LICEUL TEHNOLOGIC ,,PETRU RARES,, BRLAD

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE NIVEL 3

TEHNICIAN IN GASTRONOMIE

COORDONATOR: PROF. DOCA ANCA

CANDIDAT:

ISTRATE ROXANA ANDREEA

CLS. a XII a D

2013

ORGANI AREA PRODUCTIEI CULINARE IN VEDEREA REALI ARII GUSTARILOR

CUPRINS Argument Ca!"#$%&% I Amenajarea tehnologica , dotarea si personalul din spatial productiei culinare 1.1 1.2 Amenajarea interioara si dotarea spatiilor Functiile si meseriile din bucataria restaurantului

Ca!"#$%&% II Tehnologia de realizare a gustarilor 2.1 Clasificarea grupelor de gustari 2. Defecte , cause si posibile remedieri ale gustarilor Ca!"#$%&% III Activitatea de curatenie si intretinere .1 !rganizarea activitatilor de curatenie si intretinere .2 "ateriale si echipamente pentru curatenie si intretinere . #fectuarea lucrarilor de curatenie si intretinere Ca!"#$%&% IV Comercializarea gustarilor $.1 %romovarea ofertei de produse si sericii $.2 %ublicitatea $. promovarea Ca!"#$%&% V Concluzii si recomandari Ca!"#$%&% VI "aterial &ibliografic Ane'e

ARGUMENT

(ustarile sunt preparate culinare prezentate in forme variate, cu aspect atragator si volum mic. )e servesc la inceputul mesei sau intre mes ele principale, in cantitati mici, avand rol de a influenta apetitul consumatorilor, atat prin gustul picant pe care*l au, cat si prin modul variat de prezentare. )e obtin din alimente de origine vegetala si animala+ produse din cereale, legume, oua, branzeturi, carne si preparate din carne, organe. %ainea si faina, componente utilizate frecvent la obtinerea unor sortimente de gustari, sunt surse de proteine vegetale si poliglucide ,amidon-. .egumele mai des utilizate / rosii, castraveti, ardei, salata / sunt surse de saruri de Ca, Fe, 0, vitamina A si C si alte componente. Alimentele de origine animala sunt bogate 1n proteine complete care contin toti aminoacizii, in cantitati corespunzatoare pentru sinrteza proteinelor proprii organismului omenesc. !uale si branzeturile contin fosfolipide si vitaminele A, D, #, & 1 . )e constata un raport echilibrat intre factorii nutritivi din component a gus tarilor, dar nu au un aport nutritiv substantial in organism intrucat sunt servite in cantitati foarte mici.

CAPITOLUL I AMENA'AREA TEHNOLOGICA, DOTAREA SI PERSONALUL DIN SPATIUL PRODUCTIEI CULINARE

1.1 A()*a+a,)a "*#),"$a,a -" .$#a,)a -!a#""%$, )patiile de productie culinara vor fi dispuse intr*o ordine care sa tina cont de regulile de control al contaminarii incrucisate, precum si de flu'ul tehnologic general+ receptie*depozitare materii prime*prelucrari preliminare*preparare semipreparate* tratamente termice*racire,daca e cazul- montare produse culinare*servire. )patiul de productie culinara se va compartimenta astfel incat o separare a etapelor de prelucrari preliminare ale materiilor prime de cele de preparare. )patiul pentru prelucrarea oualor va fi aerisit si iluminat corespunzator, pentru efectuarea corecta a operatiunilor de control al prospetimii, de spargere si separare a albusului de galbenus. %eretii vor fi acoperiti cu materiale lavabile si rezistente la umezeala, faianta montata aliniat, ino', etc.- si pot fi prevazuti cu bare metalice pentru a*i proteja impotriva loviturilor. %ardoselile vor fi din materiale rezistente la trafic, usor de igienizat. #le vor fi prevazute cu sifoane de pardoseala cu capac metalic si sita, montate corect, la nivelul pardoselii. 1n spatiile de preparare se vor amplasa chiuvete pentru spalarea mainilor, in numar suficient. Actionarea acestora se va face pe principiul ,,mainilor libere,,. Chiuvetele pentru spalarea mainilor se vor dota corespunzator,cu prosoape de hartie sau uscatoare de maini cu aer, cu sapun si dezinfectant. Caile de acces si ferestrele pasarilor si rozatoarelor. %lanul de amplasare a utilajelor trebuie sa asigure distante optime de operare. Amplasarea utilajelor in flu' se va face astfel incat sa nu permita intersectarea fazelor insalubre cu cele salubre, a materiilor prime cu semipreparatele sau cu produsele finite. 2 vor fi protejate impotriva patrunderii insectelor,

