Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE...........................................................................................................3
1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE.......................................5
1.2. Mecanismul uscării.............................................................................................6
1.2.1. Îndepărtarea apei din produse...................................................................6
1.3. Metode de uscare...............................................................................................6
1.4. Clasificarea materialelor umede din industria alimentară..................................7
1.4.1. Modul de legare a apei...............................................................................7
1.5. Statica uscării.....................................................................................................8
1.6. Cinetica operației de uscare...............................................................................9
1.7. Factorii care influiențează uscarea...................................................................10
1.8. Uscătoare utilizate în industria alimentară.......................................................10
1.8.1. Clasificarea uscătoarelor..........................................................................10
1.8.2. Tipuri constructive de uscătoare..............................................................11
2. PRINCIPIUL DE FUNCȚIONARE A TOBEI DE USCARE-RĂCIRE......................15
3. CALCULUL TERMIC AL INSTALAȚIEI..................................................................17
4. PROTECȚIA MUNCII.............................................................................................21
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................25
INTRODUCERE
Pentru Republica Moldova o însemnătate deosebită o are organizarea prelucrării materiei prime
autohtone în produse alimentare. Procesele tehnologice din acest domeniu în marea majoritate necesită
tratări termice ale produselor, ceea ce ca regulă este însoţit de un consum mare de energie. Atenţie
deosebită în acest context se acordă proceselor şi instalaţiilor de uscare ca unele din cele mai mari
consumatoare de energie din industria alimentară.
Instalaţiile de uscare de import moderne sunt dotate cu diferite metode ale aportului de energie şi
sisteme sofisticate de automatizare care reduc la maxim consumul de energie a acestora şi asigură o
calitate înaltă a produsului finit. Aceste instalaţii sunt costisitoare şi nu întotdeauna este posibilă
procurarea lor de către antreprenorii autohtoni din motive financiare. Totodată întreţinerea lor necesită
personal de calificare înaltă şi reparaţia poate fi efectuată numai de către specialiştii întreprinderilor
producătoare. Toate acestea duc la cheltuieli suplimentare care nu justifică investiţiile.
La moment un şir de întreprinderi activează utilizând instalaţii de uscare învechite procurate din
spaţiul postsovietic sau de construcţie proprie. Aceste instalaţii sunt într-o măsură oarecare
automatizate, accentul fiind pus pe mecanizarea operaţiilor mecanice cum ar fi încărcarea, descărcarea,
transportarea materiei prime prin camera de uscare etc.
Însă dirijarea şi înregistrarea parametrilor procesului tehnologic rămânând a fi realizaţi manual.
Însă aceşti factori şi influenţează calitatea produsului finit şi consumul de energie.
Automatizarea instalaţiilor existente de uscare a produselor agroalimentare poate fi realizată în
baza sistemelor de automatizare de import existente sau în urma elaborărilor autohtone a acestora.
Sistemele de automatizare de import sunt costisitoare şi în majoritatea cazurilor nu pot fi supuse
reparaţiei.
La moment, sunt elaborate un şir de cercetări în domeniul uscării de către savanţii din
R.Moldova, inclusiv şi în cadrul diferitor proiecte finanţate de Academia de Ştiinţe a R. Moldova. Au
fost studiate şi elaborate regimuri tehnologice de uscare a fructelor, legumelor, produselor de destinaţie
medico-biologică, produselor sâmburoase, etc.
În R. Moldova se recoltează cantităţi mari de fructe şi legume uşor alterabile care necesită
prelucrare rapidă şi condiţii specifice de păstrare. Una din metodele de prelucrare şi de uscare a acestora
este deshidratarea lor – uscarea.
Optimizarea proceselor de uscare a produselor agroalimentare este posibilă numai prin
aplicarea sistemelor de automatizare moderne. În urma implementării sistemului de automatizare a
proceuslui de uscare în instalaţiile existente vor apărea următoarele avantaje:
- obţinerea unui produs finit de o calitate înaltă, competitive pe piaţa europeană;
- reducerea consumului de energie graţie optimizării procesului;
- reducerea cheltuielilor, întreţinerea şi reparaţia instalaţiilor de uscare;
- crearea noilor locuri de muncă în ţară la producerea sistemelor de automatizare.
Alte procedee particulare de uscare sunt:
– uscare cu radiaţii infraroşii;
– uscare cu microunde;
– uscare favorizată de ultrasunete;
– uscare azeotropă;
– uscare parţial osmotică.
