Determinarea coordonatelor punctelor de referinţă faţă de care se definesc

calităţile vizibilităţii

INTRODUCERE

Autovehiculele sunt conduse de oameni şi modul în care aceştia percep imaginile vizuale
constituie factorul principal care determină reacţiile conducătorului auto, astfel vizibilitatea de pe
locul şoferului trebuie apreciată pe baza unor criterii deosebit de precise, cu respectarea strictă a
condiţiilor specifice fiecărei categorii de vehicul în parte.
Spaţiul vizibil către exterior al conducătorului
auto este limitat de părţile din interiorul
autovehiculului care nu conţin geamuri. Pe baza
experienţei acumulate şi a unor studii detaliate, s-au
impus localizarea şi dimen-siunile postului de
conducere în aşa fel încât percepţia vizuală să fie
maximă. Domeniile de vizibilitate ale unui şofer de
autoturism către exterior se situează între zonele de
umbră (fig.1) formate în părţile frontale, laterale şi
din spate; în plan vertical, zonele de umbră din faţă
şi spate se situează sub unghiuri de 15...25, ceea
ce înseamnă că şoferul are vizibilitate asupra
drumului de abia la 4,5...5 m în faţa autoturismului.
La autocamioane cu cabina amplasată
deasupra motorului, vizibilitatea către în faţă se
îmbunătăţeşte (la 1,5...2 m), în schimb pietonii
sau copiii care se deplasează din lateral sunt
Fig. 1 - Vizibilitatea spre exterior din postul de
conducere al unui autoturism. mai greu de observat.
Vizibilitatea în spatele conducătorului auto este posibilă numai prin intermediul
oglinzilor retrovizoare. Câmpul de vizibilitate către în spate este mult diminuat şi asta în
condiţiile în care şoferul trebuie să-şi concentreze atenţia către în faţă, fig.2. De pildă, şoferul nu
poate sesiza decât de la distanţă relativ mare un motociclist care intră în depăşire, mai ales dacă
autoturismul este înscris într-un viraj uşor către stânga.

Câmpul de vizibilitate spre înainte.

Câmpul de vizibilitate în direcţia de înaintare trebuie să fie cu atât mai cuprinzător cu cât
regimul de viteză este mai ridicat. Odată cu creşterea masei şi dimensiunilor exterioare apar
componente care se pot intercala în câmpul vizual; pe de altă parte, la autovehiculele speciale se

1
pot suprapune în câmpul vizual şi alte elemente având un rol funcţional bine stabilit. De aceea,
condiţiile tehnice cât şi metodologiile de determinare impuse pentru câmpul de vizibilitate către
înainte diferă în funcţie de categoria autovehiculului.

Fig. 2 - Zone invizibile (haşurate) din postul de conducere al unui autoturism.

MATERIAL ŞI METODĂ

Determinarea vizibilităţii spre înainte (180) la autoturisme.

Pentru determinarea
condiţiilor impuse de
vizibilitate se stabilesc în
prealabil poziţiile şi
coincidenţa punctelor R şi H cu
un manechin 3HD.
Vizibilitatea se apreciază în
raport cu un sistem de
coordonate ortogonal X, Y, Z,
cu centrul în punctul R (fig. 3);
faţă de acest sistem se stabilesc
Fig. 3-Schemă pentru determinarea punctelor de referinţă necesare
vizibilităţii prin parbrizul autoturismelor. următoarele puncte de

Tabelul 1. Coordonatele punctelor V1 şi V2 referinţă:

Punctul X Y Z - punctele V1 şi V2, prin care se duc plane

V mm mm mm care delimitează vizibilitatea; coordonatele lor se
V1 68 -5 665 prezintă în tab. 1 şi corespund unei înclinaţii a
V2 68 -5 589 spătarului scaunului conducătorului auto de 25.

Pentru alte înclinaţii coordonatele x şi y se corectează cu valorile indicate în tab.2;

2
Tabelul 2. Corecţiile ce trebuiesc aduse coordonatelor x şi y ale punctelor V şi P în funcţie
de înclinaţia spătarului scaunului conducătorului auto.

spătarului scaunului

spătarului scaunului
Unghiul înclinării

Unghiul înclinării
conducătorului auto

conducătorului auto
Corecţia z
Corecţia x Corecţia x Corecţia z mm
mm
[grd] mm mm

[grd]
5 -186 28 23 -18 5
6 -177 27 24 -9 3
7 -167 27 25 0 0
8 -157 27 26 -9 -3
9 -147 26 27 -17 -5
10 -137 25 28 26 -8
11 -128 24 29 34 -11
12 -118 23 30 43 -14
13 -109 22 31 51 -18
14 -99 21 32 59 -21
15 -90 20 33 67 -24
16 -81 18 34 76 -28
17 -72 17 35 84 -32
18 -62 15 36 92 -35
19 -53 13 37 100 -39
20 -44 11 38 108 -43
21 -35 9 39 115 -48
22 -26 7 40 123 -52

- punctele P1 şi P2 în care se consideră că pivotează capul conducătorului auto când

priveşte în planul orizontal situat la înălţimea ochilor; coordonatele punctelor P1 şi P2 se
dau în tab.21 şi se referă la o înclinaţie a spătarului scaunului de 25 şi o plajă de reglaj a
scaunului pe direcţia X de cel mult 108 mm. Pentru alte valori ale înclinaţiei
spătarului sau plajei de reglaj se aplică corecţiile din tab. 3 şi respectiv tab. 4.

