Sunteți pe pagina 1din 146
CELULA. TESUTURI INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU permanente (pseudopode) 2. Alegeti varianta corect A. in neuroni centrazon B. miofibrilole sunt org negative in exterior 3. Alege(!varianta INCORECTA de Fispuns miocardiee ventrculare reo 8 pot este un proces pasiv ye eromatina 6 ‘lun sojpseo vjeyeadns eusnu psodane yoedro9 soso yninsal “a rise jue 810 glucysqns 0 9180 suLspuos“q squnyajruoyespaus ‘uod tojdaoay asosei 9s tnjnuoxe ju jours ymauaing Em}aate of “> 9p tunays no wut aeod 9s ue ‘nos euyjeuaspesou ‘euyousape y a}zod (tsor0us Hoefd) ‘up axvjnasnuromout sojasdoursyojaayu ep wtazaudl opty jOpeIpaKeL odin Lejodig “sojodyun wy payysey> a6 yuosnan axiouny ¥dnp “y :sundsex 9p wy2ai09 eyuNpIes 1a33]y “Oy $050 injinsl aj amp aoynsa uns 2]asM oT.“ Pvp 08 nu aoozto9pesnpas 989) areola ABO NS UDANON 2un2ytp ud ooo se od yop Hor Yeeoroung snes ap as > ousrerauoiod =p siuajp rs 1 oueaquis 3 lg enopaf39 216 Snadoy ap auns uy Boge opn99 Ug BH 1989) nostesedno9 x9 EyCUOHZod aIs9 pUNsNM 3p v9e=] ssundse 9p yiaaaoo eyes HoHOLY “6 < Teaysed 18 anor uodsuen op auistuesou uid gyn iant 189 aursqUuiout afe aay enop 9199 2d sojUo} v yjoBaus oxingEnSID Javjodig fuosnou yuns putas wp aSeuayseq 9 1 tnOD NO 31,99 ‘uyoode dh ap yuns asanqas ajapun)3 Imjnso yyoop teu eur runysuouayp axe npiozoyeuticds ondeurs ewuey yunuap ryjeds un na9Hu JouEAqUIOAL v (gUID}¥D 18 puID}) a}foj BNO a}29 ALKA “yy visu 9p groauo9 eyuepiuA yoBoLy “R dbda uiozoqus asasy8 28 pusedopre9 wy“ uajeused ‘no jtunjanays a19paa 9p june! up BoLyuopy 9959 1 Ioqnjaa pe yeuor}ouny inpnyare asnoyzzundsasoo yuns susquedso wp joa 2¥00) e830 un 2189 jnaqonu"y OPE a}S9 NoFoHM B| BABO}EsRGAI 9 yp ame “1, SEE EESU PEELE EE pece pepe c(MMRRREAQIDE Spree suse rmjiuejojaatt of op eporou prejnas wigy oy ye20p gous ou 2189 euennGON EoypuRao BOO m emnp “a soyonds aunivoa arunio wns ajnjo9 junta Sj sas egos wun esau Oyun agn9 RDHdD > ‘smoonedsHen yupjud 0 2ys0 giewexqaUH y/o ekuod “gy onavo8 wimg rzeaaoi 2st NY uo axeoyooyanu aose 9 naan ny dS ap 29409 URE HaHopy “p a rare ae Celuta. Tesutui ana coreets de rispuns: iv se realizeaaa eu consum de energie obfimat prin sinteza te deoarece pot fi 5 piso tal mucoasei bueale 12, Care din urmaitoarele afirmatil este INCORECTA: ibrelor Pentru molecululu de solvit decat pentni cele de solvent de actiune este o modificare permanenti a potent E. ureca si glucoza au nevoie de protcine trangportoare pentru a travers ‘membrana, deoarece sunt molecule i, polorizate 0 rana celulard permite transp C. la nivel sinapsei impulsul nervas este transforma impuls chimic ‘mucoasa traheald se g2seste epiteli re lamelcle osoase ale osteonuht fe Se anastomozeazi 16, Alege(i varianta corecti: ‘A. membrana mu mn e ups u assnjoxo aqsloury asoundapuy 1 ayoysoquion #8 ajay 909 “A {FZ ewne oyeuoyfouny pans #8 ay0rIeaeMoKH Up UEAOsC afoyD0qUHOH “> hue qoonue euseyd wy eeporou ewzaud rod nu -y no ajoueosiad “gy nse nfuoa ynsol axSose 9s ew Jojousa #6 sojs.oue soyouod eumonys ut“ dua ap atueystoo nuns wrxeuor9 18 ezeqoat ‘shop pres sea eumsquists ‘gonposd as ys weowuso eo nod + ‘9p uunsuod no ‘aesyuoouos 9p ymjmusypes® suas 1 apueaquiouusies) Anse wodsuen ud -y unisex ap wyaaies myueIes Ha8dqy “Ee areowodsues awayord zoun uoinfe m9 ‘2 esejnj39 Pupaquiaut ozouto19 errzodaioa 1 agjqns yours wn ppd ‘uniopozaur usp 2aLi9p na PERS 9P YLDAUOONT f TE Celi. Tess 35. Care afirmatie referitoare la fesuturile conjunctive este FALSA ‘A deriva din mezoderm conjunetiv este adevaratit iv moale (cartlaginos) si care adipostese osteocite Calla Testi Ia nivelul eristelor mi race a proteinelor {a nivelulreticulului endoplasmatic se claboresza si se si membrane E_ membrana nucleo! este previzuld cu poi 39, Alegeti varianta coreeti de raspa landele apocrine se isese in paner senvoriale gi pot genera impu te preiau C. glandele mixte co produsul de seer intern uni citoplasmatice prezeni canale sau poate fi pre jn fibrele ma i permanente si neregulute cartlaginos C. osteonul se gaseste in cent in proces de ronali formeaza tn nevrax ganglio w — rnp anerecaioa woanau uy azew fas 2}s0 ountioe op inpoyeniuared wreINp “= nsuas 94091 qiqemoxa auezquiodt youn ye youn 29140 ut yas aU yoraqyious ul oq uo fo sed nyrsousodsuea 18 ‘bp aartoojos loge ‘8 snedau ap seueaqurou areanyeu ap saoosd mun ean up yavau as auea ‘uasteeu0 wip aqoursoyu Josnoane iansuoo us Eau 9914p yeoynyeistan ap inyeuorod q puvquious 89 asous YoU ¥39 om89 |TILAO “CL ud yjando “y ssumdsga ap wyo9409 eyuLS HoFaly “oF ssmvdau ap vasvoyea 22109 ol wauuanas ap prawn ‘wor ysaoe nsjuad j99 uy xf wamnqut wud pzoszts}a0409 28 02 ouesquiotstesy atioe aquosjmyrodsuen ezeaz[29$ 9189 aa|uor ajadtuod"q. aospuodar ayenoeduo ne op da 91910199 "3 royojnassied vanyou ap quou9jiput sSeaooe aisa uzoUso wad fang CIN rezeg yuerquiour 0 ad wzase oys9 asuadoae ap :sundspx ap g}s0i09 HoH, 01 anaes ys} apse 95 ous Joan apreind wwounau pop asvoiown yet Yo O} Apeunxosde ap wns as 30129" oqojqos eras egy no ane esvou eas pumQq UEP asE|NosM LyssqH ewHA}ODIS > re sngnyseus eoyeysuDH o] wHajas 28 809 7 wumaquiaur nye 9s ye20unI ssundsya ap yosuoo eyuets wR, BPD yo yo nauresed un 9989 ENKEOND “EL way “pp ‘sm ysoosnut ap oqedooe wins 212104 9p soy qs punjsun © 8 au vuusejdoyo wy roxune ayuszaud 294 904 uns + ap 2 nyo uy prdes gzeszngyp wor EN pijasop 28 warezuejodop sonpord a5 wead9pe jm ssundsea ap 1 Cela, esutut 48, Alege{i varianta coreetd de rspun I pscudostratificat este al pozitiona ls acelagi nivel in are rolul de a reciela mediatoriichimci re valori de aproximat 10-30 de ori mai mari ca timpul u E. teuca Henle se giseste pozitionatd intre eaca Schwann si teaca cu mielina 49, Alege{i varianta corecti de rispuns: ‘A. fosutul os0s spongios este format din rabecule dispuse ord D. fibroblastele din fesut Figurate ale singelui E, teaea de mielini are rol izolator side protectie ‘conjunetiv lax au rol tn formarea elementelor B ‘50, Alegeti varlanta coreeta de raspun itabilitatea este cel mai puternie exprimat B. procesul de depolavizare ‘mai mare decat pe ventriculare C. plasmalema are o grosime de aproxima icalea D. jesutul E. fesuturile conjunctive nu sunt vascularizate 452, Alege{i varianta coreeti de rspuns: ‘nchide canalele voltaj dependente pentru Na . la suprafafa ovarelor se easeste epiteliul fol soyuoy 18 ado te seuesquiousue) jnfesed pepouoriausas Joutojourseid ye qoyo! zouso poaaid ‘pnd pyeoyde ainqan a1e9 ploy eo ooUsop 9s yortowso ounysaud “Cy aqnye9 ap aqnds ‘1001 } Sejooe ays9 aungioe ap snynpesluoyod v axsonpoud ap ynuustuesaK “> noo op woe ap sngnyasiuayod eveunp 18 imioadse “g ‘op sundsgr un ais aunoe 2p inpettanod *y xy ap onlay soyuouutavd yeoyresitand_ ynso}oygosyS os rowusopida sofiuods soso ys axgasu@ 98 Buny sojasco ajazyida ut“ wspwoaoe asvosouum sasy as ares aseynasnun asgy youn ese|doases “> ‘woByjoo ap a[aiqy wurucapasd sosqyy o[sous arrounfixo> ayn} UL “gL ‘sayuios ajnjao sou porrontt nouniztaip wad gevausiey 98 aatyewes 2[2[9}90 -Y 2VLOMMOONT wrTopte HaBayy “Ls poqneuisujdoy eootarew wy Jo) UIP prewsoy ats9 vunse|doysedz2 “3 unyonuys rupes uy wuoyiun nqunsip ens un wzvouNoy fouesquIOW BaRIONANS mp af2uIa}OUd “3 uuaoauoau yoadst'nS-Ejeprojoa axhnjos 0 2ys9 Hussey done “gL jos nnuod ypa9p wua4jos msjuse XBW Yeu arEMEOUOG urxlaio gop giedas asvo euesgiuiout yoep Aanposd 9s wZOWSO“Y :sundsea 9p ejaaaoa eyuvus HoBoLY 9g (oa oy 16598 05 ‘a9lvaop aieiotsiar op ap yr yous eo TST GS D. plasmalema are atagate pe faa sa extern E_ pseudopodele sunt prelingiri temporare ale plasmaleni (60, Alege(i varianta corecti de rispuns: A. hialoplasma este partea nestructuratd B. majoritatea celulelor sunt polinucleate . potential membea D. in sarcolema fibrei mu citoplasme’ cde repaus are valori intr E. celulele ster sunt prezente numa la embrion gi fit 61, Alegeti varianta INCORECTA: A. citoplasma este un mediu colaidal in care faza dispersati este apa B. hialoplasma este partea nestruet CC. membrana cellars are atagate pe 5a externa glicaproteine gi reaga hialoplasma za de proteine 62. Alege{i varianta coreeti: A. difvziunea solvitl se numeste osmozi B. nucleu contolea28 metaboismul celular C. ribozomii mu pot exist liber ini endoplastatie D, sor de la grupa sanguin BUT Rh confine aplatinine 5 ani D E. un procent mai mare de populaje nu prezints hematiifactorul 5, Alegett varianta INCORECTA: A. cclulele fagocitare con) B. glandele endocrine produc substi C. suprafita ovarelor este acop 2 a w poqsnaajo mas 957 yy rod oppsders| hymuasireaous po auapan ap sound up “3 juny eaumxauos >}s9 wsdauts “cy (s1u 91) at2anpuo9 op areus isuen 909 95 210 ‘ae 0 #8 wounou un anu ay ave Fez so} UO somos aptgueduo9 {burp mp ymigaqe “sour yams ays Naas nym v yonuoreUe w2ag soya uy ‘YLIAUOONT eHiewAye HoyNUPL 9 (09 9 a}8aRonysul 2s toe 2159 soaiou mnjauiaisssv axpuortsuny ap yewourepuny [ru Cr ouqouay jmidaap a4n20 sonadns ydosp voyyou yrasout 3, 5 rato “C, yOZuDS AIS UN 9}S9 TI] [MIDI "3, Hewozuas nou ap aysouod o aso WorueHD fase ap Bf] ¥ vaysAIOM “e Jo1ujeyo taaou op prenaozasdas 989 ruoques9 110 paa09 eaeuay) pe2-0}2)99 py “snud soqeur wd ap eyestdas 248918 nou wy weeoSionsouy as roped ymiA|NDLasey aneayanu-ooqu0o ajaigy pulsdsap 98 jepnuteard ngnynotosey a}24qy wp “8399109 Jy 80[onu ones ayfaayoud ap auraqurou 194 hn09¢0 synuayss #9] “3 pluunad |nyronasey MINIS LNFWNA TAINO) - RY ATUL! SOAWAN TAWSALSIS SaaS E. origines aparenta balbului deutoneuronul edi interoceptive se mecanici ‘se gisese In peretil vaselor leroveptice se gaseg interoceptive se giseste ia corectit: ir de 33 de perechi fat pe traseal nerval ie protoneuronul fibrelor senzitive nervuluitrigemen se giseste pe fata anterioarli a sgiseste In cornul anterior al miduvei 7 B. origines aparenti a ne; trunchiului cerebral CC. nervul abwlucens inerveaza muschiul drept exter al to D. aopta pereche de nervi cranieni e E, nervii hipoglogi sunt nervi se fo pereche de 13, [dentifieati afirmatia FALSA: confine gi fibre parasi ale nervului facial solitar din bull 14, Identificatiafirmatia adevirata: C. fibrele senzoriale ale nervului facial posterioaré a limbii D. originea aparenti a ner E. originea aparenta a nervul pedunculilor cerebral uroiss w9[u9 Lejnqyyson 1 ava 4o}OJoMU PDAWU B 9p “CL gor jnajanu oxose3 ajnging cayaaru vy Sune pep a apun (suqqu-o4ns ynyno4ase yeusoynenios ‘pewome winjunjoaur woseaSiur yzeoySse9 yopriveatdeayx9 ynyus}ss woe “| }eaniosqns 1 pepauveardesyca myiasis wajn9 *y S1Va epuuagE Tiesypuapl “Oz soqs9puy Sojaqan99 myojnaunpad eojea ad foqoi99 v] alunte essop sojaqassooutds jmyna}9sey “5 ae (20up)ceniuan sojoqotaa ynynotosey pupuioy aud Seozoe ap yess] ntlops09 wy aonp sstne yputeanouoynop [nOxe “q 1s yanpew ye souorsod jnui09 uns sarstu ye foujuo3 2p annedonoudoxd ieyysqistos jeSianuauy sojaqaiso-outds joaup sojoqaso9-outds :imioeat nop TVA Biouaye YwsuHUEPL “GT pjeoqaso9 18 poyser0y “panquIO| PANpRUL Uy suede Won |nyAD4 smear w eojan (ea. ans eylesneap zvoULI95 mnjnuosnauernap jnwoxt “3 anu a aygosud as ouonsui0o nasndso9 18 F8}05) in 18 joudanas “Vy. ‘UNWOPL BE Inajonu us paur84s0 ne x ‘apriouod 2japunjs a ie XT vornap, ad ap yon fine wy wosnou yrustad ne x Som tao posterioare si contin dou D. coumele posterianre ale ie sunt reprezentai de fusul neuromuscular te reprezentatd de primul neuron tice sunt reflexe de aparare B. receptor reflexelor naciee D. calea oforenté a reflexulut aptic este neuronal senzitiv din sganglional spinal E. reflexele polisinaptice mu iradiazl ln nivelul sistema nervos central 24, ldentificati afirmatia