Procedeele de conservare combinate cu uscarea, mai des utilizate în industrie, sunt :
– uscare combinată cu blanşare – la fructe;
– uscare combinată cu blanşare şi expandare – cartofi, morcovi, rădăcinoase felii;
– uscare combinată cu încălzire – expandare;
– uscare combinată cu expandare prin extrudare termoplastică;
– dehidrocongelarea –scăderea umidităţii până la 50% la congelare;
– criodeshidratarea – liofilizare.
1. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUI DE USCARE
Uscarea este operaţia prin care apa din materialele solide este îndepărtată sub acţiunea
energiei termice care determină vaporizarea umidităţii din material. Ea are la bază transferul
simultan de impuls, căldură şi masă.
Uscarea este un produs de transfer de umiditate însoţit şi de transfer de căldură, în care produsul
cedează apă unui agent termic (aer sau gaze) care, în acest caz, are şi rolul de a absorbi vaporii de apă
îndepărtaţi din produse.
Îndepărtarea unei părţi a apei din produse se poate realiza prin intermediul mai multor operaţii, în
funcţie de starea lor fizică iniţială, conform tabelului 1.1.
Îndepărtarea apei din produse se realizează prin evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului şi
apoi difuzia acesteia în mediul înconjurător.
Evaporarea apei la suprafaţa liberă a produsului. Produsele cu un oarecare conţinut de umiditate
se încălzesc, pentru ca presiunea de vapori a apei să depăşească presiunea de vapori a stratului de aer
care înconjoară produsul. În condiţia existenţei acestei diferenţe de presiune, pe seama legii difuziei, apa
din stratul superficial al produsului care s-a transformat în vapori, trece în aer. Pentru a face mereu
posibilă deplasarea vaporilor de apă, dinspre produs înspre mediul înconjurător, este necesar să se
îndepărteze încontinuu vaporii acumulaţi în stratul de aer care înconjoară produsul, care se realizează
când uscarea se face sub vid.
Difuzia apei în mediul înconjurător. În cazul în care, la suprafaţa produsului se aduce un curent
de aer a cărui presiune de vapori este mică, se creează o diferenţă de presiuni care va permite apei din
stratul exterior al produsului să difuzeze în aer. Aerul, încărcat cu umiditate, este încontinuu vehiculat,
creând astfel condiţii pentru o permanentă difuziune a apei dinspre produs înspre aerul înconjurător. Pe
măsură ce stratul periferic a pierdut apa, concentraţia în apă a straturilor interioare ale produsului
depăşeşte concentraţia în apă a acestui strat periferic. Ţinând seama de legile difuziei, apa din interiorul
produsului se va deplasa spre exterior până se va ajunge la un echilibru, care va fi stabilit în funcţie de
caracteristicile aerului, din camera unde urmează a se depozita produsul uscat.
a. După modelul transmiterii căldurii către produse, uscarea se realizează: prin conducţie, prin
convecţie şi prin radiaţie.
- prin conducţie, cînd produsul vine în contact direct cu suprafaţa caldă a uscătorului, care trebuie
încălzită mereu la temperaturi mari. În acest caz, produsele se pot supraîncălzi neuniform, degradându-
se;
- prin convecţie în aer cald sau gaze de adere, produse1e fiind aşezate pe rastele, cărucioarele
mobile, tăvi, etc., circulînd fie şi produsul şi aerul, fie numai aerul de uscare. Se poate folosi aer cu
temperatură mare şi umiditate (absolută) mică, permiţând razelor să pătrundă în produs;
- prin radiaţie cînd produsele sunt supuse acţiunii razelor calorice emise de radianţi calorici
(corpuri ceramice sau metalice încălzite, lămpi electrice cu raze infraroşii). În acest caz, produsele se
usucă, în straturi de grosime mică, permiţând razelor să pătrundă în produs.
b. După presiunea la care are loc, uscarea se poate realiza fie la presiunea atmosferică, fie în vid
(prin uscare la temperatura mediului înconjurător, fie că produsul este îngheţat, apa îndepărtându-se
prin sublimare).
