Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 3 6.03.2002 CONSTITUIREA FIZICA A IMAGINII URBANE ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE: 1.Obiectivele in sit 2.

. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana 3. Observator 1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului) - obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune - obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu caracter important in imagine de prestanta Mediu cadru ne intereseaza : - dimensiunile si caracteristicile acestuia - liniaritatea mdeiului (exista sau nu) - caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii) - culoarea Element de prestanta

- heterotopic spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat discontinuu sau lipsa de unitate - utopic este izotopic sau heterotopic cand este creat ceva fabulos,fantastic (ex: iluminarea de noapte accentueaza sau sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate deveni,datorita iluminarii foarte interesanta noaptea sau invers) 3. Observatorul este caracterizat prin: 3a. Acuitate vizuala a perceptiei toate simturile sunt solicitate,nu numai cel vizual * complexitate a perceptiei diferenta foarte mare de la un individ la altul (Ex. In Austria aer curat,proaspat simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane ulterior;Germania mirosul benzinei parfumata,miros special.Este de calitate superioara perceptie olfactiva) 3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in miscare travaliu in perceptie

OBIECTIV IN SIT Sistem de relatii care definesc fizic relatia urbana

POZITIE

OBSERVATOR Termeni in imaginea urbana 1. Privirea desemneaza procesul fizic prin intermediul caruia se realizeaza contactul in plan vizual dintre observator si obiectul observat a. Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex. Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor Sears Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos) - de la nivelul zborului de pasare

Mediu linear sau diversificat

2. Punctul de observatie ne interesereaza: a. pozitia de observatie distanta,cota (configuratia terenului), deschiderea (in spatiu) b. conditiile de observare conjunctura si conditiile de timp (noaptezi;iarna-vara;innorat-soare)

rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,privire dumnezeiasca b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala

a.
Cote de teren

Mai multe directii de observare

Privirea asupra casei din automobil (din miscare)

Individul care merge pe strada are 2 imagini : Una cand priveste normal si alta cand priveste in sus

b.

Privire proces determinat fizic efectiv Nu se reduce la inregistrare frontala.

Cote de teren Ex: exemplu de postmodernism extinderea Bibliotecii Nationale

Vegetatie inalta care determina o singura directie de observare

Sensuri de privire

intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie RAPORT


- timpul este foarte important in - calitatea imaginii - ceea ce se vede la un moment dat

spatiu izotopic unitar,continuu

2. Vederea este dincolo de procesul fizic al privirii. - asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic - este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci cand iti place un anumit lucru,obiect arhitectural etc. sau din contra)

- imi place o cladire insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere. Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand semnificatia spatiul poarta o semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis Estetica) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate (preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite (noul centru al Giurgiului loc evitat de populatie). Insusirea spatiului inseamna : 1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte mai simplu mai dificil dupa nivelul de cultura al individului 2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai intensa 3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se refera la placerea de a fi in acel spatiu. Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire tine seama de natura culturii Privirea tine seama de natura umana (de factura legii naturale ) Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura si urbanism nu poate exista asa ceva.Spatiul trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.

- peste 3500 devine dominanta liniaritatea Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

Foarte departe

Element de prestanta

Portalul poate deveni element de prestanta

M mediu - reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica

FORMA

FORMAL
- formalism a pune in practica niste forme de dragul formei - este un consum de forma in sine care nu reprezinta un rezultat al vederii

INFORMAL

- este o manifestare a formalului - ceva in compozitie este de natura formei

forma ne informeaza,transmite in noi niste informatii

Principii referitoare la perceptie perceptia sta la baza privirii,vederii 1. Este vorba de un raport fizic raport a. Observator obiect observat b. Punctul de observatie obiect observat 2. Unghiul de perceptie pe orizontala sau pe verticala, este mai mare sau mai mic cu un grad sau cu jumatate de grad de la individ la individ Exista 2 tipuri de perceptie in functie de: A. Raportul observator obiectul de observat 1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se face intr-o directie unica

- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed - raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin important

intra in joc distanta


3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii - se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie - se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva - insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate) - se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare imaginea apare mai apropiata de realitate Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica - unitatea conteaza foarte mult studiu intreprins pe - oamenii de cultura retineau spatiul un grup de retineau silueta Bosforului excursionisti din elemente arhitecturale Turcia