)e recomanda sa e'iste echimapente si ustensile diferite pentru materia prima si pentru produsele preparate si semipreparate, in special aparatura de feliat si tocat. %entru uniatile de productie de capacitate mare este necesara dotarea cu echipamente proiectate astfel incat sa asigure o capcitate corespunzatoare, pentru a permite prepararea mancarii in conditii adecvate de igiena. 3tilajele, instalatiile si ustensilele care vin in contact cu materiile prime4semipreparate4produse finite vor fi confectionate din materiale care sa nu contamineze produsele alimentare, rezistente la actiuni mecanice, termice si chimice, usor de curatat cu suprafete netede, fara adancituri sau unghiuri greu accesibile. "aterialele recomandate sunt otelul ino'idabil, lemnul sintetic, teflonul, materialele te'tile, avizate pentru uz in domeniul alimentar. Trebuie evitata folosirea lemnului, dar daca se utilizeaza se recomanda ca acesta sa fie lemn de esenta tare, fag, stejar, carpen- si sa se stabileasca masauri de control care sa ofere certitudinea ca folosirea lui nu prezinta sursa de contaminare. Dezozitarea si pastrarea ustensilelor se face in sistem protejat, pe rafturi, rastele, dulapuri, cuiere la o inaltime de minimum 25 cm de la sol. Acestea se vor verifica periodic si se vor inlocui in cazul eventualelor degradari. 1n cazul cuptoarelor ce folosesc pentru ardere combustibil solid, focarele vor fi amplasate in afara spatiilor de productie, cu respectarea conditiilor privind contaminarea incrucisata. 1n vederea realizarii gustarilor se utilizeaza o gama variata de utilaje, vase si ustensile dupa cum urmeaza+ 3tilaje "asina de curatat cartofi si cereale "asina de tocat carne 6obotul "asina de gatit Tigaia basculanta Cuptorul Dulapuri frigorifice 7

"ala'orul .aminatorul de coca 8ase de gatit !ale Cratite Caserole Tigai cu coada Tavi pentru cuptor )trcuratori 1nstrumente taietoare Cutitul tocator Cutitele pentru zarzavat Cutitul pentru taiat cascaval 6azatori 3stensile %osuri )prituri Teluri .ingurite

2.2 F&*/#""%) -" ()-),""%) ."* -!a#"&% .) !,$.&/#") /&%"*a,a Cea mai importanta functie din spatiul de productie culinara o are seful bucatar9 acesta planifica si organizeaza munca in bucatarie, organizeaza activiatile de productie culinara, propune retete si urmareste realizarea lor, supravegheza si controleaza toate lucararile din bucatarie, controleaza si asigura starea de igiena corespunzatoare locului de munca, a personalului, intocmeste comenzile de aprovizionare.

Bucatarul efectueaza operatii specifice pentru prelucrarea termica, intocmeste comezile pentru materiile prime, realizeaza preparatele, controleaza calitatea materiilor prime si raspunde de respectarea regulilor de igiena. Ajutorul de bucatar efectueaza operatiile preliminare si efectueaza operatii specifice pentru prelucrarea termica.