Clasificarea materialelor umede din industria alimentară, după Lâkov, este prezentată în tabelul 1.2:
Tabelul 1.2. - Clasificarea materialelor umede din industria alimentară
După forma de prezentare
Forma de prezentare (exemple,
metode de uscare Proprietăţi
Tipul de material
recomandate)
Lapte, sînge, sucuri: Proprietăţile coloizior
Soluţii coloidale
- uscare prin pulverizare
Geluri, sisteme coloidale Prezintă o structură spaţială
coerente Au aspect solid
Au mare afinitate pentru
Corpuri gelatinoase Geluri elastice: lichide
- geltina Absorb lichidele apropiate ca
- corpuri coloidale - aluatul de făină polaritate umflîndu-se;
prin uscare se contractă fără
pierderea proprietăţilor elastice
- corpuri capilar-poroase Geluri casante, nespecifice Prin uscare işi modifică puţin
industriei alimentare dimensiunile, dar devin
freabile; absorb orice lichid
care le udă
Majoritatea materiei prime şi Au o structură capilar-poroasă,
Corpuri coloidale capilar-
produselor alimentare: legume, cu perţi elastici ai porilor
poroase
fructe, boabe de ceriale
După geometria golurilor (pori, capilare)
Tipul de material Proprietăţi
Materiale compacte Nu prezintă goluri, pori sau capilare
Coloizi sau geluri elastice Au structură coloidală sau de gel elastic, fără goluri
Prezintă goluri:
- macroscopice: corpurile poroase la care presiunea de vapori a
apei în pori este practic egală cu cea de la suprafaţa liberă
- capilare:
- cu φ>10-7m → au proprietăţi asemănătoare cu cele cu
Materiale poroase
goluri macroscopice
- cu φ=10-9…10-7m → la care presiunea de vapori a apei
este mai mică decît cea de la suprafaţa liberă
- microscopice: φ<10-9m → în care apar forţe moleculare, legături
chimice etc.
Statica uscării stabileşte legătura dintre parametrii iniţiali şi finali care participă la uscare
(materialul şi agentul de uscare) şi se determină prin ecuaţiile bilanţului de materiale şi a bilanţului
termic. Cînd se efectuează uscarea prin antrenare, mediul de încălzire venind în contact cu suprafaţa
materialului umed absoarbe o cantitate oarecare de umiditate şi apoi se elimină din uscator. Determinrea
cantităţii de umiditate îndepărtată a cantităţii de material uscat rezultat în urma uscării, a consumului de
aer şi de căldură se face întocmind bilanţul de materiale şi bilanţul termic.
Bilanţul de materiale. În timpul procesului de uscare, greutatea materialului absolut uscat, precum
şi greutatea aerului uscat care constituie purtătorul de căldură şi umezeală rămîn constante, dacă nu sînt
pierderi. Cantitatea de umezeală intrată în uscător, în cazul unui regim staţionar de uscare, trebuie să fie
egală cu cantitatea de umezeală rămasă în material după uscare şi cantitate a de umezeală antrenată de
aer în uscător:
Cinetica uscării stabileşte legătura dintre variaţia umidităţii materialului în timpul uscării şi
numeroşii parametri ai procesului (proprietăţile şi structura materialului, dimensiunile lui, condiţiile
hidrodinamice ale agentului de uscare etc.).
Viteza de uscare este una din mărimile importante în cinetica uscării. Se defineşte ca fiind
cantitateatea de umiditate îndepărtată pe unitatea de suprafaţă în unitatea de timp. Sub formă
diferenţială, viteza de uscare poate fi exprimată prin relaţia:
(1.3)
Încercările pentru stabilirea unor ecuaţii teoretice pe baza cărora să se calculeze viteza de uscare
în funcţie de proprietăţile iniţiale şi finale ale produsului supus uscării, de condiţiile de realizare a
operaţiei au condus la ecuaţii complicate şi greu de aplicat. De aceea pentru determinarea vitezei de
uscare se recurge la datele experimentale obţinute în condiţii de laborator şi transpuse la condiţiile
industriale.
O clasificare complexă cuprinzînd criteriile amintite este prezentată în schemele din tabelul 1.4
prelucrate după Strumillo, care ia în considerare şi forma de prezentare a materialului supus uscării şi
este sugestivă pentru alegerea uscătoarelor. Un criteriu adecvat de prezentare a uscătoarelor este cel
referitor la tipul constructiv şi la condiţiile de lucru.
a – pentru malţ: 1- transportor elicoidal pentru malţ umed; 2- dozator-bandă pentru repartizarea malţului;
3- grătar (două semigratare rebatabile); 4- ax pentru rabaterea semigrătarelor; 5- pîlnie colectoare de malţ;
6- transportor cu raclete pentru malţ uscat; 7- calorifer; 8- ventilator; 9- canal collector de aer uzat;
10- coş de evacuare aer uzat; 11- canal de recirculare aer uzat;
b – reprezentarea în diagrama h – x a procesului de uscare: 0 – aer proaspăt; 1- aer amestec;
2- aer amestec încălzit; 3- aer uzat.
