Universitatea Libera Internationala din Moldova Facultatea Biomedicina i ecologie Specialitatea Tehnologie Farmaceutica

PR !TI! P"#TRU LI!"#T $ #UL %&

Student: Coordonator: Denumire instit: Farmacist se#: Durata: Anu*:

M T""S"S!U %' ST"F #$!I!"R(#" Farm. Diriginte DIACONU OLIVIA-LAURA Farmacia NIKI-P AR! S.R.L. "ARLAD Farm. DIACONU OLIVIA-LAURA !AR$I%-!AI &'() V + $% NOLO,I% FAR!AC%U$ICA
(

In -erioda '. !artie-(' mai &'() am des#asurat acti/itatea de -ractica #armaceutica 0(' sa-tamani1 cores-un2atoare anu*ui V de studii *a Uni/ersitatea Li3era Internationa*a din !o*do/a4 s-ecia*i2area $e5no*ogie Farmaceutica in Farmacia NIKI-P AR! SRL "ARLAD a carei #armacist diriginte este dna DIACONU OLIVIA-LAURA. Perioada de -ractica #armaceutica s-a des#asurat du-a cum urmea2a: Semnatura conducatorului nemi-locit

!ontinutul activitatii practice Am #acut cunostinta cu -ersona*u* #armaciei4 #ormat din ( #armacist4 & asistenti de #armacie4un ingri6itor -recum si '..').&'() *ocatia in care se des#asoara acti/itatea #armaciei #ormata din: a1 o#icina - 7nc8-erea 7n care are acces -u3*icu*4 unde se #ace e*i3erarea medicamente*or 9i a ce*or*a*te -roduse -ermise 7n #armacie. O#icina este dotata cu mo3i*ier-ti- de #armacie4 din PAL me*aminat si stic*a4 cu-rin2and masa de o#icina4 du*a-uri si ra#turi destinate -astrarii -roduse*or medicamentoase4 cosmetice*or si -roduse*or -ara#armaceutice4 -*ante*or medicina*e4 -roduse*or din -*ante medicina*e si su-*imente*or a*imentare. De asemenea4 in o#icina e:ista un du*a- s-ecia*4 -re/a2ut cu c5eie4 destinat -roduse*or to:ice si stu-e#iante; 31 rece-tura - 7nc8-erea amena6at84 dotat8 9i destinat8 -re-ar8rii #ormu*e*or magistra*e 9i o#icina*e. Rece-tura este dotata cu masa de rece-tura4 3a*anta ana*itica -recum si cu ra#turi si sertare destinate a-araturii si ustensi*e*or s-eci#ice acti/itatii de rece-tura 0mo6are cu -isti*4 3orcane4 -a5are4 men2uri4 s-atu*e4 creu2et4 -a*nii4etc.1. In rece-tur8 este inter2is accesu* a*tor -ersoane dec<t a* ce*or care *ucrea28 7n #armacie; c1 *a3oratoru*-7nc8-erea dotat8 cu surs8 de a-84 ga24 e*ectricitate 9i 7n care se insta*ea28 disti*atoru*; d1 s-8*8tor - 7nc8-erea destinat8 s-8*8rii /ese*ei 9i am3a*a6e*or de u2 #armaceutic4 cu dotare adec/at8 0surs8 de a-8 -ota3i*84 cu/8 -entru s-8*are4 *oc -entru uscare1; e1 de-o2itu* - 7nc8-erea=7nc8-eri*e 7n care se -8strea28 medicamente*e 9i a*te -roduse -ermise a se e*i3era -rin #armacii*e comunitare. De-o2itu* este dotat cu mo3i*ier ce
&

)ata*++$ LL$ #,

cu-rinde ra#turi meta*ice -recum si masa -entru rece-tia medicamente*or. De-o2itu* este dotat cu /itrina #rigori#ica -entru de-o2itarea medicamente*or ce necesita conditii s-ecia*e de -astrare4 -recum si cu termo5igrometru -entru res-ectarea norme*or de tem-eratura si umiditate -re/a2ute de *ege; #1 3irou* #armacistu*ui-9e# - 7nc8-erea care tre3uie s8 #ie ast#e* am-*asat8 7nc<t s8 -ermit8 #armacistu*ui 9e# sau 7n*ocuitoru*ui acestuia e:ercitarea atri3u>ii*or sa*e 9i coordonarea acti/it8>ii -ersona*u*ui; g1 gru- sanitar; 51 /estiar.

'?.').&'()

Cunoasterea acti/itatii din #armacie4 care se des#asoara -e 3a2a urmatoare*or -roceduri: organi2area a-ro/i2ionarii 0sta3i*irea necesaru*ui de -roduse -e di/erse -erioade4 *ansarea comen2i*or catre #urni2ori14 organi2area rece-tiei4 de-o2itarea -roduse*or4 -re-ararea medicamente*or4 e*i3erarea medicamente*or si -rimirea si so*utionarea rec*amatii*or. Acti/itatea de rece-tie cantitati/a si ca*itati/a a medicamente*or. Primirea si rece-tia medicamente*or se #ace in -re2enta #armacistu*ui-se# -recum si a* #urni2ori*or4 -entru e/itarea situatii*or ne-re/a2ute. In -rima #a2a4 se e#ectuea2a rece-tia cantitati/a4 urmarindu-se concordanta dintre numaru* -roduse*or rece-tionate cu ce* e:istent -e documentu* de -rimire de *a #urni2or4 res-ecti/ #actura #isca*a. A-oi se trece *a rece-tia ca*itati/a4 /eri#icandu-se integritatea am3a*a6e*or indi/idua*e a*e medicamente*or4
)

acestea tre3uind san u #ie -atate4 deteriorate4 s-arte ori desigi*ate4 iar ce*e ce necesita conditii s-ecia*e de trans-ort sa se a#*e in *a2i #rigori#ice. Un a*t as-ect ce tre3uie urmarit *a rece-tie este termenu* de /a*a3i*itate4 care este o3*igatoriu sa coincida cu ce* mentionat -e #actura #iscata a #urni2oru*ui. In situatia in care se o3ser/a ca nu e:ista niciun #e* de o3iectii4 medicamente*e se asea2a in de-o2it4 in #unctie de #orma #armaceutica si a*te criterii4 a/and gri6a ca ace*ea ce necesita conditii s-ecia*e de conser/are si -astrare 0intre &o si @oC1 sa #ie de-o2itate in /itrina #rigori#ica. Du-a e#ectuarea rece-tiei si a ase2arii medicamente*or in de-o2it4 se trece *a introducerea #acturi*or #isca*e in -rogramu* de gestiune cantitati/-/a*oric.

'A.').&'()

!-am #ami*iari2at cu uti*i2area sistemu*ui in#ormatic 0 -rogram de gestiune com-uteri2at1 in acti/itatea de rece-tie a #armaciei : inregistrarea #acturi*or4intocmirea si emiterea note*or interne de rece-tie in gestiunea #armaciei. Introducerea #acturi*or #isca*e in -rogramu* de gestiune cantitati/-/a*oric4 in ca2u* #armaciei NiBi-P5arm -rogramu* P5arma Origina*. Prima o-eratiune este introducerea nume*ui #urni2oru*ui4 a-oi a datei de emitere a #acturii #isca*e si a datei scadente a -*atii ace*ei #acturi4 di#erita de *a ca2 *a ca2. A-oi se introduce numaru* #acturii si /a*oarea acesteia. Din ace* moment ince-e introducerea -ro-riu-2isa in stoc a #iecarui medicament in -arte. Se introduce nume*e medicamentu*ui 0-rin se*ectarea din stocu* de6a e:istent sau4 in ca2u* unuia nou4 din nomenc*atoru*
.

!.S. ori introducere ca si -rodus nou4 in ca2u* -roduse*or -ara#armaceutice sau materia*e*or sanitare14 numaru* -e #*acoane4 -retu* unitar4 /a*oarea $VA-CD sau &.D4 numaru* *otu*ui si termenu* de /a*a3i*itate. Prin o-eratia de ca*cu*are si sa*/are se rea*i2ea2a /a*idarea o-eratiei de introducere in -rogramu* de gestiune.

'E.').&'()

Procedura de rece-tie a su3stante*or medicamentoase: -rin rece-tie se inte*ege tota*itatea o-eratii*or -rin care se e:ecuta -rimirea -roduse*or medicamentoase4 /eri#icandu-se e:istenta cantitati/a si a caracteristici*or inscrise in documente*e insotitoare. Rece-tia -roduse*or #armaceutice se rea*i2ea2a de catre #armacistu* diriginte sau in*ocuitor4 intr.-un s-atiu s-ecia* amena6at sau intr-un *oc se-arat de acti/itatea #armaciei4 a/and *a indemana mi6*oace de cantarire si masurare cores-un2atoare 0in genera*4 in rece-tura1. Rece-tura este inca-erea din #armacie unde se -re-ara -roduse*e #armaceutice su3 #orma de e*a3orari 0de e:em-*u a-a o:igenata4 so*utia de ri/ano*4 so*utia de a*3astru de meti*en4 etc1 -recum si retete*e magistra*e. Rece-tura din cadru* #armaciei NiBi-P5arm este dotata cu masa de rece-tura4 ra#turi si sertare s-eci#ice de-o2itarii su3stante*or4 ustensi*e*or si a-araturii4 cu 3a*anta ana*itica -recum si cu ustensi*e s-eci#ice acti/itatii de rece-tura 03orcane din stic*a 3runa -re/a2ute cu do- rodat4 mo6are cu -isti*4 -a5are din stic*a4 -a*nii4 e-ru3ete4 s-atu*e4 creu2et4 etc1.

Identi#icarea si descrierea -arti*or com-onente a*e unei #acturi 0 mode de com-*etare4 scadenta4 -erioada de /a*a3i*itate in concordanta cu cea inscrisa -e cutie1. Veri#icarea -returi*or inscrise -e #actura care nu tre3uie sa de-aseasca -retu* ma:ima*. Farmacistu* distri3uie -roduse*e #armaceutice4 intocmeste documentatia #armaceutica si asigura stocu* necesar in #armacie. Asigura inregistrarea in#ormati2ata a documente*or de gestiune4 asigura a-*icarea *egis*atiei in /igoare si ras-unde de uti*i2area a-araturii si instrumentaru*ui medica* de #armacie in -rocese*e te5no*ogice. Im-reuna cu asistentii de #armacie4 asigura intocmirea documentatiei4 -rin o-eratiuni s-eci#ice de introducere si /a*idare date 0e*i3erarea medicamente*or -e 3a2a 3onuri*or #isca*e4 introducerea stocuri*or -e 3a2a note*or de rece-tie si a #acturi*or emise de #urni2ori4 introducerea retete*or com-ensate si gratuite4 a*te documente de intrare-iesire1 si '@.').&'() /eri#ica modu* de intocmire a ra-ortari*or catre CFAS. ((.').&'() Acti/itatea in de-o2itu* #armaceutic. De-o2itu* #armaciei NiBi-P5arm este structurat -e mai mu*te categorii. %:ista mai mu*te ra#turi meta*ice -entru di#erite ti-uri de medicamente. !edicamente*e sunt ase2ate4 in ordine a*#a3etica4 in #unctie de tara de -ro/enienta4 de #orma #armaceutica4 de modu* de administrare4 in #unctie de termenu* de e:-irare. %:ista un su-ort meta*ic -entru -roduse*e indigene de u2 intern4 ase2ate in ordine a*#a3etica si unu* -entru ce*e de
A

im-ort de u2 intern 0com-rimate4ca-su*e4-u*3eri interne14 ase2ate in ace*asi mod. A-oi4 urmea2a ra#turi*e cu so*utii4 se-arate ce*e de u2 intern de ce*e de u2 e:tern4 in ordine a*#a3etica4 dar netinand cont de tara de -ro/enienta. A-oi4 ra#turi*e cu -roduse semiso*ide4 gen unguente si su-o2itoare4 ce*e cu #io*a6e si unu* cu -re-arate in5a*atorii4 se-arate du-a tara de -ro/enienta si ca*ea de administrare. Se-arat4 sunt doua su-orturi meta*ice4 unu* -entru ceaiuri si a*te -roduse din -*ante medicina*e si a*tu* -entru dis-o2iti/e*e medica*e 0#esi4 com-rese4 -*asturi4 teste de sarcina4 tam-oane4 /ata medicina*a4 seringi4 truse de -er#u2ie4 etc.1. Ceaiuri*e sunt ase2ate in ordine a*#a3etica4 nu nea-arat in #unctie de #irma -roducatoare. $ot in incinta de-o2itu*ui se mai a#*a un du*a- cu c5eie -entru -roduse to:ice si stu-e#iante4 inscri-tionat cu Se-aranda si Venena4 -recum si /itrina #rigori#ica4 -entru medicamente ce tre3uie -astrate *a tem-eraturi intre &' si @'C 0#io*e-SGnac5ten4 co*ire -recum Ha*atan4Ha*com4"eta3io-ta*4Anti3io-ta*4S-ersade:4 so*utiiOs-en .''4 insu*ine1. De-o2itu* este i*uminat cores-un2ator4 aerisit4 -re/a2ut cu insta*atii de inca*2ire -e tim- #riguros si monitori2at -ermanent -rin termo5igrometru4 -entru -astrarea si conser/area in conditii o-time de tem-eratura si umiditate.