- punctele E1, E2, E3 şi E4 reprezintă centrele oculare

ale conducătorului auto pentru poziţiile P1 şi P2 ale
capului. Punctele E1 şi E2 respectiv E3 şi E4 sunt situate
fiecare la o distanţă de 104 mm (fig.4) de punctul P1
(respectiv P2).
Între punctele E1 şi E2 şi între E3 şi E4 este o distanţă
de 65 mm, egală cu distanţa medie dintre ochii unui
adult.
Fig.4 Schemă pentru determinarea punctelor E.

Tabelul 2 Coordonatele punctelor P1 şi P2.

Pct. P x mm y mm z mm
P1 35 -20 665
P2 63 47 589
În câmpul de vizibilitate al conducătorului auto, la 180 spre înainte nu este admisă nici o
zonă de obstrucţie cu excepţia celor determinate de stâlpii parbrizului şi/sau de montanţii pentru
retrovizoare, deflectori şi ştergătoare de parbriz. Nu este permis ca parbrizul să aibă mai mult de

3
doi stâlpi. Câmpul de vizibilitate la 180 spre înainte este cuprins sub un plan orizontal care
conţine punctul V1 (fig. 5) şi deasupra a trei plane care se intersectează în V2, dintre care:
- unul perpendicular pe planul X - Z şi înclinat spre înainte cu 4 faţă de planul orizontal;
- două plane perpendiculare pe planul Y - Z şi înclinate cu 4 sub planul orizontal.

Tabelul 3. Corecţii pentru punctele P1 şi P2 în funcţie de plaja de reglaj pe

orizontală a scaunului.
Plaja de reglaj pe orizontală a scaunului mm Corecţia x mm
108...120 -13
121...132 -22
133...145 -32
146...158 -42
Peste 158 -48

Câmpul de viziblitate în zonele

obstrucţionate de stâlpii parbrizului se
determină după ce s-au stabilit în paralel
secţiunile S1 şi S2 ale acestora după
metodologia care se prezintă în continuare. Se
fixează punctul Pm (fig.6) la intersecţia dintre
segmentul P1P2 şi planul vertical longitudinal
care trece prin punctul R. Prin Pm se duce un
plan înclinat cu două grade îndreptat în sus şi
către înainte faţă de un plan orizontal; prin
intersectarea acestui plan cu stâlpii parbrizului
0
Fig. 5 Determinarea câmpului de vizibilitate la 180 se obţin secţiunile S1 (una în stânga şi alta în
către înainte din postul de conducere.
dreapta).

Secţiunile S2 rezultă din intersecţia stâlpilor cu

Fig. 6 Schemă pentru determinarea secţiunii de
obturare a unui stâlp de parbriz.
un plan care trece prin Pm şi este înclinat în jos cu un
unghi de 5 în raport cu un plan orizontal.
Unghiul de obturare a vederii binoculare de
fiecare stâlp se determină prin suprapunerea ambelor
secţiuni S1 şi S2. Concomitent se poziţionează
punctele E1, E2, E3 şi E4 în raport cu stâlpii, utilizând
schema din fig.7.
Segmentul E1E2 se roteşte în jurul lui P1 până
când tangenta prin E1 la marginea exterioară B1 a
4
 secţiunii S2 de pe partea conducătorului ajunge să fie perpendiculară pe E1E2.

La fel se roteşte şi segmentul E3E4 în jurul

Fig. 7 - Schemă pentru determinarea obstrucţiilor din
câmpul de vizibilitate produse de stâlpii parbrizului.
lui P2 până când tangenta care trece prin E4 la
marginea exterioară B4 a secţiunii S2 de pe
partea pasagerului ajunge perpendiculară pe
E3E4. Apoi, din E2 şi E3 se duc tangente către
marginile interioare B2 şi respectiv B3 ale
secţiunilor S1. Unghiul de obturare al stâlpului
de pe partea conducătorului este format între
tangenta E2B2 şi o paralelă prin E2 la tangenta
E1B1; unghiul de obturare al celuilalt stâlp (de
pe partea pasagerului) este cuprins între
tangenta E3B3 şi o paralelă prin E3 la tangenta
E4B4. Nu se admit pentru fiecare dintre aceste
unghiuri valori mai mari de 6.

MODUL DE LUCRU
- se desenează la scară, pe hârtie milimetrică, cele trei vederi care determină postul de
conducere al autoturismelor din gama .........................;
- se determină grafic câmpul de vizibilitate la 1800 către înainte din postul de conducere;
- se determină grafic secţiunea de obturare a unui stâlp de parbriz;
- se determină grafic obstrucţile din câmpul de vizibilitate, produse de stâlpii parbrizului.