AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI GRILE

1. Printre activitatile ce nu fac obiectul procesului de amenajare

turistica a teritoriului se numara si:
a. protejarea mediului ambiant
b. organizarea stiintifica a teritoriului
c. organizarea stiintifica a vietii in colectivitatile umane
d. conservarea resurselor naturale

2. tipologia localizarilor turistice in functie de caracteristicile

dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor este
urmatoarea:
a. complexe, plurivoce, polifunctionale
b. punctiforme, izolate, complexe
c. simple, complexe, multiple
d. univoce, plurivoce si echivoce

3. localizarea turistica indepartata de piata cumparatorului

presupune:
a. integrarea amenajarilor turistice la contextul global al zonei
b. amenajarea statiunilor la locul materiei prime adica al resurselor
turistice
c. amplasarea amenajarilor in zonele cu nivel de dezvoltare economicosocial mai ridicat
d. realizarea unor amenajari complexe

4. unitatea de baza a activitatii turistice este reprezentata de:

a. complexul turistic
b. punctul turistic
c. pavilionul turistic
d. clubul turistic

5. In scopul evitarii fenomenului de respingere si realizarii unor

localizari turistice rationale si eficiente este necesara dezvoltarea
unor relaii de interconditionare intre sistemul de organizare a
vietii populatiei permanente si cel destinat satisfacerii nevoilor
turistilor. Aceste actiuni sunt specifice principiului
a. Interdependentei retelelor
b. Corelarii activitatii principale cu receptia secundara
c. Structurilor evolutive
d. Functionalitatii optime a intregului sistem de retele

6. In cazul statiunilor balneare realizarea unor dotari complexe care

sa asigure caracterul permanent al statiunii poarta numele de
a. formula totul sub acelasi acoperis

b. urbanizare
c. microurbanizare
d. localizare izolata

7. localizarile turistice specifice amenajarilor montane si situate

dincolo de limita asezarilor umane se numesc
a. liniare
b. periferice
c. terminale
d. circulare

8. in zona tampon a unui parc national este permisa desfasurarea

unor activitati de
a. de pescuit
b. industriale
c. economice
d. pastorale

9. procesul complex si dinamic de organizare stiintifica a spatiului

turistic luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile
umane precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii
poarta numele de
a. amenajarea teritoriului
b. spatiu amenajat
c. amenajarea turistica a teritoriului
d. urbanism

10.
clientela statiunilor montane se incadreaza in grupa de
varsta
a. adulti
b. tineri
c. a III-a
d. 40-60 de ani

11.
Din punctul de vedere al originalitatii si/sau al unicitatii
resurselor turistice acestea se clasifica in
a. Naturale si artificiale
b. Unice, de creatie-originale si atractive
c. Concentrate si dispersate
d. Simple si complexe

12.
Printre elementele componente ale zestrei turistice a unei
statiuni nu se regasesc si cele
a. Functionale
b. Recreative

c. De cazare
d. Umane

13.
aria teritoriala in care trasaturile dominante ale vietii
economice si sociale sunt marcate de activitatea turistica
defineste:
a. Regiunea turistica
b. Arealul turistic
c. Zona turistica
d. Teritoriul turistic

14.
Elaborarea unor norme si standarde referitoare la
dimensiunile optime ale unei statiuni si ale elementelor
constitutive ale acesteia este o metoda care face parte din
categoria:
a. Tehnicilor standardizate de amenajare
b. Standardelor de calitate ale statiunilor turistice
c. Tehnicilor cartografice
d. Tehnicilor speciale de dimensionare si amplasare in teritoriu a
obiectivelor turistice

15.
a.
b.
c.
d.

Functiile parcurilor nationale sunt

Stiintifica si educativa
Turistica si stiintifica
Educativa si de instruire
De cunoastere si de instruire

16.
Din pct de vedere al veniturilor clientela statiunilor montane
detine resurse financiare
a. Sub medie
b. Peste medie
c. Scazute
d. Foarte ridicate

17.
Elementul cel mai important pentru o zona turistica
reprezentand in plan teritorial punctul fix in functie de care se
orienteaza atat turistul cat si celelalte componente ale
echipamentelor statiunii poarta numele de
a. Punct turistic
b. Resedinta
c. Centru balnear
d. Parc de distractii

18.
Printre destinatiile litoralului cu o influenta majora asupra
echilibrului ecologic al acestei zone nu se regaseste

a.
b.
c.
d.