FALSA: AA. pentru demonstrarea leuii localiza se arati ci la 0 excitatieslabi se observa 0 usoari flexie a labet picioru in legea unilateraliti se obfine flexia unui membru C. la legea simetriei se Mecteaza ambele membre (membrul inferior excitat si smembrul inferior de partea opus) sgeneralizari se produc contracfi general te lem E. I legea iradierii se objin contracti la jumatate din extremiti 7M 25, Identificati afirmagia PALSA: A. in midva spint (wasoconstrictoare gi vasod ti afirmatin FALSA: atsucens seas B. C. originea aparen D. originea real. afibrelor moto ambiguu din bulb E, fibrele parasimpatice ale ner vag 27. Identificatiafirmagi A. nervi aceesori sau spin: B. ridicina bulbara a inicuvei cervicale C. fibrele motori ale ne faringelui D. ramura intern a ne E. ramura extern a nerv mastoidian sitrapez. FALSA: sunt nervi motori rvului spinal ig'are originea in eornul anterior al spinal sjunge la nervii vagi sp i sterno-cleido- 5 299 ajequoureodwios aise ajau ap gjenzia eowensqssaas nied najos 9p oyios asa insmusypen ‘ates 18 a1 1 p59 ynsmuUE y sjiqisoaan ajuoye # arzee ‘oquoise aanpoud ynynjoqauna vaundanxa “gy $ojaqais0 ojonu pzvat9} ‘eo gaye elucisqns 9p asour nye as oySnuos wluoysqns 9p fase [M4OLD1N Us °C, ‘210930 op yoeor09 ap vauiTeun nyqusuE IN 1H[MJaqa99 w Baye umsqns “> rjeqasaa ehie09s “g, stojaqaina ebivoos yzwoutie) jot99 v ofSnua9 ele 1a90aqel) soqsaisod “jaqaun90au) injaqane vynqor yz anuaioye ougy aruanaya x6 sus. aug sojaqauno Bojaqasa SaaS . fisura lateral a lui Sylv 36. Identifieagi atirmay A. miduva spin subarahnoidian D. arhhnoida este situat i E, pia mater este groasi, st 5 encefilul nu sunt localizate ‘mater este acerenta fs peretel inoida seaming cu o panzi de pBianjen si delimitenzi cu dura mater Sistem nerves ‘cerebral este situat sub corp ccalearind, care este coreetit tem fa de pia-mater ns lips de substanta nervoasi 38 37. [dentifien B. mi va sp lombari, care se alli fifa anterionra a maduvei pre mediana D. lateral de ale prin care ies yul median dorsal, adine deat cel de pe fata anteriowra 38, Identiffea(i affrmatin PALSA: -ulele spinocerebelaase direct (Gowers) B, fascicuful spinoverebelos direct . fascieulul spinocerebelos incrueigat preia influx situafi ia jumitatea superioard a corp 1D. fascieulul spinocerebelos inerucigat cordonu E, fascit dle la proprioceptorit idreaptd spre cerebel prin ont cerebel prin pedunculi B. SRAA este format C.SRAA este steabatut de in rjea E_intte cortex si substan contco-reticulo-cortical care asigurd starea 9 w Joysojue jnums un oy sundses nun yu nuns un Bj apundiss ¥ ap erutomnan voreiauclosd prurzaidas guvyoeyjan epeouod ‘guisdopos uyuodid ppenuoo eaunstiod ‘unoyw ~ s ap sama r ponzia njruoyezyoue ‘rarsanpuos ap eojea apysuoa axvo ttuoanau uyp ayed o 18 auruoo wuss “3 tungo9 a 9inj99 sno assy a8 HEHNHSD UDA) UCL ‘rinse eianne aunysasdop 0 yes1uo9 ynovud ado nyre ymdoup uy rutzaud een jemi euros zousjue YS yqrwo mUNDE fouDIsod ‘Juni BNOp yINZ. 9994 auuoa aoaswoap “Yqysuas0}oy wurEAqILONT 2159 el ‘uzand oueo wo sojgpou seargny » untengipana ete nfs ysvodeearcoumn "ono mnt sreowoq¥e sur “pwd vsoan sata «oor ne na 35990 9s snjnypo vareoqne ap aoury snosiou sugy asvo.5uINN nD 2p" 18 vaa4 esudna atusoad on Analizateri 19, Identificati afirmatia PALSA: \- retina este compusi din 10 straturi celulare fala cristalinului contine corpul vitras, transparent gi de transparenie ale globului ocular sunt reprezentate de comee, uumoarea apoass,cristalin ¢'corpul vitros D. la trecerea prin mediiletransparente razele de lumi ref EE, puterea de refizetie a comeei gi umorilr este constant ‘suferi devieri sau 20. Mdenttient afirmayia FLSA: ‘A. gustul dulce este determinat de mai mule tipui de agent chimici B. cu cit este mai putermic un acid eu att este mai intens senzatia de wea C. formarca senzatici de sirat necesiti si ake senzati pu D. pragul de excita pentru su este mei scBzut decit pentru cele E, sensibiitatea gustativa este redusé la copii si maxim la ad dentifieatt affrmatia FALSA: A. toate informatiile exteroceptive culese din jumatatea stingi a corpului se proiectesza in girusul posteentral drept 1B. in lobul parietal exist arii somestezice asociative eare con claborarea petcepfilor tactile gi kinestezice complexe jumitatea opus a corpului 24, Identificati afirmatia FALSA: A. ibrele senzitive ale nervilar trigemeni conde sensi de la nivelul fei, frum bucale Fecunasterea apartenenfel Ia propriul corp a jumit . prin excitarea recep Ruffini receptioncaza ex de receptor Pentru de rece, le nervonselibere recep 9 tojnsounur warusoud ‘epjou0a up sojasea wa1ednu 9p esnpaxd aysa yarjaqesp eredoutas “> sosoundxs ap ysnpaxd 21s vonoqerp enedounar “gL s9p0a vasape" aja 1 evedunjoy woedunatyo ays rouanounfuos ymywenoye ansrura nos rmae9 2p esmpoid 2480 mtarjounu0> “> uu suapon ‘oyayuod rewotsuawips eorapon wnise joy joxo00 "y 1 a1 fosodutoy Ingoy wip wIEPUNDS wleNzIA DIE“, youd ajuseun aySoumar prewad wjonzya ese sojpisaigo v ayes tar}ea04 sosadboosod uy pezysods aso yeroluiat jnqoy up esupunoas wens wae ayndsaind sojoy9a1go vaseou joads oso proud eyenzia vi30-y at09 wibouye HuoynUapL “Of ‘uaa pop 2409 ad ay rujeds uy varnsejdap nes igo jnun gauvonde euopsoo9 wa eueUNAC pjONAN HE“ yaouszau v| Tunfe ado ynymnn aye ayesane}00 ajoun -y LYS TVa wiemaye eounuanr“6z TORO oe 09 wowadispeas nanos vy aqere1}09 uns 291020 2 pyepour eanee noo wunduys © n> anpadig gjnjoa 0 ‘008 9p wfuauos nuyuod a aqyieueyop soxdooa8 ando PALSA: iv este col care asiguri detectarea subst nentul perferie al analizatorului gustativ este reprezentat de cal (ede la nivelul mug E, un mugure gustatiy are forma bulbului de ceaps 34, Identificafi afirmatia FALSA: ie gustativ confine aproximativ 50 ~ 100 de celule receptoare iat al celulelor senzoriale proemina Ia suprafaja mucossei inere din structura mugarelui gustativ sunt celle eare se divid permanent neuron al ei gustative B. celulele senzoriale gu inlocuite de celule receptoare tinere . papilele circumvalate sunt situate la V, cu deschiderea spre varfllimbi papilele folite sunt dispuse la virfullimbii gi au form de fle de earte a limbii, unde deseriu forma literei 36. [dentifieati afirmatia corecta: A. gustul aenu este perceput Ix baza im B, favingele nu percepe toate gust . qustul amar este determinat de un singur 1D. cu ct este mai slab un acid eu E, gustul umami este declansat de alimente cum este carnea sau dea tlutamic a EE, dupa adoptarea comp! potenfiale de act ne 38, Identificafi afirmatia FALSA: nervului VI B. protoncuronul cali gu ‘neuron al cli gustative se afla in lam cont B.o parte dinte fibrele cig C.o pant din fbrele ive ajung la sister aprecierea gustl telor consumate D. gustul declangeazi reflexe care erese sectelia salivard si declangcaza sec gastric’ E, secroile g ppornese din m ative ajung la hipo rice sunt declangate de stimul adugi de fibre ce ss ont {eo} ad asndsip ay Bunye afaue9 104) eUe 28 Soso inqoqnyyrz0}30quN WZ, f oipour nes glouunjo> aysouun 9s soso ynjnopous Ye [es IMU “CL Jay aie eaajyoa “3 24 sue 9p Hlejnusis wejngnsaa ioidacay no asojndure ajoysou9 ouyluos endure“, smjeo warau joflusejou0 no yorunuo> goqued ynd fo piutzaid sousuquiout jnoujuuas pues axvoay “ejoqn na anaqunuoD ap ypde> un OY9 8“ Lys TV wlemuye HeoyRUapL “Lp 908 prypsop os ome oscousqone unas aaj aso as aseosoaxejnaHDs JyayEEED OOH iy cs. 04 oun ezabo yns asoso are noH9;UI98a9]eU89“G uoriewsest tosjnqsos woxdoon uy 95 wins 27H sinaes goapguvotadns 1 yoru is eotin ues 9p 2xpa vaypaun ads yap “oso mms # saa eauryed 359 S050 NGA “¥ syoasoo eee phounuapy 9p 9f99 a€ Ynquson 2 eho 9p req sytuiod oygouunu os soussquaoue #8 soso jmunsiguy 23m ‘ytujopuo argauinu 28 aseo poy un outitoa souesqutcU souesquiods jmungey eznfucouy ‘409 soso yunign| yun BseosO ysvaIBD O-NUL PySUOD RLID|UL BaYDDUN 51840 9n50195 © 1939p Bo! gyeadns 0 aut ynunduuyy v3 pmdey ap gresndise a)sa sojayauns eaxeoy ots un 9yp9 asaogy no whos 1 yueD0:9“y LYSTVa sHeUYE HeoNNUDPL Sp pay “apd ap aug aur: ‘ors anpne jnyees |S wya1n ‘yptnu 9p exeinise oo aoqusdan java iatod ap sojeacoroso vaseéoye “y ‘tous sojapun ye soyeoy ye ‘un wp gzvouotioe uedumy a ap ayytesqia jursuen sano axBo13s0 ap ImUDSIS ‘9feA0 fonso1g} ¥ 2UI9}x9 foloy vELeyE a9 BIeAOmU “> nynuodwuy w yusoyar wig ad gn 109. sampau 98 8 yeO9 of 2 ate ap a1 1sn ay Analizator 51, ldentificati afirmatia FALSA: A. protoneuronul edi acustice se gisoste 1B. dendritele primal ©. axor D. al doilea nouron al dorsal) din Bal (venial lt lateral 52, Identificatiaffrmatia FALSA: A aria auditiva primara se gaseste in girusul ‘organa Corti wal Corti este asezat pe membrana baz {Corti se wiseste un spat nal el vestibulare se giseste in cei pa din bulb (superior, inferior, anterior si posterior) ri din bulb pleacs fase maduva, care controleaza tonusul museular 53, Identificattafirma(ia corecta: A. segmentul periferie al analizatorulu i, tendoane, periost gi artiul 2, proprioceptori sunt reprezentati de terminal bere, corpusculi Vater. Pacini, fusurile neuromuseulare, corpusculii Ruffini si Krause, rganele ter deacestea D. fususile neuromusculare sunt compuse dintr-o capsull in care se aflhS — fibre striate nemodificate, numite intrafusale EE. ibreleintrafusale au 0 porfiune cent pporjuni periferice, necontractile ine consantl compozitia per 66 oF 0 asvaios apuyys ‘ye as are amu ‘2feyjoydo szsunfsns 2s ofpinjao op avespeauy “aANaIO ajaunjaa ap ansuszandas sveoxdooay 92009 ype 98 Anes |NyJTICD Wt“ ‘sumojzadns 2]¥20u 102131109 1 yeayeo9} 2189 ARO InyRUO}waypEUE |e aap yruBWHTS “CL 2|uzeu sojasoj © ezeoyadns-ctoysod oped wingo aie woydaoazouayo ys An1vesO InysoyeeT}eUe ysO}Ha984 ‘pout uy asa0jnotiod aud nes oyeroie yauroy paroaarap ayuad yedr09 wo ns sajuersqns 2p ‘sqeuutue aye no sojoqar99 jnxon00, ads snegey-ognqqsan yninazosey e>e9qd gine. up ese|MqHSON H9}9NU 9 sqquugey saeaoid ap & gzeafaziuoa seopan-ofnqH'saa no}286j °C. rund wip fA yoynaa wafon nays paeo|d ging UID HE|PANS|A HoFINU LP > reysouszou wp Aris [1] sojeou Hajar ovoid ging Uip HINGIS FINN Hf PEL round no use s0}.G018 ay = auds snojoru-ojnqisan aids seayant-ojnquison jusuidos “a 0 sxnyt quads eanpeu 8 ap “C 18 yedig00 no} stojaqaise-ourds wapes ad st ‘Sun(o ordoousdosd op syrousd asro8300 9 ‘funfe uoydaooudoud ap ayarouod aseonsou apanxnyut nanuids wanpew 9] 9p “D ‘yun! ¥] afunfe son woydasouidoud ap ayessue® osvonou ans nyt“ i rato 08 wy YOM 12 atoanpuio 9p ynjnyusuios (e wounat ouutad “y gyaau09 eyhenniye HeounUapT “Ls 219 2179180 sojouvopusy 1a ‘gpoy.nsod 2]ous i afirmagin coreetis ‘A. celulele olfactive receptoare sunt neuroni ive receptoare aul rolul dea eresle suprafafareceptoare acoperti de um sirat fin de mucus ctmoid de la baza Specific pentru recept ‘odorante olfactive D.excesul de mucus din cadrul mor rinite alergice poate duce la pierderea E. dup§ dizolvare substana receptor din membrana e' ivi este reprezentat de substanjele forantl difzen sise atageaza do o protein lor olfactivi, determinind deschiderea canalelor 62, Wdentitica{i aftrmajia FALSA: ‘A. primul neuron Ifactive este reprezentat de neuronii bipolar de Ta nivelul mucoase nazale nu are legdturi directe eu talamusul se proicctea73 pe faa laterals a lobului temporal (aria socampic si nucleul amigdalian) 70 B. urechea umant poste percepe ndele sonore repetat (zgomote) C.nervul acustic nervul vestibular se unese si . labirintul osos este spat in stinea tempo cci din picle ulii neurotendinosi Golgi monitorizesz8 continu ten intendoane C. corpuseuli . in corpusculii neurotendinosi Golgi patrund 1 — 3 