FROM THE MIDDLE OR\F ROMANNAA TO THE MIDDLE OF KOREA Lucrarea de fata are ca scop realizarea unui sejur

turistic in oreea de !ud" o tara #ult $isata de catre foarte #ulti turisti insa nu #ulti se si incu#eta sa plece sa o $iziteze" in #are parte datorita distantei " a %anilor sau a lipsei de infor#atii asupra zonei&In aceasta lucrare $o# inecrca sa $a pune# la curent cu principalele lucruri ce tre%uie stiute despre aceatsa tara" #odalitati de cazare" de transport precu# si ali#entatia " care este e'tre# de putin cunoscuta europenilor& Dae(an)Min*u*+,n coreean-. Date eseniale despre Coreea de Sud: Denumirea oficial:Repu%lica oreea Capitala:!eul+9<<<)7<"6 #ilioane loc&. im!a oficial:coreeana "oneda naional:7 Eon+F.G7<< c(on Etnii:coreean- 6BH"c(inez-"#on/olSuprafaa:6B&IBI *#J #opulaia$%&&'(:IK&I<<&<<< loc& adic- IC7 loc& pe *#J Di)i*iuni administrati)e:6 pro$incii 2i K ora2e cu statut special Reli+ii:%udist- 8;H" cre2tin- 9BH"confucianist7;H"s(a#anist-" (undo K5o Or+ani*area statal:repu%lic-"re/i# parla#enatar" pre2edinte ales prin $ot direct ,iua naional: 7; au/ust

oreea de !ud ocup- partea sudic- a peninsulei oreea ,n Asia de Est&Ea ,#parte sin/ura /rani0- de pe uscat cu oreea de Nord" cu care a fost unit- politic ,ntr)n sin/ur stat p1n- la sf1r2itul celui de Al Doilea R-z%oi Mondial& oreea are o istorie lun/- 2i o cultur- aproape identic- cu cea c(inez- 2i japonez-& Nu#ele de 3 oreea4 pro$ine dela cu$1ntul 3Kor5o4" dinastia care controla peninsula din 678 p1n- ,n 7869&:n ur#a R-z%oiului oreean+76;<)76;8." a#1ndou- statele au ,nceput s-)2i reconstruiasc- econo#ia= oreea de !ud a pri$it ,nspre e'terior pe c1nd oreea de Nord" una dintre cele #ai izolate societ-0i din lu#e" a concentrat o econo#ie proprie" f-r- ajutor din str-in-tate& GEOGRAFIE I RESURSE oreea de !ud ocup- o zon- "predo#inant #untoas- "cu o l-0i#e ,n jur de de 89< *#&>eninsula este ,nconjurat- de Marea ?al%en-"la $est" 2i de Marea @aponiei la estA lun/i#ea total- a 0-r#urilor este de B&C<< *#& oasta de $est 2i cea de sud sunt nere/ulate 2i sunt ,#prej#uite de peste 8&<<< de insule"#ajoritatea #ici 2i nelocuite& ea #ai #are este Insula (eju+Duelpart." situat- la sud de

!tr1#toarea oreean- la o distan0- de 79< *#& Doar 9<H din suprafa0a peninsulei este ocupat- de c1#pii potri$ite pentru a2ez-ri o#ene2ti 2i a/ricultur- dar #ajoritatea popula0iei este concentrat- de)a lun/ul 0-r#urilor 2i $-ilor din partea de $est&:n est #un0ii for#eaz- un 2ir ,n/ust cu pu0ine zone locuite"pe c1nd ,n $est se /-sesc cele #ai %o/ate terenuri culti$ate&Mun0ii TLae%ae* for#eaz- 3coloana $erte%ral-4 a peninsulei oreea",ntind1ndu)se de la Fonsan ,n oreea de Nord p1n- aproape de >usan ,n oreea de !ud pe coasta sud)estic-&:n sud se afl- 2irul de #un0i !o%ae*" care se e'tinde de la nord)est la sud)$est atin/1nd ,n-l0i#ea de 7&67; #)$f& (ii& el #ai ,nalt $1rf din oreea de !ud este Mf& Halla)san+7&6;< #. pe Insula (eju& Soluri ele #ai %une soluri pentru a/ricultur- ale oreei de !ud sunt alu$iale 2i se /-sesc de)a lun/ul $-ilor 2i coastelor& u toate acestea"solurile par a fi",n /eneral"nefertile 2i nisipoase necesit1nd #ultfertilizare&!olurile din #un0i sunt #ajoritatea nefertile potri$ite nu#ai pentru te(nica 3slas()and) %urn4+taie 2i arde.