Formu*area o-tima si -re-ararea medicamente*or -rin metode 3ine -use *a -unct *e asigura ca*itatea si consta in: omogenitate4 sta3i*itate #i2ico-c5imica si micro3io*ogica4 3iodis-oni3i*itate o-tima4 e#ecte secundare minime si admininstrare usoara *a -acient. %:ista numerosi #actori care actionea2a in di#erite*e eta-e a*e rea*i2arii acestora: 3io#armaceutici4 de-endenti de materia*e -rime #o*osite4 de-endenti de #orma #armaceutica4 te5no*ogici4 de-endenti de materia*e si artico*e de conditionare si *egati de conser/are. Am asistat *a e*i3erarea unor medicamente si materia*e sanitare catre unu* dintre ce*e trei ca3inete medica*e indi/idua*e din incinta dis-ensaru*ui4 -e 3a2a unor #acturi (&.').&'() intocmite de #armacistu*-se# a* #armaciei NiBi-P5arm. Am in/atat des-re -o*ito:icomani. Po*ito:icomanii sunt -ersoane care uti*i2ea2a mai mu*te ti-uri de su3stante. Acest gen de uti*i2atori cer do2e mai mari decat ce*e uti*e tera-eutic si #o*osesc in ace*asi tim- si a*te su3stante. %:em-*u: a3u2u* de 3en2odia2e-ine *a 5eroinomani4 *a cei in tera-ie cu metadona sau 3u-renor#ina si *a cei a*coo*ode-endenti. La -acientii cu -ato*ogie dureroasa a-are o3isnuinta *a uti*i2area de o-ioide si re-re2inta un e*ement de interes datorita am-*i#icarii acestui #enomen. La -acientii cu ma*adii -si5ice *egatura dintre tu*3urari*e re#eritoare *a uti*i2area unei su3stante si -ri3*ematica -si5ica a indi/idu*ui este e:trem de com-*e:a si 3idirectiona*a. !edicamente*e -si5otro-e -rescrie -e reteta -ot oca2iona ().').&'() a3u2 -rin ma*uti*i2area de catre -acient. (..').&'() Am e#ectuat e*a3orare de "ADIFONAF "UCAL4 du-a urmatoarea #ormu*a: "en2ocaini Agr Natrii tetra3oratis Agr ,*Gcero*i I.s. ad (''gr Formu*a se -re-ara ca sus-ensie4 aneste2ina #iind inso*u3i*a in g*icerina. Pentru a rea*i2a un grad de dis-ersie a/ansat4 aneste2ina se /a -u*/eri2a cu a*coo*. "ora:u* se di2o*/a in g*icerina *a ca*d4 cand se #ormea2a acidu* g*icero3oric si g*icero3oratu* de sodiu. Aneste2ina se -u*/eri2ea2a cu a*coo* si se sus-enda -rin triturare cu g*icerina 3ora:ata. Pre-aratu* se uti*i2ea2a e:tern4 -rin 3adi6onari gingi/a*e4 in
@

tratamentu* mico2e*or 3uco-#aringiene. Am di/i2at e*a3orarea in stic*e de -*astic de ('m*4 steri*i2ate in -rea*a3i*4 -e care *e-am etic5etat cu etic5eta rosie4 -entru u2 e:tern.

(?.').&'()

Am asistat #armacistu*-se# *a e*a3orarea de SOLU$I% ALCOOLICA D% IOD-IODURA$. So*utio iodi s-irituosa &D Iodum Agr Ka*i iodidium Cg A*co5o*um ?'' I.s. ad )''gr Pre-arat o#icina* su3 #orma de so*utie a*coo*ica4 sinonim: tinctura de iod. Aceasta este #ormu*a -re/a2uta de FR H. Iodura de -otasiu are ro* de sta3i*i2ant a* so*utiei. So*utia de iod-iodurat se -re-ara e: tem-ore4 deoarece se a*terea2a in tim-u* conser/arii. La -re-arare nu se /or #o*osi ustensi*e de meta*4 care sa nu reactione2e cu iodu*. Cantarirea se /a e#ectua ra-id4 -e 5artie cerata sau ce*o#an4 deoarece iodu* este /o*ati*e si to:ic4 uti*i2and *ingurita de -*astic. Iodu* si iodura de -otasiu se di2o*/a in C'gr de a*coo* de ?'' si se com-*etea2a cu ace*asi so*/ent *a )''gr. Se conditionea2a in #*acoane inco*ore4 3ine inc5ise. Se -astrea2a *a Se-aranda4 *a *oc racoros. Lumina actionea2a #a/ora3i* asu-ra sta3i*itatii tincturii de iod4 descom-une -rodusii de a*terare4 cu -unerea in *i3ertate a iodu*ui mo*ecu*ar.
C

Se uti*i2ea2a e:tern4 ca de2in#ectant a* -ie*ii si rani*or4 in tratamentu* dermato2e*or4 microstatic cu actiune to-ica4 in c5irurgie -entru de2in#ectarea cam-u*ui o-erator. Se -oate uti*i2a si intern4 in *im#atism4 reumatism4 ca so*utie di*uata. Do2e*e tera-eutice ma:ime -entru iod: '4'?'4(?gr. 0FR VIII1. Am #acut di/i2iuni in stic*e de )'m*4 uti*i2and etic5ete rosii4 de u2 e:tern. Farmacistu*-se# a trecut e*a3orarea in registru* -entru e*a3orari. (@.').&'() Am in/atat CO!PON%N$A SOLU$I%I OF$AL!IC%. Picaturi*e -entru oc5i 0sinonime: ocu*oguttae4 co**Gria4 co*ire1 sunt -re-arate #armaceutice steri*e4 su3 #orma de so*utii sau sus-ensii4 #o*osite in tratamentu* sau diagnosticarea 3o*i*or de oc5i. Se -ot -re2enta si su3 #orma de -u*3eri steri*e care se di2o*/a sau se sus-enda inainte de #o*osire intr-un /e5icu* steri*. Com-onenta so*utiei o#ta*mice: su3stante medicamentoase4 /e5icu*4 su3stante au:i*iare. Ve5icu*: a-a disti*ata -roas-at #iarta si racita sau a-a din #io*e4 u*ei de #*oarea soare*ui neutra*i2at si -uri#icat. Su3stante au:i*iare: so*u3i*i2anti4 i2otoni2anti4 conser/anti4agenti -t. a6ustarea - -u*ui4 agenti antimicro3ieni. $e5nica -re-ararii: So*utia o#ta*mica a-oasa se -re-ara -rin di2o*/area su3stantei medicamentoase in a-a disti*ata steri*a0#iarta si racita14 in so*utii i2otonice4 so*utii i2otonice tam-on sau u*ei de #*oarea soare*ui4 cu sau #ara adaos de conser/anti4 du-a care se com-*etea2a *a masa -re/a2uta. Se conser/a in reci-iente cu ca-acitatea de ce* mu*t (' m*4 inc5ise etans4 -re/a2ute cu sisteme de -icurare.

('

Am -re-arat OCULO,U$$A% PILOCARPINI NI$RA$IS &D 0-icaturi -entru oc5i cu nitrat de -i*ocar-ina &D1. Pre-arare: Pi*ocar-ini nitras &gr; Acidum 3oricum (.?gr; Natrii tetra3oras '.(?gr; So*utio -5enG*5GdrargGri 3oratis '.&D (gr; AIua desti**ata I.s.aa (''gr. Acidu* 3oric si tetra3oratu* de sodiu se di2o*/a4 -rin inca*2ire *a #ier3ere4 in C'gr a-a disti*ata si du-a racire se adauga nitratu* de -i*ocar-ina si so*utia de 3orat de #eni*mercur '.&D4 se com-*etea2a cu ace*asi so*/ent *a (''gr si se #i*trea2a. %ste o so*utie *im-ede4 inco*ora care se e*i3erea2a in reci-iente co*orate. Am di/i2at so*utia in (' reci-iente de (' m*4 *e-am etic5etat cores-un2ator si *e-am ase2at in du*a-u* s-ecia* JVenenumK. Pe etic5eta reci-ientu*ui este o3*igatoriu sa se mentione2e (C.').&'() JOtra/aK. &'.').&'() Am in/atat des-re O$O,U$$A%. 0-icaturi -entru urec5i1. Sunt -re-arate #armaceutice *ic5ide su3 #orma de so*utii4 emu*sii sau sus-ensii destinate administrarii in conductu* auditi/ e:tern. Picaturi*e -entru urec5i su3 #orma de so*utii se -re-ara -rin di2o*/area4 emu*sionarea sau sus-endarea su3stante*or acti/e intr-un /e5icu* cores-un2ator #ormat din unu* sau mai mu*ti so*/enti si com-*etandu-se *a masa -re/a2uta 0m=m1. So*/entii cei mai #o*ositi: a-a4 g*icero*4 a*coo* di*uat4 -ro-i*eng*ico*4 u*eiuri /egeta*e. Nu se admite #o*osirea -ara#inei *ic5ide. Se -ot #o*osi su3stante au:i*iare: so*u3i*i2anti4 conser/anti4
((

antimicro3ieni -otri/iti. - -u* tre3uie sa #ie ? + E4?. So*utii*e a*ca*ine nu sunt indicate4 -entru ca #a/ori2ea2a de2/o*tarea 3acterii*or4 ciu-erci*or. Se conser/a in reci-iente 3ine inc5ise4 -re/a2ute cu sistem de -icurare. Pe *anga -re-arate*e magistra*e4 in #armacie e:ista si -re-arate auricu*are industria*e4 cum ar #i: Otoca*m4 Otis-$4 So*utie auricu*ara4 "oramid.

&(.').&'()

Am a-ro#undat in#ormatii *egate de C%AIURIL% !%DICINAL%. Ceaiuri*e medicina*e sunt amestecuri de -*ante sau -arti din -*ante uscate4 maruntite -otri/it4 cu sau #ara adaos de a*te su3stante medicamentoase.Ser/esc *a -re-ararea so*utii*or e:tracti/e. Du-a actiunea tera-eutica -ot #i: -astringente; -diuretice; --ectora*e; -anti5emoroida*e; -e:-ectorante; -co*agoge etc. So*utii*e e:tracti/e sunt -re-arate #armaceutice *ic5ide o3tinute -rin e:tractia unor -rinci-ii acti/e /egeta*e cu a6utoru* a-ei. In de-o2itu* #armaciei in care mi-am e#ectuat stagiu* de -regatire4 ceaiuri*e sunt ase2ate in ordine a*#a3etica4 indi#erent de #irme*e -roducatoare. Ce*e mai re-re2entati/e #irme de ceaiuri medicina*e sunt: Fares4 P*a#ar4 Lari:4 Ce*mar4 G-ericum4 -recum si di/erse sortimente de ceaiuri indiene sau c5ine2esti4 cum ar #i ceaiuri antiadi-oase sau ceaiuri*e negre sau /er2i. %:ista si doua ra#turi cu -roduse o3tinute din -*ante
(&

medicina*e4 su3 #orma de ca-su*e 0ca-su*e -entru co*estero*4 ca-su*e -entru co*on sanatos4 ca-su*e -entru contro*u* g*icemiei4 ca-su*e -entru stomac4 ca-su*e contra 5i-ertensiunii arteria*e4 etc14 siro-uri 0de tuse4 e:-ectorant4 de -at*agina4 -entru racea*a si gri-a4 Pro-o*is C adu*t4 Pro-o*is C Kids4 DoBtor !om4 etc14 u*eiuri4 de e:em-*u ce* de catina4 tincturi4 de e:em-*u ce*e de -ro-o*is sau arin negru4 si a*te so*utii de u2 intern 0Antia*coo* P*ant4 Antita3ac P*ant4 %c5inacin4 Imunogri-4 ,iardino-5Gt1.

