De ce contează culorile în turism

Voi știați că în turism sunt anumite culori dominante?

Am realizat asta în timp ce căutam imagini iconice din diferite colțuri ale lumii.
Ca să fiu mai precis, mă gândesc la acele culori folosite mai des în imaginile de
promovare ale unor destinații turistice.
Nu am conștientizat asta pe televizor, poate datorită scurtimii unor clipuri turistice
dar am constat asta pe net.
Este așa importantă treaba asta ?
Răspunsul rapid ar fi un da hotărât, dar cam vag.
În definitiv, poate că este doar o chestie de voință să rebrenduiești imaginea Franței
vopsind Turnul Eiffel în roz și să încerci să atragi mai mulți japonezi.
Sau să schimbi culoarea vechilor cladiri din centrul Londrei în albul strălucitor al
caselor din arhipelagul grecesc.
Am putea avea podurile de peste Dunăre, din Budapesta, vopsite în culorile
curcubeului și podul Prieteniei Giurgiu-Ruse împodobit cu roșu, auriu și lampioane
chinezești.
Ar fi o plăcere pentru soferii de TIR, să treacă cu camionul pe pod de parcă ar
merge prin Piața Tiananmen. Deci culoarea contează.
Toate schimbările imaginate mai sus, par interesante, dar, probabil, un expert în
marketingul turistic ne va spune că sunt schimbări șocante pentru oamenii au acumulat în
timp o memorie cromatică asociată georgrafic.
Așa cum avem și un set de hărți mentale ale unor locuri în care predomină clădiri și
forme de relief ca repere plus o serie de axe de deplasare așa și memoria cromatică, nu
reține decât un număr limitat de culori de bază.
Pentru unii
Austria este, în primul rând, albă,
Italia albastră,
Marea Britanie este verde, probabil de la gazonul terenului de fotbal,
Japonia ar fi verde, alb și albastrul cerului pe care se profilează muntele
Fujiyama.
Egiptul este clar culoarea nisipului.
Grecia are azuriul perfect și albul strălucitor, în timp ce
Finlanda este o combinație de alb mat, înghețat, și culoarea granitului.
Sunt și țări multicolore, mai precis, mari orașe multicolore, și nu trebuie să mai
enumăr, le știți, de la New York la Mexico City, de la Shanghai la Amsterdam.

1
 Cumva, exemplele multicolore îmi cam șubrezesc teoria, dar nu prea mult.
De fapt se cam spune că
New Yorkul nu este America,
Londra nu este Anglia, etc.
Deci revin pe deplin convins că avem niște repere cromatice bine înșurubate în
memoria colectivă și care pot fi folosite în scopuri lucrative, o campanie de imagine, un
logo, un poster, o pagină de prezentare pe net și tot așa.
Buuun !
În afară de această concluzie cu ce altceva rămânem după acest excurs cormatico-
turistic?
Vă spun eu cu ce. Cu o mare întrebare?
Cum se potrivește propunerea de ,,Circuit roșu - pe urmele lui Ceaușescu” lansată
de onor doamna ministru E. Udrea cu strategia de imagine a României de Carpathian
Garden.
Probabil că această gradină românescă este de fapt Codrul de Aramă, mai roșcat.
În cazul acesta sloganul trebuie puțin schimbat.

De treci codri de aramã, de departe vezi venind

O cohortă de nostalgici pe Elena premărind.
Dar ce zgomot se aude ? Bâzâit de autocare ?
Toţi se uitã cu mirare şi nu ştiu de unde-s oare,
Pânã vãd pãinjenisul între tufe ca un pod,
Peste care trece-n zgomot o mulţime de norod.
Vin chinezii, coreenii, vietnamezii, cubanezii,
De atât turism în masă, ne- au fugit și maidanezii.
Toţi cu inime uşoare, toţi nostalgici, comuniști,
Doamne! Circuitul roșu este numai pentru triști!

Turismul în culori la noi

Turismul verde al turismului rural.

Turismul alb al sporturilor de iarnă.
Turismul albastru al vacanţelor pe litoral.
Turismul de lumini al turismului urban.
Scopul:
• integrarea turiştilor în mediul natural şi uman;
• implicarea populaţiei locale în furnizarea de servicii pentru turism.

Di n ,,S u pl im en t l a not el e de cu rs”