& Clima li#atul oreei de !ud este continental dar 2i #usonic&:n ti#pul iernii"%at $1nturi din interiorul Asiei& oreea de !ud are ierni #ai %l1nde 2i #ai scurte dec1t ,n nord" cu te#peratura #edie ,n luna ianuarie la !eul de N;O &:n ti#pul $erii %ate #usonul de sud&Te#peratura #edie ,n iulie este de 9CO pe toat- peninsula e'cept1nd zonele #untoase&>recipita0iile #edii anuale sunt #ai #ari ,n sud" adic7&;9; ## pe an& ele #ai #ari precipita0ii se ,nre/istreaz- ,n lunile $erii& -idro+rafia.flora /i fauna R1urile din oreea de !ud sunt scurte 2i repezi&Ele sunt folosite #ult pentru iri/a0ii 2i pentru crearea (idroelectricit-0ii dar au o $aloare li#itat- pentru na$i/a0ie& ele #ai i#portante r1uri sunt=Taedon/"Han 2i Ku# ,n partea central- a 0-rii 2i Na*ton/ ,n sud)est& >-duri de conifere"incluz1nd pinul"%radul"laricele 2i #olidul cresc ,n nord 2i ,n sud&>-duri de pin predo#in- ,n zonele #ai calde&Ani#ale s-l%atice cu# ar fi=lupi"ur2i"leoparzi 2i ti/rii se /-sesc rar ,n zonele ,nalte din nordul 0-rii& Resurse oreea de !ud este ,nzestrat- cu #ulte resurse #inerale=c-r%uni"fier"ar/int"aur"cupru"plu#% Eolfra# 2i /rafit&Di$iziunea politic- a oreei a l-sat #ajoritatea resurselor de c-r%uni 2i de #etale" ca 2i #ajoritaea p-durilor 2i puterea (idroelectric- ,n oreea de Nord& oreea de !ud"pe de alt- parte posed- cele #ai %une terenuri fa$ora%ile a/riculturii 2i o #are for0- de #unc-& un+imea rmurilor:012%3 4m Specii de animale ameninate cu dispariia:5% specii 6eren ara!il:0%7 6eren iri+at:%31839 4m: #O#U A;IA oreenii sunt oa#eni de o etnie #on/ol-"deoarece #on/olii sunt oa#enii cu care au ,#p-r0it o istorie"o li#%- 2i o cultur- co#un- p1n- ,n secolul MII e&n&"c1nd peninsula a fost pentru pri#a datunificat-&Li#%a oficial- a oreei de !ud la fel ca 2i cea a oreei de Nord este coreeana"care se presupune c- s)a dez$oltat dintr)o ori/ine Tun/usic- cu #ii de ani ,n ur#-"c(iar dac- #ulte cu$inte au fost ,#pru#utate din li#%ile japonez- 2i c(inez-&Alfa%etul coreean"nu#it (an/ul"s)a dez$oltat ,n jurul

secolului al PM)lea fiind recunoscut ca pri#ul alfa%et fonetic din Asia de Est& Majoritatea sud)coreenilor au reli/ie %udist- 2i confucianist-"ulti#a dintre ele fiind reli/ia oficial- a oreei de !ud din secolul al PIM)lea p1n- la ,nceputul secolului PP&:n jur de 9BH dintre sud) coreeni sunt cre2tini&Reli/ii i#portante #ai sunt s(a#anis#ul+credin0a ,n spirite. 2i o reli/ie"foarte cunoscut- ,n oreea de !ud"cu nu#ele de (undo K5o+nu#it- Ton/(a* p1n- ,n 76<;. care co#%inele#ente ale confucianis#ului"daois#ului+taois#ului. 2i %udis#ului& Demo+rafie >opula0ia oreei de !ud este de IK&I<<&<<< loc&+766B. fiind printre statele cu cea #are densitate din lu#e& 1#piile de)a lun/ul coastei de $est sunt cele #ai populate zone& (iar dac- sporul natural a sc-zut"rate popula0iei ur%ane a crescut& ele #ai #ari ora2e sunt=!eul +7<&6<<&<<< loc&.">usan +86<&<<<."Dae/u +9&8<<&<<<."Inc(Qn +7&C<<&<<<."KEan/ju+7&9<<&<<<. 2i Taejon +7&7<<&<<<.& Artele Mo2tenirea artistic- 2i cultural- a oreei a fost puternic influen0at- de)a lun/ul $eacurilor de contactul apropiat cu (ina&Rudis#ul"care a do#inat $ia0a coreean- din secolul MII p1n- ,n secolul PII"a influen0at artele&Multe te#ple %udiste"#-n-stiri"#or#inte sfinte"palate 2i alte opere de art- r-#1n ,nc- fiind #artorii realiz-rilor din Epoca de Aur 2i fiind $alora%ile ajut1nd la dez$oltarea turis#ului oreei de !ud&:n ti#pul dinastiei Kor5o au fost construite nu#eroase opere de art-&>o$e2tile populare"#uzica"poezia 2i teatrul" toate fac parte din tradi0ia %udist- 2i confucian-& Educaie.sntate /i turism Ele$ii ,ncep s- #ear/- la 2coal- de la $1rsta de K ani&Anul 2colar ,ncepe ,n #artie 2i se ter#in- ,n fe%ruarie&:n ceea ce pri$e2te s-n-tatea ser$iciile sunt foarte %une e'ist1nd #ul0i doctori speciali2ti&Si turis#ul este %ine dez$oltat principalele atrac0ii fiind=!eul) >alatul To*su">alatul K5on/%o*">alatul (an/do*"?r-dina !ecret-" apitol Ruildin/"?reat !out( ?ate"?reat East ?ate"Turnul !eul&Alte atrac0ii #ai sunt >arcul K5on/ju Tu#uli"!tar ToEer 2i Muzeul Na0ional K5on/ju&!atul de l1n/- !eul" !uEon este un #uzeu 3,n $ia0-4&Insula (eju 2i Muntele !oro* sunt de ase#enea frec$entate de turi2ti& #opulaia <n 09%9$estimat(:2&1=991999 #opulaia <n 0908$estimat(:891'991999 Rata natalitii:%5.