Am -re-arat SIROP SI!PLU. 0Siru-us sim-*e:; FR H1. Pre-arare: Sacc5arum A.gr; AIua desti**ata I.s.ad (''gr. La5aru* se di2o*/a4 -rin inca*2ire4 in a-a4 se #ier3e tim- de (-& minute4 agitand continuu4 se com-*etea2a cu a-a inca*2ita *a a-ro:imati/ E'' C *a ('' gr si se #i*trea2a #ier3inte. Siro-u* sim-*u tre3uie sa cores-unda -re/ederi*or de *a JSiru-iK si urmatoare*or -re/ederi: contine ce* -utin CED si ce* mu*t (')D 2a5ar #ata de /a*oarea dec*arata. %ste un *ic5id /ascos4 *im-ede4 inco*or4 #ara miros4 cu gust du*ce. Se conser/a in reci-iente cu o ca-acitate de ce* mu*t (''' m*4 3ine inc5ise4 com-*et um-*ute4 *a @-(?'C4 si se &&.').&'() uti*i2ea2a *a #oarte mu*te -re-arate magistra*e. &?.').&'() Am -re-arat SOLU$I% D% CLORURA D% CALCIU. So*utio ca*cii c5*oridum ?'D 0FR.H1 Pre-arare: Ca*cii c5*oridum ?'g AIua disti**atae I.s.ad(''g C*orura de ca*ciu cantarita -e o stic*a de ceas4 -e 5artie
()

-ergamentata sau intr-un -a5ar "er2e*ius4 se di2o*/a in .'g a-a disti*ata4 se com-*etea2a a-oi cu a-a -ina *a (''g si se #i*trea2a. Pro-rietati: este o so*utie *im-ede4 inco*ora4 cu gust saratamarui4 #ara miros. Intre3uintari: -intra in com-o2itia unor #ormu*e industria*e si neindustria*e de u2 intern; -este #o*osita in tera-ia cu ca*ciu; -este #o*osita ca 5emostatic uterin. Am e#ectuat di/i2iuni de acid 3oric4 in -ungi de cate )' gr4 si 3icar3onat de sodiu4 in -ungi de cate ('' grame. Asta2i mi-am im3unatatit cunostinte*e des-re SUPOLI$OAR%. Su-o2itoare*e sunt -re-arate #armaceutice so*ide4 care contin do2e unitare din una sau mai mu*te su3stante acti/e; sunt destinate administrarii -e ca*e recta*a4 /agina*a sau uretra*a. Su-o2itoare*e se -ot o3tine -rin mode*are4 -rin turnare sau -rin -resare. Su3stante*e #armaceutice se di2o*/a4 se emu*sionea2a sau4 du-a o -rea*a3i*a -u*/eri2are4 se sus-enda in 3a2a de su-o2itor res-ecti/a. In #unctie de caracteristici*e su3stante*or acti/e si de e#ectu* tera-eutic urmarit se #o*osesc 3a2e de su-o2itor *i-oso*u3i*e 0e:: unt de cacao4 grasimi semisintetice neutre1 sau 3a2e 5idroso*u3i*e 0e:: masa ge*atinoasa4 amestec de -o*ieti*eng*ico*i1. La -re-arare se -ot #o*osi si su3stante au:i*iare 0e:: di*uanti4 adsor3anti4 agenti tensioacti/i4 conser/anti antimicro3ieni adec/ati1. La -re-ararea su-o2itoare*or /agina*e4 masa ge*atinoasa #o*osita ca 3a2a de su-o2itor se -re-ara con#orm #ormu*ei: ge*atina &gr4 g*icero* (' gr si a-a disti*ata . gr. Am e*a3orat retete magistra*e de *a medici:reteta magistrata -entru #isuri ana*e si anume: R-= Procaina 5idroc*orica M '4')g; %#edrina 5idroc*orica M '4'&g; !ento* M '4'(g; Re2orcino* M '4'(g; "a*sam de Peru M '4'?g; Acid "oric M '4('g; "ismut M '4&'g; Unt cacao M &A.').&'() (4?'g; DS. su-o2itor intrarecta* &-) : (su-o2itor=2i.

(.

Am a-ro#undat cunostinte des-re FI$O$%RAPI%. Fitotera-ia este o ramura a tera-euticii care uti*i2ea2a -*ante*e4 res-ecti/ -re-arate*e din -*ante4 ca mi6*oace de -re/enire si tratare a 3o*i*or. Aceste -*ante sunt cunoscute su3 denumirea de -*ante medicina*e. In u*tima -erioada #itotera-ia se 3ucura de o enorma sim-atie. Ce*e mai #rec/ent amintite a/anta6e sunt: - cu e:ce-tia -*ante*or to:ice4 -*ante*e medicina*e nu -re2inta un risc atat de crescut de to:icitate cum -re2inta mu*te dintre medicamente*e de sinte2a; - cu -utine e:ce-tii4 -*ante*e medicina*e nu -re2inta risc ma6or de de-endenta; - -*ante*e medicina*e nu au4 in genera*4 e#ecte ad/erse atat de im-ortante si #rec/ente -recum medicamente*e de sinte2a; - -*ante*e medicina*e sunt mai ie#tine. $otusi4 e:ista si de2a/anta6e: - e#ecte*e tera-eutice se insta*ea2a mai *ent; - nu e:ista atat de mu*te studii c*inice si do/e2i stiinti#ice indiscuta3i*e care sa constituie o 3a2a concreta -entru sta3i*irea indicatii*or si do2a6e*or; - sunt mai -utin e#iciente sau ine#iciente in 3o*i acute; - nu -re2inta siguranta do2a6u*ui4 deoarece cantitatea de -rinci-ii acti/e dintr-o -*anta este /aria3i*a. Am in/atat des-re #itoestrogeni. Fitoestrogenii sunt su3stante stero*ice sau non-stero*ice sinteti2ate de -*ante -entru -ro-ria *or a-arare 0#itoa*e:ine4 #ungicide4 #i*tre UV14 dar care a6unse in organisme*e anima*e4 de/in *igand a* rece-toru*ui estrogenic 3eta4 determinand e#ecte estrogenmimetice. ,ru-u* #itoestrogeni*or cu-rinde: i2o#*a/one*e estrogen-mimetice4 *ignani4 cumestani si cumestro*4 une*e sa-onine stero*ice. Actiuni #armacodinamice: actiune im-ori/a cancere*or estrogen-de-endente4 -re/entie a #ormarii -*acii de aterom4 actiune osteo-rogena4 actiune de -rotectie contra im3atranirii cutanate4 actiune de -re/enire a &E.').&'() tu*3urarii /asomotorii de meno-au2a. &@.').&'() Am identi#icat si rece-tionat !A,N%SII SULFAS. Descriere: -u*3ere crista*ina a*3a sau crista*e inco*ore4 #ara miros4 cu gust racoritor4 sarat si amar; e#*orescente. So*utia A: ('mg de su*#at de magne2iu se di2o*/a in )' m* a-a si se com-*etea2a cu ace*asi so*/ent *a ?'m*. Identi#icare: ( m* so*utie A se di*uea2a cu & m* a-a4 se
(?

adauga & m* c*orura de amoniu (''g=*=0R14 (m* 5idrogeno#os#at de disodiu-so*utie 0R1 si amoniac (''g=* 0R1 -ana *a reactie a*ca*ina-se #ormea2a un -reci-itat a*34 crista*in. ( m* so*utie A se di*uea2a cu &m* a-a si se adauga '4&?m* acid c*or5idric (''g=* 0R1 si '4?m* c*orura de 3ariu ?'g=* 0R1 se #ormea2a un -reci-itat a*3. Se conser/a in reci-iente 3ine inc5ise. Se uti*i2ea2a ca *a:ati/4 -urgati/4 anticon/u*si/ant si -oate #i #o*osit in tratamentu* 5i-omagne2iemiei. Am e#ectuat di/i2iuni de -udra de ta*c4 in -ungi de ('' gr. &C.').&'() Cunoasterea as-ecte*or *egate de -roduse*e te5nicomedica*e: conditii*e de -re2entare si continutu* materii*or -rime in core*are cu reg*ementari*e *egate de etic5etare4 c*asi#icarea -roduse*or etc.4 e:em-*e de -roduse te5nicomedica*e si cunoasterea ro*u*ui *or dar si a modu*ui corect de intre3uintare. Produsu* te5nico-medica* se mai numeste si dis-o2iti/ medica* si re-re2inta instrumente*e4 a-arate*e si ec5i-amente*e dar si materia*e*e care se uti*i2ea2a in sco- de -re/enire4 diagnosticare si tratament -entru o 3oa*a sau in ceea ce -ri/este un 5andica-. %:em-*e: seringi4 *euco-*ast4 #esi4 com-rese steri*e4 cateteru*4 termometru* uman4 ce* de camera si ce* de 3aie4 -*asturi ocu*ari4 /ata medicina*a4 reci-ente -entru urocu*tura si co-rocu*tura4 teste de sarcina si de o/u*atie4 -re2er/ati/e4 scutece -entru incontinenta urinara -entru adu*ti si co-ii4 etc. Aceste -roduse tre3uiesc de-o2itate in s-atii aerisite4 curate4 cu o umiditate idea*a4 -entru a se e/ita contaminarea *or. Am -re-arat: LINI!%N$UL OL%O + CALCAR R-: O*eum *ini ?' m* So*utio ca*cii 5idro:i*ati ?' m* Pre-arare:Am3e*e com-onente se introduc intr-o stic*a si se agita -ina *a o3tinerea emu*siei.U*eiu* contine: g*iceride a*e aci2i*or grasi nesaturati 0o*eic4 *ino*ic4 *ino*eic14 aci2i grasi saturati. Din reactii*e aci2i*or grasi *i3eri si Ca0O 1& re2u*ta sa-unuri*e de ca*ciu 0agent emu*si/14 care -roduce o emu*sie de ti- A=U. Conser/area se #ace in stic*e 3ine inc5ise4 *a *oc racoros. O3ser/atii:-#a2e*e se -ot se-ara re-ede datorita cantitatii insu#iciente de emu*gator;
(A

-se -oate adauga *ano*ina -entru a o3tine un *iniment cu o re2istentacores-un2atoare4 care se sedimentea2a greu; -are cu*oare a*3-ga*3uie; -se mai #o*oseste ceara sau !g0O 1& 0*a-te de !g ('D1. Intre3uintare:-in tratamentu* arsuri*or. Am -artici-at *a e*a3orarea SOLU$I%I D% AL"AS$RU D% !%$IL%N (D. Se uti*i2ea2a4 -entru ('''g so*utie4 ('gr de a*3astru de meti*en 0!et5G*t5ioninii c5*oridum1 si CC' gr a-a disti*ata. A*3astru* de meti*en este o c*orura de tetrameti*tioniniu si se -re2inta su3 #orma de crista*e sau -u*3ere crista*ina de cu*oare /erde inc5is cu *uciu meta*ic4 a-roa-e #ara miros4 cu gust s*a3 amar4 #otosensi3i*. La -re-ararea so*utiei se -oate uti*i2a si g*Gcero* ('D4 cu ro* umectant cat si de marire a /asco2itatii4 marindu-se ast#e* aderenta -e mucoase si tegumente. A*3astru* de meti*en se di2o*/a in @''gr a-a disti*ata -rin inca*2ire; se com-*etea2a *a ('''gr. Se #i*trea2a -rin /ata sau ti#on. Am #acut di/i2iuni in stic*e de cu*oare 3runa4 de cate ?'gr4 -e care *e-am etic5etat cu etic5ete rosii4 de u2 e:tern. So*utia de a*3astru de meti*en se -astrea2a *a *oc racoros4 #erit de *umina4 -entru un tim- *imitat. So*utia este *im-ede4 de cu*oare a*3astra4 #ara sediment4 cu gust amar si miros caracteristic. So*utia se uti*i2ea2a -entru actiunea antise-tica4 su3 #orma de a-*icatii -entru u2 e:tern -e -ie*e4 -entru tratamentu* unor ec2ema sau arsuri4 ori -e mucoase4 -rin 3adi6ona6 3uco#aringian. '(.'..&'() Farmacistu* a inscris e*a3orarea in registru* s-ecia*. '&.'..&'() Urgenta medica*a cu care -oate sa se con#runte #armacistu* in o#icina: %-ista:is. Conduita: se asea2a -acientu* -e scaun cu ca-u* discret a-*ecat in #ata4 se com-rima usor #osa na2a*a a-ro:imati/ ?(' min4 tim- in care -acientu* este s#atuit sa res-ire -e gura4 se -oate introduce in nara din care -ro/ine 5emoragia un tam-on im3i3at cu un -rodus 5emostatic. Un e-ista:is sur/enit *a un -acient a#*at su3 tratament anticoagu*ant ora*4 sau nere2o*/at du-a )'min.4 im-une un consu*t medica*.
(E