Dintre uscătoarele convective continue se prezintă uscătorul tunel figura 1.2. şi uscătorul tip
bandă figura 1.3.
Uscătorul conductiv cu un tambur este prezentat în figura 1.4, iar uscătorul conductiv cu valţ (cu doi
tamburi) în figura 1.5. Productivitatea uscătorului - tambur conductiv, P, se c a l c u l e a z ă cu r e l a ţ i a
(1.4.) în care, D este diametrul tamburului, în [m]; n - t u r a ţ i a tamburului, în [ r o t / h ] ; L - lungimea
tamburului, în [m]; δ - grosimea s t r a t u l u i iniţial supus u s c ă r i i , în [ m ] ; ρ -
densitateam a t e r i a l u l u i i n i ţ i a l . (P se exprimă în produsul i n i ţ i a l de l i c h i d ) .
Fig. 1.4. Uscător continuu conductiv (prin Fig. 1.5. Uscător continuu conductiv
contact) cu un tambur: (prin contact) cu doi tamburi:
1 - cuvă; 2 - tamburi; 3 - cuţite de
1 - tambur; 2 - stratul de material uscat;
răzuire; 4 - racord pentru evacuarea
3 - cuvă; 4 - dispozitiv de detaşare a materialului uscat şi intrarea agentului de
materialului uscat; 5 - limitator pentru uscare, 5 - racord pentru evacuare aer
grosimea stratului; 6 - agitator; uuzat
7 - racord de golire
Fig. 1.8. Uscător prin radiaţie cu radianţi metalici sau ceramici încălziţi la flacără deschisă:
1 - arzător; 2 - radiant; 3 - bandă transportoare;
4 - hotă de evacuare
După productivitatea dată de uscare de 2,8 t/24ore= 116,66 kg/h şi durata procesului de uscare de
8 ore determinăm numărul de cicluri posibile: 24:8=3 cicluri.
Cantitatea de struguri uscaţi timp de un ciclu va fi: 2800:3= 933,33 kg, iar productivitatea orară
va fi: 933,33:8=116,66 kg/h.
Cantitatea de apă eliminată în procesul de uscare timp de o oră se determină din relaţia:
Cantitatea de struguri uscaţi ce se vor obţine în urma uscării se determină din relaţia:
Pentru a putea efectua calculul bilanţului termic este necesar de a prezenta pe diagrama I-x
procesul de uscare.
Uscătorul se proiectează în or. Taşkent, aici, conform tab. XV, în perioada caldă a anului t0 =
26,80C şi φ2 = 46%. Din diagrama I-x rezultă că conţinutul de umezeală a aerului la intrare în uscător
este: x2= 11*10-3 =0,011 kg/kg aer uscat.
Conform datelor din problemă:
Pe I-a bandă:
apă evap.
Pe a II-a bandă:
apă evap.
Pe a III-a bandă:
apă evap.
Pe a IV-a bandă:
apă evap.
Consumul de căldură pentru încălzirea materialului umed de la temperatura lui iniţială t1I=20 0C pînă
la temperatura termometrului umed tum=400C, ce se determină din diagrama I-x, se determină cu relaţia:
Qînc= Win*c*(tum-t1I)= 116,66/3600*3,586*(40-20)= 0,032*3,586*20= 2,3 k W;
c =0,84*0,18*4,19*0,82= 3,586 kJ/kgK.
Considerăm că încălzirea produsului are loc pe prima bandă şi atunci consumul de căldură
transmis de calorifer pe I bandă, luînd în consideraţie pirderile în mediul înconjurător , va fi:
Q1I= (Q1+ Qînc)*1,1= (25+2,3)*1,1=30,03 kW;
Corespunzător căldura transmisă de 1 calorifer şi la restul benzi va fi:
Q2I= Q2*1,1= 22,36*1,1= 24,6 kW;
Q3I= Q3*1,1= 13,13*1,1= 14,44 kW;
Q4I= Q4*1,1= 10,54*1,1= 11,6 kW;
21,58 0C;
25 0C;
22,72 0C;
25 0C.