%7 Rata mortalitii:5.37 #opulaie su! %8 ani:027 #opulaie cu )>rsta de 58 ani /i peste:57 Sperana de )ia:!r!ai?=9 ani femei?== ani Rata populaiei ur!ane:'%7 Rata anlfa!etismului:07 Uni)ersiti:%0=.din care mari sunt %8 #rofesori uni)ersitari:581999 Ele)i din uni)ersiti:%10991999

i!rrii pu!lice:099 Cri <n !i!lioteci:=19991999 Fi*icieni:821999 #aturi de spital:%'01099 Accesul la ap pota!il:'97 din totalul populaiei AC6I@I6A6EA ECOAO"ICB De la R-z%oiul oreean econo#ia oreei de !ud a fost relansat- cu ajutorul !&T&A& de la #ijlocul anilor LK< pri#ind 2i ajutorul @aponiei&Rata de cre2tere anual- a fost ,ntre CH 2i 7<H din anii LK< p1n,n anii LC<&:n 766K rata de cre2tere anual- a sc-zut"dar"cu toate acestea" oreea de !ud este printre statele %ine dez$oltate din lu#e& a 2i ,n @aponia /u$ernul 2i industria au a$ut un rol i#portant ,n dez$oltarea 0-rii& oreea de !ud este a III)a putere econo#ic- din Asia dup- @aponia 2i (ina& Fa!ricaii /i ener+ie >rodusele fa%ricate au un rol i#portant ,n e'porturile 0-rii&Industria din perioada post%elic- se concentra asupra fa%ric-rii ,nc-l0-#intelor 2i a produselor te'tile&Dar oreea de !ud a ajuns ast-zi o 0ar- %ine dez$oltat- concur1nd cu 0-ri ca @aponia ,n construc0ia de $apoare"auto#o%ile"ec(ipa#ente electroniceU &!eul este principalul centru industrial"fiind ur#at de >usan"Tlsan+auto#o%ile"construc0ii de $apoare"rafin-rii. 2i Voc(on+o0el"petroc(i#ice.&Multe #aterii pri#e naturale tre%uie i#portate& Dup- R-z%oiul oreean"Repu%lica oreea a ,nceput s- dez$olte 2i re0elele electrice"incluz1nd construirea de centrale ato#ice"care produc I<H din consu#ul de electricitate& A+ricultura.pescuitul /i sil)icultura :n jur de 97H este teren ara%ilAa/ricultura aduc1nd 7<H din $enitul na0ional&Orezul este principala plant- culti$at- $ara&?r1ul"orzul"poru#%ul"cartofii 2i cartofii dulci se planteaz- ,n sezonul uscat&>roduc0ia de orez a oreei de !ud"printre cele #ai #ari din lu#e este o%0inut- datorit- fertiliz-rii intensi$e"a iri/a0iilor"a #ecaniz-rii plus ,nc- un siste# puternic de cooperati$e&Ali#entele"incluz1nd carnea"sunt i#portate ,n cantit-0i #ari&!e #ai culti$-= soia"%u#%ac"tutun"/insen/ 2i se cresc porcine"caprine 2i $ier#i de #-tase&>e2tele"o parte tradi0ional- din dieta coreean-"se pescuie2te cel #ai #ult ,n Marea @aponiei&Din anii L;< produc0ia de pe2te a crescut se#nificati$" oreea de !ud fiind pe locul III+dup- @aponia 2i (ina. ,n Asia la produc0ia de pe2te&>-durile ocup- ,n jur de KKH din suprafa0a total- 0-rii&Defri2-ri intensi$e au ,nceput de cur1nd& Comunicaii /i transporturi >rincipala cale ferat- lea/- ora2ele !eul"Taejon"Tae/u 2i >usan&O a doua linie principal- ,ncep din !eul 2i continu- c-tre sud 2i apoi c-tre $est iar o a treia #er/e c-tre coasta de est&O #are re0ea de autostr-zi 2i alte c-i de transport au dus la un declin ,n ceea ce pri$e2te c-ile ferate&Dru#uri"c-i de #etrou 2i #ulte facilit-0i sporti$e au fost construite ,n prepararea @ocurilor Oli#pice din 76BB"care s)au 0inut la !eul&Lun/i#ea dru#urilor este de K&;;6 *# iar a c-ilor ferate este de CB&B88 *#&:n total sunt 77 #ari porturi 2i I #ari aeroporturi& !er$iciile %une nu lipsesc nici ,n co#unica0ii& oreea de !ud are 8 sta0ii Intelsat&>u%lica0iile zilnice din oreea de !ud sunt ,n jur de 7<<&E'ist- BI sta0ii de radio AM 2i ;8 de sta0ii FM Comerul (eia succesului oreei de !ud este co#er0ul e'terior"care a crescut enor# ,ncep1nd din anii

