține fiecare calitate RDF pentru trei furaje
puncte, camera de precombustie, calciner și arzătorul principal. Puterea calorică a
RDF crește în cadrul fiecărei etape de pretratament. După cum se vede, MSW pre
tratamentul pentru calitatea arzătorului principal este consumator de energie.
Tabelul 30 Rezumatul pretratării RSU pe baza punctelor de alimentare
Pretratare RSU Pre-combustie Calitatea calcinării Arzator principal
calitatea camerei calitate
Linie de sortare Necesar Necesar Necesar
1. Tocare (dimensiune 100-200 mm) Necesar Necesar Necesar
2. Maruntire (dimensiune 50-80 mm) Nu este necesar Necesar Necesar
Uscare Nu este necesar Nu este necesar Necesar
3. Maruntire (dimensiune 20-35 mm) Nu este necesar Nu este necesar Necesar
Puterea calorică (GJ/t) 10 – 15 15 – 20 20 – 25*
Conținutul de umiditate (%) 20 – 40% 15 – 25% < 15%
-- -- < 1%
Conținut de clorură (%)
Procentul de RSU (%) 50% 25 – 35% 25%
*Valori teoretice. Pe baza experienței, valori recomandate > 30 GJ/t
O altă perspectivă care poate fi rezultată din proiectele propuse este avantajul și dezavantajele deșeurilor
utilizate în arzătorul principal. Uleiul uzat, deși are o putere calorică ridicată, mai puține etape ale
procesului de pretratare și, de asemenea, fără conținut de clorură și metal, este cea mai bună opțiune
pentru înlocuirea combustibilului convențional în arzătorul principal.
Plasticul, în ciuda puterii sale calorice ridicate, nu poate fi înlocuit cu un înlocuitor 100%.
rata datorată conținutului de cloruri și, de asemenea, necesită mai multe etape în procesul de pretratare
comparație cu uleiul uzat.
MSW nu este potrivit ca combustibil alternativ în arzătorul principal din cauza caloriilor scăzute
valoare, conținut mai umed și conținut extrem de neomogen. Dar este important de menționat, după diferite
procese de pretratare, rezultatul (RDF) poate fi înlocuit cu până la 20% cu combustibil convențional.
60
Tabelul 31 Caracteristicile deșeurilor și comparația calității pentru arzătorul principal
Arzator principal Ulei uzat Plastic MSW
Rata de înlocuire Pana la 100% Până la 30% Până la 20%
Valoare calorica +++ +++ +
+++ + -
Proces de pretratare
Cenusa +++ - --
Conținut de clorură +++ - --
Aproximativ 2 milioane EUR – 3 milioane EUR 3 milioane EUR – 5 milioane EUR 5 milioane EUR – 10 milioane EUR
costurile de investitie
Rambursare estimată 1 – 2 ani 1,5 – 3,5 ani 3 – 15 ani