').'..&'()

Am -re-arat: SOLU$IA DILUA$A D% P%ROHID D% IDRO,%N So*utio 5idrogeni -ero:Gdi di*uata de sinonim M a-a o:igenata R-:Per5idro* ('g A-a disti*ata I.s.ad (''g Prin descom-unere tota*a (m* so*utie dega6a a-ro:imati/ ('m* o:igen 0se numeste a-a o:igenata de (' /o*ume1 Pre-arare:Com-onente*e se iau -rin cantarire sau masurate cu -i-eta 0am3e*e cu aceeasi masura1.Se di*uea2a ('g -ero:id de 5idrogen cu a-a disti*ata -ina *a (''g. So*utia o3tinuta se amesteca usor -ina *a omogeni2are.Pre-ararea se #ace numai -rin cantarirea com-enente*or. Pro-rietati:So*utie *im-ede4 inco*ora4 #ara miros4 cu gust s*a3 meta*ic4 cu reactie s*a3 acida. P%R IDROL M a-a o:igenata de ('' de /o*ume4 deoarece4 -rin descom-unere tota*a4 (m* so*utie a-oasa dega6a a-ro:imati/ (''m* o:igen. Conser/are:Se -re-ara in cantitati mici4 *a ne/oie. Se -astrea2a in #*acoane co*orate4 *a *oc racoros.Per5idro*u* se -astrea2a in #*acoane co*orate4 3ine inc5ise4 *a *oc racoros4 in du*a-u* NSe-arandaK. Nu se #o*osesc do-uri*e de -*uta sau de cauciuc. Intre3uintari: -de2in#ectant; -deco*orant-actiunea se datorea2a e*i3erarii ra-ide a o:igenu*ui in contact cu tesuturi*e4 dar e#ectu* durea2a numai cit tim- se -roduce o:igenu* in stare nascanda; -este e#icace in curatarea rani*or: e#er/escenta o:igenu*ui detasea2a tesuturi*e moartesi 3acterii*e din *ocuri*e neaccesi3i*e; --re2inta actiune de distrugere a coagu*i*or sang/ini de aceea
(@

se #o*oseste in de2*i-irea -ansamente*or si curatarea u*ceratii*or si a3cese*or; -este -ericu*oasa introducerea a-ei o:igenate in ca/itati*e inc5ise a*e organismu*ui4 din care e*i3erarea o:igenu*ui este im-iedicata; -di*uata (:) cu a-a sau cu in#u2ie de musete* se #o*oseste ca de2in#ectant a* ca/itatii 3uca*e4 in tratamentu* stomatite*or acute sau su3 #orma de gargara ca deco*orant sau a-a de gura 0di*uata (:@ cu a-a1. Am e#ectuat e*a3orare de ALCOOL IODA$ (D. Com-o2itie -entru ('''gr: Iodum ('gr A*co5o*um I.s. ad ('''gr. Iodu* se -re2inta su3 #orma de *ame*e crista*ine #ria3i*e4 cu *uciu meta*ic4 sau #ragmente de cu*oare cenusiu-/io*acee4 cu miros caracteristic. Se -astrea2a in #*acoane 3ine inc5ise 0su3*imea2a14 #erit de *umina *a Se-aranda. Iodu* se di2o*/a in a*coo* de CAD in tim- 0&. ore14 de aceea se a-*ica metoda J-er descensumK. Sacu*etu* din materia* te:ti* #o*osit *a -re-arare are du3*u ro*: de a sus-enda iodu* in a*coo* si de a #i*tra so*utia care se o3tine. Daca in a*coo*u* iodat ar e:ista crista*e de iod nedi2o*/ate4 acestea ar -ro/oca arsuri c5imice -e tegumente. Iodu* se cantareste -e 5artie cerata4 #o*osind *ingura din materia* -*astic; se introduce intr-un sacu*et din materia* te:ti* 0-an2a4 ti#on in mai mu*te straturi1. Acesta se sus-enda in cantitatea de a*coo* cores-un2atoare4 cantarit intr-un /as cu desc5idere mica 0-entru a nu se e/a-ora14 3ine inc5is4 de cu*oare 3runa. So*utia se amesteca usor *a inter/a*e de tim- 0(-& ore1 -entru uni#ormi2area so*utiei. Pre-ararea se considera terminata cand toata cantitatea de iod din sacu*et s-a di2o*/at. So*utia re2u*tata este *im-ede4 3runa4 cu miros de iod si a*coo*. Se -astrea2a in #*acoane 3rune4 3ine inc5ise4 *a *oc racoros4 *a Se-aranda. Se #o*oseste e:tern4 ca de2in#ectant a* -ie*ii in c5irurgie -entru de2in#ectarea cam-u*ui o-erator4 in tratamentu* '..'..&'() dermato2e*or4 microstatic cu actiune to-ica.

(C

'?.'..&'()

Am e#ectuat di/i2iuni de a*coo* iodat (D4 -re-arat in urma cu &. ore. Am #o*osit stic*e 3ine s-a*ate4 de cu*oare 3runa4 de ?'gr4 -e care *e-am etic5etat cu etic5eta rosie4 de u2 e:tern. Formu*area o-tima si -re-ararea medicamente*or -rin metode 3ine -use *a -unct *e asigura ca*itatea si consta in: omogenitate4 sta3i*itate #i2ico-c5imica si micro3io*ogica4 3iodis-oni3i*itate o-tima4 e#ecte secundare minime si admininstrare usoara *a -acient. %:ista numerosi #actori care actionea2a in di#erite*e eta-e a*e rea*i2arii acestuia: 3io#armaceutici4 de-endenti de materia*e -rime #o*osite4 de-endenti de #orma #armaceutica4 te5no*ogici4 de-endenti de materia*e si artico*e de conditionare si *egati de conser/are. Am studiat -ros-ectu* -rodusu*ui Ang5iro*. Acesta contine ang5inare. Frun2e de ang5inare 0CGnarae #o*ium14 #am. Com-ositae. %ste o -*anta de origine mediteraneana4 a#*ata *a noi numai in cu*turi. Frun2e*e de ang5inare sunt mari4 3i sau mai mu*t -enat#idate4 cu *o3ii s-inosi. Pe -artea su-erioara sunt g*a3re4 iar -e cea in#erioara sunt -as*os tomentoase. Sunt *ate -ana *a A-Ecm4 insa in *ungime -ot sa a6unga -ana *a ?'cm. Cu*oarea este /erde-inc5is -e #ata su-erioara4 cenusie -e cea in#erioara. ,ustu* este #oarte amar4 iar mirosu* a-roa-e *i-seste. Poseda actiune co*eretica si intareste #unctia antito:ica a #icatu*ui. Datorita #*a/one*or are actiune diuretica4 cresterea de3itu*ui urinar4 nea#ectand com-o2itia c5imica a urinei e*iminate. Fa/ori2ea2a sinte2a antito:ica de uree si scade cantitatea de co*estero*. %ste #o*osita ca tonic amar4 in insu#iciente 5e-atice si rena*e4 in tratamentu* 3o*i*or a*ergice -e #ond 5e-atic4 in 5i-erco*estero*emie si c5iar in dermato*ogie. Se administrea2a su3 #orma de ceai4 com-rimate4 e:tract #*uid sau in#u2ie ?-('D.

&'

Am in/atat des-re R INO,U$$A%. Picaturi -entru nas. Picaturi*e -entru nas sunt -re-arate #armaceutice *ic5ide4 su3 #orma de so*utii4 emu*sii sau sus-ensii4 destinate administrarii -e mucoasa na2a*a. Picaturi*e -entru nas se -re-ara -rin di2o*/area4 emu*sionarea sau sus-endarea su3stante*or acti/e in so*utii a-oase i2otonice sau in u*ei de #*oarea-soare*ui neutra*i2at si com-*etarea *a masa -re/a2uta 0m=m1. Se -ot #o*osi si su3stante au:i*iare4 de e:em-*u: so*u3i*i2anti4 agenti -entru cresterea /asco2itatii si -entru a6ustarea - -u*ui4 conser/anti antimicro3ieni -otri/iti. Picaturi*e de nas tre3uie sa cores-unda -re/ederi*or din monogra#ii*e JSo*utionesK4 JSus-ensionesK sau J%mu*sionesK4 con#orm F.R.H4 iar - -u* -icaturi*or de nas a-oase tre3uie sa #ie cu-rins intre A.' si E.?. La -re-ararea -icaturi*or -entru nas nu se admite #o*osirea -ara#inei *ic5ide. Se conser/a in reci-iente 3ine inc5ise4 -re/a2ute cu sisteme de -icurare. In #armacie e:ista o mu*titudine de -roduse ti-i2ate su3 #orma de -icaturi -entru nas4 atat indigene cat si din im-ort4 dintre care amintim: "i:tonim4 Rino#ug4 Na2omer4 HG*ona2a*4 Vi3roci*4 -recum si seru* e#edrinat4 care -oate #i -re-arat si in #armacii.

'@.'..&'()
&(

Urgenta cu care se -oate con#runta #armacistu* in o#icina:Sto-u* cardiac. Conduita: resuscitarea cardiores-iratorie de urgenta tre3uie a-*icata e:trem de ra-id4 in ma:imum ? minute de *a insta*area sto-u*ui cardiores-irator. Du-a so*icitarea te*e#onica de urgenta a ec5i-ei medica*e tre3uie sa e#ectue2e urmatoare*e mane/re asu-ra -acientu*ui: contro*u* manua* a* ca/iatatii 3uca*e4 res-iratie arti#icia*a4 resuscitare cardiaca. Resuscitarea cardiores-iratorie se e#ectuea2a -ana *a sosirea ec5i-ei medica*e de *a ser/iciu* de urgente.

Am -artici-at *a INCORPORAR%A UL%IURILOR VOLA$IL%. R-: O:id de !g ('g "icar3onat de sodiu 0car3onat acid de Na1 E4?g; Car3onat de Ca ?g; U*ei de menta ) guttae; !.#. -u*/is D.S. intern ) *ingurite=2i. Regu*a genera*a: Pu*3eri*e com-use care contin in amestec su3stante /o*ati*e de menta4 anason4 se -re-ara asociind cantitati mici din su3stanta /o*ati*a cu una din -u*3eri du-a care se adauga tre-tate ce*e*a*te.In acest ca2: u*eiu* de menta 4 -icatura cu -icatura4 se omogeni2ea2a cu -ortiuni mici de o:id de !g4du-a care se adauga tre-tat restu* de o:id de !g a-oi car3onatu* de Ca si 3icar3onatu* de Na. Pu*3erea se -astrea2a in 3orcane 3ine inc5ise4 *a *oc racoros 'C.'..&'() 0@-(?OC1. ('.'..&'() Am in/atat des-re $INC$URI. $incturi*e sunt -re-arate #armaceutice *ic5ide4 su3 #orma de so*utii a*coo*ice4 5idroa*coo*ice sau eteroa*coo*ice4o3tinute -rin e:tractia -roduse*or /egeta*e. Produsu* /egeta* adus *a gradu* de maruntire -re/a2ut in monogra#ia res-ecti/a este su-us4 daca este ca2u*4 unei -rea*a3i*e degresari. Pre-ararea tincturi*or se e#ectuea2a -rin:
&&

