UNIVERSITATEA TRANSILVANIA Brasov NUMELE SI PRENUMELE GRUPA. TESTE GRILA LA ECONOMIE DATA :..

1. Ideea unei balante comerciale externe dezechilibrate este specifica curentului :

a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 2. Concepia potrivit creia comerul este principala activitate economica aparine curentului: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 3. Ideea potrivit careia pretul de vanzare al unui produs este dat de pretul de cost, este specifica curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 4. Concepia potrivit creia progresul tehnic este surs de bogie, aparine curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 5. Problema alocarii resurselor pe baza principiului utilitatii marginale, apartine curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 6. Curentul economic care aduce n prim plan calculul matematic, la baza calculelor economice, este: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 7. Concepia potrivit creia industria este mai productiva ca agricultura aparine curentului: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 8. Teoria privind liberalismul nengrdit al comerului, aparine curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 9. Conceptia activitatii economice n zone inchise, apartine curentului : a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 10. Concepia potrivit creia agricultura este principala activitate economic aparine curentului: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 11. Curentul care aduce n prim plan valorificarea terenurilor prin rent este: a. Mercantilist b. Fiziocrat c. Clasic d. Marginalist 12. Curentul care aduce n prim plan problema externalitilor negative ale dezvoltrii economice este: a. Mercantilist b. Clasic

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

c. Marginalist d. Modern Conceptul potrivit cruia consumul este influenat direct de nivelul venitului disponibil, aparine curentului : a. Mercantilist b. Clasic c. Marginalist d. Keynesist Consolidarea teoriilor economice la nivel macroeconomic sau chiar microeconomic, de grup este specifica perioadei: a. Clasice b. Teoriilor marginale c. Keynes d. Moderne Dezvoltarea tehnicilor comparative de evaluare economic aparine perioadei: a. Clasice b. Teoriilor marginale c. Keynes d. Moderne Conceptul potrivit cruia dobnda este determinat de raportul dintre cererea i oferta de moned, aparine curentului : a. Mercantilist b. Clasic c. Keynesist d. Modern ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Nevoile umane nu sunt: a. Nelimitate n capacitate de consum b. Nelimitate ca numr c. Rare d. Determinate de factori sociali, economici Nevoile umane sunt: a. Limitate n capacitate de consum b. Determinate de factori politici c. Invizibile temporar d. Determinate de nivelul de trai Consecinte ale legii raritatii in economie sunt : a. Epuizarea resurselor naturale b. Cresterea nevoilor peste cea a resurselor c. Eficientizarea proceselor de productie si economisirea resurselor d. Dezvoltarea economic pe baze stiintifice Costul de oportunitate reprezinta un principiu conform caruia : a. Oamenii decid in functie de oportunitatea afacerii b. Oamenii iau decizii dupa evaluarea celei mai bune variantei sacrificate c. Oamenii decid favorabil daca venitul marginal depaseste costul marginal d. Oamenii isi modifica comportamentul functie de evolutia costurilor Frontiera posibilitatilor de productie este o metode de evaluare a : a. Posibilitatilor de export b. Capacitatii de productie c. Posibilitatilor de acces pe piata d. Eficientei utilizarii costurilor Consecinte ale legii raritatii in economie sunt: a. eficientizarea proceselor de productie b. economisirea resurselor c. a si b d. scaderea productiei Prin resurse economice se intelege : a. resurse naturale b. resurse naturale, umane, informationale c. capitalul investit d. totalitatea activelor societatii Resursele economice sunt: a. Rare b. Limitate n capacitate de consum c. Determinate de factori economici si sociali d. Vizibile dar inaccesibile Capitalul, ca factor de productie se prezinta sub forma: a. Tehnic si valoric

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37.

38.

b. Fix si circulant c. Tehnic si circulant d. Tehnic si productiv Capitalul tehnic se prezinta sub forma: a. Tehnic si valoric b. Fix si circulant c. Material si nematerial d. Cladiri si echipamente Capitalul tehnic cuprinde: a. Numerarul din cont b. Brevetele i mrcile c. Titlurile de valoare d. Capitalul social Capitalul tehnic nu include: a. Terenurile b. Mijloacele fixe c. Stocurile d. Titlurile de valoare Capitalul valoric include: a. Cldirile b. Stocurile c. Titlurile de valoare d. Resursa uman Capitalul fix se consum: a. ntr-un singur ciclu de producie b. ntr-o perioada de timp ce cuprinde mai multe cicluri de producie c. prin deteriorare fizic, n perioada de garanie d. Nu se consum Legea randamentelor neproportionale a lui TURGOT se refera la : a. costul de oportunitate b. combinarea factorilor de productie c. frontiera posibilitatilor de productie d. pragul de rentabilitate Rezultatul combinarii factorilor de productie se apreciaza prin: a. Frontiera posibilitatilor de productie b. Pragul de rentabilitate c. Costul de oportunitate d. Productivitate Este considerat factor natural de producie: a. Accesul la mare al unei ri b. Suprafaa npdurit c. Apa din hidrocentrale d. Numrul mediu de zile nsorite pe an Capitalul, ca factor de producie al unei ntreprinderi, reprezint: a. Totalitatea banilor necesari produciei b. Aportul acionarilor la constituirea societii c. Totalitatea bunurilor reproductibile utilizate d. Totalitatea activelor circulante ale societii Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt : a. cheltuielile care se modifica functie de volumul productiei b. cheltuielile care raman constante pana la un anumit nivel al productiei dupa care salt pe un nou palier c. veniturile din vanzarea marfurilor d. costurile care variaza functie de cursul de schimb valutar Costurile variabile ale unei intreprinderi sunt : a. Cheltuielile cu salarile n acord b. Cheltuielile cu salarile n regie c. Cheltuielile cu iluminatul ntreprinderii d. Cheltuielile cu contabilitatea Sunt costuri variabile ale ntreprinderii: a. Cheltuielile cu mrfurile cumprate b. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor de transport c. Cheltuielile cu impozitele i taxele pe cldiri d. Cheltuielile cu asigurrile Costurile fixe ale unei ntreprinderi sunt: a. Cheltuielile cu materiile prime