timp
Rezultate Foarte recomandat Recomandat Nu se recomandă
Următorul tabel arată cantitatea de deșeuri necesară pentru fiecare sugerat
proiect. Având în vedere problema guvernamentală pentru managementul și reducerea deșeurilor
se recomandă depozitarea deșeurilor, incinerarea deșeurilor în calciner și camera de ardere. Este
esen ial să se considere puterea calorică ca un criteriu important în determinarea
cantitatea de deșeuri necesară.
Tabelul 32 Volum redus de deșeuri pentru fiecare proiect propus
Calorific
De euri Rata de înlocuire Valoare
Proiect
drăguț [%] redusă [m³/an]
valoarea [kWh/kg]
Ulei uzat 100 8.34 120.057
Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal
SUMĂ 100 8.34 120.057
Ulei uzat 70 8.34 84.040
Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal Plastic 30 8.30 162.076
SUMĂ 100 8.33 246.116
Plastic 50 5,56 405.191
Incinerarea deșeurilor în calciner MSW 50 5,56 810.382
SUMĂ 100 5,56 1.215.572
Plastic 50 4.17 540.254
Incinerarea deșeurilor în calciner și
MSW 50 4.17 1.080.509
camera de ardere
SUMĂ 100 4.17 1.620.763
61
6. Concluzie
Cimentul este un material primar pentru construcții și construcții civile. Producția de ciment este o
industrie consumatoare de energie. Creșterea populației provoacă o cerere mare de ciment și, în același
timp, crește cantitatea de RSU. Unul dintre
Soluțiile care pot ajuta la problemele de gestionare a deșeurilor în țările în curs de dezvoltare și, de
asemenea, pot reduce cererea și dependența de combustibilii fosili, se utilizează tehnologii de co-
procesare și incinerare în industria cimentului.
Necesarul mediu de energie pentru producerea unei tone de clincher pentru industria cimentului studiat
este de aproximativ 5,4 GJ, ceea ce corespunde la 142 m³ de gaz cu o putere calorică de 9,11 kcal per
Nm³. Înlocuirea deșeurilor cu combustibilii fosili va reduce consumul de gaze, oferind un avantaj
competitiv pentru o fabrică de ciment care utilizează această sursă de
energie. Mai mult, în funcție de rata de înlocuire, specific producției de ciment
consumul de energie va crește, în timp ce este nevoie de aport de energie în deșeuri
proces de pretratare.
Materia primă trece printr-o etapă de proces diferită și fiecare pas are un profil de temperatură diferit
până când se formează clincherul. RSU, plasticul și uleiurile uzate au
diferite valori calorice si sunt potrivite pentru punctele de alimentare, unde este necesara energia
poate fi acoperit. Fiecare tip de deșeu are avantaje și dezavantaje.
Caracteristicile și parametrii semnificativi pentru combustibilii reziduali sunt de-a lungul puterii calorice
cu un conținut de cenușă, sulf, clor, apă și metale grele. Calitatea
trebuie luate în considerare cerințele produselor în ceea ce privește selectarea combustibililor
(convenționale sau deșeuri). Există limite privind cantitățile și tipurile de combustibili reziduali
fiting pentru utilizare în producția de ciment, care depinde foarte mult de specificul locului
circumstanțe.
62
Cantitatea de deșeuri necesară
1.800.000 9
1.600.000 8
1.400.000 7
1.200.000 6
1.000.000 5
800.000 4
600.000 3
400.000 2
200.000 1
- 0
Incinerare,
co-procesare, Incinerare, calciner &
co-procesare,
arzator principal calciner combustie
arzator principal
70% ulei și 30% 50% plastic și 50% cameră
100% ulei
plastic MSW 50% plastic și 50%
MSW
Ulei 120.057 84.040 - -
MSW - - 810.382 1.080.509