Presiunea aburului saturat Psat este la t=110C este 1325Pa, iar la t=400C este 7378Pa.
Unde:
Raer-constanta gazoasă pentru aer,287J/(kg*K);
T-temperatura aerului,K;
Π-presiunea totală a amestecului de vapori,Pa;
ϕPsat.-umuditatea relativă şi presiunea saturată a aerului umed,Pa;
Vaer.umed-volumul specific de aer umed, care revine la 1 kg aer uscat la P=1 atm.
Pentru asigurarea condițiilor favorabile de muncă, sînt stabilite valorile normate de tmperatură,
umiditate relativă și viteză de circulație a aerului în zona de muncă a încăperilor de producție.
Temperatura aerului în încăpere trebuie să oscileze între 18-24 oC, umiditatea relativă să fie în limitele
de 60-40%, iar viteza de circulație a aerului 0,2-0,5m/s.
Indiferent de tipul și de funcționarea instalațiilor pe care lucrătorul le deservește, el trebuie să
îndeplinească următoarele cerințe de securitate.
Lucrătorul trebuie să cunoască bine construcția instalației, tehnica ei de funcționare și să
efectuieze îngrijirea și reparația tehnică necesară. Înainte de pornirea instalației montate sau reparate
este necesar de controlat dacă nu au rămas pe instalație sau în mecanismele ei obiecte străine:
instrumente, buloane, piulițe, ș. a.
Instalația poate fi pornită doar în cazul convingerii funcționării normale. Se interzice pornirea și
oprirea instalației de către persoanele care nu au permisiunea să facă acest lucru. Înaintea pornirii
instalației, lucrătorul dă un semnal sonor, după care toți cei ce o deservesc trebuie să fie atenți.
La început instalația lucrează un timp oarecare în gol, după care în ea se introduce materia primă.
În timpul funcționării instalației se interzice curățarea, repararea sau reglarea nodurilor.
Instalația și locul de muncă trebuie să fie bine iluminate. În apropierea locului de muncă nu
trebuie să se afle persoane străine.
Se interzice îmbrăcarea și dezbăcarea hainelor în apropierea instalației care funcționează, precum
și purtarea îmbrăcămintei descheiete, deoarece îmbrăcămintea poate fi prinsă de mecanismele în
mișcare, se recomandă purtarea combinizoanelor. Femeile trebuie să-și acopere capul cu un colțișor sau
o basma.
La fiecare instalație împreună cu instrucția de deservire trebuie să fie anexate și regulile tehnicii
de securitate.
Adresarea cu instalațiile electrice necesită de la personalul ce le deservește o atenție specială, de
aceea cunoașterea tehnicii de securitate este obligatorie pentru oricare care are lagătură cu electricitatea.
Trecînd prin corpul omului, curentul electric produce arsuri și contracția mușchilor. În timpul
contracției îndelungate a mușchilor se întrerupe respirația și poate avea loc stop cardiac. Cu cît
intensitatea curentului electric care trece prin copul omului este mai mare, cu atît mai mult crește riscul
pentru viața lui. Practica arată că intensitatea curentului mai mare de 0,5A este deja periculoasă pentru
sănătatea omului, iar curenul electric cu intensitatea de 1A și mai mult este mortală.
Nu trebuie de crezut că pentru om este periculoasă numai tensiunea înaltă. Datele statistice
vorbesc despre faptul că peste 80% din situații excepționale survin la rețelele cu un voltaj mic. Normele
și regulele electrotehnice prevăd măsuri speciale de ocrotire în timpul lucrului cu tensiune de 40V.
Măsurile de protecție se împart în: generale (izolare, legătura cu pămîntul, placate de avertizare,
îngrădire) și speciale (individuale).â
Toate obiectele care conduc curentul electric (partea interioară a cablurilor, mînerele de lemn la
întrerupătoare și altele), de care se poate folosi omul, trebuie să fie acoperite cu u strat izolator fiabil.
Cablurile neizolate (descoperite) se folosesc doar în locurile inaccesibile, unde ele nu vin în contct
întîmplător cu omul (linia aeriană).