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe Cheltuielile cu orele suplimentare d. Cheltuielile cu mrfurile Sunt costuri fixe ale ntreprinderii: a. Cheltuielile cu achiziionarea materialelor consumabile b. Cheltuielile cu ambalajele c. Cheltuielile cu chiria depozitului de marfuri d. Cheltuielile cu tichetele de mas Costurile fixe ale ntreprinderii sunt: a. Cheltuieli independente de volumul produciei b. Cheltuieli care apar doar la nfiinarea societii c. Cheltuielile cu impozitul pe venit d. Cheltuielile cu abonamentul de telefon Costul marginal este expresia: a. Cheltuielilor nesemnificative ale ntreprinderii b. Cheltuielilor de sfrit de an c. Sporului de cheltuieli la creterea produciei d. Costului suplimentar al investiiilor Avionul, proprietate a firmei, aflat la dispozitia directorului este, din punct de vedere economic: a. Capital fix b. Capital circulant c. Capital social d. Nu este capital al firmei Aportul in bani la capitalul social este, din punct de vedere economic: a. Capital fix b. Capital circulant c. Capital de lucru d. Nu este capital al firmei Optimul produciei este determinat de: a. Nivelul minim al costurilor medii b. Nivelul minim al costurilor totale c. Nivelul maxim al veniturilor d. Nivelul maxim al produciei Optimul producatorului presupune: a. Obtinerea productiei maxime b. Obtinerea vanzarilor maxime c. Obtinerea maximului de eficienta cu costuri minime d. Obtinerea profitului maxim Metoda pragului de rentabilitate permite : a. determinarea volumului maxim al productiei b. maximizarea profitului c. determinarea volumului minim de productie d. determinarea volumului optim de productie Metoda pragului de rentabilitate se utilizeaz pentru: a. Optimizarea costurilor de producie b. Creterea rentabilitii produciei c. Evaluarea nivelului atins de rentabilitate d. Evaluarea gradului de risc al afacerii ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

b. c.

48. Cererea de produse este determinat de:

a. Preul de cost al subansamblurilor componente b. Nivelul de calitate al produselor c. Preul de vnzare al produselor d. Tipul de ambalaj folosit 49. Legea general a cererii specific : a. Modificarea cererii n acelai sens cu modificarea preului b. Modificarea cererii n sens contrar modificrii preului c. Modificarea cererii independent de preul produsului d. Legtura dintre cererea i oferta de produse 50. Cererea de produse nu este influenat de: a. Modificarea veniturilor consumatorilor b. Modificarea preferinelor consumatorilor c. Modificarea legislaiei privind accesul pe pia al produselor

d. Modificarea preurilor produselor similare 51. Paradoxul Giffen, ca exceptie de la legea generala a cererii, se explica prin : a. efectul scderii venitului b. efectul de substituie c. a si b d. scaderea puterii de cumparare a oamenilor 52. Factorul care nu modifica cererea de produse pe piata este: a. Venitul consumatorilor b. Concurenta producatorilor c. Pretul produselor complementare d. Numarul de cumprtori 53. Factorul care nu influeneaz direct ofeta pentru un produs pe pia este: a. costul de producie b. concurena productorilor c. puterea de cumprare a consumatorilor d. nivelul impozitului pe profit 54. Factorul care influeneaz direct cererea pentru un produs pe pia este: a. costul de producie b. concurena productorilor c. puterea de cumprare a consumatorilor d. nivelul impozitului pe profit 55. Produsele superioare au, de regula, un Kecp: a. Subunitar b. Unitar c. Supraunitar d. Negativ 56. Produsele ncadrate n paradoxul Giffen au un Kecp: a. Subunitar b. Unitar c. Supraunitar d. Negativ 57. Oferta de produse nu este influenat direct de: a. Nivelul taxelor i impozitelor b. Nivelul concurenei c. Nivelul costurilor de producie d. Preul produselor de substituie 58. Conform legii generale a ofertei: a. Oferta evolueaz n acelai sens cu preul produselor b. Oferta evolueaz n sens contrar cu preul produselor c. Oferta nu depinde de preul de pia al produselor d. Oferta depinde doar de costul de producie 59. Coeficientul elasticitatii ofertei fata de prt msoara : a. sensibilitatea ofertei la modificarea pretului b. variatia cererii si ofertei functie de prt c. modificarea preturilor functie de concurenta d. echilibrul unui produs pe piata 60. ntreprinderile mari, cu grad ridicat de specializare au de rgul un Keop: a. Subunitar b. Unitar c. Supraunitar d. Negativ 61. Factorul care nu modifica oferta de produse pe piata este: a. Costul productiei b. Concurenta producatorilor c. Preferinta consumatorului d. Modificarea taxelor vamale la produs 62. Conform teoriei clasice, preul de vnzare al produselor pe pia este determinat de: a. Preul ofertei de produse b. Preul cererii de produse c. Utilitatea marginal a produselor d. Costul de producie 63. Conform teoriilor neo- clasice, preul de vnzare al produselor pe pia este determinat de: a. Preul ofertei de produse b. Preul cererii de produse