Plastic - 162.076 405.191 540.254
Valoare calorică medie 8.34 8.33 5,56 4.17
Figura 38 Volum redus de deșeuri pentru fiecare proiect propus
Conținutul de clorură al deșeurilor joacă un rol vital în calitatea cimentului și în funcționarea cuptorului.
În cazul utilizării unui volum mare de clor, poate fi necesar un bypass pentru clor
evitați coroziunea, blocările și opririle.
Emisiile de metal din mortar și beton sunt scăzute, dar monitorizarea atentă și
selectarea materialelor reziduale garantează că utilizarea deșeurilor nu are ca rezultat
emisii de metale de orice amploare dăunătoare mediului.
Multe țări emergente și în curs de dezvoltare au colectat – în mare parte pozitive –
experiențe cu co-procesare de ultimă oră în ultimii zece ani. Este un WtE
tehnologie care a câștigat deja acceptare larg răspândită în rândul întreprinderilor
comunități și factori de decizie. Deși aplicarea sa este în prezent axată pe
deșeuri industriale și periculoase cu conținut ridicat de calorii, câteva exemple de succes
există pentru fracțiunea nereciclabilă a deșeurilor solide municipale. Un factor limitator este
atractivitatea economică a combustibililor alternativi datorită volatilității prețurilor la combustibilii fosili
ca veniturile scăzute din taxele de eliminare a deșeurilor în majoritatea municipalităților în curs de dezvoltare
și țările emergente.
63
7 Bibliografie
Algérie Presse ServiceAlgérie Presse Service[Online]septembrie 2019
http://www.aps.dz/economie/95004-ciment-les-exportations-ont-atteint-42-millions
de-dollars-durant-les-7-premiers-mois-de-2019
Manualul de dezvoltare a proiectelor energetice LFG a Consiliului american pentru biogaz 2017.
Episcopul RaulWohn Sauber[Online]Iun 2016.
https://www.wohnsauber.com/nassverfahren-zur-herstellung-von-zement
Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) Deșeuri
Opțiuni energetice în managementul deșeurilor solide municipale Eschborn, Deutsche
Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) GmbH2017
Durag Groupwww.durag.com[Online]2019https://www.durag.com/fr/industries
fr/cement-industry-fr/
EstrelaCarlos, Sousa-NetoManoelDamião, GuedesOrlandoAguirre
Caracterizarea oxidului de calciu în materialele de etanșare a perforațiilor rădăcinilor Brazilia, sn,
2012.
Comisia Europeană Competitivitate a sectoarelor europene de ciment și var
Luxemburg, sn, 2017.
Comisia Europeană. Refuzați combustibilul obținut, practicile curente și perspectivele
Bruxelles, sn, 2003.
Asociația Europeană a Varului (Eu LA) Utilizarea combustibililor alternativi în fabricarea varului
2006.
Divizia Federală de Cercetare Biblioteca Congresului Algeria: un studiu de țară
Washington, DC, Washington, DC, 1993.
GeorgiopoulouMartha, LyberatosGerasimosEvaluarea ciclului de viață a utilizării
combustibili alternativi în cuptoarele de ciment: un studiu de cazJournal of Environment
management 21615 iunie 2018S.224-234
Grupul național de lucru german și industria germană de var Contribuție germană:
Utilizarea combustibililor alternativi în fabricarea varului Germania, sn, 2006.
64
Grupul industrial des cimente d'algerieGICA[Online]2018
https://www.gica.dz/filiales/
Opțiuni HandAndreasTechnology pentru industria cimentului cu utilizarea alternativelor
CombustibilislKHD Humboldt Wedag GmbH2007
HidayatMaulWordpress[Online]2013
https://maulhidayat.wordpress.com/2013/02/25/suspension-preheater-2/
Institutul pentru studii tehnologice prospective Rapoarte de referință JRC Spania,
sn, 2013.
Agenția Internațională pentru Energie World Energy Outlook 2019.
International Finance Corporation Creșterea utilizării combustibililor alternativi la ciment
plante: cele mai bune practici internaționale Washington, sn, 2017.
Klein, Hoenig Model de calcul al necesarului de combustibil pentru arderea clincherului
proces slCement International2006
L'Agence Nationale pour la Promotion et la Rationalization de l'Utilisation de
l'Energie CONSUM FINAL DE ENERGIE, Cifre cheie Anul 2017 2017.
MauschitzGerd Emissionen aus Anlagen der österreichischen Zementindustrie
Viena, sn, 2017.
Mutz et al. Opțiuni de transformare a deșeurilor în energie în gestionarea deșeurilor solide municipale
Eschborn, GermaniaDeutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit
(GIZ) GmbH2017
SilpaKazaet al. Ce deșeu 2.0 (O imagine globală a gestionării deșeurilor solide
până în 2050) Tokyo, Grupul Băncii Mondiale , 2018.
TebboucheHocine, BouchairAmmarSpre o abordare de mediu pentru
sustenabilitatea clădirilor din AlgeriaEnergy Procedia iulie 2017S.98–110
Orientări tehnice privind coprocesarea ecologică a substanțelor periculoase