LK<& re2terea e'porturilor Repu%licii oreea a dus la suferin0a statelor $ecine"cauz- a crizei econo#ice de la sf1r2itul anului 766C&:n dece#%rie"acela2i an" F&M&I& a fost de acord s- ofere ;C #iliarde oreei de !ud pentru restructurarea econo#iei& oreea de !ud e'port-=te'tile"utilaje"na$e"produse electrote(nice"auto#o%ile"articole de cauciuc"conser$e de pe2te 2i por0elan" iar principalele produse i#portate sunt=petrol"produse petroc(i#ice"produse c(i#ice"#aterii pri#e"#a2ini 2i utilaje& COADUCEREA S6A6U UI onfor# onstitu0iei din 76BC"a 2asea"puterea le/islati$- ,i este atri%uit- Adun-rii Na0ionale iar cea e'ecuti$- pre2edintelui&>re2edintele dese#neaz- onsiliul de !tat+/u$ernul. condus de un pri#) #inistru&Ro( Tae Foo a fost ales pre2edinte ,n76BC" su% noua onstitu0ie&Acesta a ,nt-rit le/islatura 2i a i#pus neutralitatea ar#atei ,n politic-&Ro( Tae Foo a fost ur#at la putere ,n fe%ruarie 7668 de Ki# Voun/ !a#&:n #ijlocul crizei econo#ice din 766C liderul din opozi0ie Ki# Dae @un/ a c12ti/at ale/erile preziden0iale&El 2i)a preluat func0ia ,n 9; fe%ruarie 766B& #artide politice: )>artidul De#ocrat">artidul Li%eral De#ocrat">artidul Oa#enilor Tni0i ?#ulte alte partide #ai #ici Alte or+ani*aii non+u)ernamentale: ? onsiliul Na0ional oreean al Risericilor"Federa0ia Na0ional- a Asocia0ilor de !tuden0i"Federa0ia Na0ional- a Fer#ierilor"Asocia0ia Meteranilor oreeni"Federa0ia Na0ional- a o#ercian0ilor" oreea"una dintre cele #ai $ec(i na0iuni din lu#e"a fost unificat- pentru pri#a oar- ,n secolul MII e&n& &!tatul a fost ocupat de @aponia ,n 76<; fiind ane'at acesteia ,n 767<&:n ti#pul celui De Al II)lea R-z%oi Mondial" oreei i)a fost pro#is- independen0a ,n ur#a ,nfr1n/erii @aponiei&La sf1r2itul r-z%oiului oreea a fost di$izat- ,n dou- pe la paralela de 8BO latitudine nordic-&Trupele so$ietice au ocupat partea de la nord 2i for0ele a#ericane partea de sud&Eforturile de reunificare depuse ulterior au fost zadarnice&:n 76IC Na0iunile Tnite au acceptat or/anizarea de ale/eri pentru un nou /u$ern&Ale/erile au a$ut loc",n sud"2i pe data de 7; Au/ust 76IB ar#ata a#erican- s)a retras 2i Repu%lica oreea"cu !5n/#an R(ee pre2edinte"a fost procla#at-&>e 6 septe#%rie 76IB /u$ernul din oreea de Nord"controlat de co#uni2ti"a procla#at independen0a Repu%licii De#ocrate oreea ,n frunte cu Ki# II !un/& :n 76;<" oreea de Nord a in$adat sudul ,n pri#a faz- a R-z%oiului oreean dar !&T&A& a $enit repede ,n ajutorul sudului&:n 76;8 r-z%oiul s)a ter#inat f-r- rezultat"dar la /rani0- au ap-rut conflicte& E$eni#entele l)au o%li/at pe pre2edintele !5n/#an R(ee s-)2i dea de#isia&Noul pre2edinte" (an/ M5un"a fost ,nl-turat printr)o lo$itur- de stat care a adus pe ?eneralul >ar* (un/ la putere&>ar*"ales pre2edinte ,n 76K8"a f-cut #ulte s- readuc- prosperitatea econo#ic- a 0-rii&>rotestele i$ite ,#potri$a #odului autoritar de a conduce 0ara a dus la #ulte e2ecuri&A fost asasinat ,n 76C6 de 2eful A/en0iei entrale& (oi K5u Ha( a fost ales apoi pre2edinte& :n #ai 76B< au ap-rut iar-2i proteste",n ur#a c-rora pre2edintele a fost ,nl-turat&La pu0in ti#p un co#itet #ilitar condus de (un Doo HEan 2i)a asu#at puterea&O nou- onstitu0ie a fost apro%at- ,n Octo#%rie"2i (un a de$enit pre2edinte ,n 76B7&>artidul De#ocrat al @usti0iei+D@>. a pierdut locuri ,n ale/erile le/islati$e din 76B; 2i din iunie 76BC au iz%ucnit proteste #ai #ari ca ,n 76B<& Ro( Tae Foo"succesorul lui (un la conducerea D@>" a ajuns la o ,n0ele/ere cu liderii din opozi0ie Ki# Dae @un/ 2i Ki# Voun/ !a# ,n septe#%rie ,n pri$in0a unei noi onstitu0ii care pre$ede or/anizarea de ale/eri directe&Ro( a c12ti/at ale/erile ,n 9< dece#%rie 76BC cu 8CH din $oturi&El 2i)a