fibre nervoase care sunt stimulate de contractia puterict a tendon E. inervatia senzitva a fusucilor neuro-muset neuronilor senzitivi din ganglionu! spinal tendinogi Golgi ajutd la prevenirea cor re este asiguratd de dendrite ale 65. Ider firmatin corsets A ita externa este produs de cresterea sei necorespunzitoare a urech B. otita externa se manifest prin durere violenta a wrechii ira secretie C. otita medie este produsd de infectia bacteriana a urechi interne D. in tita eterna este posibila spargerea membrane’ timpanice E.rinta infectious este produsi de alergeni de cenuinen gi curdjarea 7h su m0 ru8i0 sunuoo asod yous © psvougyut vowed urpequious i$ prozeq eurenqutaut apm svoso gyuutds nuuyy aputid as pjouinjoa ad -y sosuadsns inoue ad ys imo | ymuttous 2980 pus ua trio “q, neni sojpsaooud ajoses 9 ap aunrznyep uid Sau axoattoniq un ag opera ayn esque vied ap 204 remaya sgn dos a rystva slew uw ando njnauou oy “ayaa srynqoyt Anaiatoi 74, Ldentifcat afirmagia FALSA: A. axonii neuronilor din commul anterior al madaveiajung la partea central a fibrelor cu sac nuclear 1. impnisul nervos fibrelor extafusale C. relaxarea muscularé este prevenit® px D, corpuseuti Ru E. porfunea cent transmite neuromului a, ceea ce duce Is comtractia. rea $i sctivarea fusuritor 17S. Identificati afirmatia PALSA: ia, vi ajung la urechea medie de obicet prin aut trompa fui Eustachio scurt D. presiunes exercitaté de inf 1membennei ferestrei rotunde E. ghucomul reprezintd a dous cauzA de pierdere a vederi 76, Wdentificati afirmatia corect: A. infectile fingiee cutanate pot fi provocate de dermatofit di B. acneea este o boala inflamatorie ce afectea2 numai adolesc C. infeetia eu virusul Herpes simplex poate fi primar sau re D. piodermitele apar in special la hitrani infeofi virale cutanate, de obicet super 77. Adentificati afirmatia FALSA: ‘A. discriminarea speciald se poate determina cv ajutorul esteziometrului Weber B. evidentiorea sens tetmice este in raport eu temperatura corpului C. termoreceptori sunt mai numerosi pe buze gi in muucoasa bucal D. corpusculli Vater Pacini jst si articulait sunt identici eu cet E. impulsurile aferente de fa proprioceptori sunt conduse pentru sensibi kkinestezic& prin fsciculele spino-cerebeloase 7a E,intensitatea senzatilor olfactive substanjelor odorante 79, ldentificati afirmagia FALSA: A cfimpul vizwal reprezint’ spatiul vazut cu uns deplasat 1. cdimpul vizual fafa de un punet fix luat ea reper este nazali si superioara si mai redus spre partea temporali si C. cantitatea de lumind ee pitn muscular D. calaracta aparo intotdeauna la ambil ochi, dar E. in glaucom ereste presiunea intraocular’ uur ochi, fir ca acesta si fie re spre partea oat fe in ochi este replat reflex cu ajutorul acelagitimp 80, Identifieatia afirmatia coreeti: A acuitatea olfactiva este direct proporjionalé cu concentrajia substanfei odorante B. o sensi ©. protcice receptoare , care pitrund . al doilea neuron nferior E. al rele net mal B yolomues 99 dasjoazn nyruous 180] samp yod aynapas ayanyerodisy roan 1woUuNoy ap eiar99s 18 ezayus ezeajmuars daxyosun jrucus0H, GYSTVa 9159 WuoLTEA 10D, edad ‘sigidoo wp adsouy axe “inyn-H1Ls # anjoasiodi 0 90] are aeBaw029e UH sezyoodky uistucu puruorep ayojmeu puotsuay eos uypouuoyeus, 2p wore soun eounr}ae uid “ioampur eotexo 2s 28s soja}oj vayeyOfEUN Joynyeay mydaaxo na “sojsusnsta eo zoyyotnus vaso wzeoqrUNs “Vy :auayéans ap nuouLs0 °9 Yotoyoo sojioo worms EQRKN[9-HIS “A omoyeaos njutocusoy eas995 pze9|nuuls jULLOS “q ‘a5 "EN 0D 9p ABUL 2peDS|O-HLS “D ‘29211019880 {funy sojase0 vasetasfur sonpoud yn-y.1g ‘srewaqnd Bdap“e uray oquue 139J9 axe domoyeIOs |RUOUATON "y 2ystrva a9 prumprEs 2409 “5 voreyonzop ord rouse yryiodsuen g2aantie “s 1 Ble]nsn ezonIs equ 1S >ym9 mH Jor pugae “yon ap jnuinsuos 1 soyuspss van jsaudap 8 sas 9p Dupunaorap ‘suonto19 ap sojefeje9 tnjaatu e] ezouRospuoD FreSICNKNS “A zyodkyounau ap qw}01008 9189 “Vy 9. payodounon oy 3a jams 18 ayfazsasounaa 9p snpord “1e2 soqumeyeredy yofanu wp 9369 ‘uns0 unop 229 2110p wensengip 18 4 ap sinpoxd uns 1auo} rode puodsuesy yuns * njouisyjoquian vazoyfan ws yozaiuts |n90j 2p AS TVA 9189 eMLBEA 9109 ATd WIS LNAI TAOS * PUY ERLNT ANRIQOGNA VTAGNVID Glande endocrine 8, Hormonul adrenoeorticotrap (ACTI E. hipersecratia determina sindromut Cu tensiune, retentie de apa hipo! ing, caracterizat prin hiper= 9, Proluetina NU se caracterizeazi prin: ‘gonadotrope, find capabila’ 4 prevind ovulatia B, seorefia in afora saci acjiunea FSH de st da alipearit iba Ja femei seereyia co} licemie, somn si efortl fizic peri in neurosecretia produsd de nucleii_ mijlocit substanja neagrii a mezencefal H) NU se earacterizenzit prin: i spermatogencza teste controlati prin mecanism de feedback negativ declansat de crescute de estrogeni si testosteron E, hipersecrefia sa duce la 0 maturare sexual exagerata si precoce 11, Care variant privind LH este corectit? nizant (LH) este inhibati de estrogeni si B. inhiba ovu! ccompului galben de sarcina . inhib producerea de estrogen D. sizh prodicerea de progesteron si E. actionea contort 12, Care varianti pi 14, Care varianti este FALSA? Ww ae 1 eunaucar, “yjuaw 1 sojepouod eoyanioe ez} azoonya w pje foay] woyesuaTUL peas 1H soyouose/ ‘caus 6 sanredoq, purse paneiogan 18 suo wip toze 9p oq ‘donoreos ynuoutiey) no gunasduir “gzvajosu0s inorpe ZYSTVa 2959 FUE 9185 07 axoue sojapueys wyias0s yey ty auoy$ou9 U4 aypyoad wzonms 018219 ustunaio e| eued esnpor gouuysc 1 gorzy aztnoazap no “woyprowy usstus gumuso}9p He> BD yersey aS wuetzeA0 aiups wy sojapy9ouay © sped yavazyrayoesv9 9s (4N 1oyp4O. sunpe a aseoso tzezyssautuop sonpoud “3 oyeynas SASS TOIT yuouuoy nnuad ojpjnypa BS sopPpeUE ais “ane 9g 9ya1n89 ap Glandele endocrine artea posterioarl a de este organizat in cordoane celulare anastomozate D. hormonti paratiroidient au rol fundamental in menfinerea ec! icidabazic de parathormon se caracterozeaza prin des ‘uri spontane flere osoast, 22, Care varianta este PALSA? ‘A, parathormonul are receptori pe membranele celulelor osoase, ep testinulai subyire mon sicea de caleitonind indirect, prin activarea vitaminei D, stimuleazi absorbjia fa nivelul enteracitelor mon determins decalcifiere osoasi, urmati de une si spasme musculare este FALSA? i de potasin uce In dezvoltarea defectoasi a dingilor, cu intirziore 23, Care varianté privind parathormon A. stimuleazs B. hiposecretia incipal de concentrajia sanguind a caleiului si securdar in raport cu nivelul fostatemiet D. activeszi asteoclastele E, cregte absorbta imestinald gi scade reabsorbfia tubular a caleiului ® Glande entering amigdate, ust este un organ bilobat situa ‘manubriulu sternal tei yi in spatele 26. Aldosteronul NU produce: A. cresterea excrefiei de Na’ BB. retenja de apa 27. Stimuli cu excepfi A angiotensina IL 1K in singe zor’ D. peptidul nateio-uretie atrial E, concentratia TSH C. corticotropi Bl se ayououe iysoud vos9pR8 “A yuoyss msds °C, aquusoy Brod “3 ‘pzauafloan|foou“y !VLLaIONA 19 ‘Bum wows) ad apoyo oyaneoysman nv treyoapLodoon|f ‘59.9 ap H1o}IUy of suMdsEL ED “LE yoda auusiojarediy =VLLaaON ND ‘9se0 0M ap9I9 apozEOqEUNIN Me AIO} .09090I5 °F RHR TRAD FvLLaa Na N09 © joquraut 9}29)9 2 SRS SARS landele endocine 38, Adrenalina are urmitoarele efeete, CU EXCEPTIA: A. ereste metabolismal bazal B. ereste glic . erestelipemi D. creste glicogenol E. stimuleazi gluconeogeneza 39, Noradrenalina are unul din urmatoarele efecte: A. diserot eardioacceleratar B. vasodilatator C. inotrop negativ 41, La nivelul musculaturit netede viscerale, adrenalina are urmitoarele feete, CU EXCEPTIA: A. relaxeazd musculotura tractului digestiv B. bronhodilatator . produce coniractia sfincterelor digestive D. produce relaxarea muschilor erector ai firelor de pir lat pupila 42. La nivelulfieatutui, insulina are urmatoarele efecte, CU EXCEPTIAt A. creste glicogenogeneza B. scade C. creste ipogeneza D. scade proteoliza E. produce fbrozi hepatica SGlanéete endocrine 48 La EXCEPTIA: ue transportul de glucoza nleza de glicerol As B.ereste fesutului adipos, in C. creste sintezs de trgliceride si acizigrasi D. creste sinteza enzimelor li E. scade lipaliza 44. La nivel muse ‘A reste transportl de ghucoza B. crete glicoliea . seade sinteza de glicogen D. crestecaptarea aminoacizilor E, crest sinteza proveiea insulina are w nitoarele efeete, CU EXCEPYIA: 448. Diabetul zaharat se caracterizea7a prin urmatoarele, CU D. hipoglicemie E. ghicozurie in transportul oxigenului D. poate produce coma E. edem retroorbitar 47. in hipoglicemie se intdlnese urmitoarele manifestiri, CU EXCEPT A. nervozitate B. tremur C.slibiciune D. dezorientare E. hipertensiune arteriat 6 F ene i oy ayo“ nynons9s pyeusnesdasoans09 “3 BAO aroynoytay ajoiny92 “V ALA TON ND “uoHonso ervaz aps LNPONAS ooIOVEWIN “LS Nowe onpod 3 1x98 uouoy sonpoud yuLDOND vend “G ‘aqua apni uns equgg vf 9100189) op ayeqazoadar TNS “e outa ef 2:040 ap anrwazasdon wns "y SyELaToXa 19 eAOWULN Ud "ZaZ}OTDEALD as IOpEUOD “9S (208 vasusosBul aug) @ ayetow sszoyd erede “q ausoixo ofey08 sojoun20 uyonodny suuuso.9p “> ‘so0neud wguaqnd vyjede gaUuHDIOp “EL oHospue so|.uowt0y v £39x9 uy forlasa9s yzazONop 28 °V "VLLddOXT ‘AD “rprwoveuisn uped y2eazys9youswa 9s jUHUAApUE [MULOAPULS "Ss unusuayodiy “a xpi yoineusyoqoyour ease o9je HADY 2p ajtatgasiodiy “3 puaspe aynxoyioo ae tu0WsM joroys0ak 09 ap ayiass0siodst “y :aySourgyag a8 AN BuqysAD ynymospUIS RAPED UY “FS surusuapaday Vy !VLLaa xa fo ‘sppanoyyuuin upd yeazuayautes 9s Bunysn [MwOApUS “ES s20y2ey jpioyguasn op WEN a weds “c woj9 9 ‘tunzoony fv viiaaxa. sgn ap welusayuy aise jmjnuosieonya wyo.m9g “OS Ap ‘Horsey sonyeaioud ey 9[9]0}99 9p WIRII28 2189 "3 ezjosyoud wzeoy ezauaToouoan(3 ¥2vojm ony weap SVLLAIONA N19 “Nucruvonao RTT ToS (Glandele endocrine E, menfinerea sareinit 59, Estrogenil au urmatoarele efecte metabolice, CU EXCEPTIA: A. caleitonina| B. estrogen . testosteron, D. spermatozoizi Bowe 61. Testosteronul are urmatoarele efecte, CU EXCEPTIA: . stimulesza depuneres de caleiu in oase E, determing aparita caracterelor sexuale secundare 62, Despre cortizol NU se poate afirma ei: ulea2 descompunerea proteinelor sistemului nervos glucoza 00 ' \ | I 63, Corticosuprarenata NU se caracterizeazd print 20 de hormoni E. bronhodilatare 65, Despre neurofibromatoza de tip 1 NU se poate alirma ei: ‘A. produce seaderea rateri metabolistnali ‘mecanism de feed-back pozitiv C. ocitacina este 0 neuroscretie produsi de hipotalenmsul posterior si greutate de 0,5 grame asc a ost fd de a baza oT £6 enaia juoyeajeue & ap ajuasaye aygoud waydo ‘Sups uy a|nj20 wp 19z09n| nuoiean,y “q sooaaut gyonxss (18 ayprd “esoUIM jmussoqeIOUE zap Ul JOU Na WoutsOM 2159 EUNLO}EIOU “> sotyeduuts aatoyaan aaqy uf open ajnjao outiuon wad “g (inauupod ~ moposegy vyeoq “3 3 ssuA0 oyoun 8 sumquods ame 2p YRMUUN psPose asayloq"99P sonposd o8 UasnE asm sojsuuseds sxluede 18 oxeynosn ‘us varoygouo aysa ayjouaxoe pui9tep 2309 ‘nes fazyodiy wareBanysip ap euusDjap a1s0 ws 21)0 vamos ‘orBepsocky 16 coer ooyanu weary ‘yeovTanaye ayeo ad ro waxed ues opaoy os yeynaul uy axopuond wud Glondele endocrine i afirmatia FALSA: steron este replat de adenohipofiza prin LH gi ICSH(hormons! luteinostimulant al interstifului endlocrin testicular) Sntunericul ost D. timocresceina are efecte E. zona medulari a f celule turtite,dispuse ca foijele de ceapa . capilarele venoase ale plexului capilar primar dreneaza singele cu neurohormoni Ia nivelul neurohipofizet Ja nivelul adenohipofizei vasele portale formenza c \conjuri celulele secretoare de