de euri din cuptoarele de ciment UNEPColombiasn2011S.UNEP/CHW.10/6/Add.3
65
8 Lista abrevierilor
€ Euro
°C Grade Celsius anual
A
ACV Valoare medie
AFR calorică Combustibili și resurse alternative
Al2O3 Oxid de aluminiu
BĂ Cele mai bune tehnici disponibile
BREF Document de referință
C Costul gazului
CaCO3 Carbonat de calciu
Cl Clor
CO Monoxid de carbon
CO2 Dioxid de carbon
ECG Consumul de gaz
UE Uniunea Europeană
Fe2O3 Oxid de fier (III).
PIB Produsul intern brut
GES Gaze cu efect de seră
GJ gigajouli
acid clorhidric
Clorura de hidrogen
HF Fluorura de hidrogen
eu
Intrarea deșeurilor
K Potasiu
kcal Kilocalorie
kg Kilogram
kgoe kg echivalent ulei
km Kilometru
kWh Kilo Watt-oră
LFG Gaz de depozitare
LHV Valoare termică scăzută
m³ Metru cub
Mio Milion
MJ Megajouli
mm Milimetru
Mn Mangan
MWh Mega wat-oră
Nm³ metru cub normal
NOx Oxizii de azot
Pa Pascal
PCDD Dibenzo-p-dioxine policlorurate
PCDF Dibenzofurani policlorurați
PVC Clorura de polivinil
r Raport
RDF Refuzați combustibilul obținut
67
S Economie de gaz
SiO2 Dioxid de siliciu