CAPITOLUL II
T#;<!.!(1A D# 6#A.1=A6# A (3)TA61.!6 2.1 Clasificarea grupelor de gustari

C%a-"0"/a,)a 1&-#a,"%$, G&-#a," ,)/" 1. pe baza de paine sandvisuri tartine 2. pe baza de umplutura legume umplute oua umplute masline umplute G&-#a," /a%.) 1. pe baza de aluat oparit (sau sos alb) crochete cu cascaval crochete cu sunca crochete cu peste

>

2. pe baza de carne tocata ? chiftelute speciale

3. pe baza de foietaj ? ? ? pateuri+ cu branza, cu carne, cu ciuperci triangle buseuri

4. pe baza de foi de clatite ? ? clatite cu carne de pui clatite cu ciuperci

5. pe baza de tarte ? ? ? tarte cu ciuperci tarte cu branza tarte cu carne

6. sandvisuri si tartine calde ? ? ? tartine calde cu legume tartine calde cu oua ochiuri si sardele tartine calde cu ochiuri, sunca si cascaval

(3)TA61 )%#C1A.# 6#C1 )unt preparate culinare caracterizate prin gusturi rafinate, dimensiuni reduse, aspect decorativ deosebit. Alimentele folosite la pregatirea gustarilor speciale fac parte din diferite grupe, prezentand avantajul concentrarii intr*un preparat cu volum mic a unor principii nutritive valoroase. Componentele principale ale gustarilor sunt+ painea, untul, unele legume, branzeturi, oua, preparate si specialitati din carne, paste diferite, aluaturi, elemente pentru

decor. Astfel se folosesc verdeturi condimentate, ciuperci, legume proaspete sau conservate, lamaie. Clasificarea gustarilor speciale se face dupa procedeul tehnologic aplicat la pregatirea lor si dupa modul de servire, corform schemei de mai jos+ (ustari reci+ /Tartine 1. 2. . $. 2. cu rostbief cu branza &ucegi ,rocAuefortcu oua si rosii cu salam de iarna ,tip )ibiucu icre

/ Cu diferite farse 1. ciuperci umplute 2. masline umplute (ustarile speciale reci se servesc de obicei la dejun, intr*un sortiment foarte variat+ cruditati, masline, salate, tartine etc. )e prezinta sub o forma de e'pozitii culinare, aranjate in raviere si platouri intr*o mare varietate de sortimente. TA6T1<#.# Tartinele / canapele sau tosturi ,cand painea este prajita- / se deosebesc de sandvisuri atat prin componentele pe care le contin, cat si prin tehnologia de preparare. Ca elemente de baza, tartinele contin+ 1. 2. . $. paine sau cruton special9 unt alifiat9 alimentul de baza care*i confera si denumirea, elemente de decor. %ainea sau crutonul special se taie, cu forme metalice pentru tartine, rotunde, in romburi, triunghiuri, dreptunghiuri etc. si nu trebuie sa depaseasca 5,2 cm in grosime. 1n general, crutonul se foloseste asa cum a rezultat din taiere, alteori se rumeneste pe gratar sau in cuptor. Alimentul de baza, sub forma de pasta, sau felii, trebuie sa acopere in intregime crutonul si sa aiba grosimea acestuia.

15

Decorul sa fie variat, in combinatii armonioase de culori si in concordanta cu alimentul de baza.

CAPITOLUL III ACTIVITATEA DE CURATENIE I 2NTRETINERE

3.1 O,1a*"3a,)a a/#"4"#a#"" .) /&,a#)*") -" 5*#,)#"*),)

CurBtenia este metoda de decontaminare care asigurB CndepBrtarea microorganismelor de pe suprafete, obiecte sau tegumente, odatB cu CndepBrtarea prafului si a substantelor organice. Asigurarea salubritBtii produselor de cofetBrie presupune mentinerea permanentB a tuturor categoriilor de spatii e'istente Cntr*o unitate de alimentatie Cntr*o stare de curBtenie perfectB. De aceea operatiile de curBtenie trebuie sB se efectueze ori de cDte ori este necesar. CurBtenia efectuatB Cntr*o unitate de alimentatie publicB CmbracB trei forme+ curBtenia Cn timpul functionBrii unitBtii, curBtenia curentB si curBtenia de fond. ur!tenia "n timpul function!rii unitBtii se efectueazB ori de cDte ori se acumuleazB deseuri. %ersonalul care efectueazB aceste operatii nu va participa la manipularea produsului finit decDt dupB schimbarea halatului si spBlarea corectB a mDinilor. 8esela si ustensilele care sunt folosite la prelucrarea produselor de origine animalB se vor spBla imediat pentru ca microbii se Cnmultesc foarte repede. 8esela trebuie lBsatB la scurs pe stelaje special amenajate sau se va sterge cu prosoape de hDrtie sau