Toate capetele metalice, izolate de părțile conducătoare de curent electric în condiții obișnuite,
trebuie să fie unite cu pămîntul, pentru cazul defectării izolației. Pentru aceasta țevele metalice sau
unghiurile cu lungimea de 2-3m se bat în pămînt și cu ajutorul unei bare care face legătură cu pămîntul
se unesc între ele. Capătul barei iese la suprafață și la el cu un cablu dezgolit aproximativ
16-25mm2 se unesc carcasele instalațiilor și mașinilor electrice, transformatoarelor, cutiile reostatelor ș.
a. În cazul defectării izolației partea dispozitvului care are legătură cu pămîntul poate fi unită cu cea
conducătoare de curent electric. Cu toate acestea între partea care are legătură cu pămîntul și pămînt nu
va fi tensiune periculoasă pentru om.
Persoanele, care în conformitate cu locul de muncă intră în contact cu elemente individuale
conducătoare de curent electric, pentru protejarea de leziunile care pot fi provocate de curentul electric
sînt obligate să aibă obiecte (instrumente) individuale de protecție: mănuși de cauciuc, caloși sau
cizmulițe de cauciuc, covorașe de caucuic, ochelari de protecție. Mînerele metelice ale mînerilor
instrumentelor de lucru (cleștilor, șurubelnițelor ș. a.) trebuie să fie acoperite cu cauciuc.
Este necesar de îndeplinit următoarele tehnici de securitate de bază:
1. Nu se admite contactul sau atingerea elementelor dispozitivelor electrice aflate sub presiune.
2. Nu se permite să se controleze cu degetele tensiunea între cleme.
3. Toate reparațiie la dispozitivele electrice trebuie să se efectuieze numai după deconectarea lor.
4. Deconectînd dispozitivul pentru efectuarea ucrărilor de reparație, trebuie de atîrnat un placat:
”Nu conectați”.
5. Nu se permite trecerea de îngrădire.
6. Nu se admite să se producă nici o lucrare de către persoanele aflate în stare de ebrietate.
Dacă o persoana a afost electrocutată este necesar ca persoana dată cît mai curîd să fie eleiberată de
contactul cu elementul concucător de curent electric; pentru aceasta este nscesar de deconectat
dispozitivul, sau, dacă aceasta din oarecare motive nu este posibil, de întrerupt circuitul, folosind pentru
aceasta orice obiect uscat neconductor de curent electric. Cu toate acestea trebuie de luat în considerație
posibilitatea căderii victimii de la înălțime și să se ia măsurile necesare. În cel mai rău caz se poate de
tăiat cablu cu un topor cu coadă de lemn uscată. Oricum acest lucru trebuie să se facă cu mare atenție.
Eliberînd victima de acțiunea curentului electric, trebuie urgent de chemat medicul, în același timp
acordînd victimii primul ajutor (victimii i se descheie îmbrăcămintea strînsă pe corp, i se dă să miroase
amoniac, se face frecție și în caz de necesitate se face respirație artificială și masaj cardiac).
BIBLIOGRAFIE
1. Băcăoanu A., Operații și utilaje în industria chimică și alimentară. – Editura Tehnică: Iași, 1997.
2. Iliescu L., Gheorghescu N., Șveț V., Procese și utilaje în industria alimentară. – Editura
Didactică și Pedagogică: București 1968.
3. Bibire L., Operații și aparate: industria alimentară. – Editura Tehnica: Info Chișinău, 2004.
4. Rășenescu L., Operații și utilaje în industria alimentară, Vol. II. – Editura Tehnică: București
1972.
5. Vavilin A., Protecția muncii la întreprinderile de alimentație publică. – Editura Lumina:
Chișinău, 1990.
6. Атаназевич В.И., Гришин М. А., Семенов Ю. Г., Справочник устоновки для сушки
пищевых продуктов. – Москва: Агропромиздат, 1989.
7. Стахеев И. В., Основы пройектирования процессов и аппаратов пищенвых производств.
Минск, 1975.
8. Bratu Em. A., Operaţii şi utilaje în industria chimică – Editura Tehnică: Bucureşti, 1981.
Numărul
Format
Poziţie
Zonă
Notarea Denumirea Nota
Documentaţie
A3 Desen de ansamblu 1
Piese
Benzi
1 4
transportatoare
Pălnie de încălzire,
2 1
cu dozator
Tambure p/u
3 4
antrenarea benzilor
Role p/u susţinerea
4 12
benzilor
Table p/u dirijarea
5 4
curentului de aer
6 Încălzitor 1
7 Transportor elicoidal 1