SO2 Dioxid de sulf
t Tonă
TOC Compuși organici totali
UNIDO Dezvoltarea Industrială a Națiunilor Unite
Organizare
COV Compuși organici volatili
WtE Deșeuri la energie
y an
68
9 Lista de tabele
Tabelul 1 Consumul mediu de materii prime pentru producția de ciment și clincher în
Țări UE (Sursa: (The European Cement Association, 2006)) ......................... 5
Tabelul 2 Conținutul de metale în materii prime și făină brută din producția de ciment în UE
țări (Sursa: (VDI-Richtlinien, 2003)) ...................................... ........................ 6
Tabelul 3 Caracteristicile sistemului de cuptoare (Sursa: (Hand, 2007)) ................................... 9
Tabelul 4 Energia termică necesară în funcție de conținutul de umiditate din materia primă și
numărul de etape de ciclon (Sursa: (Klein, et al., 2006))................................. ....... 13
Tabelul 5 Cererea specifică de energie termică pe baza diferitelor producții de ciment
proces (Sursa: (Institutul de studii tehnologice prospective, 2013) (The
Asociația Europeană a Cimentului, 2015) (Asociația Europeană a Cimentului, 2001))14
Tabelul 6 Comparația tehnicilor de măcinare pe baza caracteristicilor critice (Sursa:
(Institutul de studii tehnologice prospective, 2013) (VDI-Richtlinien, 2003)) ...... 15
Tabelul 7 Diferite tehnologii WtE (Sursa: (Orientări tehnice privind
coprocesarea ecologică a deșeurilor periculoase în cuptoare de ciment, 2011),
(Institutul pentru studii tehnologice prospective, 2013), (Consiliul american pentru biogaz,
2017)) ................................................ .................................................. ................... 17
Tabelul 8 Valori calorice tipice ale diferitelor deșeuri (Sursa: (Institutul pentru
studii tehnologice prospective, 2013) (Mauschitz, 2017)) ................................. 18
Tabelul 9 Tipuri de combustibili reziduali utilizați în țările europene (Sursa: (Național german
Grup de lucru și industria germană de var, 2006) (Asociația Europeană a Teiului (Eu LA),
2006)) ................................................ .................................................. ................... 22
Tabelul 10 Clasificarea materiilor prime (Sursa: (Asociația Europeană a Cimentului,
2006)) ................................................ .................................................. ................... 23
Tabel 11: Tarife la energie (Sursa: managerul companiei) ....................................... ..... 37
Tabel 12 Porțiune de materie primă (Sursa: manager de producție Zahana) .................. 38
Tabelul 13 Informații despre linie (Sursa: manager de producție Zahana) ............. 39
69
Tabelul 14 Consumul și cantitatea de producție a site-ului (Sursa: producția Zahana
administrator) ................................................ .................................................. ............. 41
Tabelul 15 Emisii raportate de la cuptorul european de ciment (Sursa: (The European
Cement Association, 2001) (The European Cement Association, 2006) (Institutul pentru
studii tehnologice prospective, 2013)) ........................................... ................... 42
Tabelul 16 Limita de emisie în Algeria (Sursa: Decretul executiv nr. 06-138) .............. 43
Tabelul 17 Probleme de cercetare și nivel de impact asupra proiectului propus .................. 50
Tabelul 18 Volum redus de deșeuri și economie convențională de combustibil cu 100% ulei uzat co
procesare în arzătorul principal (Sursa: Autocalcul) ....................................... 51
Tabelul 19 Volum redus de deșeuri și economie convențională de combustibil cu 70% ulei uzat co
procesare în arzătorul principal (Sursa: Autocalcul) ....................................... .52
Tabelul 20 Volum redus de deșeuri și economisire convențională de combustibil cu 30% co. de plastic
procesare în arzătorul principal (Sursa: Autocalcul) ....................................... .52
Tabelul 21 Calculul investiției și al timpului de amortizare prin coprocesare 100% a uleiurilor uzate
în arzătorul principal (Sursa: Autocalcul) ........................................ .............. 53
Tabelul 22 Calculul investiției și al timpului de amortizare cu 70% ulei uzat și 30% plastic
co-procesare în arzătorul principal (Sursa: Autocalcul) ................................... 54
Tabelul 23 Volum redus de deșeuri și economisirea combustibilului convențional cu 50% plastic
incinerare în calciner (Sursa: Autocalcul) ......................................... .......... 55
Tabelul 24 Volum redus de deșeuri și economie convențională de combustibil cu 50% RDF
Tabelul 25 Calcularea timpului de investiție și rambursare prin 50% plastic și 50% RDF
Tabelul 26 Volum redus de deșeuri și economisirea combustibilului convențional cu 50% plastic
incinerare în camera de ardere (Sursa: Autocalcul) ......................... 58
Tabelul 27 Volum redus de deșeuri și economie convențională de combustibil cu 50% RDF
70
Tabelul 28 Calcularea timpului de investiție și rambursare prin 50% plastic și 50% RDF
Tabelul 29 Avantajele și dezavantajele RSU, plasticului și uleiurilor uzate ............... 59
Tabelul 30 Rezumatul pretratării RSU pe baza punctelor de alimentare ..................... 60
Tabel 31 Caracteristicile deșeurilor și comparația calității pentru arzătorul principal ............... 61
Tabelul 32 Volumul redus de deșeuri pentru fiecare proiect propus .................................. 61
71
10 Lista figurilor
Figura 1 Etape de producție a cimentului în diferite metode (Sursa: tragere proprie) ...... 3
Figura 2 Compoziția chimică a cimentului și a componentelor minerale (Sursa: (World
Consiliul de afaceri pentru dezvoltare durabilă, 2015)) ............................................... .. 3
Figura 3 Etapa 1 a producției de ciment în metoda uscată (Sursa: (World Business
Consiliul pentru Dezvoltare Durabilă, 2015)) ................................................ ................ 5