-macerare. Peste -rodusu* /egeta*4 maruntit con#orm monogra#iei4 se adauga so*/entu* sau amestecu* de so*/enti4 intr-un /as 3ine inc5is. Se tine *a tem-eratura camerei (' 2i*e4 agitand de )-. ori -e 2i. Lic5idu* e:tracti/ se decantea2a si re2iduu* se -resea2a. Lic5ide*e e:tracti/e reunite si omogeni2ate se *asa sa sedimente2e *a ?-(''C tim- de A 2i*e si se #i*trea2a4 e/itand -ierderi*e -rin e/a-orare; -macerare re-etata. Peste -rodusu* /egeta* maruntit se adauga succesi/ -arti ega*e din /o*umu* tota* de so*/ent si se tine *a tem-eratura camerei4 intr-un /as 3ine inc5is. Lic5idu* e:tracti/ se se-ara4 -rodusu* /egeta* se -resea2a si se adauga -ortiunea urmatoare de so*/ent. Lic5ide*e e:tracti/e reunite si omogeni2ate se *asa sa sedimente2e *a ?-(''C tim- de A 2i*e si se #i*trea2a4 e/itand -ierderi*e -rin e/a-orare; --erco*are. Produsu* /egeta* se aduce *a gradu* de maruntire -re/a2ut in monogra#ie. In continuare4 -entru #iecare gram de -rodus /egeta* se #o*osesc -entru umectare '.? m* din so*/ent4 se amesteca si se *asa *a tem-eratura camerei tim- de ) ore4 intr-un /as 3ine inc5is. Se trece -rin sita I si se introduce in -erco*ator4 -resand usor4 se adauga tre-tat so*/ent4 -ana cand acesta ince-e sa curga -rin ro3inetu* in#erior desc5is4 iar deasu-ra amestecu*ui se mai a#*a un strat de *ic5id. Ro3inetu* se inc5ide4 se *asa in re-aus tim- de &. ore4 a-oi se ince-e -erco*area. Vite2a de -erco*are tre3uie sa #ie (.?gr so*utie e:tracti/a -entru #iecare gram de -rodus /egeta* in &. 5. Sunt *ic5ide *im-e2i4 co*orate4 cu mirosuri si gusturi caracteristice com-onente*or -rodusu*ui /egeta* din care s-au -re-arat si so*/entu*ui #o*osit *a e:tractie.Prin di*uarea cu a-a4 une*e tincturi de/in o-a*escente sau se tu*3ura. %:em-*e: -tinctura antic5o*erina 0tinctura Da/i**a1; -tinctura de co6i de -ortoca*a; -tinctura de 3a*sam de $o*u; -tinctura de matraguna 0sau de 3e**adonna1; -tinctura de menta 0sau de i2ma1; -tinctura de o-iu; -tinctura de /a*eriana 0sau de odo*ean1. Tinctura de propolis- contine -ro-o*is in stare natura*a )'gr4 a*coo* ra#inat @ED (''m*. Pro-o*isu*4 considerat un Janti3ioticK natura*4 are actiune antiin#ectioasa4 anti3acteriana4 3acteriostatica4 de2in#ectanta4 anti/irotica4 a/and in com-o2itie aminoaci2i4 -roteine
&)

5idrocar3uri4 3a*samuri si di/erse microe*emente. Se uti*i2ea2a intern4 in tratarea cai*or res-iratorii4 gri-a4 sinu2ita4 astm 3ronsic4 in genera* &'-)' -icaturi de & ori -e 2i4 in -utina a-a4 sau e:tern4 a/and ro* cicatri2ant si de regenerare a tesuturi*or a#ectate4 arsuri4 ec2eme4 -*agi. Nu se a-*ica -ansamente4 -rodusu* #a/ori2and #ormarea unei -e*icu*e #ine4 #*e:i3i*e4 ce nu -ermite in#ectarea rani*or.

((.'..&'()

Am in/atat des-re %H$RAC$% V%,%$AL%. %:tracte*e /egeta*e sunt -re-arate #armaceutice #*uide4 moi sau uscate4 o3tinute -rin e:tractia -roduse*or /egeta*e cu di#eriti so*/enti4 urmata de e/a-orarea -artia*a sau tota*a a so*/entu*ui si aducerea masei re2idua*e sau a -u*3erii *a concentratia sau *a consistenta -re/a2uta. Pot #i:-e:tracte #*uide 0se o3tin ca tincturi*e1; -e:tracte moi; -e:tracte uscate 0se o3tin4 atit ce*e moi4 cat si ce*e uscate4 *a #e* ca tincturi*e P se su-un *a une*e tratamente deconcentrare -rin disti*are sau -resiune redusa4 *a tem-eraturi de -ina *a ?'OC1. %:tracte*e #*uide: *im-e2i4 co*orate4 misci3i*e cu so*/entu* #o*osit *a -re-arare4 au miros si gust caracteristic com-onente*or. %:tracte*e moi: /ascoase4 semiso*ide4 co*orate uni#orm. %:tracte*e uscate: sunt -u*3eri 5igrosco-ice. %:em-*e:-e:tract uscat de matraguna-e:tract #*uid de crusin-e:tract moa*e de odo*ean=/a*eriana 0Va*erianae r5i2oma cum radici3us1. Am citit -ros-ectu* -rodusu*ui ,iardino-5Gt. Acesta contine e:tract din seminte de do/*eac. Do/*eacu* 0Cucur3ita -e-o1 #ace -arte din #ami*ia Cucur3itaceae4 si este o -*anta er3acee4 anua*a4 cu radacina
&.

-i/otanta4 rami#icata. $u*-ina este in ? muc5ii4 as-ru--aroasa. Frun2e cordi#orme4 -uternic -enta-*o3ate4 aco-erite cu -eri as-ri4 rigi2i4 s-inosi -e ner/uri si -etio*. F*ori mari4 ga*3eneaurii4 ca*iciu cam-anu*at cu ? *acinii4 coro*a gamo-eta*a4 *ata de E-('cm4 androceu cu antere unite. Po*eni2are entomo#i*a. Fruct cu #orma rotund-o/a*a4 a*ungita4 /erde cu di#erite nuante cand nu este a6uns *a maturitatea #i2io*ogica4 *a maturitate ga*3en--ortoca*iu. !ie2u* #i3ros4 #ad. Coa6a tare4 *igni#iata. Seminte ga*3ene4 netede4 cu marginea -ronuntata. %:ista si #orme cu seminte go*ase. Do/*eacu* este originar din America Centra*a 0!e:ic14 dar in -re2ent este cu*ti/at. De *a aceasta -*anta de cu*tura4 #o*osita mai mu*t in sco-uri #ura6ere4 se uti*i2ea2a in sco-uri tera-eutice seminte*e a6unse *a maturitate com-*eta si decorticate 0Cucur3itae semina1. Seminte*e contin u*ei gras4 saruri minera*e cu e*emente*e c5imice Na4 K4 P4 Ca4 /itamine*e A4"(4"&4C4 *ecitina4 2a5aruri4 re2ine4 en2ime. Actiunea seminte*or de do/*eac este anti5e*mintica4 datorita aminocom-usu*ui cucur3itina. Pentru e*iminarea /iermi*or intestina*i 0tenie4 *im3rici1 se #o*osesc: a1 seminte4 co6ite si 2dro3ite; 31 -asta4 -re-arata din seminte decorticate -isate cu 2a5ar; c1 u*ei anti5e*mintic4 -re-arat din seminte decorticate4 u*ei de ricin si miere.

(&.'..&'()

Am -re-arat: SOLU$I% ALCOOLICA D% CA!FOR ('D So*utio cam-5orae s-irituosa ('D FR.H sinonimM s-irt cam#orat. R-:Cam-5orae ('g; A*co5o*um E'g; AIuae I.s.ad (''g. Pre-arare:Se di2o*/a cam#oru* intr-o cantitate mica de
&?

a*coo* -este care se adauga a-a in mici -ortiuni4 su3 agitare si se #i*trea2a. Ordinea de amestecare tre3uie res-ectata a*t#e* cam#oru* se di2o*/a mai incet. Conser/are:Se -astrea2a in /ase inc5ise4 *a *oc racoros 0@(?QC1. Uti*i2are:-e:tern: in #rictiuni4 com-rese umede4 *otiuni4 ca re/u*si/ in dureri reumatisma*e4 in race*i4 gri-a4 ca*mant a* -ruritu*ui4 antise-tic cu actiune *oca*a in di/erse a#ectiuni dermato*ogice4degeraturi4 cosmetica.

(?.'..&'()

Asta2i am e#ectuat4 su3 su-ra/eg5erea #armacistu*ui-se#4 e*a3orari si di/i2iuni de a-a o:igenata si so*utie de ri/ano*. !entione2 ca #armacia nu dis-une de disti*ator4 de accea aceasta este -rocurata4 -e 3a2a de contract de #urni2are4 de *a #armacia "ar*adu* din "ar*ad. Pre-ararea so*utiei de a-a o:igenata. Pentru (Bg de so*utie se amesteca (''m* -er5idro* cu C'' m* a-a disti*ata4 -entru a re2u*ta o so*utie inco*ora cu concentratia de ('D. Du-a o3tinerea e*a3orarii4 am di/i2at-o in (' stic*e 3rune4 s-a*ate in -rea*a3i* cu a-a ca*da4 -e care *e-am etic5etat cu etic5eta rosie4 s-eci#ice -roduse*or de u2 e:tern. Pre-ararea so*utiei de ri/ano*. Pentru ( Bg de so*utie se adauga in CCCgr de a-a disti*ata (gr de ri/ano* 0aet5acridini *actas1. Ri/ano*u* se di2o*/a in @'' gr a-a inca*2ita -ana a-roa-e de #ier3ere4 du-a care se com-*etea2a cu a-a rece *a (''' gr si se #i*trea2a -rin /ata sau ti#on. Du-a ce so*utia a de/enit *im-ede si de cu*oare ga*3ena4 am #acut di/i2iuni in stic*e 3rune de (''m*4 s-a*ate in -rea*a3i* cu a-a ca*da4 -e care am a-*icat etic5ete rosii4 de u2 e:tern. Ri/ano*u* este acti/ asu-ra germeni*or gram--o2iti/i. Se uti*i2ea2a *a antise-ti2area -*agi*or; -ansamente*e im3i3ate cu ri/ano* e*i3erea2a *ent co*orantu* mentinand o acti/itate
&A

3acteriostatica s*a3a4 dar -re*ungita. De2a/anta6e*e so*utiei de ri/ano* sunt ca -roduce cruste4 usuca -*agi*e su3 care nu mai -atrunde antise-ticu*4 intar2iind /indecarea si4 in -*us4 -atea2a *en6eria. Am3e*e e*a3orari au #ost trecute de catre doamna #armacist-se# in registru* de e*a3orari si retete magistra*e. Ce*e doua e*a3orari sunt uti*i2ate ca antise-tice *oca*e4 #iind ce*e mai uti*i2ate de2in#ectante. F.R.H -re/ede ca so*utii*e o#icina*e4 sau e*a3orari*e4 sa nu #ie -astrate su3 ''. In momentu* e*i3erarii reci-ientu*ui cu -re-arat catre -acient4 #armacistu* are o3*igatia sa /eri#ice as-ectu* -rodusu*ui4 in sensu* sa /eri#ice daca so*utia este *im-ede si nu s-au -rodus modi#icari a*e as-ectu*ui so*utiei. Am in/atat des-re CO!PRI!A$%. Sunt -re-arate #armaceutice so*ide care contin do2e unitare din una sau mai mu*te su3stante acti/e; se o3tin -rin com-rimarea unui /o*um constant de su3stante acti/e4 asociate sau nu cu su3stante au:i*iare4 si sunt destinate administrarii -e ca*e ora*a. Com-rimate*e -entru administrare ora*a se ing5it 0ca atare sau du-a di2o*/are sau dis-ersare -rea*a3i*a in a-a4 cu sau #ara e#er/escenta1 sau se mentin in gura 0orodis-ersa3i*e4 mastica3i*e sau su3*ingua*e1. Com-rimate*e -ot #i: - com-rimate neaco-erite 0JCom-ressiK1 si (A.'..&'() - com-rimate aco-erite 0JCom-ressi o3ductiK1. (E.'..&'() Am -re-arat SOLU$I% D% CLORURA D% A!ONIU ANISA$A. So*utio ammonii c5*oridi anisata 0FR.H 1. R-:Aet5ero*eum Anisi &g; Ammonii c5*oridum Ag; A*co5o*um E?g; AIuae I.s.ad (''g. Pre-arare:U*eiu* de anason se di2o*/a in a*coo*4 se adauga in -ortiuni mici si4 su3 agitare4 c*orura de amoniu di2o*/ata in .'g de a-a si du-a &. de ore se #i*trea2a. Intre3uintari: -e:-ectorant; -ro* aromati2ant; -se #o*oseste in #rectii4 ca re/u*si/ in dureri reumatice si di*uat4 in *otiuni -t #ata.
&E