preluat func0ia pe 9; fe%ruarie 76BB&:n noie#%rie 76BB (un 2i)a cerut scuze pentru felul ,n care a condus&:n 766<s) a for#at partidul DL>"nu#it ,n 766; Noul >artid De#ocrat Li%eral"care a c12ti/at 7I6 locuri din cele 966 la ale/erile le/islati$e din #artie 7669&Ki# Voun/ !a# a c12ti/at ale/erile preziden0iale din dece#%rie 7669 2i 2i)a preluat func0ia ,n fe%ruarie 7668&:n octo#%rie 766I fo2tii conduc-tori au fost acuza0i& (un a fost e'ecutat ,n cele din ur#-& :n ur#a acestora pre2edintele a tre%uit s- reor/anizeze /u$ernul& >artidul s-u a r-#as tot ,n frunte 2i la al/erile parla#entare din 766K& :n fine"Ki# Dae @un/ a c12ti/at ale/erile din dece#%rie 766C 2i a tre%uit s- ,nfrunte criza econo#ic-& oreea de Nord 2i oreea de !ud au de$enit #e#%re ONT ,n 7667 2i au se#nat un tratat de pace ,n dece#%rie&Dar atacurile ,ntre ele au continuat& oreea de Nord a fost de acord s- poarte discu0ii cu oreea de !ud" (ina 2i !TA&Astfel au ,nceput ne/ocieri la ?ene$a ,n 6 dece#%rie 766C& Cucataria coreeana: In *iua de asta*i. !ucataria coreeana este caracteri*ata printr?o )arietate de mancaruri cu carne. peste. +atite cu le+ume )er*i1 Mai #ulte tipuri de ali#ente fer#entate si conser$ate cu# ar fi *i#c(i +$arza #urata picanta." jeot/al +fructe de #are pastrate in sare. sau doenjan/ +pasta fer#entata de soia. sunt cunoscute pentru /ustul specific si $aloarea lor nutriti$a& O trasatura reprezentati$a a #esei coreene este ca toate felurile de #ancare se ser$esc in acelasi ti#p& In #od traditional" nu#arul de #ancaruri care se /asesc la #asa $ariaza de la8 in cazul fa#iliilor #ai sarace si ajun/e la 79 pentru #e#%rii fa#iliei re/ale& !e %azeaza pe consu#ul de orez"le/u#e"taitei"tofu"peste"al/e si carne +pui"porc"$ita si caine.& Mancarea este asezonata predo#inant cu usturoi"/(i#%ir"sos de soia"ceapa $erde si ulei de susan"plus un dozaj atent de za(ar si otet de orez& In #ancarea coreeana"se#intele de susan sunt intotdeauna prajite inainte de a fi adau/ate in #ancare"pentru a li se intensifica aro#a& Din (ina si @aponia au adoptat principiul celor cinci /usturi)dulce"acru"iute"sarat si a#ar& >repararea #ancarurilor coreene consu#a #ult ti#p cu taiatul"feliatul si tocatul in/redientelor& >entru a#estecarea in/redientelor in #arinata "a %atutului oualor coreeni folosesc #ainile& a si in alte tari din Orientul Indepartat" cu# sunt (ina" T(ailanda si @aponia" coreenii se asaza in jurul unei #ase joase& Fiecare persoana are propriul $as pentru orez" in #od traditional fa%ricat din %ronz" de o%icei dotat cu capac& Retisoare lun/i" de le#n sau #etal" alaturi de lin/ura" sunt folosite ca taca#uri& Toate felurile unei #ese se ser$esc odata" #ai ales seara" cea #ai i#portanta #asa a zilei" unde sunt #ai #ulte feluri& O #asa si#pla" de fa#ilie" poate include" de e'e#plu" 9< de panc(an +/arnituri. continand o /a#a $ariata de na#uls +le/u#e crude" sau /atite rapid" asezonate." ni%les +cu# ar fi le/u#e uscate si cre$eti" peste sarat" al/e fripte." sosuri si *i#c(i +cel putin unul dintre acestea este esential" cel #ai %ine este ca trei dintre aceste I specialitati sa fie prezente.&