Consiliul pentru Dezvoltare Durabilă, 2015)) ................................................ ................ 6
Figura 5 Profilul temperaturii făinii crude și gazelor de eșapament în cicloane (Sursa:
(Hidayat, 2013)) ............................................ .................................................. ......... 7
Figura 6 Sistem de cuptor fără precalcinator (Sursa: (Hand, 2007)) ............................ 8
Figura 7 Sistem de cuptor cu precalcinare și cameră de ardere (Sursa: (Mână,
2007)) ................................................ .................................................. ..................... 9
Figura 8 Timpul de retenție și temperatura profilelor solide și gazului într-un cuptor cu a
zona de preîncălzire și calciner. (Sursa: (VDI-Richtlinien, 2003)) .............................. 10
Consiliul pentru Dezvoltare Durabilă, 2015)) ................................................ .............. 11
Figura 10 Etapele procesului de producție a cimentului prin metoda umedă (Sursa: (Bishop, 2016))
.................................................. .................................................. .......................... 11
Figura 11 Consumul total de energie în fabricile de ciment din Austria (2012-2017) (Sursa:
(Mauschitz, 2017)) ............................................ .................................................. ... 12
Figura 12 Consumul total de energie din combustibil în industria cimentului în UE-27 în anul 2004
(Sursa: (Asociația Europeană a Cimentului, 2006)) ...................................... ..... 14
Figura 13 Ierarhia deșeurilor (Sursa: (World Business Council for Sustainable
Dezvoltare, 2015)) ................................................ ................................................ 16
Figura 14 Procesul de pretratare pentru RSU (Sursa: (Comisia Europeană, 2003))
.................................................. .................................................. .......................... 17
72
Figura 15 Ponderea energiei de înlocuire a combustibilului în aportul de energie termică în fabricile de ciment
între 2012-2017 (Austria) (Sursa: (Mauschitz, 2017)) .................................. .. 20
Figura 16 Acceptarea deșeurilor ca diagramă AFR pentru fabricile de ciment (Sursa: Adoptat
din (Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ), 2017))...... 21
Figura 17 Ponderea consumurilor diferitelor deșeuri periculoase și nepericuloase
utilizat ca combustibil pentru ardere în UE-27 (2003-2004) (Sursa: (The European Cement)
Asociația, 2006)) ................................................ .................................................. .24
Figura 18 Cantitatea și calitatea MWS în diferite țări (Sursa: (Deutsche
Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ), 2017)) ............................... 27
Figura 19 Structura cuptorului și a ciclonilor ............................................. ........................ 29
Figura 20 Pretratarea RSU pentru incinerare în camera de precombustie (Sursa:
Figura 21 Pretratarea plasticului pentru incinerare în camera de precombustie
(Sursa: Tragerea proprie a fost adoptată (International Finance Corporation, 2017)) ............. 30
Figura 22 Pretratarea RSU pentru incinerare și co-procesare în calciner (Sursa:
Trage propriu adoptată (International Finance Corporation, 2017)) ............................. 31
Figura 23 Pretratarea plasticului pentru incinerare și coprocesare în calciner
(Sursa: Tragere proprie adoptată (International Finance Corporation, 2017)) ............. 31
Figura 24 Pretratarea RSU pentru co-procesare în arzătorul principal (Sursa: proprie
tragerea la sorți adoptată (Corporația Financiară Internațională, 2017)) ...................................... 32
Figura 25 Pretratarea plasticului pentru co-procesare în arzătorul principal (Sursa: proprie
Figura 26 Pretratarea deșeurilor pentru co-procesare în arzătorul principal (Sursa: proprie
Figura 27 Locația geografică a Algeriei (Sursa: google map 2019,
www.google.com/maps/place/Algeria) ...................................... ............................. 34
73
Figura 28 Consumul de energie al Algeriei (kg echivalent petrol pe cap de locuitor) (Sursa: (International
Agenția pentru Energie, 2019)) ............................................. .............................................. 35
Figura 29 Consumul final de energie al Algeriei pe sectoare (sursa L'Agence Nationale
pour la Promotion et la Rationalisation de l'Utilisation de l'Energie) ....................... 36
Figura 30 Consumul final de gaze naturale pe sector, Algeria 1990-2017 [TJ] (Sursa:
(Agenția Internațională pentru Energie, 2019)) ................................................ ............................. 36
Figura 31 Fabrică de ciment (Sursa: (Groupe industriel des ciments d'algerie, 2018)) 38
Figura 32 Stânga: cuptor cu linii umede și cicloni. Dreapta: cuptor pentru linii uscate și cicloane (Sursa:
Captură de sine) ................................................. .................................................. ......... 39
Figura 33 Curea de transport materie primă (Sursa: Autocaptură) .................................. 40
Figura 34 Latura de construcție a liniei uscate noi (Sursa: Autocaptură) ............................ 40
Figura 35 Cuptor cu linii umede (Sursa: autocaptură) ........................................ ............... 40
Figura 36 Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal, alimentare (Sursa: Adoptat din
(Grupul Durag)) ............................................. .................................................. ....... 51
Figura 37 Feed in points (Sursa: Adoptat de la (Grupul Durag)) .................................. 57
Figura 38 Volumul redus de deșeuri pentru fiecare proiect propus .................................. 63
74
Apendice
Chestionar: Sistem de incinerare a deșeurilor în fabrică de ciment
I. Informa ii generale
Denumirea juridică a companiei