11

cDrpe de bucBtBrie spBlate, fierte si cBlcate zilnic. (unoiul se va depozita Cntr*un loc cDt mai CndepBrtat, Cn e'teriorul unitBtii Cn pubele etanse. ur!tenia curent! se face cel putin o datB pe zi, cu apB cladB, detergenti si se repetB Cn cursul zilei pe suprafetele care se murdBresc Cn cursul lucrului. <umai dupB e'ecutarea unei curBtenii corecte se face dezinfectia cu cloraminB, var cloros sau bromocet. En cursul zilei trebuie sB se aibe grijB ca alimentele sB fie acoperite si protejate pentru a fi ferite de insecte, praf. ur!tenia de fond se face periodic, Cn functie de specificul unitBtii. #a constB Cn spBlarea cu apB caldB si detergent a peretilor placati cu faiantB, a podelilor, meselor, spatiilor frigoriofice si utilajelor. En functie de necesitBti dupB efecuarea curBteniei generale se vor e'ecuta si operatiuni de dezinfectie, dezinsectie si deratizare. !peratiunile de curBtenie pentru spatiile Cn care e'istB un risc mare de vor fi efectuate de cBtre personalul angajat contaminare microbianB si4sau chimicB special pentru aceste operatiuni. 3tilajele implicate Cn desfBsurarea procesului tehnologicse vor igieniza de operatorii care le e'poateazB sau de o persoanB anume desemnatB. 8erficarea igienei pentru acestea se face zilnic, iar concluziile se CntregistreazB Cn fise din care sB rezulte eficienta igienizBrii. Frecventa operatiunilor de curBtenie depinde de riscul de contamiare pe care il prezintB spatiile, echipamentele, ustensilele, de metoda de curBtenie si de rezultatele obtinute la teste.

3.2 Ma#),"a%) -" )/6"!a()*#) #)6*"/) !)*#,& /&,a#)*") -" 5*#,)#"*),)

CurBtenia se realizeazB cu produse etichetate de producBtor ca fiind+ produse destinate curBteniei sau produse detergent* dezinfectante. )ubstantele chimice de spalare trebuie sB nu fie to'ice si periculoase la manipulare, sB nu fie corozive, sB se poatB CndepBrta usor prin clBtire, sB aibB capacitate mare de pBtrundere, umectaresi dispersare, sB emulsioneze grBsimile si sB nu aibB mirosuri puternice si persistente. 12

)ubsantele chimice de spBlare sunt+ sBpunuri, detergenti, subsante abrazive si produse de lustruire. #!punurile sunt+ sBpun tare pentru Cntretinerea suprafetelor de ceramicB, ulei sau din otel ino'idabil si sBpun moale pentru curBtare grosierB a pavimentului mozaicat, gresie. $eter%entii pot fi+ detergenti neutri sau lichizi universali pentru mobilier, paviment, veselB si spBlarea manualB a te'tilelor, detergenti alcalini utilizati la spBlarea zilnicB a pavimentului, detergenti acizi sau detartranti folositi pentru curBtarea materialelor cu depuneri de piatrB, detergenti ,,tamponati,, utilizati pentru suprafete de ino' si detergenti*dezinfectanti. )pBlarea veselei si a ustensilelor de cofetBrie se face numai cu produse avizate de "inisterul )BnBtBtii pentru sectorul alimentar. #ubstantele abrazive se folosesc pentru curBtarea puncualB a supafetelor dure, obiectelor sanitare, pavimentelor si cu precautie pe suprafetele emailate. &rodusele pentru lustruit se folosesc la spBlarea pavimentelor. 3stensilele de curBtenie pot fi+ perii, mopuri, lavete de pDnzB, bureti, gBleatB, fBras. #chipamentele cele mai utilizate la curBtenia Cn laboratorul de cofetBrie sunt+aspiratoarele, aparatele de curBtat cu aburi pardoseala. si masinile de curBtat si lustruit