!upa este si ea un ele#ent esential al #esei" ca si jon +le/u#e ta$alite prin faina si ou ai apoi prajite.& Mai #ulte tipuri de peste" carne rosie si de pasare sunt ser$ite in cantitati #ici dupa standardul occidental& La aceasta #are $arietate de ali#ente" cantitatile #ari nu sunt necesare& >ranzul este o #asa #ai usoara" cu taitei sau orez a#estecate cu le/u#e" fasole sau alte %oa%e %o/ate in proteine& Micul dejun este" in #od traditional" la fel se co#ple' ca #asa de seara" dar in ulti#ul ti#p e'ista tendinta de a)l transfor#a intr)o #asa #ai usoara& (iar si asa" contine orez" supa si *i#c(i& In zonele ur%ane" #icul dejun in stil occidental a de$enit din ce in ce #ai popular& !or%itul z/o#otos in ti#pul #esei este considerat un se#n ca #ancarea este apreciata" iar un ra/ait sanatos la sfarsitul ei este un se#n ca oaspetele a #ancat din plin& Totusi" suflatul nasului la #asa este socotit o i#politete /ra$a& O #ic- incursiune ,n tipuri de %-uturi alcoolice ,n traditia coreana este oric1nd %ine$enit-& Daca acesti oa#eni cu o istorie %o/at- se #1ndresc ,n at1t de #ulte do#enii si #estesu/uri" #1nc-rurile au ,nceput s- fie preparate si e'portate ,n toat- lu#ea" europenii $or s- tr-iasc- la fel de #ult ca si coreenii si s- ai%- o s-n-tate de fier" prin ur#are tre%uie cercetate %-uturile acestei ci$ilizatii in$eti$e si de in$idiat& R-uturile traditionale coreene sunt fa%ricate din orez" cartofi dulci" cereale si aluat din #alt& !e clasific- ,n functie de puritate" cantitatea de alcool pe care ,l detin" daca este sau nu distilat si din ceea ce este fa%ricat& E'ist- ; #ari tipuri= 5a*ju +lic(ior pur rafinat" fer#entat din orez.soju +lic(ior distilat." ta*ju +lic(ior nerafinat fer#entat din cereale" /ros la aspect." $in din fructe si $inuri #edicinale f-cute din diferite se#inte si r-d-cini& Fiecare tip detine zeci de $ariet-ti& !oju)ter#enul $ine din c(inez-" s(aojiu si ,nsea#n- lic(ior ars&!oju are un /ust curat si neutru ceea ce)l face un %un aco#pania#ent la #1nc-rurile coreene& Oa#enii adesea spun c- /ustul ,i duce cu /1ndul la $od*- ,ns- soju co#ercializat ast-zi are un /ust #ai dulce si o sa$oare #ai putin a/resi$dec1t $od*a& A fost pri#a dat- distilat ,n oreea ,n anul 78<< si istoricii cred c- #on/olii au adus ,n oreea aceast- te(nic- >ersan-& A fost una dintre cele #ai populare %-uturi din oreea p1n- c1nd aceasta a fost ocupat- de @aponia si %-utura ,nlocuit- cu sa*e si %ere&!oju este foarte consu#at ,n oreea ,n parte pentru c- este foate ieftin& :n %aruri" clu%uri" sau %aruri cu *arao*e" %-utura co#andatde re/ul- $ine ,nsotit- de diferite feluri de #1ncare dulci sau iuti cu# ar fi pui fript condi#entat sau alune sau fructe asortate&:n prezent soju este de #ulte ori ,nlocuit cu %ere" $in sau lic(ior tare& Ce4soDu?este o %-utur- alcoolic- cleioas- din /r1u fer#entat cu o $arietate de 79 ier%uri si /insen/& Nu#ele pro$ine din le/enda confor# c-reia ier%urile s-n-toase din %-utur- te ajut- s- tr-iesti 7<< de ani& Este adesea consu#at cu /ui + /r-tar . si alte #1nc-ruri iuti care reprezint- felul ,nt1i la coreeni& Rae*soju este #ai putin popular co#parati$ cu alte %-uturi pro%a%il datorit- i#a/inii pe care o detine si pretului este considerat ca a$1nd o $ec(i#e #ai #are dec1t soju sau %erea& #osi!ilitati de ca*are in Coreea de Sud E'ista o /a#a lar/a de oferte de cazare" pe care le puteti ale/e in functie de %u/etul de care dispuneti& a infor#atie /enerala" este de a#intit faptul in !eul" costul cazarii este du%lu fata de restul tarii& >entru cei care cauta (oteluri cu #ulte stele" acestea sunt destul de #ulte" construite in stil occidental sau corean& ele coreene au ca#ere incalzite cu siste# inclus in pardoseala& Nu e'ista paturi" iar spatiile destinate odi(nei sunt niste saltele" iar restul #o%ilierului consta intr)o #asuta si un TM& >entru o ca#era platiti de la 8K T!DWnoapte" pentru cele asi#ilate #otelurilor" in ti#p ce pentru o ca#era la un (otel de 8)I stele" costurile $ariaza intre B6 T!D si 7B< T!DW noapte& >entru ca#erele la (otelurile