ocitocint ofizari se poate manifesta prin hipertrofi ale organelor gi late sinusoide care ‘reatian indice varia in actvitaten epifizel iatea secrotorie a epifizei este strict dependent de propria sa E, melatonina are rol in cresterea si dervoltarea organisrmalui Glande endocrine 76, Care varianti este PALSA: A. hiperseeretia de aldoste spi si determina edeme gi D. im hipersecratia de glucocorticoizi by hipertensiune arterial irenalina contract. vasele muse 24 mecanismele colesteroiului din singe si scad secrojia de azot D. calcitonina ereste caleiuria si scade absorbyia Ca2+ Ia nivel intes E. zona cortical a foicul spatice de inl ine compusculi uss ‘TR. Care afirmatie NU este adeviirata A. la nivel fesutului adipos insulina sti B. gastrina stimuleaza seer . seere{ia parathormonu! leazl pltrunderea glacozei sanguind a Ca2+, prin mecanism nerves si umoral D. cstrogenii determin sedderea glicemici si cresterea foliculostimutant (FSH) E. printrun mecanism de feed-bak 34 35 oh 16 N01 UY BINOIANIO EevoULIO) BpUODLD vz—UOBODWSO “g sojoseo e ou Suny wy otorSar9 gindise feypued ap ezoua8oas9 “C. . mya {24,8 ap Jojasto e azuioy ap jnpowt 218 ejespuosua wzaUaB09!30 “> 2093 @ anjoxgoy ¥v peayNUOPL“e map wzauafooso “3g ‘patyounfuoa eusiquicus ‘geeiqaiou 9p ex2usRos}so “q 98 puesquious ap ezauafoaso “3 jase wzvauBasdun 2012)2005505 ‘qunays aseo ul pdoia o-symadl adsou puosquiaus ap wzauaf091s0 “tL aiseyqonso uy ojayseyqougy waseunejsuesy wad adsou puosquiow 2p w2suafoaiso -y ja109 eyfeunaye HoOHNUApL“Z |Buy sojoseo ‘ auutsouf uy coiayious ezeazy sojauqurst as punsquis ap ezauafoaise wud “a Ys860 fe azo} 9p pou ays GuEIQLIS ap vzaUaRODISO “CL 19 jose ygU0) sudoud ys Bamuquius ap venuafO950. “> Dseonqy Saunton suse aun vseays0 18 wasuioysuen anid anya so gaesqt 2am soja meng ajo ais puesquir ap wzaNaROOIS0 -y = YSTVa stiewaye feaynop4 “7 2p wzausBoa1 MIdWIS LNAWATdINOD - PY ETLLNE SOSO TNINELSIS EEE pe eer 96 EOD SPD Sistemul oss 4. Identificati afirmatia corectt: A. prima etapa a osificrii de cartlaj este diviziunen condrocitelor BB. ultima etapl a osificari de cartila este reprezentat de hipertrafirea condrocitelor C. prima etopi a osificdrii endocondrale este reprezentati de apoptoza condrocitelor DD. ultima etapi a osifiedrit endoconsdrale este reprezentatf de formarea ‘osului brut sau secundar E. osteogeneza endocondrala confine o etapa in care prin mosrtea celular rogramatd se elibereaza substanfe nocive tn medial intern 5. Identiffea{t afirmayia FALS: A. ssistemul locomotor, alituri de sistemul osos, organele de simy si sistemul endocrin integreaza organist BB. oasele indeplinese rolul de pir CC. asupra oaselor acfioneaza muse Tocomoyia 1D. baza sacrului se eiseste in partea superioard a osului le aparatului locomotor siguriind sustinerea corpului si surpinde 300 oase Ta adul C. coxalul provine din sudarea a trei oase: lion, ischion si pubis, . in osul fracturat sunt activate esteaclastele din periost E. intre capetele rupte ale unui os se formeaza un calus 050s (matrice anorganicd) 7. Mentficai afirmatia FALSA: {Adin scheletul viscerocraniului nu fac parte cometelenazale B. vomenul este un os nepereche C. oasele temporale sunt pereci gi fae pare din neurocraniu D. sfenoidul este un os pereche gi ace parte din neurocraniu E, mandibula este un os nepereche gi face parte din viseeracrania 38 Sistemul 08 8, ldentificati affrmatia coreeti: A. coloana vertebral are 0 lun; en B. parietal este afirmatia FALSA: A. coloans vertebralé este compusi din 33 vertebre articulate provese pe cate se ixeazi ligamentele care rigidizeaza coloana vertebral C. procesu! spinos poste fi palpat p D. proces E. pedicul rmediand a spatelui transverse sunt prezente numa fn regiunes cervical vertebrali delimiteazi prin suprapunere 11, Idemtifca(i afirmatia FALSA: A. alls este prima vertebed cervical B. atlasul are corp vertebral, CC, axisul are un dinte osos axisul sunt modifieate, reflectind adaptarea lor funejional 12, Identificatiafir A sterul este un o3 lat BB. sternul este compas din manubriu . osul sucru are form tiunghiular cl D. intre corpul vertebral, pediculii verte vertebral E. virfil sacrutui se uneste cu virful eoccisului or) tor 1p aura wy uns 340 aye1geuds “a oyu wens do un ane jouesad oq esau yu eu Eaju09 M2 uo) 9580 of nope osu deo un ase ung “y ve HeayEiMapL “12 mjoyqounwa (oonye — fymatop natuad gaop yeurnu) aFuppey pH ane UIE [MDS “y jnoqacya no wanaynaqe 9s 2309 pprouaY® ayEyAED o axe nye{dowIO “C, mjunuias © geisip wazytda no gzvaynarue as [ajnjan ® wsvoWo¥uD VIG) “EL sof w nz0q 210 IOs "y 99409 ejay ung so un aise gy 1S expous prezase “o}gH Hp TeULICY ase Fogel ‘stlowoaoy ap x myndioa wipinas8 yes 1 arenjaadl ap rorioury vauapan ut ayer uaroytp uns esvoLytn o[SsquW “> lwsuo10 utp so Hun Yous [29 “IMMay AsO auY}uos InyrUoIDIA [m}H}8 “A ‘padiq ounyjoy 9] yaydepe pzeasowep a8 |py2x09 ezsaUI0] 2189 soJasEO FaLEPNS “y ySTVa vriewaye HuouNUOPT “GT ‘uaresojout asv0 ¢ wposod ‘uajdiva aseo g mpasod ue p+ ¢ ef gop 0 tn gonies auger soso saynynsa} wore ‘uous ynso na ausoqsapul s0}93quI rysdowo 16 yjnaisoyo up wERdusos oyS9 pamjnduos wanD9 y FYSTVa HeunyE HeayRUEL “oT qwxoo inso no aupjnoque ap vigjeadns 0 wyurzaud unjuses 2 ‘52qj19 asouune 9§ anquioy 18 gyeaqasao oyu asasy 95 91920920) ouoque wayenABoHo9 ne pugD Bzopsoy asaLuN 3s [ees Ui uc pou supjoy aysvo9 asauuntl as aysvo enop 2ja4 ‘wars Hunfe nu a4S009 nop a4 asiajaisvoa uns apv09 ap X18 ¥ no soyasod wreoynoxqie as aie9 aseourfo ‘bt8|2009 alga}on ¢ — p 20129 Ba of 9y89 |MURIDOIDDNIN “3 ‘a S080 993010) C1 janypuade 3, jaisvoa “gL ue ap op ap rorsuga [nant wy pupd sou pated zy 9p gt yes afer locomotor ind susfinerea corpului ciul vertebral prin ordimul 1 . onsele au rol de protect a unor organe vitale, ca de exemplu cutia totacicd care protejeazi inima si plimnli D. oasele reprezintd singurul rezervor de substanfe minerale al organisimulu E. vertebrele lombare sunt in numie de 7 24, Identifleati afirmatia FALSA: A oasele rein numeroase substanle toxice (Hg, F, Pb) B. oasele el reazi treptatsubstanjele toxice pe care le-au rejinut de peste 50 de afeetiuni osoase si articulare diferite 25. Cresterea oaselor NU depinde de: A. vitamina A. . vitamsina B D. hormonii hipofizari 102 26, Wdentticay afrmajia PALSA: A. sister osos are refi B. pind la pubertate ni C. osul confine 80 % apa D. osul este alcituit dintr-o E, matricea organied a osui colagen reste prea mult v8 hemvatogena axa 28, IWdentificattafirmatia FALSA: A. siptiminal sunt reciclate 5 ~ 7 procente din masa osoasi B. endoostul ed C. pirghiile de ordi sicole ale antebra . humerasul este cel E. fibrete de colagen ia dintre osul brajului n com ‘marea sa rezisten la tensiune afirmatia coreeti in orifcile vert B. la nivelul oaselor au loc process metabolice similare eelorlalte organe C. sistemut osos poseda o refea nervoasi slaba din cauza di saselor D. dupii definitivarea eresteriiactivitatea fesutului oso rine staticd| E, formatea si resorbtia de tesut osos au lo si consect ‘2ua48jo009 Jojaiqoys04 vauopns wip Bzvauuioy 9s ynjexo> ipeuosoaid ajusqns 2469 mulspu0s “q ‘fese0 gorsquuy 3189 garrounfzon guesquroUs 0 2} sodipe atiounfuos iso} 9p wow ‘B myayse09 rmjnfoepne> nusays no wzxoynaque as 99 foe ne ajUEIOL 2|9¥S809 “3 ‘aunyey pnop axe 2jaoney 16 aysoyoud ‘asouist dd ino0oordan9snyelasoxa 2p) slugs 9p ajosna euort muta 9p asnpoud a yod apeusst eu od unynso ape aydns ajaadios oneal moje oyetbied nos 970) Hadas uns om}984, “3 oigjnone rpynsdea oye aanyeunen-sod wuny79} wd wise ‘ye90] aseuzojap 16 a1smnp. 88 sor 199 9 qeredtos jor ne ayesgarion 1g qNq309 “3 uasinges y aieod razorqoas ajazmea wap eum “G ejuoy upp uy aeaqayan |suUH0I09 w yxaAWED auTgIOg 0 21S9 ¥z0}095 “>, yey ud wisapueus as ezo1odoaiso ‘AL wu} un ap esripoad 9489 820919“) 3jeaqansos Jauvojoo aye a]out40u sojNqAND vazmsSax9 utd o.3jua wayeAHauiog no fauPojoa w ayj4Aap 0 3189 8200] “3 ‘9p ghay ap sojuy jvRuny ep pugs jr enederxoupe auvoyiodns ajasquisur yzesuor Sistem os seama periostului opti 34 de dezvoltare embrionarl apar primele procese de osificare D. ossele sunt constitute din fest osos compact si spongios, cltora li se adaugi di iumen biped B. entorsele se asociara freev C. vertebrele au apotize art D. posterior, schel inovitele re superioare si inferioare este format de cire cele 12 vertebre toracale firmatla eorecti: sate nu trebuie si depaseased ffactura B. entorsele sunt produse de slibirea tonusului musc . seolioza se manifesta prin rotiri ale corpurilor vericbrale de partea convex 1D. entorsele nu se trateaz’ prin imobilizare cu aparat ghipsat teaz numa eu repaus Ia pat firmatia FALSA: de disc apare ca rezultat al pStrunderii discurilor vertebrale in, maduva spina a de impregnarea substanet fundamentale cu siruri minerale fost 106 iiduvit hematogene E, boala Bechterev este o forma de re partilor moi jai afirmafia FALSA: 305 este fesulul eonjunctiv dur B. vasculariza ‘boast a osului demonstreazi act stelate, cu numeroase prelungiti ccanalul Havers se afld vase de singe gi termin ie lamelele osoase ale os ispuse osteo) E, lamelele osoase sunt (raversate de vase de singe ele 107 or [eyfuasayp 209 98 soypsso ya myuoweyes 5 ‘unfuo soye eidse ani50ut ‘sjoinajo auuonasd quns nut ase0 wip 24}20u 1ofaunysqns easmssqy}> wd “CL asioasten azyode urzaud grequoy yagotion 03 ‘inqy WEDBP ESCOUUINJOA teu aS— HIQH “EL ejtsed {nso ns wens 982 jexodtwoy jnso “y SYS TVA eieMUye Hesynuapy “Zs uery feyravo ap oanigns _eaupigauo ap ynsaaoud 39 vdnp “a 1 tous ande uos2aytso 9p 2h 18] s0.um 2489 m0 veais un np ayodooe wptaps ajazyido re sayydo wt # so19q Sezepp a matied 1ajnso eo) rowsas so un aso vmod "Y ystva tieuage Heoam@pL ts 2360209160 21199 2p s99x9 UY soso INyMpNSo} eauEAM ‘soso snyeo un no sougy anynfejnsea eaxnooquy vusmyoea} euoz ut rou Bugs ep asta op 18 sorFods soso mse} ap vase} “| ‘sumyflues ojasea yrodnu w oxen ¥> worewoy nun woseo; y ewan snoyeo 9p aseusioy 16 op up © ysvOMIoaF=p wszap no yoo vj ezeapos 2¢ uooqyesed ap wyaisasind sa soguoury vaneoaye pay ud yeeunjnsea aso ara just -y sgyooi09 epenuage eau NuDpT “6h “tnyndioa aye asnpoa ap on HOES BASH or 3) woUrEI0) Hy svosomp auyaap 16 yt que g7 ap jasiga yuan wy pug oursoud au uesquiaw 9p azsaytso uud pzaauLi9} 28 2feIqoUD. “Vy zystva esiuuuye sooyeopl “oF ‘sug cy9 un 9p asnpoud yy roc Jp0 989 S080 ye 98 sorTuods soso sySTva triouaye suoy9PL “9h un s0jasv0 ayozy oioy ay89 y2ndute9 soso jninsoi “sy auotsi9nn4s9 woprczap asnds1p asv0s0 2}auu usisis preaz0U0} preuprasSu0) 999409 Of Ta HSS Sister 0s 53. Mdentifi A. osu! palatin este Firmay FALSi In spatele osuhii maxitar 54, Identificati afirmatia FALSA: A. in etapa de osificare primari predomind procesele constructive BB. clavicula'e formeazi paral prin osificare desmali incaleifiere , fosfatazele sunt enzime cu D, vitamina € na influenfeaza procesul de crestere E, etesterea in grosime se realizeaza pe seama petiostl $5. ldentificatiaffrmatia FALSA: ‘A. moartea celulard programa elibereazl substanfe nocive in mediul intern BB. osteogeneza endoconjunctiva este proprie formarii oaselor late C. vertebrele se formeazi prin osficare de cartilaj 'D. mecanismul hormonal ce romadelare a oaselor mentine calcemia la valori Tio SISTEMUL MUSCULAR INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU ‘musculard strat are putine mitocondri D. prinire muschii gatului se aflé muse E, dintre museti abdomenalui 3. Identiffeatl aflrmatia FALSA: A. epimisium este lama conjunctiva ee ‘muschiului, numite perimisiur 'B. muchiul esté compus dintr-un corp si dow extre Imasticatori