3.3 E0)/#&a,)a %&/,a,"%$, .) /&,a#)*") -" 5*#,)#"*),)

CurBtenia trebuie sB se e'ecute conform unui plan Cn care se vor preciza locatiile, practicile si succesiunea activitBtilor specifice, frecventa de realizare, precum si responsabilitatea pentru e'ecutie. Ciclul de curBtenie si dezinfectie cuprinde urmBtoarele faze+ EndepBrtarea resturilor grosiere prin mBturare )pBlarea cu substante de spBlare dizolvate Cn apB cladB

ClBtirea cu apB caldB Cn cantitate suficientB Dezinfectare cu solutii Cn concentratie stabilitB Cn functie de tip si duratB de contact

ClBtire cu apB caldB 3scare

#lementele consctructiei, pardoseli, pereti, tavane, luminatoare, usi, ferestre, guri de ventilare, radiatoare- trebuie sB fie curBtate periodic si dezinfectate, unde e cazul. En spatiile unde e'istB un risc mare de contaminareoperatiunile de curBtenie si dezinfectie trebuie sB se facB Cn regim sprecial. !peratiunile de curBtenie se Cncep dinspre locurile mai curate cBtre cele mai murdare, dinspre tavan spre podea, dinspre CncBperile de lucru cBtre ane'ele sanitare. )pBlarea se realizeazB prin folosirea de apB caldB si substante tensioactive. Apa caldB are o putere de spBlare superiuoarB apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare. %entru clBtirea finalB se foloseste apB de 75*72 5C , fapt ce favorizeazB uscarea. %rin stergerea umedB a suprafetelor se realizeazB CndepBrtarea microorganismelor.)e practicB pentru Cntretinerea curBteniei. #ficacitatea depinde de + calitatea lavetelor, umezirea cu solutii de detergent si frecventa schimbBrii a lavetelor si a apei de stergere. !peratiile de spBlare trebuie sB fie specifice obiectelor supuse prelucrBrii+ %entru utilaje nedemontabile se foloseste reteaua de conducte e'istente prin care se introduc lichidele de spBlare cu presiune %entru locurile greu accesibile se foloseste furtunul cu apB caldB cu cap terminal Cngust %entru ustensile demontabile se demonteaza toate piesele componente si se spalB cu atentie

1$

CAPITOLUL IV COMERCIALI AREA GUSTARILOR

7.1 P,$($4a,)a $0),#)" .) !,$.&-) -" -),4"/"" !ferta de produse si servicii din restaurante si alte unitBFi de profil este in general foarte diversificatB. Din acest punct de vedere se impune gBsirea unor mijloace simple prin care sB se asigure promovarea si publicitatea eficientB a ofertei. &romovarea ofertei de produse si servicii presupune, si are ca rol principal, prezentarea acestora cBtre clientela potentialB. Tehnicile de promovare sunt numeroase. Dintre acestea e'emplificBm+ distribuirea unor obiecte de folosinFa individualB cum ar fi+ agende, calendare, pi'uri, brelocuri, brichete, mape etc.9 oferta de preFuri speciale pentru viitorii clienti potentiali+ firme reprezentante, grupuri de turisti, elevi si altii9 oferirea unor mese gratuite pentru clienFii fideli, respectiv cei care in mod constant servesc masa in unitatea respectivB9 oferirea unor servicii la preFuri mai reduse in zilele in care restaurantul nu are un grad de mancare suficient ,anumite zile din cursul sBptDmanii sau dupa caz, Cn GeeH*end sau Cn afara sezonului-9

12

oferirea promotionalB, gratuit, a noilor produse introduse in oferta unitatilor respective.9 oferirea de pliante, carFi postale ilustrate, carFi de vizita, liste de preparale si bauturi, meniuri penlru copii, sugestii pentru aniversari si altele9 oferirea unor produse preambalate care se realizeazB Cn unitatea respectivB ,patiserie, bomboane etc.-, Cn cantitaFi mici si in ambalaje cu o reclamB foarte sugestivB.