de lu'" tarifele incep de la 9C< T!DWnoapte& Dar in e'trasezon" si #arile (oteluri ofera reduceri a$antajoase turistilor" #oti$ pentru care este %ine sa $a interesati din ti#p asupra costurilor si conditiilor de cazare& Motelurile" in sc(i#%" denu#ite in li#%aj local N 5eo/Ean" difera de #otelurile cu care sunteti o%isnuiti in occident& !unt foarte ieftine si" de re/ula" sunt ocupate de cuplurile de tineri& a#erele sunt dotate cu paturi din plastic" o/linzi in plafon si t$& azarea pentru o ca#era la #otel porneste de la +98 T!D. 9;&<<< *ErWnoapte& In /eneral" #otelurile se /asesc la intrareaWiesirea de pe autostrada si in apropierea statiilor de auto%uz sau a /arilor& Daca sunteti interesati de inc(irierea unei case de oaspetiW (ostelurile" tre%uie sa stiti ca" in oreea de sud" sunt foarte putine" iar in !eul se /asesc doar 79 de (osteluri& >returile $ariaza intre 7I T!D si 98 T!DW persoanaWnoapte" iar pentru cele cu %aie pri$ata" preturile $ariaza intre 7B T!D si 9C T!DWpersoanaWnoapte& In /eneral" ca#erele sunt dotate cu cone'iune la internet" t$" si" uneori" au si o %ucatarie la co#un" co#plet utilata& In zonele rurale" pentru cazare" puteti opta pentru #in%a* +/azda." ceea ce insea#na 7 sau 9 ca#ere oferite spre inc(iriere turistilor& !i aici ca#erele sunt in stare %una" curate" dotate cu t$ si %aie proprie& In e'trasezon" preturile pentru #in%a* incep de la 7B T!DWpersosanWnoapte" dar se du%leaza in sezonul esti$al& >entru situatiile in care cautati cazare pentru o zi sau doua" e'ista $arianta jji#jil%an/ +case cu %ai pu%lice." unde platiti pentru fiecare ser$iciu& Tarifele sunt destul de #ari" nu#ai pentru ta'a de intrare tarifele $ariaza intre ; su 7< T!D" iar pentru #asa" %aie" t$" pat" platiti separat" pentru fiecare in parte& O alta $arianta" atracti$a pentru turisti interesati de traditiile si calu/arilor %udisti" este oferita de @o/5e" cea #ai #are secta %udista din oreea& Acestia $a ofera cazare in Te#plu" pentru 9I de ore" unde puteti ser$i si #asa" in sc(i#%ul prestarii unei #unci de $oluntariat& >ro/ra#ul incepe la 8&<< si dureaza 9I de ore& Astfel" in sc(i#%ul a trei #ese pe zi si a unui pat" la care adau/ati si o donatie de #ini#u# ;< T!D" puteti sa ale/eti sa $a cazati la Te#plul %udist& !ejurul este destinat pentru toate cate/oriile de $arsta" fiecare dintre o#anei putand a$ea parte de o $acanta de neuitat in e'otica oree&

,iua %1 CUCURES6I ? SEOU Intalnire cu /(idul in aeroportul Henri oanda si i#%arcare pentru z%orul spre oreea de !ud $ia Istan%ul& Dupa escala ne i#%arca# in z%orul spre !eoul& Noapte in a$ion& ,iua 01 SEOU !osire in !eoul" dupa pranz& Rine ati $enit in oreea de !ud X Transfer la (otel& Dupa)a#iaza este dedicata $izitei la >alatul ?5eon/%o*/un/ si la Muzeul National& azare si cina de %un $enit in !eoul& ,iua 31 SEOU Mic dejun& Turul #etropolei cu 7< #ilioane de locuitori ne poarta prin centrul istoric si #odern" ad#irand asa Al%astra +>alatul >rezidential." >alatul (an/deo*/un/ si Altarul @on/#5o +incluse pe lista >atri#oniului Mondial TNE! O.& Deplasare la Muzeul !atului orean" situat in sudul orasului" prilej de a cunoaste #ai %ine cultura si $iata traditionala a oreei de acu# doua secole si de a $iziona spectacole care prezinta di$erse traditii populare +!ar%atoare in sat" Acro%atie pe sfoara" De#ostratii de