fae paste muschii orbiculai ai gurit (ea este 0 proprietate comund tuturor fibrele musculare striate lor, pri ro care gi ou 2 1 pasons as aamHo}071 18 ‘amas wad wevaz4sou9}x9 95 nu aouousozt gunoe ‘snuduony soyoinaroud yrauusejdons inynjoaq nas0py>s “3 18 gurzona op sopoyrowyyosout ajajciea on tnynfeooyg uaroonjas puIUMIDIOP +709 axsed wodsuen wd 20] 248 syuse|dopus jnynoqot ut +z BD Bas0I0pK aunyjoes9qus pry joxa 8 asoidno ap ajausuouay “y :YSTVA viva HN WOT “6 jojo ope ]a|SAN 1] euyjoaqs998 eanyseu s0A sayrs0dsau ot amounos 35 avatar und gevaz}souarsa 28 eonson uy pinpyg9 ap misonpeud ajIO}Ep jUAS JoNYDEMU ae qUEDOUH ojaUDLUOND) “fh Luoyanppe nysénus aed oj toquied rnjosrut ouyUIp y gyoazo9 wafeumaye HeoUpUDpI “g oqo) a9quesour auoutoUey utd 18 yas 1 Head youuys wy 9 ju wea900 no wzeouor}sea4 jruyénu “q, s0npe ‘yoqoang ‘sojupus ye juns juns uy aay ¥21100p, juany ay2a0u9 ap wunsuod no 9905 9s Lo}q!sqY ONE HisKI}HOD *y ud LySTVA Ul aye (FOUEHOPL “L Sa SS un ‘acento 119030} fe panioe vounyas upp eurzouu yzvoraudap ojowaurpjyon ap ai ypunuquiows eaivzzuejodap p puvznyssap “purajoawes mip fay}zods wiordaoas w gezvaseye 9s majoaquO9e “3 woyous Hoeyd Info ¥ BIPIND ayswOYoYS9 BAND|O—KeS °C { aoqu0| aye ypuns 2p ebey fora ease1s9y ‘auuayxa a0} 8 ue) onsed aS Sistem corectit: in produsi de fibrele unei unit unui singue stimu B. in perionda de Intent a secusei apar modifier pe miografie . In perioada de contract a secusei pe miograe se observ o curb descendents D. sccusa are o duraté constant E. perionda de contractie corespunde reintrtij Ca2+ in reticulul cendaplasmatic smotorii in urma, firmatia FALSA: A. in perioada de relaxare a secusei tensiunea in fibre scade pains ln 0 ea secusei tensiunea in (bre creste pan la ‘atingerea valorii maxime in mod normal muschiistriaji efectueazi contract de tip tetanic D. daca st 1uo freoven{a mare tetanosu! este incomplet E. in totanosul incomplet se inregistreaza o miografle eu platou dint 12, Identifieati afirmatia corecti: A. in tetanosul complet muschial se relexeazd inte stim 1B. curba descendent a secusei este mai seurtd decit a contract C. musehii au 0 eficientd mecanicd ridicata sunt singurele organe producitoare de le izotonice mugchiul se seurtenzi dur ale organismalui ificatiafirmagia FALSA: de ATP sunt singurele surse de energie wilizate direct de citre fibrele museulare pentru sustinerea contracfilor B. ATP se reface prin fosforilare direct, pe baza energiel ormarea creatinfosfatului . plicoliza anaerobs formesza acid lactic D. ATP se refice gi prin glicoliza aerobs, pe calea cictului Krebs E. glicoliza anaerobi nu necesité oxigen 14, Hdentifieatt afirmati A. descompuneres crea B.rezervele celulare de creat are rolul dea stoca energie pentru sinteza de ATP i2n acroba necesita oxigen iza acroba poate folosi ca surse de onergie sia iza anaeroba asigura energie pentru exerci font E, tonusul maseular mu este dependent de sistemul nervos si cel muscular Ti 1s a mn ‘qussop ojey od yourna yazage uns ynrsoyard yas“ sojpiaRap uxay 18 Inqniorond yaquy exsuarxa o¢y s0japaap we Hoxay ¥6 souaysoM yoIqH ys “q, soussod rq jones yeraysodns weyd ut eusiuos requied & eieouaysod wfo) “> lusruiounos}s jnnyosa aysose os toque v gsvotsoyue ofoy njruorord ye tostowv9 myosn ope os osdao v ervousysod wfoj uy “y SYLOTMOO tyleutaye weoyuapT “+z sojasdvos erfonppe ezvazqes eypowe yloap uaisay yosmus ejnonne trun 0y019 pias 2yfa60 9s Josdo09 v psvoussiue ofo| I nsdoouspess oyosgl as so}ou9 JaIyoSMU gas poranppe nysnuy asasef 36 rasdvo v pyeisye eased uly 2ystya wlumaye peoupuapl “ez sojareBep 6 “aoynivaqoiue ye Losuonxo yuns mmynjesqorue we sesor0| 18 woUD}sod ssvosar3qu opts Wt 18 wyws10p ws vjgy ad te voveuidns i nynieaqanue ye oxay wuNs yyRdeagarTE | reqyesgoaei0 1S song sdaorg myosin aotoque wisi jag yan 8 feu slanppe wavozyear 1 jad gas ons 339 pONap eyDSnU “Y syLoawoo wou 2sasp 2s a]18001 yutopge idaup 1y>snur a1v9ay ap why 4ousiue “C uuoaopqe aids eavauoa ye 98 249810) faring e7eg 9] “3, resoyood auanjagns [nfs gy ey azn 62 asm un ays9 axe> wuroy noqu #8 oforeur op ple pe>1FoKhs oyS080e 983 yestop yum ye as rzadEs5 ou sau on ruyagrut 109 yaso0q op ‘190109 upon rake) aye sand angyyp 40} eyfoeziuoa wid “yuMayap 1 aejnuyfany wosrua un aysa mjauowopae pe yyprusead ‘suanpoid 9p yu xoyasounod y59 se{nasnK ns 1 poupynd atiseaiuos 9p gout eames 1 xojyasnuw & 1919p eupumuiod vases eutzoador somos, FySTVa wleunye ‘pjdau wns 29qou novo un aq3suy {o}UIED 98 (\np IeDOH irojamoUoU 9389 BH nado wAMANAyE Eup “ST ‘jaye wap ap aqemiozaidas yuns ajaunoyd nsnedas 2189 9p ayejuszaudas yuns au 19 UaTixo no vareuorz|Aoad RES | | Sistem masclor 25, Identificati afirmatia FALSA: A. durata totald a sccusei este de 0,1 5 BB. faza de latenji a secusei dureazd 0,01 s . fea de contractie a secusei dureazi 0,04 s DD. in perioada de contractie a secuseitensiunea in fibre ereste obosit prezints scurtarea perioadei de relaxare 26, Identificatiaffrmatia CORECTA: ‘varia2 invers proportional cu intensitatea stimu leat B. tetanosul incamplet exprim sumatia C.ssistola cardiaci este o secust auxotonicd variaz3 lungimea muschiului E,tetanosul incomplet prezinti un platou regulat ia secuselor 27, Identificati afirmatia FALSA: le motoare inervate sunt ma 0 forjf de contractie mai mare {sunt singurele organe produeitoare de cildurd ale ulte cu att mage celulele musculare ale muschilor scheletici se mares E. in urma ridiesilor de greutiyi nnmarul de celule musculare mu creste 28, Identificati afirmatia CORECTA: A. perioada de contracfe a secusei corespunde activirii Ieysturii dintre ‘miozind si act B. contracjia objinutd tn urma reflexsti . oboseata se datoreazi si cresterii pH D, musculatura somatiea ate instruct E, fenomenele termice din timpul conte in efectuarea de lueru mecanic raptic eate 0 secust intracelular a fesut muscular neted 5 musculaturi sche ice constan au dispare nied se pierde su ionice) D; ovata lor membrelor E. dupa primele 30 de minute de efor, neces! aerob satisficute 31. Identiffcafi afirmatia FALSA: Joja lateral a gambei se aflé muugchi per 'B. oboseali musculara este invers proporjionala eu rata epi muscular C. dupa o act (© muscular prelungitd poate avea loe o diminuare a i semnalelor nervoase jon A se alenucazd sau dispare la reluatea ac care a generato, E. contracfia excesiva a unui museht poate duce la ruperca fesut D. febra muscu Tie 119 i 1 sfoonuoa puna) +20: nnuod o¥faeaye woyusoynd o aie eurzorusodn ‘quyzoquodon #8 yurzon ‘gunioe wp rewo ais0 gunoe ap woweTy Un “C aoneuirzu Henanoe gpasod ¥$ sre|uqys ganjorays aww euNDe “> ‘sumnasnus foyfaesjuoa axesanou royftouo voso/2ox uy OUIASOIUL TM DUZONR “| pseouuny yous sunylod 0 29:7 vumsquod “y uypa09 vyfeutage HeoysUapy "6 uj 18-42 19 9p Huo} 2p oreande uns yourzone oye aorreULD wor ap wey aseur ayeaioves pisajtueuy eurzon ‘payor ap aqueous you ap Qgo¢ arrewxaade up e 259 pyLaquoHL O°, ‘9p sjuouyyouu ap qos] anual wip punypayo a1s0 BaqyORE O *y "STV BeuUyE HeaNMEPL LE x9 anynosmu Yuqy ewLO]OD4eS Ut“ Z buesqats ap aamegass yuns ayeoaun BIN>SIP “C ISP gf 9yeod esH|NosMU HIves0GO "> piae augiqo as tazoonys v aqozae ruepeifap oan wf snyryexionuonso|9 rsoynfe ‘no wavanjsouuy 2s auyynasnut yoyo 9 2911)90]9 2papIsapsUeU *Y smsaioa ayleunnye Heoypuapy “OE oz uoyour yjagyd poate] preys 480) 3189 yesapour 93 un ‘je apunsas op 06 - sh afouutsd uy qoise 2189 Je{nosn uts}oqEIaU uoipro&iovd yyasnu owed gj 1 SEAT AUS C. mioglobina fixenzi . oximioglobina este rezerva lor este un amestec de enzime B, miogenu! intervine in procesele biochimice ale contracfiei C. mioglobina are struct ‘asemnatoare hemoglobinei D. troponina este EE. miogina are puternice proprietii ca Lafirmafin coreeti: ‘A. miofilamentele au forme neregulate Ia nivelul musculaturi cardiace BB. scdderea lungimii sarcomerului se ealizeazi cu scurtarea miofflamentelor este mai mare Ia nivelul D. viteza de reactie la fibrele musculare netede este mai mare decit la fibrele rmusculare striate sarcolema fibrei musculare exist a ‘core patrund butonit lor axonice ale mai multor neuroni deoarece wmugchiul are de Ca” si Mg bicepsul este un museh 1D. receptorii pentru acetlea nivelul sarcolemei E. eficienta mecanied a must capacitatea lor de a varianta coreeti de rispuns: usculard utilizezA direet glucoza ea de energie fend une secuse tensivmen i depolarizarea sarcolemei din organism: ‘muschiul frontal ace parte din grupa musel ei pe receptor postsinaptici nu presteaza lueru mecanie raced mas 1 une contrac lungimea si tensiunea muschiului museulare este de 70% 12 1 a rpsdeo> w preouoyue Boy uigoysou Iugisiouau wzwoxy 16 rourgoySouty a sojauvopus}[nrpou ‘pansion yeanway sdaoqspe.9 rmjmypsnuu jruopus, ssundses 9p ya MOON HUE HoBaLy argnasnun foxfoesquos ynduun yous ruopUay saejnosnut ynosea wnesios a i Seenereteseee joxe ap preanise 2180 poy ap Su yyau9x9 enuod af jot ap wig apc gobs pyns9x9 ou sarianta corecté de rispuns? roglatoare deoarece are propri entolor de miozina printre cele de 55, Aleelivarianta INCORECTA le rsp Lroponina gi tropamiozina B, faza de relaxare a unei secuse are 0 du ccontractie C. manifestiviletermice ale contractie} musculare se datorese fenomenelor fibra musculacd asteriori se gisesc in loa posterioara a gambei, in plan mai mare decat fara de E,mschif somatii au rol in mentinerea poritiei corpului sia segmentelor salle 126 56, Alegefi vari A. perioada de B. smusculare C. in timpul contraetiilor zomearice toats energia ‘energie ealories C._procesele termice din muschi asiguri energia necesara proceselor recanise ._ in timpul fze de ltena a une secuse a Ine manifstrileclecvice ae contrac , mecanismal de producere si menjnerestonusuii muscular este sroreflex 58, Alogi varianta INCORECTA de vaspun A mse netez in tome gi intestn a contac spo B c D. sarcomerele muschitor netezi au dimersiuni mai cele din mush striai E. glicoliza anaeroba poate si asigure trei minutre de contraejie muscular eduse comparativ eu a7 quis yotueaeuu puro m ‘uaGixo pysooau nu jmuysezutyeaze vauaundusoasap ‘3 uoysuoe supuuey piejigenu wauntsuoy younatoz eroeuOD Uy“ no Jourjoe vase} voyporduyy s1p0y9/201 3} ssundses ap YA MOONI HUEHEA HADTY “Sp pSu wound proe ap wsetnaunae ezeasovep as gspinosnus wjeasoqo “I up qv ezaqutsaa mp sunige as. joenuoa pavsaoet eau “> {ot ap vig yeyanazar a2eUH o ‘amqnpaue aye areo}ayce afuue99 wp 2 uoxe ap memaise aso ems sotfsnur v au0}ouFoyeUOS (oeansew ‘t9) woworrseus sojo8nr edad wr eu soyeUISONg or EHO tofu aj aasyae aux Tun uid pzvazts0uox9 96 s21U0y021 strojous aynasour ne oreo x sou ayoysH9qu no HS 30 88 A904 °D auido“ rgnosrus exqy mp yuo soouowiousy EzeauoWe 96 frfexiueD ape aqua} asRSo| UE “Vy ndSe1 9 YDATHOONT BrawHAEA HAY 79 TSS aS we nos ezvaun49) seoqos ynsjasmu no BUH aye apunoas ap og -sb a}outsd wy eunyonzap vzesz0, Siem museor 66, Alegeti varianta core A ‘motorie a mug isium sunt cunascute sub fe care se desprind din p ddonumirea de epi E. in fibea masculat sriatd deseompunerea ADP- secant ée maxim 67, Alégeti varianta INCORECTA: A. ATP utilizat ca sursa energetic pentru contracjic se poate reface prin slicolizd aoroba , cu formare de acid piravie B, perioada de contractie a unei secuse corespunde activarii legaturii dintre acting si miozina CC. Forja muscular este afectad de cboseala museulard 1D, mugchii buzelor sunt mugehi stig pentru migedr fine gi precise E,forja museulara este proportional cu grace Inindere 2 muschiut (68, Alegeti varianta CORECTA: |. eficienla mecanies este de aproximativ 50°% B. relacetea ATP in bra musculrd prin glicoli anaeroba