Tehnicile de promovate amintite anterior, trebuie avute Cn vedere de cBtre fiecare Cntreprinzator in mod realist si Cn funcFie de poziFia pe care o are pe piaFB, sB decidB asupra clienFilor catre care*si va Cndrepta eforturile de vDnzare. Tocmai Cn aceasta constB forFa vDnzarilor pe care trebuie sa le realizeze. %rioritar, pentru realizarea unei politici coerente de promovare, trebuie sa avem in vedere clientela cBreia ne adresam+

clientela locala sau de tranzitI clientela din hotelI clientela individuala sau grupuriI clientela pentru servicii a la carte sau mese comandateI clientela pentru banchete, seminarii, congreseI automobilisti sau clienFi sositi cu alte mijloace de transportI clientela cu venituri mici, mijlocii sau mariI

!datB facutB analiza clientelei, urmBtorul pas il constituie stabilirea grupurilor FintB ce se au Cn vedere si mijloacele de promovare pentru atragerea si fidelizarea acestora. )e au in vedere clientii individuali si clientii de grup. Clientii individuali, dupB caz pot fi atrasi din+ societBFile comerciale industriale, societaFile comerciale si de prestBri servicii din zonB sau din e'terior, dar care au activitaFi Cn zonB9 instiuFii publice sau private din zonB+ organisme si unitBti de invatamDnt, profesiuni liberale, administraFi centralB si localB9

17

unitaFi hoteliere, agenFi de turism, sindicate. asocialii patronale si interprofesionale9 unitati de presa, radio si televiziune9 federalii si asociaFii sportive, baze sportive si de agrement9 automobilisti, soferi de autobuze Ji autocare, ghizi de turism etc.9 diverse asociaFii profesionale, standi de benzina Ji service, garaje, organe de ordine publica ,police, jandarmerie-, aeroporturi si companii aeriene, servicii sau puncte de informare turistica, ale clienFii potentiali din afara zonei.

ClienFii de grup, sunt atrasi in general din acelasi mediu ca si clienFii individuali, cu precizarea ca orientarea pentru servicii o dau conducerile sau administratia societaFilor, instituFiilor sau asociaFiilor din care fac parte. Contactele pentru atragerea clientelei pot fi directe si indirecte, dupa caz, prin corespondent, telefonic, mass media si alte mijloace. 1ndiferent de forma aleasa este necesar ca prestatorii sa dispuna de mijloace moderne pentru receptionarea mesajelor viitorilor clienti, telefon, fa', telefa'. #*mail etc. Asocierea cu unitBti de profil, Cn lanFuri hoteliere, organisme sau societal de turism, lanFuri voluntare de profil, poate reprezenta succesul in asigurarea unei bune politici de promovare, mai ales in cazul unitaFilor mici, izolate si care nu pot dispune de mijloacele financiare si tehnice necesare pentru materializarea acFiunilor de promovare dorite.

7.2 P&8%"/"#a#)a %ublicitatea a devenit in zilele noastre un mijloc eficient pentru promovarea vanzarilor. #a trebuie sa aiba in vedere cele mai potrivite mijloace care sa usureze dialogul cu clienFii, <u contestam renumele sau talentul multor intreprinzatori, dar acestora le recomandam sa nu faca improvizaFii in materie de publicitate. Acestia trebuie sa se adreseze unor specialist cu usurinFa in e'primare, cu talent si posibilitaFi de a pune in valoare, intr*un mod coerent si creativ personalitatea firmei lor.

