Sunteți pe pagina 1din 3

Bursa Marfurilor Bucuresti (The Ark)

This entry was posted on November 29, 2011, in Urban and tagged anghel saligny, bursa marfurilor, calea
rahovei, casa republicii, cladire monument, giulio magni, hala traian, incendiu, mario kuibus, podul
calicilor, strada uranus, the ark, vama bucuresti antrepozite, zeita. Bookmark the permalink. 4 Comments

Bursa Marfurilor sau Vama Bucuresti Antrepozite, actualmente The Ark, este cladirea


situata pe strada Uranus nr. 150, in spatele pietei George Cosbuc din calea Rahovei. Este o
cladire monument, clasa B, facand parte din arhitectura industriala.

Cladirea a fost realizata de arhitectul italian Giulio Magni, cel care a realizat si Hala Traian de
pe calea Calararilor, alaturi de cunoscutul Anghel Saligny. Inaugurarea cladirii a avut loc in
anul 1899. Bursa Marfurilor se afla in acele vremuri intr-o zona industriala in plina ascensiune,
fiind situata in apropierea Podului Calicilor (calea Rahovei de astazi).
Cunoscuta cladire a Bursei de marfuri, control si locuinte  facea parte de fapt dintr-un
intreg ansamblu care cuprindea si 4 depozite, unul dintre primele turnuri de apa si o cladire
administrativa. In anul 1918 aceasta a fost arsa de un incendiu, iar la forma actuala s-a ajuns
abia in anul 1945. Zeita din varful cladirii este o replica a celei disparute dupa 1945.
Dupa ce cladirea a fost nationalizata de comunisti, in mijlocul anilor 1980, a fost folosita drept
loc de intalnire al muncitorilor care lucrau la constructia Casei Republicii (Palatul Parlamentului
de astazi). Dupa anul 1990, un nou incendiu s-a abatut asupra acestei cladiri, ramanand
abandonata pana in jurul anului 2005.
Noul nume al cladirii a devenit The Ark, fiind un spatiu pentru a dezvolta afaceri si pentru a
sustine manifestari artistice. Reconstructia cladirii a constat in conservarea fatadei originale si
imbinarea acestuia cu o noua cladire cu elemente moderne. Acest lucru s-a realizat sunt
indrumarea arhitectului Mario Kuibus.  Astfel, cladirea a fost salvata de la degradare si acest
monument de arhitectura industriala va ramane in continuare un exemplu de ca unele cladiri
pot si reconditionate si nu doar demolate pentru a face loc diverselor afaceri imobiliare.

S-ar putea să vă placă și