UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A

BANATULUI REGELE MIHAI I AL ROMNIEI DIN TIMIOARA

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

PROGRAM DE STUDIU: MASTER

SPECIALIZAREA: TEHNOLOGII AVANSATE DE PROCESARE A MATERIILOR

PRIME VEGETALE I ANIMALE

Referat la disciplina: Gastronomie nutriional i crononutriie

Gastronomia n Mexic

Coordonator tiinific: Masterand:

Conf.Dr.Ing. Diana DOGARU Trif Laura-Constantina

Timioara 2017

1
 CUPRINS

I Istoria gastronomic a Mexicului 3

I.1. Dezvoltarea culturii gastronomice 3

I.2. Baza alimentelor din Mexic 4

II. Tradiii i obiceiuri specifice Mexicului 6

II1. Tradiii i obiceiuri in servirea mesei 6

II.2. Reete culinare 7

II.3. Festivale gastronomice 8

III. Concluzii 9

IV. Bibliografie 10

2
 I Istoria gastronomic a Mexicului

Activitatea de a gti este una din cele mai importante activitii din Mexic i
indeplinete funcii sociale i rituale valoroase. Aceast profesie este predominant feminin,
avndu-i rdcinile nc din perioada colonial, cnd buctresele erau numite mayoras
care n prezent, n limbajul european este echivalent cuvntului ef buctar.

I.1. Dezvoltarea culturii gastronomice

Gastronomia mexican, a fost mereu calificat ca fiind o buctrie de o mare
influen baroc, datorit diversitii culinare. Pe plan internaional, buctria mexican este
cunoscut ca fiind una din gastronomiile mncrii rapide , existnd numeroase restaurant de
tip fast-food.

n timpul perioadei pre-hispanice, popoarele indigene ce ocupau teritoriul, aveau

alimentaia bazat pe trei vegetale: porumb, fasole i ardei. Tot de aici este cunoscut i
tactica de prepararea a mncrii pe vapori. Aa cum Mexicul contribuie la mapamondul
gastronomic cu noi ingredient i restul rilor particip la schimbul reciproc de ingredient,
frm de care buctria mexican nu ar fi att de vast n prezent. Multe din fructele i
legumele care aparin buctriei noastre provin din Mexic, acestea sunt: fasolea, dovleacul,
roiile, alunele, cacao i vanilia. Dar i buctria mexican a fost mbogit cu produse din
Europa cum sunt: carnea de vit, ulei de msline etc. . Hrana era coapt, fiart n ap sau
aburi, cteodat coacerea fiind fcut n gropi spate n pmnt.

Pn la venirea spaniolilor alimentul de baz n Mexic era porumbul. Conform

mitologiei maiae oamenii au fost creai dintr-un amestec de porumb i snge de zeu, i din
aceast cauz porumbul era obiectul unei veneraii aproape zeieti. Porumbul a devenit
elementul de baz al pinii i plcintelor. Odat cu sosirea spaniolilor au aprut i cereale
precum: orezul i grul, fructe: citrice, pomuoare, prune i pepene verde.

Buctria mexicana este foarte variat, datorit motenirii sale precolumbiene, la care
se adaug influenele europene, africane si asiatice. Dei buctria tradiional s-a diversificat
foarte mult datorita acestor influente, la baza rmn porumbul, fasolea si fructul de avocado,
care erau alimentele tipice nainte de sosirea spaniolilor in Mexic.

3
I.2. Baza alimentelor din Mexic

Buctria mexican nu a mai fi la fel de cunoscut fr nenumratele soiuri de ardei,

dintre care o parte sunt foarte iui. Alte condiment utilizate sunt: cuioare, coriandru, chimion,
scortioar, oregano, ceap, usturoi i sucurile de lmie i lme verde. Un rol important n
buctria mexican l au i roiile, fructele de avocado si bananele. O delicates mexican
original, autentic este mole poblano curcan in sos cu zeci de ingrediente, printre care
ardei iute si ciocolat. Un desert specific sunt fructele de nopales (smochine indiene).
Tomatillos - cunoscute i sub numele de "tomates verdes" - se folosesc in pregtirea sosurilor.