asigurd energie ini, de rutin 130 partea anterioara a torae ‘muschii adductori care se gises tea mediall a coapsei apropierea coapselor intro ele de acfiune care se propagi de-a lungul fl 30mm /see nifesti ate prin izn anderobi este mal ficient ca glicolizn aeroba producerea rapa a ATP ‘onusul muschilor scheltii au dispare dupa denervare deoarece este de natuet parece asigurt tip de ofort izometrice se produce cBldura ischial Scheletic au un singur nu CC. muayehiul mare dept abdominal are forms patrulaers eleciromiografilui rm ect St un 29 ye} 2a ay su ago 98 sj snout yeno.q20 soem) ads exeauo yoSnu un aps eae e “ aqupeaues apusoud aimyysuo> oaupinast nwo © ou w709 “3 nse pounfuos jpugyrauzoud ‘arejnanur2tH/209 afin veut SysTva erlouye yiuayy unjnasnaioarou yurouof ojanuns woyusues 993519590 20] am ‘uypie # prow uss uy nda srqeuusyueai0 © snag ayumi 1é3[129punut susad 3959239 syeusaas ap dy Sj ne 8 aalsouBoud wane aon wowsuoo mad spundseynnsnur eras you}919 ase|MUIHS Mad Vy Sys Ta vt}ouane tesunuopy SR TTS ze Seeeeeeeeet Hdoup ys ap hy yo} 28808 251 stop tres uot 9p vy a01.yuH osoayH a8 den tp ayouqy 2p nysnise 282 ‘ore quojnosni-ounau psouls nes aoyouu ved Y ‘uumtp sowpaut e> Pysva wibeuaye seoynUaDr YL axexeou ap # aseniion ap ropeolad jooiq0 ap ‘2959 s19es1U09 1aHFILIO aT HUBS Sisterul musear FALSA: placa motorie deschide eanaleleionice une este scurt, dar nu se inchee inainte de of evident veps bral are unit motor compas din din 100 ~ 150 de fbre 13 DIGESTIA SI ABSORBTIA INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU 1. Care variant NU este CORECTS: A. fibrete sez cerebral varianti este FALSA? A. saliva este un lichid transparent slab ae ddeclansata pe caleareflexelor conditio iS, cu excepfia K, au 0 concent plasma sanguin clret seeretie poate fi D. saliva are rol in excreta unor substanfe endogene (uree, acid urie) laza salivard va fi uetivata de pl wastric seizut 43. Care afirmatie NU este ADEVARATA? 12a salivara hidrolizeaz8 amidonul preparat pina la de maltozs B. saliva are rol C. saliva protejeazi mucoasa bucali prin di bile care ar putea regurg liva are rol snjnoawiors v wyeIwort ‘sysoyid yunyau wan eatoys uy qunuyed 9} BB. pe Kinga enzime, sucul intestinal produs de glandele intestinale mai 3, electroliti si mucus jie au gi rolul dea stimula moti este agezai in unghiul superior sting iperior de diafragmn 42, Mdentificati aftrmagia core A. saliva nu contine biearbons BB. saliva este usor bazica C. masticafa este 0 activitate coordonati a limbii, dinjilor gi magehilor masticator 43, Tdentifieatl afirmatia FALSA: A. labfermentul este seeretat la sugar B. in tubul digestiv uman ma sunt produse enzime specifice celulozei {naintarea si eliminarea materilor feenle 1D. complexele formate de trigliceride, fosfolpide gi colesterol eu proteinele se numese ehilomicroni E. flora de putrefacfe sintetizeaza unele vitamine indispensabile din ‘complexul B si vitamina K 44, Tdentifientiafirmatia eorectit: A. siruril bare se reintore la ficet prin sisternal cav (crcuitul hepato- centero-hepatic) B. ciroza este 0 boald cu evolutie acuta, find produsi de 0 boal endoerina din procesele de putrefictie rezulta produsi care ajung pe cale portal la ficat unde sunt detoxifiagi . ficatul nu are rol in digestie deoarece bila mu contine enzime E, produsii de fermentafie sunt toxici B, sunt absorbite din intestin . ajung pe cate renala la hepatocite(eircuitul entero. 47, Ldeontitieat afirmatia FALSA: A. prin unires canalelor hepatice comune rez B.canalu coledoc se dese le in uoden C. din eanatu! hepatic comun se desprinde canalul cistic ificati afirmatia corecta: A seeretina este secretat in singe de hepatocite B. secretina este desc C. sirut Jbsorbfia din traetul intestinal s a cizilor grasi D. in lipsa sirurilorbitiare din intestin se pierd prin fecale 80% dia lipidele ingerate E, séruri a7 orl fp whey soypayoud jor ogv 1xnmrag 9j9pue|8 ap YeIH99s |nsnoME “> ynurenasap ajesid 9ynyoo urluoo aye99y HOWE“ ur ajapndadin wnddatoosap auigns ynurysoyer mp ajezopndod “W amaquouiias2[99 yams 2fous9} uns autigns ‘syreduas ap 9740 _guuparoqus op Breau a1S9 uuP[OGEHT soyopuEyE eayEHANE _nys2qp07]s0japueya jarla.oaswacnse zoynusts yo9j9 948 ynoHECAS“E : ma japuey ap veiozoas soma “(OH Hamisastie eatnodi 2p oswoona @ afanjoud ap fox no smonua uxuos auras I ypagoa wyboumaye Hesgewopy “ys oyresousorong for 1$ me aso SpaTUgS “a souurg 3yoursont sojopue( ynjanru vy syowues woueuued yuns 9200491095 2 30(01 9019109. njanya of sure yuns ajeursyUy sxeMpU oj; MHP AIUD “> Sojowiousye exquosge rumad pedepe wanionss “yea1deirjod by ypxounyr no anya9 up snd oys0 2S (esto syyo sea) sum sea um 1 gpRUAA O ‘jouauie 0 yy 98 ofoursor fieyzolta foun wacnsoN UY SYSTVA BieMLyE HeouNUNPL es ‘9p vaian Ta AE Bho souumnag, ajapuefl pie 98 imjouoay ese: ‘yatoas aava wypoqiagarT a1EuHsaqtH 2y9pH wouprenstayd ots satan 9 18 orsaum ap glariuaa dy ap ux>sus ezvomoaje oxigns :YSTVa wHleunye eau ay sugyno4zan nso BONE yoyayz3a yunreynasma exon oq ssuygojtauray TT Tae 56, Identificati afirmatia FALSA: ‘A. mecanismele active de absorbtic intestinald necesita consum de energie B. prin pinocitoziI se absorb anticorpii din colosteul matern care tre la nnou-niseut C. glucoza se absoarbe la potul bazal al enterocitelor D. glicerina se absoarbe pasiv deoarece este hidrosolut EE. absorbyia activa din intestinul subjre se desf8soar8 prin difuziune sa osmozi ‘57. Absorbfia la nivelul intestinului subfire: A. este favorizati de valvulele conivente care sunt proeminente cilindrice B. glucoza trece din intestinul subjire in singe numai prin mecenism pasiv C. ficcare vilozitateintestinalé are o bogatd vascularizatie reprezentata printr-o arteriold, o venull,o retea capilard si un vas limtatie central A. mucus, B. peptidaze ©. dizaharidaze D. api sielectroliti E, vitamina K, 59, Intestinul gros: A. are umn segment mumit cee, care prezintl pe fata 1B. deasupra orificiulu ileo-cecal se als apendicele . rectul pri . colonu formeaza un cadre in ju gros car ros prezinta ‘gros prezinti o bogati flor lard formeuza lu nivelul colonului si 2 toi rn este format din fibre museulare neiede 3 Feeale in cee F feeale eu muconsa colon D. este dectangata de contactal materi sigmoid E. este realizata prin imulare fibrelelor vege patice (62, Hdentiffea(! aftrmatia FALSA: ‘A. procesele de fermentajie din intestinul gros degradeaza glucidele nedigerate B. flora aeroba de fermentatie actioneaza asupra compusilor protect nedigerati C. mucina nu confine enzime D. flora bacteriand sintetizeaza vitamina K E. procesele de putrefactie se desFigoara ji transvers, in colonul descendent si sigmoid atea sting a colonului 63, Identificati afirmatia corecta: A. fructaza este absorbita exclusiv prin mecanism activ de di B. Fe3 se absoarbe mai usar ea Fe 24 . din procesele de fermentatic ezulté amo D. din procesele de putrefac E. absorbjia este fanetia major a intes 1, care se absoarbe singe i est ‘ppeous op ayeyeuinf 0 ad yojous you uns“ peaie ap ajeyewint oad ejouraud yop yuns °q, earmuyap, arguyop. ‘00d sutues top yuns +g ‘2aryugp oyinuop uw upoose ap arerguunt 0 ad yaysi ‘ua mumye ajuod 95 AN 2p eun 1 ezoanj3 ap vinsayout o aurigo 2s razoyeu wy 494} 9p wriquosqe Ezvaynuans 3 eimwona “ch aqugnjosospuy sunuea yuns a1 jnpise if ou ‘Ipin90 maoynte no aqnosqn as ynt3.e9 “| Losqe aisa wzoranuy “y ysTva rlewuyy OL “OL sooj9019}u9 je e709 InJod e| aqueosqe 2s uzoon| 3 seydvoso ezvozyea4 28 Jojautorond eAlquosqe 5 saBun 2s a1u> ajeunsoquy sojasue aye sorunus wisesnuoa uns axeympuad aqtapokn °C) 32 ohearoued jnans “3 ny ayoyau998 HN ojo 19 wountjav sojouneas 2p eeu sana exzn|90 “> z 2 h Digest i absorbia na jeafi afirmafia FALSA: AA. lipaza pancreatic transforma proteinele fibroase in proteine fibrosse hidrolizate B. clastaza este activati de tip fe cu un transportor eare lizeaza gi ubjire seindea28 wipeptidee gi ist i nespecific central respirator pontin FALSA: cu caracter sigetitor ‘esoftagian se reazd preze B. litaza billiard este formarca de calculi tn vezica biliar8 sau in edile biliare extrahepatice este 10-12 ator’ de carbon in Ja aminoaeizi si gaze a 135 ost rpjousopp ya ‘up munysaud vaseores qns peas roe uip eoumysoud ye mp 9908 2190s seyoys98 lye ynynpou wip ssousod aseo x0jjmuys 8 som eo graesOD wep antag g°Z aP rasvoj2a a7o109} vaae ayeod SeyprED [mIGaP fylfoms un yeunyonans 229poa 9p yaund uyp oso 4p yryysras souaa afugs auyiuoo paeuourynd ‘on ssaunoop “pow esoyse Uf yeUIMU |no4ER Uy raaugmonyan as ou is yeqindxo 9189 tu aso8e os 0 np goazvoap asq49S9p uns ase] noHIWaA- peas pinjnous}uaaes ap ninos eproriod o asyyuy uns aprowis ¥ axejnotauan-oue ofeynares ‘eae1pse9 wiuaxsoy iyo ajnosm Iya} |MsIN ML -ganujunqeads a2moyea are yeortde pojruuns poop =ylsenuos o-sjutrd apundses autuounnd atjoedsor ‘9909 2[suan uti aups goseaw 2ifaia aanzveap 9peos o4TE9 onaqayuaa fyorss yada Hy 3punaos s°0 ‘pumas 1 puns 1 spunoas €°0 apunoas z aana709 ‘9p asso eoeipsea whuasgaaj YUP 2HAPAvD MIO NUN LyEANp 9389.91 * NTAWIS LNAWATANOD - PAY AeULNT UVINISVAOIAUVD TALVAVdY TREIAOpAS HY opus utsd ayooxsyu9 wt osmpor You, tnzeo a4e4 Ul sap “oyquaSqe UNS nw FFasN ajautSyoud “yaUIgo pou UY caste) 9189 ua [pyoaide jojo. \quosqe 9189 wzorany “3 s2ppid by ‘sunny ap aie wstuusout nd xisnjaxo ‘ywoypinasauiseS a}90j9 ne aap ap “Sous sojoyporeday joaqu o ansisa8ip ajapeoust ‘nad “prongs wxsoas wzvoynuuns oan 804 agvOAIOU AUIDISIS 2]SqUUE tppwquany ‘uy ayeyatoas quns nu anes no ayipose auyzua ‘sno nivos ‘used ur S| vo poyveauoucd wy)a1905 u ‘on “opdieysey “opus ape 1 rund ores0Apou J04ep veampeaip w 1799209 9)59 (IN 8 Ta Ta Les 9183 "08. ianta corecti de rispuns: i ciclu cardiae valvulele atrio-vent rd perioads de timp eavitai sf in timpal diastolei Cima deta nivelul bratului dept ajunge in canalul toracie D. artera care vaseularizenzi splina se desprinde din artera mezenterica E. atterele iliace (internd si externa) sunt ramuri terminale ale aortei att in varianta coreeti de rispuns: ventriculare vaivele sigmoide sunt deschise ie valori care variazA direct proportional cu D. arterele sunt mai distensibile decat vencle E.hipovotemia este consecinta hipertensiuni arteriale 6. Alegetivarianta INCORECTA de raspuns: A. in timpul diastole generale sunt deschise at valvele atrio-venriculare lu cardiac este de 0,5 secunde lao frecvenfa cardiaca de 120 bts minut E, hemodinamica se ocupii cu stud irculatici singelui 158 FOND pF Alogett varia cpicardul este singe si Alegeti varianta corecta de rispuns: baroreceptorii de la nivelul zonelar reflexogene sunt s creslerea cat gi de scdderea presiuni singel artera subelaviculard dreapta se despei arterole bransice se dsp valvele semilunare (aortice gi pulmonare) sunt deschise de ejectie a sistolei ventriculare tinypul fazei| 19 191 geno oligo mp apuuadsap as yupis prmnoxagyoqns LOE 3 soetpiea fauanany wadase empleo 16 vo too ejooe ove axyedtms sys tojUtasTs wares“ & 18 q9P) ays ap jwise anvauvoude ap ayeques o wna urea ayn eu souan afups aye as nau qe atdaup atau ws iyossep uous pgeoxo aso ea ssundse4 9p YOGNOONT HUEHEA 8O1Y “ST woynenstanyd vxfoyopu9 un aisa yeLte myayassd v puSWN wou 948 sdasp [mynaqsn499 no aneueduroo aploesuos ap aust you wad wlio) axe Bupys jmpoxswas °c inoian ‘amenasat ap anon napwdap 89 Joye menos age eaoe 9p yeu 8 wan no atesedoo alan feu 20 sous typi ean} ap aypa eo“ ssndse2 9p YTAOONE #9446 HBT “FL ‘ouaytod eluoisrzas 18 oeqpsea i 9p no BN wauayyad fatsizal YZEa[0s1U09 Fogg LOrOUWOSwA HH}U99 “CL m}uos 0 a1v9| od ofugs 9p ayeyuss wdosniy ezvosindosd ojayno.siuas Fqorsis