Dezvoltarea implantarilor nucleare

Dezvoltarea turismului de masa
Dezvoltarea intensa a agriculturii
Afirmarea urbanismului

19.
In randul particularitatilor turismului de weekend nu se
numara
a. Calatoria cu familia
b. Distantele medii de deplasare
c. Padurile ca destinatie turistica preferata
d. Durata scurta de deplasare

20.
Categoriile de orase care decurg din criteriul de clasificare
numit configuratia oraselor sunt urmatoarele
a. Cu forma circulara si rectilinie
b. Cu forma rectangulara neregulata si amfiteatru
c. Satelit si univoce
d. Cu forma de amfiteatru si de cerc

21.
Contributii mai importante la teoria amenajarii turistice au
adus reprezentantii scolii
a. Franceze
b. Poloneze
c. Germane
d. Americane

22.
Localizarile echivoce sunt reprezentative pentru ariile de
turism
a. Relativ izolate
b. Din interioriul ariilor protejate
c. Din preajma marilor aglomerari urbane
d. Caracterizate printr-o expansiune a tertiarului

23.
Statiunea eforie sud se incadreaza in tipul de amenajare de
litoral numit
a. Punctiform
b. Periferic
c. Amfiteatru
d. Integrarea intr-un centru locuit

24.
Printre premisele care nu stau la baza principiului
flexibilitatii se numara
a. Niciodata nu se construieste la capacitate maxima
b. Integrarea fluxurilor turistice cu populatia statiunilor
c. Aparitia unor modificari semnificative ale cererii turistice

d. Reducerea fgradului de atractivitate al resursei principale

25.
In functie de configuratia zonelor si cerintele urbanizarii se
pot delimita urmatoarele solutii de amplasare a echipamentelor in
cazul zonelor balneare:
a. Radiala, circulara, amfiteatru
b. Tabla de sah, panza de paianjen, radiocentrica
c. Liniare terminale, de contact
d. Urbanizari, localizari izolate, tabla de sah

26.
In cazul organizarii zonelor preorasenesti una din
principalele probleme de care trebuie sa se tina seama este:
a. Structura bazei tehnico-materiale
b. Accesul la zona
c. Delimitarea ariei teritoriale
d. Cunoasterea potentialului turistic al zonei

27.
si
a.
b.
c.
d.

Printre criteriile de selectie a zonelor turistice nu se numara

Bogatia cultural-istorica
Infrastructura generala si echipamentele de cultura si odihna
Specificul unitatilor de alimentatie
Protejarea mediului

28.
In randul zonelor componente ale unui parc national nu se
gaseste cea
a. Salbatica
b. Tampon
c. Periferica
d. Liniara

29.
Printre caracteristicile unui sistem socio-spatial nu se
regaseste
a. Cuprinde un set de elemente de natura diferita
b. Presupune existenta unui mediu ambiant si a unei relatii de interactiune
intre aceasta si spatiul amenajat
c. Are un component dinamic
d. Nu isi schimba structura elementelor componente

30.
Notiunea de amenajare turistica a inceput sa fie utilizata
incepand cu anii
a. 60
b. 80
c. 70
d. 90

31.
a.
b.
c.
d.

Orasele cu functie comerciala erau amplasate

La intersectia unor cai importante de circulatie
In zonele cu vizibilitate mare
In apropierea resurselor turistice
In zonele cu resurse valoroase ale subsolului

32.
Elementul de referinta in dimensionarea si localizarea
amenajarilor zonelor balneare il constituie
a. Factorii naturali de cura
b. Regimul eolian
c. Precipitatiile
d. Suprafata posibil de amenajat

33.
a.
b.
c.
d.

In cazul principiului eficientei directe aceasta apartine

Efectului prezentei turismului asupra economiei locale
Fiecarui obiectiv turistic in parte
Angajatilor in turism
Structurilor evolutive

34.
Una din particularitatile turismului de weekend este
urmatoarea:
a. Distantele de deplasare sunt lungi
b. Durata de deplasare este mare
c. Calatoria este efectuata numai de persoanle adulte
d. Calatoria se face impreuna cu familia

35.
Tratamentul medical aplicat unui bolnav care consta in bai,
regim alimentar, odihna se numeste
a. Talascopic
b. Balneoterapie
c. Cura balneara
d. Relaxare

36.
Unitatea de baza a activitatii de amenajare turistica este
reprezentata de
a. Regiunea turistica
b. Punctul turistic
c. Pavilionul turistic
d. Clubul turistic

37.
Punctul fix in plan teritorial in functie de care se orienteaza
atat turistul cat si celelalte compoente ale echipamentelor
statiunii poarta numele de
a. Punct turistic

b. Resedinta
c. Centru balnear
d. Parc de distractii

38.
Una din caracteristicile clientelei statiunilor balneare este
reprezentata de
a. Incadrarea in grupa de varsta adulti
b. Fidelitatea
c. Durata scazuta a sejurului
d. Posibilitatea efectuarii tratamentului doar intr-o anumita perioada a
anului

39.
a.
b.
c.
d.

Orasele cu functie militara erau amplasate

In apropierea unei surse de apa
In zone cu vizibilitate redusa
In imediata vecinatate a unui masiv montan
Deasupra localitatilor resedinte de judet

40.
Printre obiectivele principale ale politicii privind amenajarea
turistica in romania se numara si
a. Pastrarea traditiilor specifice zonelor rurale
b. Conservarea si dezvoltarea mostenirii culturale si naturale
c. Largirea ariei geografice de provenienta a turistilor straini
d. Sporirea eficientei indirecte

41.
a.
b.
c.
d.

Principiul flexibilitatii mai poarta denumirea si de cel al

Eficientei directe si indirecte
Interdependentei retelelor
Structurilor evolutive
Integrarii armonioase a resurselor economice in economia zonei

42.
Titlul de exceptie in amenajarea statiunilor balneare este
reprezentat de
a. Formula totul sub acelasi acoperis
b. Urbanizari
c. Microurbanizari
d. Localizarile izolate

43.
Modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare este
reprezentat de amplasarea echipamentelor sub forma de
a. Amfiteatru
b. Radiala
c. Rectilinie
d. Rombulara

44.
Pregatirea planului pentru amenajarea unei statiuni durabile
cuprind printre altele si
a. Promovarea turismului organizat
b. Amenajarea unei gradini botanice
c. Existenta unor servicii industriale care sa satisfaca diferitele nevoi ale
turistilor
d. Asigurarea unui acces satisfacator pe plan local si regional

45.
se
a.
b.
c.
d.

Una din problemele prezente si urgente ale zonelor protejate

refera la
Protejarea monumentelor naturii
Crearea unor centre ale vizitatorului
Cunoasterea tipurilor de plante care sunt protejate
A sti cum sa faci fata unui numar ridicat de vizitatori ce cauta
sa se destinda intr-un mediu natural

46.
Printre factorii ce influenteaza negativ calitatea mediului din
zonele protejate se numara si strangerea de lemne pentru foc,
actiune ce are drept efect
a. Eroziunea potecilor
b. Moartea animalelor salbatice de talie mica
c. Poluarea vizuala
d. Aparitia unor modificari in comportamentul animalelor

47.
In anul 1978, conform clasificarii Uniunii Internationale
pentru Conservarea Naturii existau anumite categorii de arii
protejate in numar de
a. 10
b. 5
c. 6
d. 7

48.
In conformitate cu clasificarile actuale ale IUCN privind ariile
protejate, categoria a II-a este cea de
a. monument natural
b. parc national
c. rezervatie naturala stricta
d. peisaj

49.
in zona tampon a unui parc national este permisa
desfasurarea unor activitati
a. de pescuit
b. industriale
c. economice
d. pastorale

50.
doar in cateva parcuri nationale din lume este autorizata
vanatoarea in scopul
a. satisfacerii nevoilor vizitatorilor
b. reducerii efectivelor de specii care nu sunt ocrotite
c. reducerii efectivelor de specii straine in zona
d. cunoasterii comportamentului animalelor vanate in asemenea conditii

51.
serviciile de informare si intrepretare a mediului sunt
localizate fata de ariile protejate
a. in centrul acestora
b. in zonele limitrofe
c. in parcul propriu-zis
d. in interiorul lor dar la periferie

52.
Procesul de dezvoltare in principal economica intr-o anumita
regiune sau unitate administrativ-teritoriala care determina o
crestere a calitatii vietii la nivel local poarta numele de
a. Dezvoltare urbana
b. Dezvoltare locala
c. Planificare urbana
d. Dezvoltare centralizata

53.
Printre caracteristicile unui sistem socio spatial nu se
regaseste
a. Cuprinde un set de elemente de natura diferita
b. Presupune existenta unui mediu ambiant si a unei relatii de interactiune
intre acesta si spatiul amenajat
c. Are un comportament dinamic
d. Nu isi schimba structura

54.
a.
b.
c.
d.