2. Perceptie dinamica este vorba de o miscare,de un travaliu se produce in 2 situatii : A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va mari din punct de vedere al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza) - raportul dintre prestanta si mediu se modifica

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat


1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului - punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu - pentrru om 3000-32000-35000 m - pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg) 2. Perceptie ascendenta: - putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor - componente de cladiri pot dispare din imagine

- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare

3. Perceptie descendenta: - apare un interes deosebit pentru volumetrie - pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

*
totul se leaga de efectul de perspectiva

CURS 4 Campul structural teritoriul in care de defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli).Esre legat intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant (evidenta lui trebuie cautata si demonstrata). Structura functionala: 1. camp structural functional 2. camp structural configurativ definit in teritoriu (configuratia = definirea intr-un sit alcatuire spatiala) Sit: in antichitate acel loc sfant legat de credinta in evul mediu caracterizat prin deschidere in secolul XIX spatiu brut care prin interpretare de catre om devine sit. Actual spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta printr-o anumita omogenitate; Definirea unei legalitati in sens pozitiv Revalorizarea conditilor de sit treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat valoarea vederii asupra sitului ideea de umplere a spatiului modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism Sit o intreaga stiinta a mediului Sitologie: o aprofundare a mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea compozitiei Sit ideal. Ex.: parcurile care au facut scoala: - italian: vedere de pe terasa la 2km - francez: deschidere de mare amploare (km de campie) - englez: ideea naturalului construit (movile, stanci) - spaniol. Contributia la sitologie a japonezilor sinuozitate, linia sinuoasa devine principiu. Bour le Marx arhitect la moda in anii '60, cunoscut ca arhitect peisagist. Camp structural in sit. Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli) Este legat intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant. Campul structural configurativ. abordare in baza principiilor spatialitatii este definit in raport cu o regula care pune in evidenta o alta regula luam in considerare elementele prestanta SITUATII: 1. un singur element de prestanta
e p H h R P M m e d iu l e m e n t d r e s t a n t a e

c a m p r in

p s t r u c t u r a l c o r o b o r a r e

H P 1

1 P a

H 2

2 M m e d iu

c e

s t a d i s t a n t a d e c a m p u r i s t r u c t u c a r e n u s e s u p H 2 M m e d i u

H P 1

1 P

- coroborarea nu este posibila. - fenomenul de erodare stare de dualitate


d u a li t a t e i m p o r t a n a x i a l c a r e a c c e n t a e le m e n t u

I A

I T

E s s is t e m t r u c t u H 2 d e c a r a le m

1 M m e d i u

P 2 d - sistem de campuri structurale Abordarea dinamica a imaginii urbane: - nu se maidiscuta pe elevatii, ci pe perspective - propuneri de altimetrie - studiu de altimetrie coroborare intre partea naturala a sitului (locuri inalte,faleze) si inaltimea cladirilor;axele de acces,locurile cu posibilitati de vizibilitate,cu deschidere.A inceput de la un studiu istoric (ce a insemnat silueta pentru Bucuresti) 3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de elemente de prestanta.

Formule: RCS=P x rp=P x P/M=P/M RCS=P1 x P2+d 2 M P1 x P2+d 2 M M P1 P2+d 2

Rcs = raport de camp structural P = prestanta M = mediu P1 = prestanta 1 P2 = prestanta 2

r a z a d e i n t in d e r e regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe o anumita raza R

2. doua elemente de prestanta Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza - acumulare calitativa elementele coroboreaza se defineste un camp structural unic de coroborare calitate superioara a campului structural. - prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi prestanta -> stare de dualitate, grava.

H P

6 e d i

M - m 1 P 2 P 3 P 4 P 5 P 6 - unitatea de ansamblu se obtine prin ritm. Observatii: - traseul cu ritm duce la un loc important - un ritm te poate duce din exterior catre un loc important. - avem inceput ----------------------- > sfarsit Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul - prin ritm: atractie catre un anumit loc - baza campului structural este in dominanta si ritm

- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza, semnalizeaza, polarizand interesul intr-un anumit loc

c e

t r u

r e

la

t i e

e n

s c e t r u

t a

c e

r e

la

t i e

c e

t a

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem