Clima in Romania .

TMA=Temperatura Medie Anuala

-dezvoltarea in altitudine a lantului montanetajare climatica;

baraj orogenic(slabeste spre Est actiunea maselor

Vestice, modifica directia celor Estice si Nordice, le opreste pe cele Sudice);

inversiuni termice;

Tipurile de climate si factorii genetici ai climei .

`1.radiatia solara globaladistributia regimului caldurii(160kcal/cm-80 kcal/cm).

2.circulatia maselor de aerinfluentata de evolutia unor centri de presiune situati in afara continentului
sau pe acesta(Anticiclonul Azorelor,Depr.Islandeza, Anticiclonul Groenlandez).

Climatul Carpatilor :-ierni lungi , TMA 6-8 C

spre -2 C
pe creste alpine, inghet frecvent 8 luni, zapezi la 6-
10 luni.

-precipitatiile:800-850 mm/an1400 mm/an

-vanturi puternice;

-fenomene de iarna(chiciura,polei etc.)

Climatul continental=deal, podis, campie.

-ierni frecvente, viscole;

-temperaturi ridicate vara;

-secete, uscaciune;

-vanturi uscate(suhovei, austrul);

-TMA 9 C
(Nord),11 C
(Sud);

-pp=3500-500 mm/an

Climat cu influente oceanice=Transilvania, Campia si dealurile vest,vestul M.Apuseni.

-nuanta de aer mai racoroasa si umeda.

-TMA scad de la vest 10 C

la Est 8 C
.

-climat de dealuri joase si campii;

-climat de dealuri inalte(Estul si Centrul Transilvaniei cu pp>600 mm,6-8 C

(TMA).
-climat de culoar de vale si depresiuni (mai uscat in sudul si sud-vestul TransilvanieiFoehn)

Climat cu influente sud-mediteraneene=Banat+Olteniapatrunderi ale maselor de aer dinspre Marea

Mediterana.

-ierni blande, scurte ca durata, temperatura moderate(TMA 8-11 c )

-pp=600-1000 mm

Climat de tranzitie =intre Olt si Arges (interferente intre cele din SV si E)

HIDROGRAFIA ROMANIEI

-apartin in proportie de 98% bazinului Dunarii.

Scurgerea:-diferente regionale impuse de nuante climatice

-iarna scurgerea minima :pp solide, temp.negative

Asigurata din ape subterane

-exceptie raurile din SV datorita aerului cald dinspre Mediteranaploi, topirea

zapezilor,viituri.

-primavaratopirea zapezilor,45-55% din scurgerea anuala;

-vara debite mari la munte, scad spre campie

-raurile din campie de dimensiuni mici , seaca.

-15-30% din totalul scurgerii anuale.

-toamna:secetoasa, scurgere 5% in campie, 15% in muntiape mici

SECTOARE CU CARACTER MORFOHIDROGRAFICE DIFERITE:

-defileul taiat in Carpati intre Bazias si Gura Vaii (144 km; Lacul Portile de Fier I- 130 km lungime);

-Gura Vaii Calarasi (albie indiguita la contactul dintre Campia Romana si Podisul Prebalcanic,Lacul Portil
de Fier II)

-Calarasi-Braila(lunca larga, incadrata de cate doua brate principale la contactul dintre Dobrogea si
Cp.Romana).

-Braila Patlageanca (un singur brat sector de navigatie);

-Delta Dunarii.

LACURILE:

-4000 DE LACURI 1/2 NATURALE

-in etajele alpine si subalpine lacuri glaciare(Bucura, Zanoaga, Balea, Podragu, Lala)

-pe vai din munti si dealurilacuri de baraj antropic pentru hidroenergie(Izvorul Muntelui, Vidraru,
Vidra, pe Olt, pe Ialomita)

-iazuri:in Cp.Transilvaniei, Cp.Moldovei.

-lacuri sarate(Slanic, Ocnele Mari, Ocnele Mici, Turda)

-balti+iazuri(Cp+Lunca Dunarii)

-lacuri sarate(Amara, Lacul Sarat);

MAREA NEAGRA.

-situata in SE Europei si comunica prin stramtorile Bosfor si Dardanele cu Marea Egee si prin str. Kerci cu
Marea Azov.

-suprafata >413000 kmp

-lungime tarm==4340 km

-relief de platforma litorala in NV , N(35% din suprafata marii)

-taluz continental ce coboara de la 200 la 1600 m+o zona cu adancimi mari )

-salinitatea : 5%-10% in NVsi 18-20% in centru

-sub 200 m se mentine la 22% si are continut ridicat de hidrogen sulfurat

-GRUPELE HIDROGRAFICE:

-GRUPA DE SV:Timis , Barzava,Caras, Cerna

-GRUPA DE VEST:Crisul Alb, Crisul Negru, Crisul Repede, Somes, Mures, Tarnava Mare, Tarnava Mica,
Crasna, Ier,Barcau , Lapus.

-GRUPA DE NV:Iza, Viseu.

-Grupa ESTICA:Siret, Trotus, Oituz, Jijia, Buzau, Bicaz, Bistrita,Bahlui.

-GRUPA SUDICA:Olt , Vedea, Arges,Dambovita, Jiu, Calmatui, Dunarea.

DUNAREA.

-al doilea fluviu al Europei, 2860 km

-scurgere complexa,debit mediu 1920 m3/secunda-VIENA

->2940 m3/secunda la Belgrad; >6470 m3/secunda la intrarea in Delta.

-izvoraste din M.tii Padurea Neagra14 state 4 capitale(Viena,

Bratislava,Budapesta,Belgrad)defilee in Germania, Austria,Ungarioa,Slovacia,Romania, Serbia.

Legatura navigabila mai scurta intre Marea Nordului si Marea Neagra.

Zone si etaje de vegetatie.

Desfasurare latitudinalazone biopedogeografice;

Desfasurare altimetricaetaje biopedogeografice

Zona stepei:-Dobrogea, Campia Siretului,Sudul Pod. Moldovei:-ieburi xerofile

-rozatoare

-molisoluri

-culturi agricole, pajisti

Zona silvostepei:-Cp.Romana, Cp.de Vest, Pod Moldovei, Vestul Dobrogei :-palcuri de paduri de stejar
termofil

-ierburi de stepa

-rozatoare

-molisoluri

-extinderea supr.agricole si
asezarilor.

Zona nemorala=dealuri +podisuri pana la altitudini de 1000m

-la altitudini mai mici cu temperaturi ridicate in jur de 10 C

annual si pp 450-500 mm
se afla :-paduri de stejar

-cer
 -garnita

-luvisoluri

-la 600-700 m=paduri de gorun

-la 800 m =in amestec cu fagul si carpenul

-la 1000-1200 m =fag +brad

-luvisoluri +cambisoluri

-caprioara, cerb, veverita, ursi, lupi.

Etajul padurilor de conifere =in altitudini pana la 1800m

-molizi +brazi+zada+pini+zambru

-soluri acide(podzoluri)

-cerbi,rasi,ursi,etc

Etajul subalpin:-1800-2000 m + Etajul alpin : >2200 m au in componenta:

-tufisuri

-arbusti

-jneapan

-ierburi, licheni, muschi etc.

-capra neagra, marmote, vulturi etc.

SOLURI.

CLASE: TIP: LOCALIZARE:

1.MOLISOLURI a)soluri balane 1.ZONE DE CAMPIE SI DEALURI

b)cernoziomuri

c)cernoziomuri cambice

d)soluri cenusii

2.LUVISOLURI a)soluri brun-roscate 2.CAMPIE , DEAL,PE LOCUL

b)soluri brune argiloiluviale FOSTELOR SI ACTUALELOR PADURI

3.CAMBISOLURI a)soluri brune bazice si 3.PIEMONT,PODIS,SUBCARPATI

argiloiluviale

b)soluri brune acide

4.SPODOSOLURI a)podzoluri montane 4.ETAJUL ALPIN SI SUBALPIN

b )soluri de pajisti alpine

5.SOLURI DE LUNCA SI DELTA 5.CAMPIA NIVEL DE BAZA, BRATELE

NISIPURI SLAB SOLIFICATE DUNARII

INDUSTRIA ROMANIEI

-METALURGICA:Resita, Hunedoara;

-in communism existau combinatele de la Galati si Calarasi

-oteluri speciale, tevi sudate(Iasi, Roman), sarma (Buzau, Campia Turzii)

-metalurgie neferoasa: aluminiuALRO SLATINA

aluminaOradea

metale pretioase:Muntii Metaliferi, SE Muntilor

Apuseni,(Criscior-Brad, Rosia Montana, Sacaramb)
IND.COINSTRUCTOARE DE MASINI:utilaje petrolierePloiesti

RulmentiBrasov, Barlad, Alexandria

Material rulantResita, Craiova

AutoturismePitesti, Craiova, Mioveni

Nave maritimeConstanta

IND.CHIMICA SI PETROCHIMICA:combinate petrochimice (Brazi, Ploiesti,Borzesti, Onesti, Pitesti, Midia,

Navodari)

-industria produselor clorosodice pe baza de sare , industria celulozei si

hartiei.

INDUSTRIA LEMNULUI:-domeniile forestiere din Carpati si Subcarpati

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTII :industrie prelucratoare de lianti, prefabricate din carton,

sticla de cristalHOLCIM

INDUSTRIA USOARA SI ALIMENTARA :in toate orasele tarii si in multe asezari rurale;

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE:-combustibili minerali fosili;

-hidroenergie;

-energie verde simbolic

-petrol(5 mil tone)exploatat in E Cp RomaneVidele- Urzicenisi

platforma continental a Marii Negre.

-gaze naturale(,15 mld m3 annual-Pod. Transilvaniei, Cp.Romana, Cp

de Vest)

-carbuniibazine huilifere:Petrosani,M.Banatului, Pod.Transilveniei si

Subcarpatii Getici:Motru, Rovinari , Alunu-Cucesti ;

-termocentrale Turceni (singura care depaseste 2500

MW),Rogojelu, Isalnita-Craiova, toate in Oltenia.

-Braila(a doua ca marime 2000 MW), Mintia-DEVA, Ludus-Iernut,

Brazi, Bucuresti

-hidrocentralele de pe Dunare:Portile de Fier I si II -880 MW

-Lotru-Ciunget(550 MW)

-Vidraru, Stejaru, Bicaz, Bistrita, Marisel, Somes200 MW

 -pe OLT:salbe de hidrocentrale(32)

-pe Arges:15

-pe Bistrita :13

-Sebes:3

-atomocentrala:Cernavoda

COMERTUL.

-cu state precum Italia, Germania, Franta, Turcia, Marea Britanie, Ungaria, SUA, China , Kazahstan

-exporturi romanestiarticole manufacturate (confectii, incaltaminte,mobile etc)

masini, echipamente, mijloace de transport

combustibili minerali , lubrifianti,metale , produse metalice

-importuri romanestiproduse finite :mijloace de transport , aparatura ,

echipamente electrice, produse chimice, textile, etc.

-materii primepetrol,gaze naturale, minereuri feroase si neferoase etc.

TURISMUL IN ROMANIA

-4200 unitati turistice de cazare

-restaurante diversificate

-pensiuni agroturistice

-tipuri de turism:

-balneomaritim:Mamaia, Eforie Nord,Eforie Sud, Mangalia

-balneoclimateric:(legat de izvoare termale):

-160 statiuni:Baile Herculane,Baile Felix, Ocna Sibiului, Baile Olanesti,Baile

Govora,Calimanesti,Baile Tusnad.

-turism montan si de sporturi de iarna:Poiana Brasov , Predeal, Sinaia, Busteni,

Paltinis,Semenic, Borsa.

-turism cultural religios-istoric :obiective istorice arhitecturale, de arta (cetati, biserici, schituri
etc)
 -drumetii:munti, Delta Dunarii ;

SISTEME DE TRANSPORT IN ROMANIA

-toate tipurile de comunicatii , mijoace de transport

-mari artere rutiere si feroviare

-sistem radiar rutier influentat de capital

-magistrale feroviare 9 dispre Bucuresti spre marile orase(Timisoara, Arad,Oradea, Satu-Mare,

Suceava, Iasi, Galati, Constanta,Giurgiu).

-magistrale rutiere10 DN ce continua in afara granitelor tarii

-Autostrada Transeuropeana :Nadlac-Arad-Sebes-Pitesti-Bucuresti-Constanta

E 70-Serbia (Stamora-Moravita)strabate sudul tarii(Timisoara-Craiova-Bucuresti-Giurgiu)si continua spre

Bulgaria(Varna)si Turcia(Istanbul)

E 85-dinspre Polonia si UcrainaSiretSuceavaBuzauUrziceniBucurestiGiurgiuSofia.

Artere navigabile.

Rhin Main-Dunare leaga Marea Nordului de Marea Neagra

Rute aeriene.

17 aeroporturi

BUCURESTI-OTOPENI3 MIL pasageri annual

BANEASA, CONSTANTA, M.KOGALNICEANU,TIMISOARA,ARAD, CLUJ,SATU MARE.

PEISAJE DIN ROMANIA

Tipuri:

-din Carpati (elemente naturale, activitati antropice mai ales in depresiuni)

-impuse de asezari si terenuri cu folosinta variata in regiunile de deal si campii

-exploatarilor de carbune,petrol,sare

-cu diverse culturi agricole

-litoral:D. Dunarii+ cel de la sud de Capul Midia(turism+port)

Tipuri de medii

-crestelor si varfurilor din etajul alpin(relief golas , circuri glaciare, panta mare, multa zapada,avalanse)

-subalpin:culmi, vai, platouri acoperite cu arbusti(jneapan, merisor, afin)

-peisaj forestier montan specific celei mai mari parti din Carpati in pofida exploatarilor forestiere.

-peisajul depresiunilor si peisajul culoarelor de valeimbinarea intre elementele naturalesi directia

impusa de activitatile umane(sesuri, lunci,terasele raurilor,contactul cu versantii marcat de glacisurisi
piemonturi)

-retea densa de cai de comunicatie, economie diversificata

-peisaje cu ccaracter localimpun printr-un specific datorat frecventei unui singur element
natural(circuri,vai glaciare, chei)

Partea a III-a

GEOGRAFIA ASEZARILOR UMANE