calarie" Nunta traditionala.& Optional participare la un spectacol traditional& azare !eoul& ,iua 21 SEOU Mic dejun& ontinua# $izita capitalei cu Turnul !eoul +98K #." de pe #untele Na#san" >iata Na#dae#un" Te#plul @o/5esa" !trada Insadon/ +punct esential pentru artele si #estesu/urile traditionale.& Dupa)a#iaza ti#p li%er in !eoul sau e'cursie optionala= ac$ariul OEP Y pli#%are cu $aporasul pe raul Han Y $izita la centrul de ?insen/& ina si cazare !eoul& ,iua 81 SEOU ? CUSAA Mic dejun& >lecare cu autocarul spre Rusan" principalul port al tarii& Mizita# orasul Rusan" incluzand parcul Von/dusan" Turnul Rusan +si#%olul orasului." >iata de peste @a/alc(i si >arcul oceanic Taejon/dae" de pe insula Veon/do)/u" parc in care se spune ca re/ele Taejon/ Mu5eol +sec&C. $enea deseori& >entru a ad#ira parcul puteti opta pentru un tur cu trenuletul turistic& ina si cazare Rusan& ,iua 51 CUSAA ? GEEOAGFU Mic dejun& ontinua# traseul spre nordul oreei" incepand cu Te#plul Reo#eosa +sec&C.& Tr#atorul popas il face# pentru $izitarea fai#osului Te#plu Ton/dosa" unul din cele #ai pretuite te#ple ale oreei de !ud" unde" potri$it le/endei" se afla di$erse relic$e ale lui Rud(a insusi +o ro%a" un $as de ru/aciune" un os din craniul sau.& >ranz intr)un restaurant traditional din ?5eon/ju& Dupa)a#iaza turul orasului ?5eon/ju" oras situat in centrul tarii" care /azduieste nu#eroase festi$itati si sar%atori traditionale& Mo# putea ad#ira >a/oda Run(Ean/sa" Muzeul National ?5eon/ju +unde puteti ad#ira fai#osul clopot al re/elui !eon/deo* " cel #ai #are clopot din oreea." Iazul Anapji" O%ser$atorul Astrono#ic (eo#seon/dae" >arcul tu#ulilor re/ali& ina" cazare ?5eon/ju& ,iua =1 GEEOAGFU ? 6E"# U -AEIASA ? 6E"# U CEO#FUSA Mic dejun& In cursul di#inetii $o# $izita Te#plul Rul/u*sa si ?rotele !eo*/ura#" loc de er#itaj apartinand te#plului" situat pe tar#ul #arii la C;< # altitudine" a#%ele intrate in patri#oniul TNE! O datorita sculpturilor e'e#plare infatisandu)l pe Rud(a& >leca# spre >arcul National ?a5asan" acoperind o suprafata de B<< #ii *# patrati" tra$ersat de lantul #untos !o%ae*& Mo# $izita Te#plul Haeinsa" unde se pastreaza Tripita*a Koreana" ansa#%lul de B78;< placi de le#n folosite pentru tiparirea scripturii %udiste& Mo# continua cu $izitarea Te#plului Reopjusa" datand din secolul C" considerat unul din principalele te#ple ale %ud(is#ului coreean" care /azduieste o i#presionanta statuie a lui Rud(a +88 #" 7K< tone" acoperita cu foita de aur.& ina" cazare Reopjusa& ,iua '1 CEO#FUSA ? ,OAA DE"I I6ARI,A6A ? SEOU Mic dejun #atinal& ontinua# traseul spre !eoul" unde ajun/e# in jurul pranzului& Ti#p li%er& E'cursie optionala de e'ceptie" in zona de#ilitarizata DMZ" fasie de pa#ant care desparte oreea de !ud de cea de Nord" una din cele #ai #ari atractii pentru oricare turist ajuns in !eoul&Mo# $izita >odul Li%ertatii" Tunelul nr&8" una dintre cele cate$a /alerii su%terane construite de nord)coreeni ca strate/ie de in$adare" !ala de E'pozitii" O%ser$atorul Dorasan ) prilej de a arunca o scurta pri$ire asupra [Nordului[" ?ara Dorasan& ina si cazare !eoul& ,iua &1 SEOU Mic dejun& Daca orarul de z%or per#ite" ti#p li%er sau e'cursie optionala pe insula Insula Na#iseo#" de pe raul Han" unul dintre principalele locuri de recreere ale locuitorilor capitalei& Aici se /asesc" printre altele" #or#antul /eneralului Na#i +sec&7;. si o i#presionanta alee de copaci se\uoia& Transfer

la aeroportul Inc(eon" i#%arcare si z%or spre Istan%ul& ,iua %91 CUCURES6I !osire la Istan%ul si z%or in cone'iune spre Rucuresti&