MICHEL FOUCAULT

ALTFEL DE SPATII

Foucault s-a nscut n 1926, la Poitiers, Frana.

n 1946, la vrsta de douzeci de ani, a fost
admis la Ecole Normale Superieure, unde a
studiat filosofia cu Merleau-Ponty i a ob inut
trei diplome: n filosofie (1948), psihologie
(1950) i psihopatologie (1952). n 1954-1960 a
predat franceza la Universitatea din Uppsala,
apoi a lucrat pentru scurt vreme la
universitile din Varovia i Hamburg. n
1960 s-a ntors n Frana ca titular al
departamentului de filosofie al Universitii
Clermont-Ferrand, iar din 1970 a fost profesor
la College de France din Paris. A murit n 1984,
bolnav de SIDA. Este considerat a fi un filosof
i istoric francez a crui oper, catalogat
drept postmodernist sau poststructuralist, a
avut puternice ecouri n filosofia i istoria
tiinei, psihanaliz, sociologie.

Cursuri la Collge de
France
La Volont de savoir (1970-
1971)
Thories et institutions pnales
(1971-1972)
La Socit punitive (1972-1973)
Le Pouvoir psychiatrique (1973-
1974)
Les Anormaux (1974-1975)
Il faut dfendre la socit (1975-
1976)
1976-1977 (anne sabbatique)
Scurit, territoire et population
(1977-1978)
Naissance de la biopolitique
(1978-1979)
Du Gouvernement des vivants
(1979-1980)
Subjectivit et vrit (1980-1981)
L'Hermneutique du sujet (1981-
1982)
Le Gouvernement de soi et des
autres (1982-1983)
Le Gouvernement de soi et des
autres: le courage de la vrit
(1983-1984)
OPERE
Publicatii selective
Maladie mentale et personnalit, Paris, Presses universitaires de France, coll.Initiation Philosophique, 1954,
113p.
Maladie mentale et psychologie, Paris, Presses universitaires de France, coll.Quadrige Grands textes, 1962
(seconde dition remanie de maladie mentale et personnalit), 120p.
Folie et Draison. Histoire de la folie l'ge Classique, Paris, Librairie Plon, s.d. (1961), XI-672p.
Histoire de la folie l'ge classique, Paris, U.G.E., coll.10/18, 1964, 309p.
Histoire de la folie l'ge classique. Folie et draison, Paris, ditions Gallimard, coll.Tel, 1972, 583p.
Naissance de la clinique. Une archologie du regard mdical, Paris, Presses Universitaires de France, 1963, 212p.
Raymond Roussel, Paris, Gallimard, 1963, 256p.
Les Mots et les Choses. Une archologie des sciences humaines, Paris, Gallimard, coll.Bibliothque des sciences
humaines, 1966, 405p.
La Pense du dehors, Paris, Fata Morgana, 1966, 72p.
L'Archologie du savoir, Paris, Gallimard, coll.Bibliothque des Sciences humaines, 1969, 288p.
Sept propos sur le septime ange, Paris, Fata Morgana, 1970, 64p. L'Ordre du discours, Paris, Gallimard, 1971, 88p.
Ceci n'est pas une pipe, Fontfroide-le-Haut, Fata Morgana, 1973, 90p.
Surveiller et punir. Naissance de la prison, Paris, Gallimard, 1975, 328p.
Histoire de la sexualit, vol.1: La volont de savoir, Paris, Gallimard, 1976, 224p.
Histoire de la sexualit, vol.2: L'usage des plaisirs, Paris, Gallimard, 1984, 296p.
Histoire de la sexualit, vol.3: Le souci de soi, Paris, Gallimard, 1984, 288p.
Dits et crits, vol.1: 1954-1969, Paris, Gallimard, coll.Bibliothque des Sciences humaines, 1994, 864p.
Dits et crits, vol.2: 1970-1975, Paris, Gallimard, coll.Bibliothque des Sciences humaines, 1994, 848p.
Dits et crits, vol.3: 1976-1979, Paris, Gallimard, coll.Bibliothque des Sciences humaines, 1994, 848p.
Dits et crits, vol.4: 1980-1988, Paris, Gallimard, coll.Bibliothque des Sciences humaines, 1994, 912p.
Dits et crits, en 2 volumes, Gallimard, coll. Quarto, 2001
Kant. Anthropologie du point de vue pragmatique. Introduction lAnthropologie, Paris, Vrin, 2008, 272p.
Mal faire, dire vrai. Fonction de l'aveu en justice. Course de Louvain 1981, Louvain, Presses universitaires de
Louvain, 2012, 382p.
L'origine de l'hermneutique de soi, Paris, Vrin, 2013, 168p.
ALTFEL DE SPATII (DITS ET CRITS, GALLIMARD, 1994, VOL. IV, PP. 752-763)