Ingrediente specific mexicane:

a) Sosul salsa este la fel de prezent precum sarea in Europa sau sosul de soia in Asia.
Este foarte iute si poate fi pregtit in zeci de feluri, in funcie de ingredientele folosite;
cel mai folosit este sosul rou, pregtit din roii coapte, ardei iuti chili, usturoi, ceap
i coriandru;

b) Ardeii chili cei mai iuti din lume; se consuma att proaspei, cat si uscai; sunt mai
multe feluri de ardei chili, marea majoritate fiind roii sau verzi;

c) Orezul ingredient de baza in prepararea burrito-ului, dar si la alte mncruri;

d) Porumbul fr el, buctria mexicana nu ar exista, pur si simplu; este si element

important al civilizaiei aztece; tortilla se face, in majoritatea cazurilor, din mlai, ca si
nachos;

e) Fasolea fasolea alb, roie sau cea neagr, toate se folosesc in buctria mexican;
Se servete aproape la fiecare mas, fiart in ap sau prjit in untur. Deseori este
uscat si astfel ine mai mult. Cea mai consumat este fasolea cu bob rou sau
ptat,dar i fasolea alb sau neagr.

f) Fructele se ntrebuineaz n special avocado, papaya, mango, ananas i nucile de

cocos.

Specialitii mexicane:

a) Tortillas reprezint pinea mexicanilor i se servete la orice mas. De obicei se

prepar dintr-o fin de porumb special. Pentru aceasta, boabele de porumb sunt
4
 fierte n ap cu calc, astfel nct coaja tare se crap. Boabele fierte se macin apoi.
Aceast fin de tortilla se numete masa harina". Din fin de porumb normal
nu se poate face Tortillas deoarece aluatul nu se leag. Din tortillas se pot pregti
mai multe specialitii si anume: tacos care sunt rulate i prjite; enchiladas care
sunt puse n sos; tostadas se prjesc pn devin crocante.

b) Guacamole se prepar din: avocado mrunit la care se adaug roiile tiate i

ceapa. Guacamole are numeroase utilizri: poate fi sos pentru tortilla sau un
ingredient n salate proaspete.

c) Taco este o mncare tradiional mexican, compus dintr-o tortilla de porumb,

pliat, nuntrul creia se gsete o compoziie (guacamole, salsa, ceapa, carne,
etc.) Taco a devenit foarte popular in Statele Unite, unde consta intr-o tortilla extra
large, plina cu carne (de vit, pui sau porc), brnz, salat i roii. Deseori, taco
este prjit astfel nct tortilla s se nfoare in jurul compoziiei.

d) Fajita este o mncare Tex-Mex, si este de fapt tortilla cu carne la grtar (la nceput
se fcea doar cu carne de vit).

e) Buritto compoziie de carne tocat, nvelit intr-o tortilla de gru subire. In

Statele Unite, compoziia include si orez, fasole, salat, roii, salsa, guacamole,
brnza, rezultatul fiind unul mai voluminos. In plus, tortilla este deseori fiart
sau prjit, pentru a deveni mai moale i mai pliant.

f) Enchilada este compus dintr-o tortilla de porumb, nmuiat n ulei fierbinte i

n sos picant i umplut cu aproape orice, dup preferin: carne, brnza, legume,
fructe de mare, ou i chiar banane.

g) Nacho reprezint chipsurile de baza din buctria mexican; snt mici forme
de tortilla uscate sau prjite, acoperite cu brnz sau cu guacamole.

h) Quesadilla reprezint o tortilla umplut cu brnza sau cacaval, n principal,

dar i cu alte ingrediente, i apoi coapt sau inut pe grtar, pn se prjete; la
final, se taie in mai multe porii si se servete fierbinte, cu cacavalul topit;

5
 i) Churros cel mai cunoscut desert mexican, denumit i gogoaa mexican, este
fcut pe baza de cartofi fieri i fin (coc), amestecul fiind apoi turnat n forme
lungi i prjit n ulei ncins; la final se presar zahr.