Am in/atat des-re medicamente*e 3io*ogice. !edicamente*e 3io*ogice au *a 3a2a -re-ararii *or g*ande4 tesuturi4 organe4 secretii4 to:ine sau a*ete -roduse anima*e 0e: sange1. %:ista doua gru-e de medicamente 3io*ogice: -medicament imuno*ogic 0/accinuri4 to:ine4 seruri sau a*te -roduse a*ergene1 si -medicament deri/at din sange uman sau -*asma umana. Aceste medicamente se su-un ace*orasi reg*ementari in /igoare ca orice a*t medicament si sunt destinate -ro#i*a:iei sau tera-iei unor 3o*i4 inc*usi/ a unor 3o*i in#ectioase sau a*ergice. (@.'..&'() Am -re-arat: SOLU$I% %F%RV%SC%N$A So*utio e#er/escens 0FR.H1 Sinonim M *imonada ga2oasa= -otiune Ri/iere Pre-arare: So*utie I: Natrii 5Gdrogenocar3onas .g; Siru-us sim-*e: (?g; AIua disti**atae I.s.ad (''g. So*utie II: Acidum citricum )4A?g; Siru-us sim-*e: (?g; AIua disti**atae I.s.ad (''g. So*utii*e se -re-ara se-arat4 in doua stic*e. Pro-rietati: So*utia I + #ara miros4 cu gust du*ce-sarat. So*utia II + #ara miros4 cu gust du*ce-acrisor. In editii*e anterioare a*e FR4 so*utia era cunoscuta si su3 nume*e de N-otiune Ri/iereK 0-otio Ri/iere1. Conser/are:Se -re-ara *a ne/oie4 deoarece se a*terea2a usor #iind mediu -rie*nic de de2/o*tare a* microorganisme*or. Intre3uintare:-ca anti/omiti/ + se ia succesi/ cate o *ingura din ce*e & so*utii ince-and cu cea a*ca*ina. Am e#ectuat e*a3orare de ALCOOL !%N$OLA$ (D. Pentru ('''gr so*utie am #o*osit ('gr mento* si CC' gr a*coo*. !ento*u*4 su3 #orma de *ame*e a*3e4 *ucioase se triturea2a in mo6ar si se adauga in cantitatea de a*coo*. Du-a di2o*/are4 re2u*ta o so*utie *im-ede4 inco*ora4 cu miros -uternic de mento* si a*coo*. Am di/i2at cantitatea in &' stic*e curate de cate ?'gr -e care *e-am etic5etat cu etic5eta rosie4 de u2 e:tern.
&@

Se #o*oseste dermato*ogic4 ca anti-ruriginos. %*a3orarea a #ost trecuta de #armacistu*-se# in registru* -entru e*a3orari.

(C.'..&'()

Am e#ectuat e*a3orare de PAS$A CU OHID D% LINC SI ACID SALICILIC4 du-a urmatoarea #ormu*a: Acidum sa*icG*icum &'gr Linci o:Gdum &?'gr AmG*um tritici &?'gr Vase*inum a*3um .@'gr Acidu* sa*ici*ic4 amidonu* si o:idu* de 2inc4 inso*u3i*e in 3a2a de unguent4 /or #i dis-ersate rea*i2andu-se un unguent ti- sus-ensie. La -re-ararea unguentu*ui se /a e/ita #o*osirea s-atu*e*or de #ier. Acidu* sa*ici*ic -u*/eri2at se amesteca cu o:idu* de 2inc si cu amidonu* si se cern -rin sita. Vase*ina #*uida se adauga in -ortiuni mici -este amestecu* de -u*3eri intr-un mo6ar inca*2it si se triturea2a -ana *a uni#ormi2are. Re2u*ta un unguent omogen de consistenta tare4 a*34 sau cu nuanta s*a3 ro24 #ara miros. Se -astrea2a *a *oc racoros4 *a tem-eraturi de su3 &?'C. Unguentu* are actiune antise-tica4 astringenta4 sicati/a4 uti*i2at in ec2eme e:udati/e si a*te a#ectiuni a*e -ie*ii. Am e#ectuat di/i2iuni in cutii de amino-*ast4 curatate in -rea*a3i*4 de cate ?'gr.4 etic5etate cu etic5eta rosie4 de u2 e:tern.

&C

&&.'..&'()

Am e*a3orat SOLU$I% CU AC$IUN% AN$IS%P$ICA SI D%LODORILAN$A. R-:Acid sa*ici*ic (g; !ento* '4)'g; A*coo* ('g; A-a disti*ata I.s.ad )''g; !.#.so*utie. Pre-arare:Acidu* sa*ici*ic se di2o*/a in a*coo*4 se adauga mento*u*. Peste so*utia a*ca*ina se adauga tre-tat si su3 agitare a-a.Se com-*etea2a *a masa -re/a2uta. Re2u*ta o so*utie *im-ede4 inco*ora4 cu miros caracteristic. Conser/are:La *oc racoros 0@-(?QC14 in #*acoane 3rune. Am e*a3orat retete magistra*e de *a medici: Acidi 3orici &gr A*co5o*i &4?gr ,*Gcero*i ?gr AIuae desti**atae )'gr m.#. so*. Pre-arat magistra* su3 #orma de so*utie in /e5icu* com-us4 -entru administrare -e mucoasa otica. Acidu* 3oric se di2o*/a in g*Gcero* *a ca*d4 du-a racire se adauga tre-tat4 su3 agitare4 a*coo*u* si a-a dist*ata. Re2u*ta un *ic5id *im-ede4 inco*or. L-am -us intr-o stic*a de -*astic cu -icurator4 steri*i2ata in -rea*a3i*4 de )'m*4 -e care am etic5etat-o cu etic5eta rosie4 de u2 e:tern4 -e care am s-eci#icat modu* de administrare -rescris de medic4 )-. -icaturi de ) ori -e 2i4 auricu*ar. A-oi am e*a3orat a*ta reteta magistra*a: Acidi 3en2oici (4?gr Acidi sa*icG*ici (4?gr Iodi (4?gr Natrii 3en2oatis )gr A*co5o*i E'' (''gr
)'

m.#. so*. Pre-arat magistra* su3 #orma de so*utie a*coo*ica de u2 e:tern. Acidu* 3en2oic4 acidu* sa*ici*ic si iodu* se di2o*/a in AE4? gr a*coo* concentrat 0C?'14 iar 3en2oatu* de sodium in )&4?gr a-a. So*utia a-oasa se adauga tre-tat -este so*utia a*coo*ica4 su3 agitare continua. Re2u*ta un *ic5id *im-ede4 de cu*oare 3runa4 cu miros de iod si a*coo*. L-am -us intr-o stic*a co*orata4 3ine inc5isa4 si *-am etic5etat cu etic5eta rosie4 de u2 e:tern. Se uti*i2ea2a e:tern4 in dermato2e ca anti-ruriginos. Am3e*e retete magistra*e au #ost trecute de #armacistu*-se# in registru* co-ier de retete magistra*e. &).'..&'() Am a-ro#undat !%$OD% D% S$%RILILAR% IN FAR!ACI%. Steri*i2area cu /a-ori de a-a su3 -resiune : se #o*oseste ori de cate ori este -osi3i*4 -entru -re-arate a-oase4 -ansamente c5irurgica*e si -roduse omo*oage a*e acestora. Steri*i2area cu ca*dura uscata : se #o*oseste -entru -roduse re2istente *a ca*dura si -entru -roduse nea-oase care nu -ot #i steri*i2ate cu /a-ori su3 -resiune: -roduse u*eioase4 -u*3eri4 materia*e de *a3orator din stic*a sau -orte*an4 instrumentar meta*ic #ara suduri cu cositor. Steri*i2area -rin #i*trare: se #o*oseste in ca2u* so*utii*or termo*a3i*e. Steri*i2area cu ga2: -entru -roduse care nu re2ista *a tem-eraturi ridicate necesare steri*i2arii -rin ca*dura uscata si care sunt com-ati3i*e cu ga2u* steri*i2ant. Am e*a3orat si o reteta magistra*a -rescrisa de un medic dermato*og4 du-a urmatoarea #ormu*a: "a*sami -eru/iani ?gr Cam-5orae ?gr P5eno*i &g Ade-s *anae an5Gdrici &'gr Vase*ini I.s. ad (''gr D.s. e:tern4 a-*icatii *oca*e de & ori -e 2i Reteta a #ost indicata in ec2ema *a ni/e*u* mem3re*or in#erioare. Farmacistu*-se# a inscris reteta magistra*a in registru* s-ecia*. In a doua -arte a 2i*ei4 am #acut di/i2iuni de 3icar3onat de
)(

sodiu si acid 3oric. Am cantarit cate (''gr 3icar3onat de sodiu4 -e care *-am -us in -ungi de 5artie si *e-am etic5etat cu etic5eta a*3astra4 de u2 intern. "icar3onatu* de sodiu este uti*i2at in a#ectiuni*e mucoasei gastrice4 ca antiacid4 cate un /ar# de cutit du-a #iecare masa. Se -astrea2a in *ocuri #erite de *umina si umiditate. A-oi am cantarit cate )'gr de acid 3oric4 -e care *-am -us in -ungi de 5artie si *e-am etic5etat cu etic5eta rosie4 de u2 e:tern. Acidu* 3oric este uti*i2at ca de2in#ectant4 su3 #orma de so*utie 0)'gr *a un *itru de a-a #iarta si racita1 #iind #o*osit ca de2in#ectant in a#ectiuni ocu*are4 cum ar #i con6uncti/ite*e4 su3 #orma de com-rese sau s-a*aturi. Se -astrea2a in *ocuri #erite de ca*dura4 *umina si umiditate. &..'..&'() !i-au #ost -re2entati -rinci-a*ii e:ci-ienti #o*ositi *a -re-ararea unguente*or. idrocar3uri: -ara#ina *ic5ida4 -*asti3a2a4 /ase*ina4 eucerina4 cere2ina4 na#ta*an etc. A*coo*i su-eriori: a*i#atici4 a*coo*i mono5idro:i*ici: *auric4 -a*mitic4 stearic4 o*eic4 ceti*ic + sau -o*i5idro:i*ici:g*ico*o4 g*icero*. Aci2i su-eriori: cic*ici 0co*estero*u* si deri/atii *ui4 -rodusu* natura* *ano*ina1. Aci2i grasi: su-eriori a*i#atici. Li-oge*uri: esteri a*i#atici4 trig*iceride4 grasimi anima*e si /egeta*e4 ceara4 u*eiuri grase4 grasimi 5idrogenate4 esteri cic*ici ai co*estero*u*ui cu aci2i grasi4 esteri sintetici cu a*coo*i4 -o*i5idro:i2i4emu*gin4 monostearat de g*icero*4 s-anuri4 tReen-uri. A*coo*i eteri sau -o*io:ieti*en-ge*uri. idroge*uri. Si*icon ge*uri. Co*oi2i minera*i si organici + ge* de si*iciu4 3entonita. ,*iceroge*uri de amidon : -ectina4 a*ginati4 meti*-ce*u*o2a4 ge*atina4 a*coo* -o*i/ini*ic etc. Am e*a3orat UN,U%N$ CU AC$IUN% AN$IS%P$ICA R-: Ceara de a*3ine ('g Para#ina ?g U*ei de -ra#ina ?'g Cetaceum Ag "ora: '4E'g
)&

A-a disti*ata I.s.ad &@4)g !.#. unguent D.S. e:tern. Pre-arare:Intr-o ca-su*a -e 3aia de a-a se to-esc in u*eiu* de -ara#ina4 ceara4 -ara#ina si cetaceum. "ora:u* se di2o*/a in a-a disti*ata *a #ier3ere.Peste amestecu* to-it4 du-a racire4 se aduce4 in -ortiuni mici4 a-a cu 3ora:u* di2o*/at in ea agitandu-se -ina *a omogeni2are. Actiune antise-tica. Am -re-arat: RP=!etronida2o* '4&?H('M&4?g 0(' o/u*e1. Pre-ararea se #ace -rin metoda manua*a si -re-aratu* contine: acetat de retino* 0Vit A1 )''.'''UI4 nistatin (g4 su*#atia2o* &g4 *acto2a &g4 unt de cacao. !od de -re-arare: se -u*/eri2ea2a su*#atia2o*u*4 *acto2a4 metronida2o*u* si nistatinu*4 se o3tine o -u*3ere com-usa omogena. Se adauga o #io*a de Vit A4 a-oi du-a omogeni2are untu* de cacao ra2uit. Se amesteca energic -ana *a o3tinerea unui -re-arat omogen si cu o consistenta cores-un2atoare care -ermite o3tinerea magda*eonu*ui. !agda*eonu* o3tinut se di/i2ea2a in doua 6umatati ega*e a-oi #iecare din ce*e doua 6umatati in ? 6umatati ega*e4 a-oi se mode*ea2a #iecare o/u* manua* -ana *a o3tinerea unei #orme s#erice. O/u*e*e se amesteca cu *acto2a in e:terior si se am3a*ea2a intr-o cutie -e care se trece: denumirea -re-aratu*ui4 data e#ectuarii si modu* de administrare.