Foucault afirma ca incepand in mod

special cu sec. XIX lumea a inceput sa
traiasca o epoca a spatiului. Marea
parte a polemicilor de astazi are loc
intre traditionalistii descendenti ai
timpului si locuitorii indarjiti ai
spatiului. Este vorba despre
modalitatea de a trata ceea ce numim
TIMP si ceea ce numim ISTORIE.
Spaiul medieval este numit un spatiu
de localizare, in sensul ca toate
constructiile si zonele erau bine
determinate (locul sacru vs locul
profan, locuri protejate vs locuri lipsite
de aparare etc.)
 OPERA LUI GALILEO GALILEI
Acest spatiu al localizarii
S-a deschis odata cu Galilei.
Scandalul operei lui consta in
faptul de a fi constituit un
spatiu infinit si infinit deschis.
Incepand cu sec.XIX, INTINDEREA ia locul LOCALIZARII.
In zilele noastre, amplasarea se substituie intinderii, care si ea
se substituie localizarii. Amplasarea este relatia dintre puncte
sau elemente (serii, arbori, impletituri). Aplasari sunt
considerate si: stocarea informatiei in calculator, circulatia
masinilor, sunetele pe o linie telefonica sau reperarea unor
elemente. In mod concret, problema locului si a
amplasamentului se pune, pentru oameni, in termeni de
demografie.
 SPATIUL LAUNTRIC

Important este faptul de a sti ce relatii de vecinatate, ce

tip de stocare, de circulatie, de reperaj trebuie retinute
de preferinta pentru atingerea unui scop.
Spatiul contemporan nu este in intregime desacralizat.
Spatiul privat si cel public, spatiul familiei si cel social,
spatiul cultural si cel util, spatiul de distractie si
spatiul de munca, toate acestea sunt animate de o
anumita sacralizare.
Spatiul poate fi usor sau greu, ingramadit, un spatiu al
culmilor sau unul de jos, al noroiului.
 SPATIUL EXTERIOR
Trenul este un extraordinar
FASCICOL DE RELATII. Este
ceva prin care se trece, care
trece de la un punct la altul si
ceva care trece. Amplasarile de
opriri provizorii sunt
cafenelele, cinematografele,
plajele.
Spatiile, chiar daca sunt in
relatie intre ele,
contrazicand celelalte
amplasamente, sunt de
doua tipuri UTOPIILE (gr.
ou-topos/ fara loc) si
HETEROTOPIILE (gr.
heteros-topos/ altfel de spatiu)
 UTOPIILE SI HETEROTOPIILE
Heterotopologiile (studiul
Utopiile sunt niste spatii heterotopiilor/ descriere sistematica
fundamental ireale a diverselor spatii)
Oglinda este o utopie si o
heterotopie; un loc fara loc.
Te afli intr-un loc sigur, dar si
intr-un spatiu ireal.
 PRINCIPII:
1. NU EXISTA CULTURA IN LUME CARE SA NU-
SI CONSTITUIE HETEROTOPII.
Manifestari ale sexualitatii
a. Heterotopii de altundeva. Pentru baieti:
colegiul, serviciul militar. Pentru
criza fete: voiajul de nunta, trenul,
hotelul.
A

Casele de odihna, clinicile

psihiatrice. Inchisorile, caminele
b. Heterotopii de de pensionari.
deviatie
Inactivitatea este o deviatie de
la ritmul alert a lumii actuale
2. EXISTENTA PERMANENTA A HETEROTOPIEI

Cimitirul, in mijlocul Celalalt oras

comunitatii
3.HETEROTOPIA ARE PUTEREA DE A
JUXTAPUNE INTR-UN SINGUR LOC MAI
MULTE SPATII INCOMPATIBILE INTRE ELE
Teatrul, cinematograful Gradina, covorul
4. DECUPARI ALE TIMPULUI: HETEROCRONIA
a. Adunarea timpului Muzee, biblioteci
 DECUPARI ALE TIMPULUI: HETEROCRONIA
b. Timp efemer, pasager. Modul sarbatorii. Targuri,
Utopii cronice iarmaroace, sate de
vacanta
5. HETEROTOPIILE PRESUPUN INTOTDEAUNA
UN SISTEM DE DESCHIDERE SI INCHIDERE
CARE LE IZOLEAZA SI LE FACE SI
PENETRABILE
a. De inchidere: esti fie constrans, fie
Cazarmi, inchisori,
trebuie sa te supui unor rituri si purificari hammamuri, saune
sau, purificare pur iginenica
HETEROTOPIILE PRESUPUN INTOTDEAUNA
UN SISTEM DE DESCHIDERE SI INCHIDERE
CARE LE IZOLEAZA SI LE FACE SI
PENETRABILE
b. Altele au aerul unor
Camere de motel
deschideri
6. HETEROTOPIILE AU, IN RAPORT CU
SPATIUL RESTANT, O FUNCTIE CE SE
DESFASOARA INTRE DOI POLI EXTREMI
a. Spatiu de iluzie a vietii
Bordelurile
umane inchise
HETEROTOPIILE AU, IN RAPORT CU SPATIUL
RESTANT, O FUNCTIE CE SE DESFASOARA INTRE
DOI POLI EXTREMI
b. Crearea unor spatii
Organizarea coloniilor
reale cat mai perfecte

Bordelurile si coloniile sunt doua tipuri extreme ale heterotopiei

 CONCLUZII
NAVA este heterotopia prin excelenta!
Vaporul este cea mai importanta rezerva de imaginatie.
In civilizatiile fara vapoare, visurile seaca, spionatul ia locul aventurii,
iar politia pe acela al corsarilor. Omul trebuie sa descopere mereu spatii,
locuri si oameni noi, experiente care-l fac sa simta o implinire.