ind Syexej91 Uns apoHnatsTaA 1S oor ‘9]99 na susorse aoe sojauan kastun utsd EzwaULJOS as PIDOLIU RAED BUA “3 jyooone4g ouns} wp pulzdsop os (yuErs = wydeasp)ouratos apsiom ayar9HE °C, Slugs ojos os nu oto wy jorsmp yan ws “> lxe]a1 8 eoenjuoa you as yous} my>ys19 wuerFompreaouny tod aoxypies ajsyou082 3 unjnoy reo amojes o are njesausd ejorseip “q. 2 a v un a sojaayea wasapiyasap no aaa a ‘90 yanspu ad apes ay 2) ‘eHow wr Bop axe a ‘auoynypoonnxa s0}9pi vs na euotiodaud siaauy v ssundsge po109 wpe parcial cardiovascular i varianta corecti de rispuns: ial se poate evidentia nomi 1B. artera carotid comunt sting se desprinde din trunc sti artera radial brahiocefalic . pontnu 0 perioada de 0,4 secunde si ventriculele se gisese in avelasi lor arteriale este E, inims functionewza en dout sin de vedere electric 1) izolate din punet ciclu cardie care are durata de 0,8 secund inchiderea valvelor atrio-ventriculare si des perioada de timp este de aproximativ 0,3 sec . arterele vertebrale se desprind din arterele carotide interme 1D. in aril sting se deschid venete pulmnonare E. inatrial drept vine singe venos prin venele eave lerea sigmoidelor Tez 20, Alegeti varianta INCORECTA de rispuns: ‘A-epicardul este bogat in fibre nervoase, vase de singe peti mai subj mil se gaseste singe arterial coreeti de rispuns + If are valoare maxima la ni total crialelor datorita BB. in vena cavi singele are acec venele pulmonate . rezistenja periferied este controlaté de cdtze centri vasomotori 1D. in cursul unui cielu eardiae zgomotul II se produce dup deschiderea valvelor atrio-ventriculare E, clasticitatea peretilor arteriali reste odatd cu varsta parfiald O2 gi CO> ea gi in 168 sor rereouund $e uzag et ap (oseun98) prow 4joayenvasepayouy ap snpoud as9 aexps09 ow nynos e pieoyodns eaved 16 wzezeloinasen eieouo] uy eouonuszaU WOKE“ ops 1 qeyoxo azesojut eo UN mS ap censqud Bead azoyen no [suas un | apundses pops erBosmA BO} ‘oni wluonsaij no evo iodo stony aso oop nox ym oynp “Y ssundsts 9p YLOARIOONT HUTA HaBOTY “LZ ournu auidoud 9389 ore op orfony wy wentzen 16 r2quig] ap sn my aso mIpaU aNEpLH ‘mad axpanotpesg sunusorep wunjoaqooe peIyeOUts 2pamngosd aqauas, joins yaynaquioul ape oyetouysodns afouoa “y ssundsgu ap ypaoa09 eyuELNA HoBOTY “97 uy you 06 9jn9p0 sh anos aye a noqawan ore904 nat quo} ysnures yung ousDqU YS UID}XE BOREL OfOIOUU “gy wo aTeurxoude op ays snedar ap aeIpst9 [mIA=P °C jrsep uu jus ojgae ‘anya Serojooe wasoprysuy Hs are|NoUNUAN-o4Ne JOLDAyeA aispiqosop anny psuttdaa epooyed piv01 W ‘SeIpIeD nyors yu jn “> sygeua vaunysoud area tasty, e2 juns ajayno4nuan ‘sojaprousfts varopitosap 16 ouupnorEos-o no wpmaiod uy “seypse9 nso yun ‘Sig no gyepo ayes oaroue varenonsta "Y ssundspi ap yoasos siuctiua yofony °Sz por ayood mu 16 nus ands axeuouynd ajauan up 2000 s1eod ajaBups ajeiauDd fyorsey aouounnd 1s synpsvaoqus val _2z2bte]209 Ws a) no “ayes azeqnosmuts axqy nypana snjajoia 2ys2uj no odes poyou aunjnasnu aaqyy mp peMLoy 2IS9 ouINseS Jojo aL aus paaaqy v Apart erdiownecuat 28, Alegeti varianta coreet de vispui A. valva tricuspidi este legatd de musehii papilari B sist Carter © vitezi mai mare in atrii comparativ cu fibrele Purkinje E. valvele sigmoid se inchid la inceputulsistolei ventricular 29, Alegeti varianta corecti de ris ‘A, arterafermurali este ram al arter BB. venele coronare se varsi direct in otriul drept C. endocardul are in structura sa celuleturtite, ev nucleu discoidal situat central si eu pu cardiac are durata de 0,1 secunde In o freevent§ cardiacd de 60, contract pe minut 30. Alegeti varianta corecti de rispun: ‘A. In perioada cuprinst inire inchiderea valvelorattio-ventriculre si raventriculard seade le gi ventrculele nu primese singe ul diastolei generale, singele din atrul drept trece in ventriculul ojos, yuodoud yoamp mama 9169 Yojea a18 sojpjousne pp aasaua ope wade ayvod "y sou voungsdad “OF arvyydaoaud aja1o}2uys ‘oma asus ap 1 mtaysUarsip ayrataosd vo ne at rpqungosut 2382 wloeaio0 1p ALLO) 9359 yupESOULL “y OLY 6E Insp any ysuAND deypsWD wa! URAUAD epeoEtAd Uy “EC ——— sor ord Aojainoynuas v gpydes vaiajdusn 29) ane “3 jorse1p un asasof as (qreownd 16 poe) ou 2]auoy uy ez|Ndxa 2950 jnaLN HOA ‘eid vaauojen aiSasedlap tisa9e im sun a Jojoprowdis roropiyouy yurusoyep 18 njojnums e>yoysu orfoud ofan nou 2p waragtpur (u1eouo8 pjorseip) wlorseyp uy asa8p8 9s a9 opyowids soyasyes easpyyouy 16 aan youy axjuy ysuzdno upwoyiad SSO RAY Aparatuleardowsss 41. Alegeti varianta coreeta de rispuns : A. in timput unui ciclu cardiae valvele ateio-ventriculare se in au deschis valvele sigmoide B. in sistemul vascular curgerea singe pompeazi singe numai in timp in sistemul venos volumul de singe reprezintd aproximativ 75% din viscerale pentru organele din bazin E. zgomotul IT cardiac ate loc la inceputul sistolei vent 42. Alegeti varianta corecti de rispuns A. frecvenga cardiaca nu influenfeazi valorile presiuniiarteriale B. volumulsistolic al venti fing este mai mare deeit al ventrichului rept, deoarece ventriculul sting are pere}i mai grosi CC. vena cava superioar& provine din unirea trunchiului brahiocetal cel sting . intr-un eiclu cardiac, in perioada cuprinsi intre deschiderca si Tnchiderea valvelor sigmoide, ventriculul se giseste in diastold E. vasele limfatce au aceeasi structuri cu venele, dar au o grosime mai mare «a peret drept cu 43, Alegeti varianta corecti de rispuns: ‘A. nodulul atrio-ventricular se piseste impermesbi C. cireulatia eapilard se poate adapta la nevesitifi metabolice prin modificarea ‘de capilare care se deschid si se inchid D. inchiderea valvelor sigmoide produce un zgomat intens, de tor joasi, care are loc la inceputul sistolei tml impus inimii de catre nodululatrio ventricular se mumeste rtm ‘nodal sau idio-ventricular To B. zgomatal . in perioada D. zgomotele cardiace E, viscozitatea singelui ii sur ‘pimaas g'g tzzaunp 2129 281ps89 njo1o tun-syu aes rojonserp © yg99p IHL [eH arse aayfnots}UON fa}owts VEIN wyuwes HaHD]Y “6p ‘anero89a SOAIOU [UIDs uf 9p yous aySouard IED imu yroBs109 35 “Vy mpAwDOHNN “8h rorinszon prysy 2001) aod no gyn sojorogdes sjayoiod ud “3 soqunynsay v o1wuoup op erisuny oy ayedopa puuy “sfousunay aftou wzeuuoy sovregn ojosepdea “Cy guy 2109 wad ome 2 gu NTU © 3 SOUL 1 ‘uu yeus #99 ofetaye sojey ides jnjoatu e| esp ups ereynocapjoqns won no Huns oxejSnfyttan ann ‘9p 99] | wns Buys Soudn + Dain cot de raspuns: it cardine crete proportional cu freevenfa em ventricular freeventacardinci este mai mare dec itm nodal .valvele E_ arterele coronare se desprind din aorta ascendenta ‘54, Volumul bitale: juenjat de volumal de singe aflat in v fice intense Wing, deoarece acesta dezvoltt o fortd de contracfie mai mare comparativ cu ventriculul drept D. este de aproximativ 5 i volumul de singe expulzat de flecare ventricul mare este INCORECTA? ingele oxigenat este p iocefalic se desprinde C. in tunica medi a arteriolelor se eso pl diastole presiunea in sistem arte este de aproximativ 80 mmiig E, venele superficiale, subcutanate, ale membrului superior au o coloratie albastra care poate fi observa cu och 174 56, in eursul unui ciclu cardi A, cind ventriculul drept se contract, valva seade la persoanel a peretclui vascular nivelul capului si gatulut 58, Alogefi varianta INCORECTA de rsp le bronice apartin mici cr DD. ta nivelulatriulu stang este adus singe oxigenat de edlre venelo pulmanare E. capilarele limfatice se gisese in toate organele si 18 LL suvojea axe axe ‘aapavorpeag euUsoyop wu uaa tpjonseypirandaai) ej aanpoxd sundlse ap YLTAOONT BUELEA cotoz ap aidoude as aon #6 as0yse ut eousau 1910) siden ids yrou aja1oue ja8uys 90 pinspar ad 918919 nyse wZOHA “C. nieuw ajorseyp vzeaunp ‘eve afanza ‘apun9s g*9 ap BreANp no oeIpAeD njoto nun jMsIn9 UL“) rojnotsiuss (2]01Se1p peso ass £0. wurxoude gap piysut 28 asxjnoustion puunaas 395 89 9P gTEINp AD aexpunD Moto nun jnsun UY "y ssundsex 9p wysoio9 EULA HO3SIY *€9 ‘june ap ayezqaxynases yuns mmymgeuw any wun 18 exeIsN 291298 “C doup sou trun uy aprypsap 98 adaxp ouiy areoap up yseajane wf wowed ssundset op rr out apunaas 19 2p d a[aunaunyu9a 18 ajye-2punace gg 2p wresny ‘ppoe) 01 394 94 UIP wounysoud paa “arepNaH DA o}o%se4p jn 2u08 w £9} axgotudop sgspoans pzzodwiod ‘aanppau9q aoqLNosIp gy 65, Alegeti varianta coreet 1D. arterele sunt vase prin care singele circus de Ia inim la esuturi gt organe si contin singe cu O2 E. capilarele limfitice se gisese in toate fesut EE, splina este un organ abdominal nepereche care apartine sistemului circulator 70. Alege{i varianta corveti ‘A. valoarea maximd a presi ventriculars B c D. E nm. A. 2. ¢ s m moow>rg lee de sediderea sectorului expilar ificat I venas dept 178 19 181 oreunyuins a4yen pyuyzaud yojnug yojvat E| ap ayaHDK ‘oxeyideo op jrupuinu pzeoiuonyu soyicesoud yy sayouys ynsmon puvougqu ‘mavo buoA ang Teayj wf 2p ywn|axd Sousa 2yoMups yudsueH) EHIOd ONDA “W joaz09 wyuD}es HoBOTy “08 OU vf eaeouadns yousjuozouu ‘satuofds sojgu94 easjun up gyitzas guod wu “a, ‘strut 19s eysajluaus pasoyy aRex0UDY| No EuBOSrOd O° soruioue pe woydauys tn ays9 e20udstp “3 Plus poojnoxanjoqns wre 1 yuoys puntos ypniosto esse wy sop 9s TUES oH eFaIOIyENG FNMA)“ z ‘YLOMAOONI HEHE HoBey “GL sojeqnano ynjuuaysts oubzzde azeo aysauad youuulopqe weB40 tn oyso euyds “3 ‘muayx9 a9nit 91500 no auonu aoe sojauon vanun utsd pzeouui 25 prBOHa} HALO HOA “CL asdo0o w eavotsaysod why ad aysasy os gurus eoey! eroHE t your soptored ‘vauu)sox8 no pjetostiodoud sigauy 99 mnjmpreson w otfoemtOD ap BLO} “=, | uypit wisheworne ap nnuao un 2369 zejNoUTUOR-OANE 29409 opus anyeumyxorde ap 9189 mypour ane nays ne aaryEsUH| 1028 up panzdsap 98 naqauss 2|axoue “> auoe aye ayoutuuy nurs uns atop 200 gpato9 yume, ost jeusBxo oBuysenjuoo o1suouynd ajouns 21318)29 "tt Dyers 2joaqyy na jesndiuog unos seus yun deypAeD Uys Imndsour o puyasap as (eprdsnaya 1$ ‘utnues sojosea ve yp20p ula Jojpjeuanod & yoyest ware aga uy $ yuroies njndioo e mdeasp eayied wp wy pseD0uey °>, go10 smypuvs aan eiusptua (aB|V “sz, f212anpoud jod azou gluanaaay ou 1 ASD imsHugs easoALma axoue wc uusys9 oyogy 40un lwsnowome ap 1 e2ytpou y aqeod ni 139 PunD9j9 gleuoxfouny aumuxsu0D o oqU ESIKO Hut a9, 2}eunuopge roe je wes ase eoquaqds wow -y ‘yjaoaoo wjuvstes tiotony “pe, ‘of spundses © 9p rynpueacy eas RAAT SANGELE SI LIMFA (Mediul intern) INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU cu celulele thului ABO de grupe 2, Singele: ‘A. contine pe BB. unei persoane care NU contine aglutinine a 58 poate fi transfizat une persoane din grupa 01 . devine incoagulabil dacd este I ‘mai mull de dou ore EE. unei persoane care are grupll sanguin AB IV Rh- nu poate fi dat unei ppersoane cu grupi sanguind AB IV Rht 3. Limfocitele: ‘A. se gisese normal in singe intr-o proporiie mai mare comparativ cu monocitele BB. de tip T sunt im CC. imtervin in prio D. pot fi bazofile,aci evidentiaza EE. de tip B cu memorie seereta anticorpi unitatea mediat@ umoral p al hemostazei neutrofil in funcjie de colorantul care le Te A. nei persosne cu grup’ sanguin Ol Rh + poate fl adminis persoane eu grup sanguin AU gi B. coaguleaz’ rapid daca D. tnei persoane cu grupi sanguind Ol si Rh- co anticorpi a, gianti D E. se poate gsi sub form de rezerva in splind |. Ia mamole Rh + eu fit Rh se pot produce accident Jne& de la prima sarcina CC. inflamatiile sunt mecanisme imune specifice 7 In cursut procesului de congulare a singel Ase produce vasoconsrota vas lezat B.formaree tomboplstnci are durata de 4-8 C. se formeazirombina, din trombopl Dare foc aderaea trombocitelr