II Tradiii i obiceiuri specifice Mexicului

II.1. Tradiii i obiceiuri n servirea mesei

Servirea mesei reprezint un eveniment social fundamental, prin caracterul su
familial i prietenesc. Ora mesei este un moment n care familia se reunete, se stabilesc noi
prietenii, se cunosc persoane, se ncheie afaceri, sau pur i simplu se petrece un moment
plcut. Cu toate c din ce n ce mai des, n unele sectoare sociale, se servesc 3 mese pe zi:
micul dejun, prnzul i cina, optnd astfel pentru un regim alimentar mai lejer, n mod
tradiional sunt 4 momente importante ale zilei din punct de vedere culinar :
a) Micul dejun se servete la orele 7 - 8 dimineaa;
b) Dejunul care se servete intre orele 13 16; este o mas abundent;
c) Gustarea este un moment culinar n care predomin dulciurile: ciocolata, turte
dulci etc.;
d) Cina se servete de la orele 20 21, i este constituit din mncare cu
consisten asemntoare cu dejunul: friptur ( de pui, de porc) nsoit de
garnitura.

O zi tipic in Mexic ar decurge astfel:

La micul dejun, se poate servi:
- huevos rancheros - ou prjit servit cu tortilla i sos de roii condimentat;
- huevos a la mexicana - omlet cu sos de roii;
- chilaquiles - tortilla prjit in sos de gogonele, servit cu brnz, carne de pui si smntn;
- cafe de olla - cafea cu scorioar si zahr negru.
La prnz, n meniu pot fi incluse:
- pozole - sup de porc, carne de pui sau curcan cu sos mole (sos brun);
- tamales - porumb cu brnz sau legume si carne, gtite in frunze de porumb;
- menudo - sup din burt de vac.
Printre vestitele mncruri cu fructe de mare, numite mariscos, se remarc:
6
- camarones al mojo de ajo - crevete cu usturoi si unt,
- filete de pescado - file de pete cu sos alb,
- ceviche - aperitiv cu pete marinat in suc de lmie, usturoi, ceap, chile si roii.
La desert, mexicanii servesc: flan (caramel), mangos flameados - mango flambat,
pastel de queso - prjitur cu brnza, helado - ngheat.
Ca butur, mexicanii pot alege tequilla - caracteristica Mexicului, originar din
regiunea Jalisco. Are la baz o plant numit Agave cactus, asemntoare ananasului. De
asemenea mexicanii mai consum: bere, vin si cocktailuri specifice rii lor: margarita,
sangrita.

II.2. Reete culinare

a) Buritto
Ingrediente: 600 g carne de vita, 12 plcinte tortilla, 2 caei de usturoi, o ceapa mic,
puin suc de lmie, o lingur oregano, linguri de sare, linguri piper proaspt
mcinat, o lingur de ulei.
Preparare: Carnea se spal si se freac mpreun cu un amestec (trecut prin mixer)
de usturoi, suc de lmie, oregano, piper si sare. Se las la macerat circa 6 ore, se
prjete, se mparte n buci mici si se usuc circa 5 ore. Ceapa se cur si se toac
mrunt. Se prjete in ulei ncins. Se adaug carnea de vit uscat si se prjete pn
se rumenete bine. Se adaug sare si se amestec. Tortilla se nclzete n cuptor. Pe
fiecare tortilla se aeaz cteva linguri de carne si se ruleaz. Se servete fierbinte, cu
sos mexican si cu fasole.

b) Salat mexican de porumb

Ingrediente: o conserv boabe de porumb (500 g), 10 ridichi potrivite, 350 g cacaval,
dou linguri oet, 3 linguri sos iute chilli, sare, piper, ulei, ptrunjel tocat.
Preparare: Se taie ridichile, se rade mare cacavalul. Se scurge porumbul de zeama.
Intr-un castron mare se amesteca ingredientele: oet, sare, piper, ulei, sosul iute (sau 2
ardei iuti curai de semine, tocai mrunt), porumb, cacaval, ridichi si se amesteca
bine.