1:

"ijloaccle de publicitate sunt foarte variate si in principal includ mijloacele scrise si audio*vizuale+ carFile postale ilustrate, foarte raspandite, usor de distribuit, eficace prin adresabilitate, puFin costisitoare9 pliantul restaurantului, al barului etc., foarte raspandit in ultimii ani cu posibilitaFi tehnice de realizare diversificate si costuri in concordant cu puterea financiara a fiecarei firme9 foile volante, au poate cea mai sporita eficacitate si cele mai scazute costuri in comparaFie cu celelalte mijloace publicitare9 presa zilnica naFionala, care difuzata in tiraje mari * poate transmite mesaje publicitare interesante9 presa locala, mai eficace decat presa nationala prin aceea ca se afla mai aproape de client9 presa gratuita, cunoscuta si la noi in ultimul timp prin anunturi gratuite, limitate insa ca spaFiu9 publicaFiile tehnice si profesionale, care se adreseaza unor clienti, finte foarte precise9 televiziunea, in plina ascensiune si cu cereri din ce in ce mai importante pentru orele de ma'ima audienFa9 radio*ul, mesajele prin radio pot avea o audienFa si eficienFa ma'ima datorita numarului mare de ascultatori9 cinematograful, prin intermediul caruia putem prezenta D1A si filme publicitare9 afisajul, realizat prin afise si panouri are impactul cel mai eficient, eel mai garantat, cel mai dinamic. <ominalizarea mijloacelor de publicitate poate fi continuata9 autobuze, tramvaie, metrou, si sa nu uitam posibilitaFile de amplasare a panourilor publicitare Ji a indicatoarelor de semnalizare de pe arterele de circulate nafionale si locale. Acfiunile de publicitate nu trebuie sa se desfasoare intamplator ci pe baza unui buget publicitar, corelat cu cifra de afaceri previzibila a fi realizata. 1>

"asurarea eficienFei publicitBtii, trebuie sa fie privitB ca o investiFie publicitarB si deci ca orice investitie, ea trebuie sa fie rentabilB.

C$*/%&3""
Calitatea Cn conceptia serviciilor de restaurante Cnseamna producerea si oferirea de preparate culinare si bauturi, a serviciilor si a unui mediu care sa satisfaca si chiar sa depaseasca asteptarile clientilor. (asirea unei portii potrivite Cntre elementele componente ale serviciilor de calitate permite prestatorilor sa depaseasca problemele concurentiale, sa atraga clientii si sa*i fidelizeze pe termen lung, ceea ce se reflecta Cn imaginea de succes si Cn cresterea profitului. )atisfactia clientilor este strDns legata de calitatea serviciilor si produselor oferite. "obilitatea crescuta a indivizilor lumii contemporane si nevoia de a trai confortabil Cntr*o lume din ce Cn ce mai deschisa si globalizata a condus la dezvoltarea acestei piete precum si la inceperea sau la modificarea abordarii unor perceptii mai vechi Cn concordanta cu nevoile clientilor.

1@

Ma#),"a%&% 8"8%"$1,a0"/

1. (abriela %arjol, #lisabeta %araschiv, !lga !nete KKTehnologie culinaraL, #ditura didactica si pedagogica M &ucuresti, 1@@$ 2. 1oana &urlacul ,, %reparate culinareKK editura "etropol M &ucuresti 1@@ 3. <iculaie 1. <iculescu, #lena <iculescu N&ucataria creativaL, #ditura Ceres M &ucuresti 1@>@ 7. D. #nache ,,&ucataria pentru totiiL #ditura tehnica &ucuresti 1@@5 9. (hid <ational de bune practici pentru siguranta alimentelor, %roduse culinare,#ditura 3ranus M &ucuresti, 255: :. "ihail )., Alimentatie %ublica si Turism, "anual pentru clasa a 1O*a 1nstruire practica, editura <iculescu 255$ ;. )tavrositu )., ,,Arta serviciilor in restaurante, baruri, hoteluri, pensiuni turistice

25

21