Controlul comercial face parte din serviciile publice numite

Ordine si siguranta publica
Asistenta sociala sanatate evidenta populatiei
Infrastructura locuinte protectia mediului
Activitati comerciale, sprijinirea liberei initiative

55.
Unul dintre indicatorii calitativi minimali de definire a
municipiului este
a. Existenta a 5000 locuitori
b. Prezenta unitatii de invatamant postliceale
c. 10m2 de spatiu verde/locuitor
d. Prezenta unui agent economic international

56.
Planul de amenajare a teritoriului zonal se realizeaza in
vederea solutionarii unor probleme specifice ale urmatoarelor
categorii de teritorii
a. Intercomunale
b. Nationale
c. Internationale
d. Comunale

57.
a.
b.
c.
d.

Iso 14000 reprezinta

Sistemul de certificare a calitatii marfurilor
Standardul de certificare a calitatii serviciilor
Sistemul de management al mediului
Punctul terminus al activitatii de urbanism

58.
Preocuparile la nivel european cu privire la amenajarea
teritoriului dateaza din anii
a. 70
b. 50
c. 80
d. 90

59.
Printre documentatiile de amenajare a teritoriului si de
urbanism nu se regasesc
a. Planurile de amenajare a teritoriului
b. Planurile de urbanism
c. Regulamentele locale de urbanism
d. Planul de dezvoltare locala

60.
Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in
urmatoarea perioada de la data cererii acestuia:
a. 45 de zile
b. 30 de zile
c. 60 de zile
d. 50 de zile

61.
Pe baza criteriului vechime orasele romanesti se clasifica in
urmatoarele categorii
a. Orase capitala, specializate si metropolitane
b. Orase mici, mijlocii si mari
c. Orase antice, feudale, capitaliste si socialiste
d. Orase premedievale, medievale, renascentiste, industriale si moderne

62.
Elaborarea planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul
a. Zonelor protejate

b. Unui teritoriu cu o suprafata de 100km2

c. Unei zone defavorizate
d. Unui areal slab dezvoltat din punct de vedere economic

63.
Activitatea realizata de catre o colectivitate (locala,
regionala, nationala sau europeana prin puterea de care aceasta
dispune) sau incredintata de aceasta unui tert prin care contribuie
la realizarea sau la punerea in valoare a unui bun public sau
furnizarea unui serviciu necesar tuturor (existent sau nou) care
nu poate fi realizat sau prestat doar prin regulile pietei poarta
numele de
a. Serviciu privat
b. Bun public
c. Serviciu public
d. Administratie publica

64.
In zonele lipsite de orase pe o raza de 25-30km guvernul cu
participarea administratiei publice locale va actiona in mod
prioritar pentru
a. Modernizarea unor localitati rurale cu rol de servire in zona de
influenta
b. Trecerea localitatilor de la rangul 0 la rangul 1
c. Atragerea in circuitul economic a unor noi poli de influenta
d. Modernizarea unitatilor teritorial-administrative situate la o distanta de
maxim 50km de orasul principal al zonei

65.
a.
b.
c.
d.

Localitatile de rang II sunt

Municipii de importanta judeteana
Sate resedinta de comuna
Municipii de importanta nationala
Orase

66.
Printre obiectivele principale ale amenajarii teritoriului nu se
regaseste
a. Dezvoltarea economica si sociala echilibrata
b. Imbunatatirea calitatii vietii oamenilor
c. Coordonarea politicilor de amenajare a teritoriului intr-un
ansamblu integrat
d. Utilizarea rationala a terenului

67.
a.
b.
c.
d.

Printre componentele dezvoltarii locale nu se regasesc

Cadrul legal
Biodiversitatea mondiala
Obiectivele si strategia de dezvoltare
Resursele

68.
Printre documentatiile de amenajare a teritoriului nu se
regaseste
a. Regulamentul local de urbanism
b. Planul de amenajare a teritoriului national
c. Planul de amenajare a teritoriului zonal
d. Planul de amenajare a teritoriului judetean

69.
a.
b.
c.
d.

Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea

Presedintilor de consilii judetene
Administratorilor bunurilor mobile
Primarilor
Persoanelor fizice/juridice

70.
De catre cine se emite autorizatia de constructie si in ce
perioada de la data inregistrarii cererii
a. Primar 45 de zile
b. Arhitectul sef 30 de zile
c. Presedintele consiliului judetean 30 de zile
d. Director directia de urbanism 45 de zile

71.
Printre obiectivele de baza ale dezvoltarii regionale durabile
nu se regaseste
a. Dezvoltarea economica continua
b. Echilibrarea structurii spatiale metropolitane
c. Imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban
d. Pastrarea identitatii regionale

72.
Printre principiile care nu stau la baza dezvoltarii urbane se
numara si cel al
a. Legalitatii
b. Descentralizarii
c. Eficientei directe si indirecte
d. Dezvoltarii durabile

73.
Modalitatile de participare a cetatenilor la activitatiile de
amenajare a teritoriului si de urbanism sunt urmatoarele
a. Chestionarul, interviul si informarea
b. Informarea si consultarea
c. Referendumul si consultarea
d. Participarea activa si pasiva

74.
Spatiul urban amenajat cu functii multiple in viata sociala si
cu numeroase relatii cu exteriorul sau se numeste
a. Localitate rurala
b. Spatiu amenajat

c. Spatiu social
d. Oras

75.
Printre limitele dezvoltarii locale nu se regaseste
a. Interventiile directe ale statului sunt mai limitate datorita
economiei de piata
b. Sistemul legislativ limiteaza deseori initiativele locale
c. Deciziile locale nu pot fi depasite de planificari nationale
d. Limitarea financiara a bugetelor locale

76.
Dezvoltarea locala nu se caracterizeaza prin
a. Asocierea tuturor celor care participa la viata economica si sociala in
vederea stabilirii proiectelor
b. Difera de strategiile traditionale de dezvoltare prin accentuarea
resurselor endogene
c. Utilizarea resurselor exogene zonei abordate
d. Dependenta de rapiditatea cu care vor fi asigurate informarea
si specializarea

77.
a.
b.
c.
d.

Trecerea localitatilor de la un rang la altul se face

Prin lege
Prin aprobarea consiliului local
Prin respectarea unui nr minim de trei indicatori calitativi
Prin consultarea agentilor economici locali

78.
Printre institutiile care nu sunt implicate in politicile
dezvoltare locala se numara
a. Statul
b. Sindicatele
c. Firmele de consultanta
d. Agentiile nationale de turism

79.
a.
b.
c.
d.

Localitatile de rang 1 sunt

Sate componente ale comunelor
Municipii de importanta nationala
Municipii de importanta interjudeteana
Orase cu 5000 loc

80.
La nivelul Consiliului Municipal functioneaza potrivit legii
structuri specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al
urbanismului, conduse de
a. Prefect
b. Primar
c. Presedintele consiliului local
d. Arhitectul sef

81.
Printre modalitatile de impartasire a informatiei publlicului
larg cu privire la amenajarea teritoriului si urbanism nu se
numara
a. Ziarele
b. Referendumul
c. Conferintele
d. Informatiile stradale

82.
Planul de amenajare a teritoriului national reprezinta sinteza
programelor strategice sectoriale pe termen
a. Scurt
b. Mediu si lung
c. Lung
d. Scurt si mediu

83.
Printre elementele cuprinse in certificatul de urbanism nu se
regasesc informatii cu privire la regimul
a. Juridic al imobilului
b. Economic al imobilului
c. Tehnic al imobilului
d. Conservator al imobilului

84.
Forma de asezare stabila populatiei in teritoriu alcatuind un
nucleu de viata umana cu structuri si marimi variabile diferentiate
in functie de specificul activitatilor de productie dominante ale
locuitorilor, caracteristicile organizarii administrativ-teritoriale,
numarul de locuri, caracterul fondului locuit, gradul de dotare
social-culturala si de echipare tehnico edilitara poarta numele de
a. Parteneriat
b. Localitate
c. Sat turistic
d. Comuna resedinta de judet

85.
la
a.
b.
c.
d.

Planul de amenajare a teritoriului judetean se reactualizeaza

o perioada de
5-10 ani
1-3 ani
3-5 ani
1-5 ani