c) Supa de miel cu tarhon

Ingrediente: 300 g carne de miel fr os, frunze de tarhon, oet de tarhon, 2 morcovi,

7
 100 ml smntna, dou rdcini de ptrunjel, 100 ml frica, 2 cei de usturoi, un ou, o
ceap roie, o legtur ptrunjel verde, o lmie, o chifl, fin, ulei, piper alb
mcinat.
Preparare: Ceapa tocat se nbu in ulei, se adaug carnea de miel tiat
cubulee, morcovii, ptrunjelul si frunzele de tarhon tocate mrunt. Se sreaz,
pipereaz, se clete puin, se stinge cu zeama de oase sau cu apa si se fierbe. Se
amesteca smntna cu fina si se toarn in sup, ngrond-o. Se condimenteaz cu
oet de tarhon, suc de lmie si se fierbe. Se adaug frica, fr a se fierbe. Se menine
cald pn la servire. Se poate servi cu glute de chifla: chifla se taie cubulee si se
prjete, frunzele de ptrunjel se toaca mrunt. Se leag compoziia cu ou, se adaug
puin ap, sare, piper mcinat, se amestec bine, apoi se las deoparte. Din
compoziie se formeaz glute si se fierb in ap srat clocotit. Dup ce au fiert se
cltesc si se distribuie in bolurile de sup, apoi se toarn supa cald si se decoreaz cu
felii de lmie si ptrunjel verde tocat.

II.3.Festivale gastronomice
n fiecare an, n ultima sptmn a lunii mai are loc Trgul Internaional de Cacaval i
Vinuri, un festival foarte interesant ce include diverse evenimente i expoziii gastronomice.
Se fac numeroase degustri de vinuri i se savureaz diferite tipuri de cacaval.
n iunie are loc Festivalul Mole Poblano (masei tradiionale) - reprezint un fel de concurs
ce se desfoar n fiecare duminic a lunii iunie n localitatea Analco. Ultima duminic din
luna iuniereprezint si marea final a acestui concurs, n urma creia se premiaz cea mai
bun reet pregtit.
ntre 17 30 iunie, n San Juan del Ro, Quertaro se desfoar expoziia gastronomic
Feria Internacional de San Juan del Ro, un festival sau trg ce prezint coloritul i
diversitatea bucatelor tradiionale mexicane din diferite regiuni si provincii.
n perioada 18 28 iulie la Durango se desfoar Feria del dulce cristalizado (Trgul
bomboanelor tari) i expoziia fructelor de sezon.

8
 III. CONCLUZII

Principala caracteristic a mncii mexicane este aroma, care se datoreaz unor

ingrediente i condimente folosite cu drnicie, cum ar fi: scorioara, cuioare, chimion,
coriandru, chimen si maghiran, chili, i desigur, nenumratele soiuri de ardei (majoritatea
iui).
Dei buctria mexican are la baz stilul de gtit Aztec, a prmit influene ale buctriei
europene, africane i asiatice, devenind astefl una dintre cele maicunoscute buctrii din
lume; dar influennd la rndul su modul de via al celor care gust din aceste delicatese.
Fr ndoial, buctria mexican este una din cele mai exotice si mai apetisante buctarii
ale lumii.

9
 IV. BIBLIOGRAFIE

1) www.culinar.ro

2) www.sfin.ro

3) www.dietetik.ro

4) HTTP:// WWW. ELADY .RO/ARTICOLE /G ASTRONOMIE /BUCATARIA- MEXICANA .HTML

5) HTTPS ://WWW .AGERPRES. RO/FLUX- DOCUMENTARE /2016/09/16/ZILE- NATIONALE -

STATELE -UNITE -MEXICANE - GASTRONOMIE -09-02-24

6) HTTP:// WWW. DOZADEBINE .RO/STATELE -UNITE -MEXICANE - REPERE - GEOGRAFICE -SI-

ISTORICE -TURISM- SI -GASTRONOMIE /

7) HTTPS ://EN. WIKIPEDIA .ORG/WIKI /M EXICAN _CUISINE

10