&?.'..&'() &A.'..&'()

Am -re-arat UN,U%N$ SI!PLU. Unguentum sim-*e: 0F.R.H1 Pre-arare: Ade-s *anae an5Gdricus ('gr Vase*inum a*3um C'gr. Lano*ina an5idra si /ase*ina se to-esc -e 3aia de a-a si se amesteca -ana *a omogeni2are si racire. Unguentu* sim-*u tre3uie sa cores-unda -re/ederi*or de *a
))

JUnguentaK si urmatoare*or -re/ederi: unguent omogen4 de consistenta semiso*ida4 a*3-ga*3ui4 cu miros s*a3 caracteristic. Se uti*i2ea2a ca 3a2a de -re-arare a mu*tor unguente. Am -re-arat UN,U%N$. R-:Acid sa*ici*ic (g Acid 3en2oic (g Unguent sim-*u )'g !.# unguent D.S. e:tern. Pre-arare: Initia* se -re-ara unguentu* sim-*u4 du-a care se incor-orea2a acidu* 3en2oic in acest unguent4 intr-oca-su*a -e 3aia de a-a4 a-oi se adauga acidu* sa*ici*ic -u*/eri2at in -rea*a3i* cu o cantitate mica de a*coo* sau eter. Se amesteca continuu -ina *a omogeni2are. Actiune:-u2 dermato*ogic4 anti-ruriginos. Am -re-arat UN,U%N$ CU ,LIC%RINA. R-: Amidon de grau Egr Para5idro:i3en2oat de meti* '.(@gr Para5idro:i3en2oat de -ro-i* '.'&gr ,*icero* C)gr A-a disti*ata Egr. !.#.ung D.S.e:tern. Amidonu*4 --5idro:i3en2oatu* de meti* si -ro-i* se tratea2a cu a-a #ier3inte si se triturea2a intr-o ca-su*a de -orte*an4 inca*2ita in -rea*a3i*. Se *asa in re-aus (' minute inainte de a se adauga g*icerina. Se recomanda inca*2irea direct -e sita *a #*acara mica 0(?-&' minute1. $em-eratura nu tre3uie sa de-aseasca (.''C4 a*t#e* g*icerina se descom-une4 se co*orea2a si miroase a acro*eina. Unguentu* o3tinut este de cu*oare a*3a4 trans*ucid iar -rin di2o*/are in a-a da o so*utie o-a*escenta4 cu reactie neutra. &C.'..&'() Se #o*oseste ca 3a2a 5idro#i*a -entru medicamente*e to-ice. )'.'..&'() Am -re-arat UN,U%N$ CU SULF. R-: Su*# -reci-itat (''gr Su*#at de 2inc (''gr Sa-un de -otasiu (?'gr A-a ?'gr Unguent sim-*u ?''gr. !.#.ung. D.S. e:tern. Su*#u* -reci-itat se triturea2a cu o cantitate ega*a de unguent sim-*u4 se adauga a-oi restu* unguentu*ui sim-*u si sa-unu*
).

de -otasiu. Se incor-orea2a a-oi su*#atu* de 2inc4 di2o*/at in a-a *a #ier3ere4 si se amesteca -ana *a omogeni2are. Datorita reactiei dintre sa-un si su*#at se #ormea2a sa-unu* de 2inc4 cu ro* emu*gator A=U4 care creste ca*itatea -re-aratu*ui. La -re-ararea acestui unguent se #o*oseste su*# -reci-itat deoarece se resoar3e mai 3ine. Actiune: in ec2eme4 sca3ie4 anti-ruriginos4 dermatite4 acnee. A-oi am e#ectuat di/i2iuni de unguent cu su*#4 in cutii de amino-*ast de cate ?' grame iar a-oi *e-am etic5etat cu etic5eta rosie4 de u2 e:tern.

'(.'?.&'()

Am -artici-at *a e*i3erarea medicamente*or -e 3a2a de retete com-ensate si gratuite. La -re2entarea acestor retete se /eri#ica in -rimu* rand corectitudinea date*or inscrise si anume: sa #ie a-*icate atat stam-i*a unitatii cat si -ara#a medicu*ui emitent; sa nu e:iste modi#icari sau stersaturi4 iar daca e:ista4 sa #ie a-*icata -ara#a medicu*ui -e modi#icare; reteta sa ai3a com-*etate date*e de identi#icare a*e -acientu*ui- nume*e si -renume*e4 codu* numeric -ersona*4 adresa4 seria si numaru* cartii de identitate -recum si semnatura de -rimire a medicamente*or a -acientu*ui res-ecti/. Din ace* moment ince-e e*i3erarea -ro-riu-2isa a retetei res-ecti/e. Se #ace anteca*cu*u* retetei4 intre3and -acientu* ce medicament doreste in cadru* denumirii comune internationa*e inscrise -e reteta4 acesta a/and *i3ertatea de a o-ta -entru un medicament mai scum- sau -entru unu* generic4 mai ie#tin. Du-a #ina*i2area anteca*cu*u*ui4 ince-em introducerea date*or de -e reteta in -rogramu* de gestiune P5arma Origina*4 res-ectand cam-uri*e o3*igatorii ce tre3uie com-*etate4 si anume: seria si numaru* retetei4 casa de
)?

asigurari cu care #armacia este in re*atie contractua*a4 numaru* #oii de o3ser/atie4 codu* numeric -ersona* a* -acientu*ui4 data -rescrierii retetei si numaru* de cod a* medicu*ui -rescri-tor. In ace* moment4 a-asand tasta %N$%R4 se inc5ide reteta iar -rin casa de marcat cu-*ata cu ca*cu*atoru* iese 3onu* #isca* -e care este mentionata /a*oarea co-*atii -acientu*ui. Se trece *a e*i3erarea -ro-riu-2isa a medicamente*or catre -acient. Farmacistu* are o3*igatia sa ii e:-*ice #oarte c*ar acestuia modu* de administrare4 e/entua*e*e interactiuni cu a*te medicamente sau -osi3i*e reactii ad/erse si4 ce* mai indicat4 sa ii mentione2e in scris -e #iecare am3a*a6 modu* de administrare4 -entru a e/ita orice #e* de con#u2ii. Du-a #ina*i2area e*i3erarii retetei4 #armacistu* semnea2a -e aceasta ca isi asuma e*i3erarea retetei. Orice medicament4 indi#erent de ti- sau mod de e*i3erare4 reteta sim-*a4 com-ensate4 gratuita sau *a cerere4 este scos din gestiune -rin -rogramu* de gestiune4 im-*icit si -rin 3on -rin casa de marcat4 -entru a e:ista in orice moment o gestiune cantitati/-/a*orica #ara cusur. Veri#icarea stocuri*or din #armacie se mai -oate e#ectua4 in a#ara numararii indi/idua*e a #iecarui medicament in -arte4 si -rin o-tiuni*e -rogramu*ui P5arma Origina*4 ca de e:em-*u #isa -rodus4 to-u* /an2ari*or4 /i2ua*i2are stoc curent -e -rodus sau in mod genera*. '&.'?.&'() Am in/atat des-re PUL"%RI CU SU"S$ANS% C% PRODUC A!%S$%CURI %U$%C$IC%. Une*e su3stante organice4 asociate intre e*e4 *a anumite -ro-ortii si *a anumite tem-eraturi4 du-a triturare in mo6ar4 dau amestecuri ce trec de *a starea so*ida -ana *a cea *ic5ida. S-re deose3ire de amestecu* ume2it4 unde se e*imina sau se a3soar3e a-a4 amestecu* eutectic se inmoaie sau se *ic5e#ia2a datorita scaderii -unctu*ui de to-ire si acesta cores-unde tem-eraturii ce*ei mai 6oase 0Necraso/1. R-:Cam#or (g !ento* (g Feno* &g $imo* '4&g U*ei de #*oarea soare*ui I.s.ad (''g D.S. intern. Com-enente*e so*ide se triturea2a *a mo6ar -ana amestecu* se #*uidi#ica si de/ine trans-arent.Se adauga u*ei de #*oarea soare*ui in -ortiuni mici amestecand -ina *a omogeni2are.
)A

So*utia adera *a mucoasa na2a*a4 are actiune usor ana*ge2ica4 antise-tica. Indicata in -rocese in#*amatorii a*e mucoasei cai*or res-iratorii4 #aringita4 *aringita.So*utia gra3este re#acerea mucoasei. ').'?.&'() Am in/atat des-re CR%A$INA. Creatina este o su3stanta care se gaseste in mod natura* in organisme*e /ii4 im-*icit in cor-u* uman. %ste a*catuita din trei aminoaci2i: arginina4 g*icina si metionina. Denumirea sa stintii#ica este acid meti* guanidin-acetic. Una din -rinci-a*e*e surse de creatina este carnea4 in s-ecia* carnea rosie. Cei trei aminoaci2i sunt com3inati de catre #icat si cu a6utoru* rinic5i*or re2u*ta creatina. Cantitatea di#era de *a -ersoana *a -ersoana4 dar in mod genera* un adu*t -roduce a-ro:imati/ &g de creatina 2i*nic. Din intreaga cantitate4 .'D se a#*a in stare *i3era si A'D se regaseste su3 #orma de creatina #os#at. Peste C'D din creatina e:istenta in cor-u* omenesc este de-o2itata in musc5i4 restu* ramas #iind im-rastiat -rin creier4 sange4 inima si c5iar testicu*e. Ro*u* -rinci-a* a* creatinei este ace*a de a -roduce energie si de /o*umi2are a musc5i*or 0retinerea a-ei in ei1. Cand concentratia de creatina din ce*u*a muscu*ara creste4 aceasta atrage mai mu*ta a-a in ce*u*a. In consecinta /o*umu* ce*u*ar creste determinand atragerea mai mu*tor nutrienti in ce*u*e*e muscu*are4 in s-ecia* g*uco2a 0care se /a de-o2ita su3 #orma de g*icogen1 si aminoaci2i 0a caror concentratie crescuta /a creste rata de sinte2a a -roteine*or1. !ai mu*t g*icogen de-o2itat inseamna o re2er/a mai mare de energie -entru organism4 care /a -utea intretine acti/itati #i2ice intense -e -erioade mai inde*ungate. Pe -iata romaneasca e:ista mai mu*te ti-uri de creatina. A/em creatina -udra4 creatina *ic5ida4 creatina -asti*e4 creatina ca-su*e. De de-arte cea mai ras-andita #orma este creatina -udra. Indi#erent ce ti- de creatina consumi4 tre3uie sa consumi mu*ta a-a. Creatina mono5idrat este cea mai -o-u*ara #orma de creatina4 se uti*i2ea2a de mai 3ine de (' ani #iind /eri#icata in numeroase studii c*inice si stiinti#ice. Un a*t a/anta6 -e *anga studii*e care s-au #acut asu-ra ei4 i* re-re2inta -retu* #oarte sca2ut -e care i* are. %#ecte*e su-*imentarii cu creatina mono5idrat sunt cresterea masei muscu*are4 de2/o*tarea
)E

-er#ormante*or #i2ice4 cresterea #ortei4 recu-erare im3unatatita4 re2istenta si anduranta *a e#ort. S-a tot /or3it des-re e#ecte*e secundare a*e creatinei. Des-re cum aceasta a#ectea2a rinic5ii sau #icatu*. S-au e#ectuat o mu*time de studii care au demonstrat ca o -ersoana sanatoasa care consuma creatina nu are niciun #e* de -ro3*eme4 3a din contra s-au o3ser/at anumite im3unatatiri si o reducere a co*estero*u*ui. %ste ade/arat ca4 consumata in e:ces creatina se tran#orma in creatinina si este e*iminata -rin urina4 deci este c*ar ca -ersoane*or cu -ro3*eme rena*e nu *e este recomandat consumu* de creatina.