Locație
Abordare
Telefon
Pagină web
Persoana de contact
Pozi ie
Telefon direct
e-mail
Anul înființării/Anii în ……………………./………………….
Operațiune
Numar de angajati
Numărul de ore lucrate pe an
Monedă locală
Rata de schimb
II. Proces de producție
Numărul cuptoarelor de operare
Tip de producție de clincher
Capacitate de producere a clincherului …………. [Multumesc]
(2018)
Consum de energie (2018) Gaz: …………. [m³/an]
Electricitate: …………………. [MWh/a]
Altă [unitate]:
75
III. Combustibil alternativ
Există vreo reglementare privind
eliminarea deșeurilor în țară? Dacă da,
vă rugăm să furnizați cadrul.
Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări, dacă aveți o imagine de ansamblu asupra deșeurilor
sistemul de incinerare pe care doriți să îl implementați:
Ce combustibil sau combustibil alternativ 1. …………..…… cu o putere calorică de …………
amestecuri pe care considerați a fi 2. …………..…… cu o putere calorică de …………

folosit?
3. …………..…… cu o putere calorică de …………
4. …………..…… cu o putere calorică de …………
Sunteți riscant materiale
inclus?
Dacă da, care?
Costul total (achiziție și transport) al …………. [ …………………. ]
combustibililor alternativi considerați [ …………………. [ ]
[Unitate]: ]
IV. Documente
Vă rugăm să ne trimiteți următoarele documente atașate la chestionar.
Audit energetic (dacă este disponibil)
Harta topografică
Secțiunea schematică a plantei (organigrama)
Document de constructii cuptor si cicloane
Descrierea cuptorului și a funcționării, din punct de vedere al stării normale de funcționare
Specificații intrări (materii prime și consumabile) și ieșiri (produs și deșeuri).
76
Vedeți statisticile publicației

Shahri Nushin-2020-Feasibility Studyonthe Implementationof Waste

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Shahri Nushin-2020-Feasibility Studyonthe Implementationof Waste

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

Studiu de fezabilitate privind implementarea sistemului de incinerare a deșeurilor pentru a

Teză · aprilie 2020

Unii dintre autorii acestei publicații lucrează și la aceste proiecte conexe:

Utilizatorul a solicitat îmbunătățirea fișierului descărcat.

Studiu de fezabilitate privind implementarea deșeurilor

O teză de master depusă pentru gradul de

BSc Nushin Shahri

Eu, BSC NUSHIN SHAHRI, declar prin prezenta

1. că sunt singurul autor al prezentei Teze de Master, „STUDIU DE FEZBILITATE PRIVIND

Viena, 14.04.2020 _______________________

Produs de TCPDF (www.tcpdf.org)

și mentor pentru studiul meu de master.