64.

65.

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

74.

75.

76.

c. Utilitatea marginal a produselor d. Costul de producie Conform teoriilor moderne, preul de vnzare al produselor pe pia nu este determinat de: a. Raritatea produselor b. Preul cererii c. Utilitatea marginal a produselor d. Costul de producie Preurile exprimate prin raportare la preuri etalon se numesc: a. Preuri relative b. Preuri libere c. Preuri controlate d. Preuri mixte Preurile exprimate prin negocierea cererii cu oferta de produse se numesc: a. Preuri relative b. Preuri libere c. Preuri controlate d. Preuri mixte Preurile impuse de autoritatea administrativ a pieei se numesc: a. Preuri relative b. Preuri libere c. Preuri controlate d. Preuri mixte Preurile cu o component sub control administrativ se numesc: a. Preuri relative b. Preuri libere c. Preuri controlate d. Preuri mixte Sunt considerate msuri de intervenie direct a statului n formarea preurilor: a. Impunerea de taxe i impozite comerciale b. Blocarea preului unor produse c. Contingentarea livrrilor la export d. Subvenile acordate productorilor Sunt considerate msuri de intervenie direct a statului n formarea preurilor: a. Impunerea de taxe i impozite comerciale b. Subvenile acordate productorilor c. Cumprarea i stocarea produselor de ctre stat d. Stabilirea de preuri minime de vnzare la unele produse Sunt considerate msuri de intervenie indirect a statului n formarea preurilor: a. Stabilirea preurilor unice de vnzare de ctre stat b. Blocarea preului unor produse c. Stabilirea de preuri minime de vnzare la unele produse d. Subvenile acordate productorilor Interventia statului asupra preturilor nu este necesara pentru: a. Asigurarea stabilitatii economice b. Prevenirea si atenuarea unor dificultati economice c. Inlaturarea tendintelor monopoliste d. Cresterea productivitatii muncii In teoria marginala, pretul unui produs este determinat de: a. Venitul marginal al cumparatorilor b. Utilitatea marginala a produsului c. Costul marginal de fabricatie d. a si c O piata tip oligopolist se caracterizeaza prin : a. numr mare de ofertanti si cumparatori b. putini ofertanti si cumparatori c. putini ofertanti si multi cumparatori d. multi ofertanti si putini cumparatori O piata tip oligopson se caracterizeaza prin: a. numr mare de ofertanti si cumparatori b. putini ofertanti si cumparatori c. multi ofertanti si putini cumparatori d. multi cumparatori si putini ofertanti O piata tip oligopol bilateral se caracterizeaza prin: a. numr mare de ofertanti si cumparatori b. putini ofertanti si cumparatori

c.

putini ofertanti si multi cumparatori

d. multi ofertanti si putini cumparatori

77. Piata timbrelor este de tipul: a. atomizata b. oligopol c. monopol bilateral d. monopol 78. Cartelul este o structura organizatorica specifica pietelor de tip: a. atomizate b. oligopol c. oligopson d. monopol 79. n viziunea lui Adam Smith, piaa cu concuren pur i perfect ndeplinete condiiile a. Atomicitate b. Diversitate produse c. Diversitate concurenta d. Ecologizarea produselor 80. Piata cu concurenta pura si perfecta presupune: a. Diversitatea concurentei b. Omogenitatea produselor c. Implicarea statului d. Ecologizarea produselor 81. Diagrama panzei de paianjen este un model teoretic de explicare a: a. Aparitiei dezechilibrului cerere-oferta b. Reechilibrare a cererii si ofertei c. Scaderii tranzactiilor pe o piata d. Nu se refera la pia 82. Pe piaa cu concuren pur i perfect, echilibrul poate fi: a. Stabil b. Major c. Sczut d. Perfect 83. Conditia Kecp>Keop determina pe o piata dezechilibrata: a. Dezechilibru stabil b. Dezechilibru instabil c. Dezechilibru intretinut d. Nu determina dezechilibru ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------84. Oferta de munca a unei piete este data de : a. populatia disponibila b. totalitatea intreprinderilor c. guvern d. sindicate 85. In acceptiune internationala, prin populatie activa a unei tari, se intelege : a. totalitatea persoanelor unei tari b. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca c. totalitatea persoanelor care lucreaza d. totalitatea persoanelor apte de munca 86. In acceptiune internationala, prin populatie disponibila a unei tari, se intelege : a. totalitatea persoanelor unei tari b. totalitatea persoanelor care muncesc sau cauta un loc de munca c. totalitatea persoanelor care lucreaza d. totalitatea persoanelor apte de munca 87. Oferta pe piata muncii este influentata direct de: a. Gradul de substitutie al muncii cu capitalul b. Ponderea costurilor salariale in costul total al societatii c. Utilitatea muncii in viata individului d. Reglementarile Codului Muncii 88. Oferta pe piata muncii este influentata direct de: a. Marimea salariului b. Cererea pentru produsul realizat prin utilizarea fortei de munca c. Ponderea costurilor salariale in costul total al societatii d. Nivelul de substitutie al muncii cu capitalul 89. Cererea pe piata muncii este influentata direct de:

a. Utilitatea muncii in viata individului b. Dificultatea muncii c. Stabilitatea locului de munca d. Ponderea costurilor salariale in costul total al societati 90. Cererea pe piata muncii este influentata direct de: a. Utilitatea muncii in viata individului b. Dificultatea muncii c. Stabilitatea locului de munca d. Cererea pentru produsul realizat prin utilizarea fortei de munca 91. Atipicitatea curbei ofertei de munca peste un anumit nivel al salariului se explica prin: a. Efectul de venit b. Efectul de substitutie c. Rigiditatea ofertei d. Elasticitatea cererii 92. Conform BIM, somerul este persoana care : a. nu munceste b. nu munceste dar cauta un loc de munca c. nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa inceapa munca in 15 zile d. nu munceste, este apt de munca , cauta un loc de munca si este dispus sa lucreze conform pregatirii profesionale 93. Situatia peroanelor care nu lucreaza ca urmare a utilitatii reduse a muncii, este cunoscuta sub numele de : a. omaj natural b. omaj tranzitoriu c. omaj tehnologic d. omaj tehnic 94. Situatia in care, intr-o intreprindere, exista excedent de munca salariata fata de necesar, remunerata inferior, este numita : a. somaj tehnic b. somaj structural c. somaj tranzitoriu d. somaj ascuns 95. Situatia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurarii profesiei, este numita : a. somaj tehnic b. somaj structural c. somaj tranzitoriu d. somaj ascuns 96. Situatia in care somajul se datoreaza stocurilor nevandute de produse se numeste: a. somaj tehnic b. somaj structural c. somaj tranzitoriu d. somaj ascuns 97. Compensatiile acordate persoanelor disponibilizate sunt recunoscute ca: a. Latura activa a ajutorului de somaj b. Latura pasiva a ajutorului de somaj c. Stimulatoare pentru reducerea somajului d. Stimulatoare pentru reconversia profesionala a somerilor 98. Automatizarea proceselor de productie genereaza: a. omaj natural b. omaj tranzitoriu c. omaj tehnologic d. omaj tehnic 99. Reducerea temporar a activitii la o ntreprindere ca urmare a lipsei cererii pentru produsele sale, conduce la : a. omaj natural b. omaj tranzitoriu c. omaj tehnologic d. omaj tehnic 100. Cursurile gratuite de recalificare pentru omeri sunt recunoscute ca: a. Latura activa a ajutorului de somaj b. Latura pasiva a ajutorului de somaj c. Nu sunt recunoscute dect dac sunt organizate de stat d. Pregtire post-universitar 101.Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la : a. creterea somajului b. reducerea somajului c. nu influenteaza somajul d. descurajeaza munca 102.Sporirea preturilor la bunurile de lux contribuie la:

a. creterea somajului b. reducerea somajului c. nu influenteaza somajul d. descurajeaza munca 103.Reprezinta tendine mondiale pe piaa muncii: a. Scderea mobilitii ofertei b. Restrngerea pieei n zone economice bogate c. Offshoring-ul i outsourching-ul d. Scderea ofertei ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------104. Masa monetara a unei tari, reprezinta : a. totalitatea banilor existenti pe piata si a conturilor operabile prin cec-uri b. totalitatea disponibilitatilor banesti aflate in circulatie c. totalitatea disponibilitatilor banesti si instrumentelor banesti aflate in circulatie d. totalitatea titlurilor de valoare aflate pe piata 105.Este o atributiune specifica bancilor centrale: a. Creditarea institutiilor publice b. Emisiunea monetara c. Acordarea imprumuturilor guvernamentale d. Creditarea bancilor comerciale 106. Mecanismul de multiplicare monetara este modul de majorare al masei monetare prin intermediul: a. Bancilor centrale b. Bancilor comerciale c. a si b d. Nu este un mod de majorare al masei monetare 107.Pe piaa monetar, populaia depuntoare are calitatea de: a. Creditor b. Debitor c. Intermediar d. Cumprtor 108. Nu este un factor al cererii de moneda: a. Volumul total al schimburilor de produse b. Marimea creditului de consum al populatiei c. Inclinatia spre lichiditate a populatiei d. Nivelul ratei valutare de schimb 109.Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile centrale se numeste: a. Buy-back b. Scont c. Rescont d. Leasing 110.Decontarea, inainte de scadenta, a efectelor de plata la bancile comerciale se numeste: a. Buy-back b. Scont c. Rescont d. Leasing 111.Nu este un instrument de politica monetara al bancilor centrale: a. Manevrarea taxei de rescont b. Manevrarea masei monetare c. Manevrarea ratelor minime de rezerva ale bancilor comerciale d. Manevrarea ratelor de refinantare bancara 112.Nu este o masura de politica a banilor ieftini a bancilor centrale: a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale b. Reducerea taxei de rescont c. Reducerea ratei minime a rezervelor bancilor comerciale d. Reducerea volumului de investitii publice 113.Nu este o masura de politica a banilor scumpi a bancilor centrale: a. Cumpararea de titluri financiare ale bancilor comerciale b. Cresterea taxei de rescont c. Cresterea ratei minime a rezervelor bancilor comerciale d. Cresterea volumului de investitii publice 114.Capacitatea de achitare a datoriilor la termen se muneste: a. Solvabilitate b. Lichiditate c. Rentabilitate d. Onorabilitate

115.Inflatia este: a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piata b. Cresterea preturilor pe piata c. Devalorizarea monedei nationale d. Scaderea puterii de cumparare a banilor 116.Inflatia prin moneda este rodul: a. Cresterii cererii de bunuri pe piata b. Cresterii costurilor de fabricatie c. Suplimentarii masei monetare d. Cresterii consumului 117.Inflatia prin cerere este rodul: a. Cresterii cererii de bunuri pe piata b. Cresterii costurilor de fabricatie c. Suplimentarii masei monetare d. Cresterii consumului 118.Inflatia prin costuri este rodul: a. Cresterii cererii de bunuri pe piata b. Cresterii costurilor de fabricatie c. Suplimentarii masei monetare d. Cresterii consumului 119.Indicatorul preturilor de consum IPC masoara : a. creterea preturilor medii ale produselor b. marimea valorii medii a preturilor de consum c. inflatia d. cresterea economica 120.Stagflatia este caracterizata prin: a. Inflatie rapida si scaderea productiei b. Inflatie rapida si crestere zero c. Inflatie moderata si usoara crestere d. Inflatie si crestere zero 121.Conceptul de crestere inflationista se refera la : a. crestere PIB peste cea a IPC b. crestere PIB si stagnare IPC c. scadere PIB si crestere IPC d. crestere PIB dar mai mica dect a IPC 122.Conceptul de crestere neinflationista se refera la : a. crestere PIB peste cea a IPC b. crestere PIB si stagnare IPC c. scadere PIB si crestere IPC d. crestere PIB dar mai mica dect a IPC 123.Este considerat un efect benefic al inflatiei reduse: a. Cresterea preturilor b. Descurajarea investitiilor c. Reducerea stocurilor d. Cresterea oscilatiilor pietei valutare 124.Este considerat un efect negativ al inflatiei mari: a. Cresterea preturilor b. Eliminarea agentilor economici necompetitivi de pe piata c. Reducerea stocurilor d. Favorizarea debitorilor in dauna creditorilor 125. Majorarea pensilor poate genera inflaie de tipul: a. prin moned b. prin cerere c. prin costuri d. nu influeneaz inflaia 126.Masura guvernului de majorare a salarilor la personalul bugetar, poate genera inflaie de tipul: a. prin moned b. prin cerere c. prin costuri d. nu influeneaz inflaia 127.Reducerea dobanzilor la credite poate genera inflaie de tipul: a. prin moned b. prin cerere c. prin costuri d. nu influeneaz inflaia 128.Specific operatiunii de creditare este:

Dobanda Garantia debitorului Clauza de preemtiune Clauza penala 129. Garantia prin titluri de valoare lasate la creditor se numeste : a. garantie ipotecara b. amanet sau gaj c. garantie lombarda d. garantie imobiliara 130.Garantia prin active lasate la creditor se numeste : a. garantie ipotecara b. amanet sau gaj c. garantie lombarda d. garantie imobiliara 131.Un credit acordat pe o perioada de 5 ani este un credit pe termen: a. Scurt b. Mediu c. Lung d. La vedere 132.Nu este un principiu de creditare bancara: a. Bonitatea b. Garantia c. Dobanda d. Prudenta 133.Strategia a la hausse cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte): a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung b. Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt c. Credite pe termen cat mai lung d. Credite pe termen cat mai scurt 134.Strategia a la baisse cand se asteapta o crestere a dobanzilor presupune (doua variante corecte): a. Plasamente in depozite pe termen cat mai lung b. Plasamente in depozite pe termen cat mai scurt c. Credite pe termen cat mai lung d. Credite pe termen cat mai scurt ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------135.Pe piata de capital, investitorul este exponentul: a. Cererii de capital b. Ofertei de capital c. a si b d. Nu este specific pietei de capital 136.Pe piata de capital, emitentul este exponentul: a. Cererii de capital b. Ofertei de capital c. a si b d. Nu este specific pietei de capital 137.Pe piata de capital, intermediarul este exponentul: a. Cererii de capital b. Ofertei de capital c. a si b d. Nu este specific pietei de capital 138. Beneficiul investitorilor strategici pe piaa de capital se numete: a. dobnd b. garanie c. bonificaie d. dividend 139.Nu este o trasatura specifica pietelor de capital: a. Negociabilitatea tranzactiilor b. Gradul relativ mare de risc, dar si de castig c. Prezenta intermediarilor d. Pozitia riscului exclusiv la cumparator 140. Actiunile sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice

a. b. c. d.

141.Prima de emisiune a actiunilor reprezinta: a. Sporul de pret la vanzarea la investitor b. Sporul de pret la reevaluare c. Sporul de pret la prima vanzare d. Sporul de pret la revanzarea actiunilor 142.Actiunile ordinare confera detinatorilor: a. Drept de vot b. Drept de dividend c. a si b d. Dobanda anticipata 143. Actiunile preferentiale confera detinatorilor: a. Drept de vot b. Drept de dividend c. a si b d. Dobanda anticipata 144.Obligatiunile confera detinatorilor: a. Drept de vot b. Drept de dividend c. a si b d. Dobanda anticipata 145.Obligatiunile sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 146.Obligatiunile sunt: a. aciuni ale statului b. titluri de valoare pe termen scurt c. instrumente de creditare pe termen lung d. obligatii ale Bncii Centrale 147.Drepturile de subscriere sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 148.Contractele sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 149.Tranzactiile pe indici sunt titluri de valoare: a. Primare b. Secundare c. Derivate d. Sintetice 150.Sunt fractiuni de capital social a. Actiunile b. Obligatiunile c. Contractele future d. Contractele option 151.Sunt instrumente de credit pe termen lung a. Actiunile b. Obligatiunile c. Contractele future d. Contractele option 152. Permit actionarilor vechi exercitarea dreptului de preemtiune a. Actiunile b. Obligatiunile c. Drepturile de subscriere d. Contractele option 153.Sunt titluri ce ofera facilitati la cumpararea de actiuni: a. Obligatiunile b. Drepturile de subscriere c. Warante d. Contractele option 154.Au durata nelimitata de valabilitate:

Actiunile Obligatiunile Drepturile de subscriere Warante 155. Piata OTC este considerata: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu este piata de capital 156.Bursele fac parte din: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu este piata de capital 157.Emitentii efectueaza tranzactii pe: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu fac tranzactii pe piata de capital 158.Investitorii efectueaza tranzactii pe: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu fac tranzactii pe piata de capital 159.Intermediarii efectueaza tranzactii pe: a. Piata primara de capital b. Piata secundara de capital c. a si b d. Nu fac tranzactii pe piata de capital 160.Investitorul care detine peste 51% din portofoliul de actiuni al unei societati deschise este considerat: a. Investitor de portofoliu b. Investitor speculativ c. Investitor strategic d. Investitor major 161.Investitorul care detine actiuni cu scopul investirii avantajoase a capitalului disponibil este considerat: a. Investitor de portofoliu b. Investitor speculativ c. Investitor strategic d. Investitor major 162.Investitorul care urmareste obtinerea de venituri din variatiile de pret ale titlurilor tranzactionate este considerat: a. Investitor de portofoliu b. Investitor speculativ c. Investitor strategic d. Investitor major 163.Beneficiul investitorilor strategici pe piaa de capital se numete: a. dobnd b. garanie c. bonificaie d. dividend 164.Prin deschiderea unei societati private pe actiuni se intelege: a. Cumpararea actiunilor de catre stat b. Vanzarea actiunilor pe piata de capital c. Infiintarea unei societati noi pe actiuni d. Transformarea unei SRL intr-o societate pe actiuni 165.Nu este un avantaj al deschiderii unei societati pe actiuni: a. Capitalizarea fara dobanda b. Capitalizare fara risc direct asumat c. Cresterea prestigiului societatii d. Cresterea beneficiului actionarilor 166.Nu este un dezavantaj al deschiderii unei societati pe actiuni: a. Sporirea numarului de actionari b. Limitarea libertatii de actiune a conducerii c. Pierderea intimitatii afacerii d. Pierderea controlului afacerii de catre actionarii fondatori 167.Este specific burselor: a. Tranzactionarea actiunilor societatilor comerciale pe actiuni

a. b. c. d.

b. Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici c. Accesul limitat la tranzactii pentru anumiti operatori si anumite titluri d. Negociabilitatea tranzactiilor 168.Este specific pietelor OTC: a. Tranzactionarea actiunilor societatilor comerciale pe actiuni b. Tranzactionarea inclusiv a actiunilor unor societati mai mici c. Accesul limitat la tranzactii pentru anumiti operatori si anumite titluri d. Negociabilitatea tranzactiilor ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------169. Nu este o componenta a cererii agregate: a. Cererea de consum (public si privat) b. Cererea pentru investitii c. Cererea de capital (Exportul net) d. Cererea de forta de munca 170.Exportul net de capital reprezinta: a. Capitalul externalizat de societatile straine b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat (exporturi de produse) c. Totalul creditelor externe contractate d. Totalul creditelor externe acordate 171.Starea de dezechilibru a cererii agregate inflationiste se caracterizeaza prin: a. Deficit bugetar b. Balanta externa excedentara c. Credite externe acordate d. Stocuri mari de produse 172. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune: a. Stimulente pentru cresterea productiei b. Stimulente pentru cresterea investitiilor c. Reducerea cheltuielilor in economie d. Stimularea consumului 173.Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune: a. Controlul strict al cheltuielilor in economie b. Stimulente pentru cresterea productiei c. Cresterea indemnizatiei de somaj d. Cresterea dobanzilor la credite 174.Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: a. Exporturile b. Cheltuielile publice c. Economiile d. Investitiile straine 175. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: a. Exporturile b. Impozitele si taxele c. Cheltuielile publice d. Investitiile straine 176.Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice: a. Exporturile b. Cheltuielile publice c. Investitiile straine d. Importurile 177.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: a. Economiile b. Exporturile c. Importurile d. Taxele si impozitele 178.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: a. Economiile b. Importurile c. Investitiile d. Taxele si impozitele 179.Sunt injectii in fluxurile macroeconomice: a. Economiile b. Importurile c. Taxele si impozitele d. Cheltuielile publice 180. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de pia:

a. Realizarea echilibrului cerere-ofert b. Ocuparea deplin a forei de munc c. Exportul de for de munc excedentar d. Asigurarea unei balane externe echilibrate 181.Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia: a. Realizarea echilibrului cerere-ofert b. Asigurarea unei balane externe echilibrate c. Asigurarea necesarului de moded al economiei d. Conservarea resurselor proprii 182.Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia: a. Valorificarea superioar a resurselor interne proprii b. Asigurarea unei balane externe echilibrate c. Asigurarea necesarului de moded al economiei d. Asigurarea funciilor fiscale i bugetare ale economiei 183.Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice ale statelor cu economie de pia: a. Realizarea echilibrului cerere-ofert b. Ocuparea deplin a forei de munc c. Asigurarea necesarului de moded al economiei d. Valorificarea superioar a resurselor interne proprii 184.Realizrile brute ale companiilor romneti n exteriorul rii sunt incluse n indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 185.Realizrile brute ale companiilor romneti pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 186. Realizrile nete ale companiilor romneti n exteriorul rii sunt incluse n indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 187.Realizrile nete ale companiilor romneti sunt incluse n indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNN d. VN 188.Realizrile brute ale companiilor strine pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 189.Realizrile nete ale companiilor strine pe teritoriul rii noastre sunt incluse n indicatorul: a. PIB b. PIN c. PNB d. PNN 190.Atributul naional al indicatorilor macroeconomici (PNB, PNN, VN) indic deducerea din valorile brute a: a. Taxelor i impozitelor datorate statului b. Valorii produselor intermediare c. Amortizrii capitalului fix d. Valorii importurilor realizate 191.Atributul intern al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se refer la: a. Apartenena naional a companiilor incluse n calcul b. Apartenena teritorial a zonei la cre se refer indicatorul c. Apartenena la Uniunea European a destinaiei produselor d. Nivelul de integrare intern al produselor 192.Economia Romniei se caracterizeaz prin urmtoarele relaii ntre indicatori macroeconomici (dou rspunsuri corecte): a. PIB<PNB b. PIB>PNB c. PIB>VN d. PIB<VN 193.Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indic o pia intern cu: a. Exces de cerere

b. Exces de oferta c. Exces de concuren d. Exces de tensiuni interne 194.Absorbia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indic o pia intern cu: a. Exces de cerere b. Exces de oferta c. Exces de concuren d. Exces de tensiuni interne 195.Consumul reprezint: a. Cheltuieli ale gospodriilor b. Cheltuieli ale firmelor c. Cheltuieli ale statului d. Pri ale venitului, necheltuite 196.Economiile reprezint: a. Cheltuieli ale gospodriilor b. Cheltuieli ale firmelor c. Cheltuieli ale statului d. Pri ale venitului, necheltuite 197.Investiiile reprezint: a. Cheltuieli ale gospodriilor b. Cheltuieli ale firmelor c. Cheltuieli ale statului d. Pri ale venitului, necheltuite 198.Ipoteza venitului absolut arat un nivel de consum dependent de: a. Nivelul de trai al populaiei b. Cultura i stilul de via c. Nivelul venitului disponibil d. Nivelul ofertei de produse 199.Conform teoriei venitului absolut: a. Consumul crete n aceiai msur cu venitul disponibil b. Consumul crete mai rapid dect venitul diaponibil c. Consumul crete mai lent dect venitul disponibil d. Consumul scade pe msura creterii venitului disponibil 200.Conform teoriei venitului absolut, nclinaia marginal spre consum: a. Crete n aceiai msur cu venitul disponibil b. Crete mai rapid dect venitul diaponibil c. Crete mai lent dect venitul disponibil d. Scade pe msura creterii venitului disponibil ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------201.Cererea agregat este mai mic dect oferta agregat n perioadele de: a. Criz b. Avnt c. Boom d. Depresiune 202.Cererea agregat este mai mare dect oferta agregat n perioadele de: a. Criz b. Avnt c. Boom d. Depresiune 203.Cererea agregat este echilibrat de oferta agregat n perioadele de: a. Criz b. Avnt c. Boom d. Depresiune 204.Cererea agregat este n scdere n perioadele de: a. Criz b. Avnt c. Boom d. Depresiune 205.Ciclurile economice determinate de decizii economice i politice sunt de regul: a. ntmpltoare b. Scurte c. Medii d. Lungi 206.Ciclurile economice determinate de variaia stocurilor i a inflaiei sunt de regul:

a. ntmpltoare b. Scurte c. Medii d. Lungi 207.Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producie sunt de regul: a. ntmpltoare b. Scurte c. Medii d. Lungi 208.Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al investiiilor sunt de regul: a. ntmpltoare b. Scurte c. Medii d. Lungi 209.Nu este un factor de cretere economic: a. Creterea ofertei de for de munc b. Creterea ofertei de capital c. Creterea randamentului factorilor de producie d. Creterea inflaiei 210.Este un factor de dezvoltare economic: a. Creterea ofertei de for de munc b. mbuntirea infrastructurii economice c. Creterea ofertei de capital d. mbuntirea randamentului factorilor de producie ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------211.Situaia n care o ar realizeaz cele mai multe produse n condiii superioare celorlalte ri se numete: a. Avantaj abolut b. Avantaj relativ c. Avantaj competitiv d. Avantaj comparativ 212.Situaia n care o ar realizeaz un produs n condiii superioare altei ri se numete: a. Avantaj abolut b. Avantaj relativ c. Avantaj competitiv d. Avantaj comparativ 213.Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determin nivelul exporturilor de cel al: a. Importurilor b. Tranzaciilor grupului economic aparintor c. Costurilor de fabricaie d. Nivelului de trai al populaiei 214.Nu este factor determinant n relaiile internaionale: a. Nivelul de dezvoltare economic i de specializare n producie b. Orientarea politic a conducerii c. Evoluia preurilor internaionale d. Apartenena la un anumit grup economic 215.Nu este factor determinant n relaiile internaionale: a. Nivelul de dezvoltare economic i de specializare n producie b. Nivelul de concuren economic c. Diviziunea internaional a muncii d. Apartenena la un anumit grup economic 216.Nu este factor determinant n relaiile internaionale: a. Nivelul de dezvoltare economic i de specializare n producie b. Schimbrile politice la nivel mondial c. Situaia de criz economic internaional d. Apartenena la un anumit grup economic 217.Nu este un principiu de eficientizare a relatiilor internationale: a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor b. Definirea identitatii economiei nationale c. Determinarea grupului economic cel mai accesibil d. Deschiderea controlata a economiilor nationale 218.Conform P.F. Drucker, nu este o tendinta in economia mondiala: a. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale b. Separarea productiei de forta de munca c. Diminuarea rolului capitalului uman d. Inlocuirea comertului cu produse de cel cu capital

219.Este o consecinta a tendintelor actuale in economia mondiala: a. Cresterea ponderii materiilor prime in produsele manufacturate b. Cresterea costurilor de productie c. Cresterea mobilitatii fortei de munca d. Diminuarea fluxurilor de capital 220.Este considerata tendinta actuala in comertul international: a. Scaderea exporturilor mondiale b. Globalizarea exporturilor c. Specializarea pe cateva domenii a comertului international d. Scaderea ponderii tarilor dezvoltate in comertul mondial 221.Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale: a. Eficienta superioara a exportului de stiinta fata de cel de produse b. Eficienta in scadere a comertului Invizibil c. Eficienta in crestere a fortei de munca necalificata d. Eficienta in crestere a potentialului natural 222.Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate barierele economice dintre state dar se pastreaza restrictiile nationale fata de statele ne-membre, poarta denumirea de: a. Zona a liberului schimb b. Uniune vamala c. Piata comuna d. Uniune economica 223.Gradul de integrare europeana in care se utilizeaza un sistem comun de taxe in raport cu statele ne-membre, poarta denumirea de: a. Zona a liberului schimb b. Uniune vamala c. Piata comuna d. Uniune economica 224.Gradul de integrare europeana in care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a fortei de munca si a capitalurilor intre statele membre, poarta denumirea de: a. Zona a liberului schimb b. Uniune vamala c. Piata comuna d. Uniune economica 225.Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele membre, poarta denumirea de: a. Zona a liberului schimb b. Uniune vamala c. Piata comuna d. Uniune economica CADRU DIDACTIC dr. ing. ec. BOIAN NICOLAE