Atitudinea #armacistu*ui in e/a*uarea sim-tomato*ogiei -acientu*ui. %:em-*u:Fe3ra. Pacientu* se -re2inta *a #armacie a#irmand ca are #e3ra si so*icita un tratament anti-iretic. A*goritm: sim-tomu* este re*atat corect4 determinarea acesteia s-a #acut corect4 de cat tim- s-a insta*at #e3raT4 -acientu* a recurs de6a *a automedicatieT DA-/a*ori*e sunt in continuare -este )@ grade-se recomanda consu*t medica*; NU-tem-eratura este mai mare de )@ grade- se recomanda un anti-iretic si consu*t medica*; NU-tem-eratura este mai mica de )@ grade- se recomanda metode de scadere a #e3rei. Daca du-a ) 2i*e de tratament /a*ori*e nu scad se recomanda 'A.'?.&'() -acientu*ui sa se adrese2e unui medic. 'E.'?.&'() Am e*i3erat si ana*i2at -rescri-tii medica*e. %:em-*u: Pacient-#emeie E' ani; Diagnostic: Cardio-atie isc5emica4 5i-ertensiune arteria*a4 insu#icienta /enoasa cronica. RP= Preducta* )?mg & com-rimate=2i4 %na- ('mg (com-rimat=2i4 Detra*e: ?''mg & com-rimate=2i. Preducta* 0D.C.I.- $rimeta2idinum1 este un /asodi*atator coronarian4 indicat in tratamentu* -e termen *ung a* isc5emiei coronariene -recum si in -re/enirea cri2ei de angor in ca2 de
)@

insu#icienta coronariana cronica si in /erti6 de origine /ascu*ara4 /erti6 !eniere sau acu#ene. %na- 0D.C.I. %na*a-ri*um1 este un anti5er-enti/ care in5i3a se*ecti/ sistemu* renina-angiotensina-a*dosteron4 in5i3a %CA4 -re/ine con/ersia angiotensinei I in angiotensina II si este edicace in di*atarea /enoasa si arteria*a. %ste indicat in tratamentu* 5i-ertensiunii arteria*e4 ca ad6u/ant a* digita*ei si diuretice*or in ICC4 in insu#icienta /entricu*ara stanga asim-tomatica *a -acienti c*inic sta3i*i. Detra*e: este o com3inatie dintre o #ractiune #*a/onoidica microni2ata 0?''mg14 diosmina 0.?'mg1 si 5es-eridina 0?'mg1. Are actiune /aso-rotectoare si /enotonica. Se uti*i2ea2a in tratamentu* mani#estari*or insu#icientei /enoase cronice a mem3re*or in#erioare4 insotite de sen2atie de greutate4 cram-e sau dureri4 -recum si in tratamentu* cri2ei 5emoroida*e. '@.'?.&'() A*aturi de #armacistu* diriginte am -artici-at *a intocmirea de comen2i de medicamente si -roduse -ara#armaceutice. A-ro/i2ionarea #armaciei cu medicamente se #ace -e 3a2a de comanda *ansata catre de-o2ite*e de medicamente cu care #armacia are inc5eiate contracte4 in #unctie de o#erte*e 2i*nice4 sa-tamana*e sau *unare de *a distri3uitori. A-ro/i2ionarea se -oate rea*i2a e#ectuand ru*a6e a*e /an2ari*or *unare din -rogramu* P5arma Origina*. In o#icina se a#*a caietu* de comen2i4 in care se notea2a necesaru* de -roduse e-ui2ate sau in curs de e-ui2are4 notarea #iind #acuta de toate -ersoane*e care semna*ea2a aceste *ucruri. De regu*a4 comen2i*e *e #ace #armacistu*-se#4 te*e#onic sau -rin contact direct cu #urni2orii4 dar si asistentii de #armacie au *i3ertatea de a e#ectua comen2i. %:ista si -osi3i*itatea de a #ace comen2i on*ine4 *a anumiti #urni2ori de medicamente care au aceasta #aci*itate si care -oate #i accesata -rin intermediu* internetu*ui4 -rin -rograme s-ecia*e4 insta*ate si -e ca*cu*atoru* #armaciei 0e:: IP AR!A4 -rogram a-artinand #irmei de distri3utie Farme:-ert1. Aceasta moda*itate este #oarte #o*osita de catre #armacia NiBi-P5arm4 deoarece -oti /i2ua*i2a in orice moment stocuri*e dis-oni3i*e a*e Farme:-ert4 o#erte*e s-ecia*e4 date*e de e:-irare a*e medicamente*or -recum si so*du* scadent in 2iua res-ecti/a a #armaciei4 -utand sa-ti sta3i*esti o strategie in
)C

ac5itarea *a termenu* scadent a restante*or. In momentu* a-ro/i2ionarii cu -roduse*e necesare4 una din -ersoane*e care -artici-a *a rece-tie notea2a in caietu* de comen2i numaru* de unitati -rimite4 data si nume*e #urni2oru*ui4 -entru a se e/ita du3*area comen2i*or. Insusirea moda*itati*or de -*ata catre #urni2ori. In #armacia in care mi-am des#asurat stagiu*4 -*ati*e catre #urni2orii de medicamente se #ac4 de ce*e mai mu*te ori4 -rin instrumente 3ancare 0ordine de -*ata4 cecuri4 etc1 sau4 mai rar4 -rin numerar. Cunoasterea norme*or *egis*ati/e in /igoare -ri/ind acordarea ser/icii*or medica*e si #armaceutice -e care se 3a2ea2a intreaga acti/itate din #armacie4 in s-ecia* acti/itatea manageria*a. Re#erinte: Legea nr.C?=&''A4 -ri/ind re#orma in domeniu* sanatatii. Legea #armaciei nr.&AA=&''@4 cu modi#icari*e si com-*etari*e u*terioare. Deci2ia nr.& din (?='A=&''C -ri/ind a-ro3area Statutu*ui Co*egiu*ui Farmacisti*or din Romania si a Codu*ui deonto*ogic a* #armacistu*ui. Ordinu* !.S. nr.CA&=&''C4 -entru a-ro3area Norme*or -ri/ind in#iintarea4 organi2area si #unctionarea #armacii*or si drog5erii*or4 cu modi#icari*e si com-*etari*e u*terioare. Ordinu* !.S. nr.E?=&'('4 -entru a-ro3area Regu*i*or de 'C.'?.&'() 3una -ractica #armaceutica 0R"PF1. ('.'?.&'() !-am #ami*iari2at cu in#ormatii des-re #a3ricarea medicamente*or *a ni/e* industria* si a ce*or*a*te categorii de -roduse din #armacii. Pentru a -utea #a3rica medicamente este necesara o3tinerea unei autori2atii de #unctionare de *a AN!4 autori2atie care este /a*a3i*a ) ani si care se o3tine numai res-ectand norme*e internationa*e de 3una #a3ricatie4 cunoscute su3 denumirea de ,!P. Pentru a -utea -re-ara medicamente magistra*e nu este necesara decat autori2atia de #unctionare a #armaciei emisa de !inisteru* Sanatatii. $re3uiesc res-ectate urmatoare*e *egi: Ordinu* !S nr.C?=&'')4 -entru a-ro3area otararii Consi*iu*ui Stiinti#ic a* Agentiei Nationa*e a !edicamentu*ui nr.E din (E='(=&'')4 re#eritoare *a modi#icarea incadrarii unor -re-arate #armaceutice in categoria Se-aranda sau Venena4 din Farmaco-eea Romana4 editia a H a. Legea nr.))C=&''?4 -ri/ind regimu* 6uridic a* -*ante*or4
.'

su3stante*or si -re-arate*or stu-e#iante si -si5otro-e. otararea ,u/ernu*ui Romaniei nr.(C(?=&''A4 -entru a-ro3area Norme*or metodo*ogice de a-*icare a -re/ederi*or Legii nr.))C=&''?. Legea nr.C?=&''A4 -ri/ind re#orma in domeniu* sanatatii. Legea #armaciei nr.&AA=&''@4 cu modi#icari*e si com-*etari*e u*terioare4 re-u3*icata in &''C. Ordinu* !S nr.E?=&'('4 -entru a-*icarea R"PF.

In urma e#ectuarii acti/itatii de -ractica #armaceutica am in/atat urmatoare*e: !eseria de #armacist este de a de2/o*ta4 -roduce4 contro*a si onora 7n mod -ro#esionist comen2i*e de medicamente si retete a6unse in #armacii. O3*igatii*e #armacistu*ui inc*ud: - a1 sa e*i3ere2e -acienti*or medicamente*e -rescrise de medic sau sa /<nda medicamente*e care -ot #i cum-arate #ara reteta 0U*a *i3erU1; -31 sa contro*e2e ca*itatea si e#icienta medicamente*or; - c1 sa -re-are medicamente care nu sunt *i/rate catre #armacii ca -roduse #inite; - d1 sa -reste2e munca 7n domeniu* -roductiei de noi medicamente si -re-arate #armaceutice; - e1 sa mi*ite2e -entru -rescrierea rationa*a a medicamente*or si sa descura6e2e automedicatia; De asemenea4tre3uie sa e:-*ice -acienti*or cum se administrea2a medicamente*e si orice e#ecte secundare sau contraindicatii au acestea; sa contro*e2e munca asistentu*ui #armacist4 7n s-ecia* cea de -re-arare a retete*or. !unca im-*ica de asemenea /eri#icarea si com-*etarea stocuri*or de medicamente; acordarea de s#aturi cu -ri/ire *a medicamente; administrarea4 negocierea si acti/itati de consu*tanta4 daca *ucrea2a 7ntro societate cu -ro#i* #armaceutic. Conc*u2ii si -ro-uneri: Re*atii*e dintre #armacisti si 3ene#iciarii ser/icii*or acordate tre3uie sa ai3a *a 3a2a increderea in com-etente si e:-erienta -ro#esiona*a a #armacistu*ui. Practica in #armacie este #oarte im-ortanta -entru #ormarea si de2/o*tarea -ro#esiona*a a #iecarui /iitor #armacist. In ca*itatea sa de Jmem3ru a* ec5i-ei de -ro#esionisti in sanatateK #armacistu* tre3uie sa de-una toate e#orturi*e -entru a se asigura ca in#ormatia #urni2ata -acientu*ui este corecta. Ca si -ro-unere de im3unatatire a re*atiei #armacist--acient: insistare asu-ra consi*ierii -acienti*or care are ca sco- asigurarea ca in#ormatia scrisa si ora*a *egata de

.(

contraindicatii4 interactiuni*e medicamentoase4 e#ecte*e secundare4 sunt 3ene#ice -entru o3tinerea 3ene#iciu*ui ma:im a* tratamentu*ui -rescris. %ste #oarte im-ortant ca #iecare student sa des#asoare -ractica #armaceutica -entru #ormarea si de2/o*tarea -ro#esiona*a u*terioara. Data: ('.'?.&'() Semnatura #armacist coordonator4 Farm. Diaconu O*i/ia-Laura Semnatura student4 !ateesescu Ste#an-Cicerone

FARMACIA NIKI-PHARM SRL CARACTERIZARE Studentul MATEESESCU V. STEFAN-CICERONE, anul V in cadrul Universitatii Libere Internationale Moldova, facultatea Biomedicina si Ecologie, a efectuat in cadrul farmaciei noastre stagiul de practica pentru licenta, corespunzator anului V de studii, in perioada 04 0!"#0 0$ %0#!, cu o durata de #0 saptamani Scopul si obiectivele constau in familiarizarea cu sc&ema de organizare si functionare a unitatilor de productie farmaceutica, conditiile de preparare a elaborarilor farmaceutice, etic&etare"pastrare"realizare a produselor farmaceutice In toata aceasta perioada, studentul a dat dovada de multa punctualitate, seriozitate si respect in relatiile atat cu personalul unitatii cat si cu pacientii Studentul a demonstrat, prin activitatea sa zilnica, temeinice cunostinte in domeniul farmaceutic, s"a familiarizat cu produsele vegetale, plantele medicinale si de origine naturala si a participat activ la recomandarea acestora catre pacienti In acest an s"a insistat pe activitatea de receptura si pe avanta'ele unei practici efectuate intr"o farmacie de circuit desc&is Studentul a dat dovada de multa receptivitate, dorinta de cunoastere si a respectat, in toate actiunile sale, deontologia profesionala ( fost interesat de toate aspectele activitatii intr"o farmacie de circuit desc&is, a participat la eliberarea retetelor, a studiat medicamentele generice si posologia acestora, implicandu"se activ in activitatea farmaciei
.&

(vand in vedere toate aceste consideratii, consideram ca studentul MATEESESCU V. STEFAN-CICERONE si"a efectuat cu succes stagiul de practica pentru licenta, drept pentru care ii acordam calificativul de FOARTE BINE )(*M(+IS, +--*.-/(,-* .I(+-/U -LIVI("L(U*( #0 0$ %0#!

.)