Pe lângă consilierul meu, aș dori să mulțumesc restului comisiei mele de teză:

cercetare din diverse perspective.

reducerea cantității de deșeuri în țările în curs de dezvoltare, alături de cererea de combustibili

fosili, este utilizarea tehnologiilor de co-procesare și incinerare.

Deșeurile dorite, pentru a fi folosite ca combustibil, sunt disponibile

de obicei în interiorul statului sau al țării.

Algeria, ca țară cu venituri medii, cu o urbanizare de 72%, se confruntă cu provocări legate de

intensivi din sectorul industrial.

calciner și camera de ardere. Pe baza punctului de injecție și înlocuire

raport, sunt analizate patru proiecte diferite:

1. Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal - 100% ulei uzat

2. Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal - 70% ulei uzat și 30% plastic

3. Incinerarea deșeurilor în calciner - 50% plastic și 50% RSU

4. Incinerarea deșeurilor în camera de calcinare și ardere - 50% plastic

Anual, la industria vizată, 1.620.000 m³ de deșeuri pot fi incinerate în

calciner si camera de ardere. Incinerarea deșeurilor numai în calciner are nevoie de a

cantitate mai mare de putere calorică medie și proces de tratare a deșeurilor și

aproximativ 1.200.000 m³ de deșeuri pot fi arse. Coprocesarea deșeurilor în principal

de a folosi un raport de înlocuire de 30% cu plastic și în arzătorul principal, aproape o risipă

se poate observa o reducere a volumului de 250.000 m³ pe an.

2 Informații de bază ................................................ ..................................... 2

2.1 Ciment ................................................. .................................................. .... 2

2.1.1 Metoda de producție.............................................................. ............................ 4

2.1.2 Ponderea energiei în producția de ciment .......................................... ....... 12

2.2 Gestionarea deșeurilor ............................................................. .................................. 15

2.2.1 Deșeuri în energie (WtE) ............................................... ............................ 17

2.2.2 Deșeuri în energie în industria cimentului .......................................... ....... 18

2.3 Algeria ................................................ .................................................. ... 33

2.3.1 Informații generale despre țară .................................................. .............. 33

2.3.2 Deșeurile în Algeria ............................................. ................................... 37

2.3.3 Industria cimentului în Algeria.................................................. ..................... 37

2.3.4 Caracteristica amplasamentului ................................................. ............................ 38

2.4 Mediul ............................................................. ............................................... 41

3 Descrierea abordării metodice ................................................ .............. 44

4 Descrierea problemei de cercetare.................................................. .............. 49

5 Prezentarea rezultatelor ................................................. ................................ 50

5.1 Coprocesarea deșeurilor în arzătorul principal .......................................... ....... 51

5.1.1 Tipul deșeurilor ............................................. ............................................... 51

5.1.2 Reducerea volumului deșeurilor și economisirea convențională a combustibilului ................... 51

5.1.3 Modificările și investițiile necesare ................................................ ... 53

5.2 Incinerarea deșeurilor în calciner ............................................... ............... 54

5.2.1 Tipul deșeurilor ............................................. ............................................... 54

5.2.2 Reducerea volumului deșeurilor și economisirea convențională a combustibilului ................... 55

5.2.3 Modificările și investițiile necesare ................................................ ... 55

5.3 Incinerarea deșeurilor în camera de calcinare și ardere ................. 56

5.3.1 Tipul deșeurilor ............................................. ............................................... 57

5.3.2 Reducerea volumului deșeurilor și economisirea convențională a combustibilului ................... 57

5.3.3 Modificările și investițiile necesare ................................................ ... 58

5.4 Rezumat ................................................. ................................................. 59

6. Concluzie ................................................ .................................................. .... 62