lane! hemoragia se formeaztrombusul plachetar i care a determina sei 4280 #8 edtonsnd satojo INL J0 gnu no sojauvosiod afups azauop us rod nus ~ oy 10 fou ures axe ayoutosiod “3 Uy edns8 no oueosor ie opi ea a8 ‘oBups ap pamgord 018g 298 ap qinwaed 0 ound 95 ens 9p wale 0 2d voep “€| xayes ‘esnpoud oquioind aylunsuonosna o 9p pyeuuin 9389 ajesnutay axoyse 293829) "Y ssundsys 9p pypagoo wyueyswa visSoly “EL suyluos ase qe snes ssundses 9p wjaauo9 eyes Hoflayy Boop aseunnye aun wa “= py 3 Up yeyouusy 195 ap ‘a .ouraya ap 0 latLiodaxd moypp axeyZor0ue 90 218 ou w aueULsQ} op {nsod0xd vanwiape yavszioany asea wz: streusojd nd aa SAT TN BIEIS ‘Sfngele lima (Medi 14, Plasma sanguind: mai mare decat elementele figurate: noyene, care caracterizeazi sistemul ABO de C. nu contine fibrinogen D. reprezinta aproximativ 8% E. confine apa in proporie de 55 greutatea corpal si clemente figurate in proportie de 45% 15, Plasma: A. tecoltata de la © persoana cu grupa sanguin’ BIT confine agl B. recoltati de la o persoand cu grupi sanguind All contine agl . nu confine elemente figurate 1. care confine agiutinine anti Rh (anti D) provine de lao persoand eu Rh + E_ care nu contine aglutinine a si B apartine unei persoane care este donator universal ine B yeene A. 16, Plasma sanguini: ‘Ac nw contine proteine BB. confine apa in propor de aproximativ 90% si reziduu scat format din substanfe organice, anorganice si clemente figurate i persoane cu grupa sanguin ABIV si Rh-+ nu confine: ag Bsianti D . confine substan{e anoranice in proporjie mai mare comparstiv eu substanfele organice E, este lipsité de fibrinogen 4 glucide 6 ine & si 17 Alege! varianta coreet de xSspuns: A. clementele figurate ae singel se gises nt-o propor mai mare comparative plasma timpul vascule-plachetr al hemostaze iziologie are 0 drat mal mica . factorul Rb lipseste totdeauna la persoanele cu grupa sanguind OL 'D, mediul intern este constiuit din totalitatea lichidelor existente fn organism E. singele intervine in homeostazia organismului, dar nu 51 in hemosta2i sau hhematoz ‘Sings Me 18, Eritrocitele: A. confin nucle B. unei persoane {in mucieut lor hemoglol E. transport COs, sub forma de carbaminhemoglobing 19, Alegeti varianta corecti de ris B. singele este un fesut conju C. plasma care confine ag! sau Rh (+) Rh 20, Eritrocitele: A. sunt singurele singe BB, de la 0 persoan eu Rh — pot determina formsarea de anticorpi anti D dacéi sunt transfuzate la 0 persoand eu Rh-+ . care congin pe suprafita lor numai antigs poate fi donator pentru persoana care ar D. au rol exclusiv in transportul gezelor respirator ato durata de visa de 4 siptamani 21, Serul une persoane cu grup sanguind AB TV si Rh(-}: A. confine antigene A si B 'B. confine aglutinine anti ~D in mod natural . poate fi transfuzat in orice camttate unei persoane cu grupa sanguin AB IV siRh+ . nu poate fi transfuzat unei persoane cu grupa sanguind AB IV si Rb E. confine eritrocte i leucvcite, dar nu contine trombocive 186 17 68 sjoHponus ygo9p oenpos feu wunxsuowyp me ayjooueoeRou mp pzvsuuI0} 25°C seroyped-ojnosea ynduay uy pznsowtay ap nsaooud uy a (odsoon ue) aoneuiseyd ouyngo(8 vzsanus od gL Bejououur ut punojsuen yod 25 °y pHBOUO}Y gz (ez0903 31 *2N) soap as puso. wg “rato (ander ue 1 » suns psa wy ave 2509 - py euBOSIOd © <1 qessaqun somutsd mesaprsuos ase 8 y unRoun|Se pese|d w ae atea uEOSI9d 0 > spuiquion aes ya0p ana eu ‘reap 0 are ouuaqy vasouoy Yazewsout fe axeuuseyd syndy san wf ewtaneid aoiojor, poo uy essaxen yo tryna apqesay anauBoop ulsHe oad nd up you q-ue sanyo muse wy 50 yy HEF MO py CLUELL“y ssundsps ap YLOAMOD HIE Ha8aqy “Lz sozunBioue 1 (ouungye OE) aaqueA0 afer edua Sy cues a wooni3 a pus“ urgorowy usBomqy °V apuseyd ang ap aymuyjuoa yuns AN o1Moe| sorEO}EMLIN aNUIp AME “9Z ara STAT eT aS ay20jnue18 uns 3}9}20U% ‘ays i evennuaou09 “ 198 9p pnya4d foun jm 406 atreuxosde ap ayLiodoud uy pd ySosei as wuseyd +!N1 111g purndues edn no ausosiod oun puguiedy aBuys no 1:09 ua snd asa woop asm aypouiseyd ur puujsue 28 209 idiooynae yeeaztiiUs 3 suafinue asowon 2p asu9 1H0}99) "Y had 98 soydioanue Pus uso argo ap votsanposd yeaate ssundses 9p ¥-GIOONT eunsjadony trasaas unio wsagn anaut0ap ypojnues’ esqoua, ‘Slagle lim (Med variant coreetl de rispuns: C. in plasma persoanelor normale nu se gisesteinsulind . ematocritul are valori mai mari la femei comparative E. 0 persoani din grupa AB IV nu poate pri [persoani cu grupa sanguin OT deoarece a anti B niciodata singe de Ia 0 singe aghutinine anti A si 30, Alege{f varianta corectl Fispum de coagulate plac! sanguine se fixeazd la nivelul ranula care se colorenzi atat cu colorant bazici C. serul hemotest care provine de la 0 persoand cu grupa sanguin BIIL ‘in hemati i plasma E, leucacitele cozinofile se gisesc in singe intro propor mai mare decit varianta coreetd de rispuns: ‘A. dupa lezarea unui vas mie de singe are loc vasoconstrictia vaselor calaterale pentra aprirea hemoragici BB, persoanele cu gropa sanguind OI nu au niciodatt pe hematiiantigene A, B siD C. daci pe o lami se pune © picituri de ser hemotest care apartine grupei adaugi o picituri de siny rupll sanguin nu se cunoaste {ndicd grupa sanguin’ OI sau AIT ange de itorul au aglutinine si 10 poe Single i 32. Alegeti varianta coreetil de rispuns A. persoanele eu grup sangui D daca anterior au ficut o tran BB. persoanele cu grupa sangui pentru efectuarea une 4, B siamti versal ABO de grupe sanguine D. timpul vasculo} aproximativ 20 secunde Ange In proporjie mai micd comparati eu link (oplasma granule care se coloreaza eu eozina © spain deta nivelul aderente . migreazi in fesutur i se transform in macrofage 34, Alege(i varianta corcett: A. grupele sanguine pe suprafapa eritrocitelor 'B. monocitele au nucleu mare care poate ocupa aproape oat citoplasma td prezengei unor antigene A gi B i care se coloreazi cu colorant baziei contin hemaglobini wr £61 uyngoyS eu aurvoyun ap uavexysjunupe und wanaz[ear 9s vaReUlDOeA “gy seid na anesediuos ‘unups ymunjon upp (9g¢¢) arous row asa aqeandy aquousaye ap wiliodoxd yeud sunxaide 9p 2999 sojoyooquion ee rude wane a0 By 99 3p awa18 ssundse1 9p panies eyes HoBO]V “15 sus 9p | sp ‘ames ¥y suofournyse reuioy ad az nu 19 purus dud no puBosiad oy (ounus ‘suwisqns soun ye oyodsuey 9p jos ne aoe youd que 0 9189 spy 2182 arzo puostod 0 many ats tu aisapuggop 2s ho ensues soun yi 961 nryseyod w v20 w99P sHo8:zoroyoq yj yod mu ep GCL afijosonur uy uN od saamoap yoy}sodsou axeayde ap ajesevoud wy a ssundsya 9p ypoas0s vyuwyes oyypods ydioanue ezvozyqeo1 9518 uae yuunee un 2 54, Alege(i varianta eorectii de rispuns: ‘A. persoani eu grupa BIT, Rh + mu p OL Ri deoarece in singele prim icorpul omolog f de la donator fodatd sdnge de ke grupa inene B care vi . in timpul hemostazei primare trombo ‘agregare si metamorfozi viscoasa care determin’ oprirea singer sproximatiy.2-4 minute 1D, hematile au 0 durati de vial mai mict deeat a trombocitelor E, macrofagele nu sunt implicat lc suport un proces de aderare, 55. Aloge{i varianta corecti de ras A. loucocitele sunt celule anucleate implicate in epararca specifics a organism B. in procesul de coagulare faza cea mai laborionsi este formarea trombinei ceare dureazé 4-8 minute CC. joni de caleiu sunt indispensabili produc 1. o persoané cu grupll sanguind BIIT si Rh — nu poate da singe w persoane cu grupa ABIV Rh deonrece aglatininele « ale primitorului vin fn contact cu antigenul B de la donator ‘sunt sintetizafide etre plasmocitele care provin din activarea 56, Alegeti varianta INCORECTA de raspuns: A. hemostaratemporara are ea efet formaren dopa plachetar B.efiiocitele sunt elute anacleste, eu forma de disebiconcav si diametra de aproximativ 8 mm CC. administrarea de sur core contin anticorpi gata format determin imunitate artificial pasiv’ 1. formarea fibrine se realizeazA inr-un timp mai seurt deci formarea trombin E, datorit continutului bogat in apa singele are rol in termoreglare 1s 58, Alegefi varianta coreet® de rs A. substanele ezultate B. anticorpii sunt substanfe macromoleculare proteice sau polizaharidice care se formeazi in organism consecutiv contactului eu un EE. formula leucocitar ilustreazd proportia difer procentul (%) de leucocite ‘ipuri de teucoette ta 59. Alegeti varianta eorecti de rispuns: ‘A. trombina este un factor de coagulare care eatalizeacd transformarca protrombinei in tromboptastina B. leucocitele, spre deasebire de ertroci au nucleu gi mitocondri cu cea la femeie . proportia de substanfe anorganice din plasiné este mai mare comparativ cu substanjele organice Eo persoand adult cu greutate de 70 Kg are aprozimativ 8 Idle singe, ceca ce reprecinta aproximativ 5% din gr tea sa corporal 19 loz ‘yen 9p waN9):pUE COay ynyruuarsis jadeu8 aye0r ef ap oftaps nud aod qy edu “D 2 wuasejd ut vane yod snynqo|# erlejndod up y653 “EE ‘qesodioo som wp ‘paysozay aso 4p nud 129 se) ‘eyteuntuop ayso apy najued eua8 aoaze0ap ,tny 919 frleyndod voweyof rou 9} 2 lojnums aise aas2009p pap 95 aps up eur aquoutoya op anjeajRUM HOLD LOS “y ssundsgs ap gisazo9 eimeliea aay “$9 TTT is uz uxouce ap gleta ap ereanp o ne yous ajanaoona| *3 sundses lapse pugnpoxt rod ourz09 9f>q}2009| °C. 67, Alogoti varianta CORECTA: A. substanfele anorganice din plasma repre BB. persoanele Rh (+ in plasm cu singe Rh fiziologice homatile Rh(+) ale fitului mu pot traversa placenta 1D. timpul plasmatie al hemostazei fiatologice eonsta in aderarea 68, Alogeti varianta INCORECTA: |A._procentual, monocitele sunt mai mumeroase deci imfocitele B. eucocitele pot strabate peretele vascular prin diapedea gi ptrund in fesuturi CC. monocitele contin numerosi lizozomi E. antigenele sistemului Rh sunt determinate de © gené dominant’ 9. Alegefl varianta corecti de ras in citoplasma neutrofilelor se gisese granule care contin heparin histamina >s tea de singe pierduti D. monocitele pot clibera interfer E. limfocitele B realizeaza imuni anticorpi pprocesul de fagocitozs . oxihemoglobina si carbohemoglobina sunt combinati stable pe care ‘hemoglobins le realizeuzi eu O, 1 COs EE sfingele este un fesut conjunctiv moale cu origine comma eu a sistemulut 202 poses npul vasculo- plac mal 2-4 anticorpi anti placenta ‘coreet de rispuns: le potasemnia are valori mai mari ca nateemia pasivd are duratd de 1-7 ani, necesitand repetarea 203 a soz pgozy$ druozy sfuys runw yd aod py f 9 edna “3 soquns0 ayptanysqns no ayjeseduto> jausey yp yeasn ynnpyzar wp azew re ploo o paurzaudas soyunioue joyud used wip ymuaFouran(e no yaseoUTEIUL x99 axznysuien 2p enix“ jun rare, oyun jawsqueso +4 no puvossod 0 y -yyy 3Bugs op vrzysueEN “> Jojoy20quion nosorope 9p pIUAT-9}s9 1OPDYS0qUON v BSEODSpA wzOpFoUNeIOLE 18 waunfiorBe aaojorzy 1szeIsoUr9y eqapejd essanen od ot sypau0o wymezaua HaBary “6d, 1 Jojaysojum # 229 yeoap axes yeu ayso 4 sojenooytay exjiodoud ~3 3p Hvesnp 0 axe rouse doquion vast ny ap ayewuazasdar yuns yoBugs Alay ‘dru gorpun ¢ 16» Jojouunnye e greysonyz2 euesquiont ed ejuazaud “y !YLOIAOONT Hye HUA HOBOLY "RL APARATUL RESPIRATOR INTREBARI COMPLEMENT SIMPLU, B. pleura visceralé tapeteazi suprafata interna a cutiei toracice C._incapilarele alveolare provenite din ramifieaii succesive ale arterei CO; este aceensi ca in capilarelearterinle pulmonate presinnea partis tisulare ia diafragmei determind cresterea diametrul toracice 2. Alege(i varianta coreeti de rispuns: ‘A. miele cutie! toracice nu antreneazi migcarile pliménilor deoarece fle pleurale se gasestelichid pl i in arborele respirator in fiecare minut ui intre alveolele pulmonate si atmosfera tn ambele precesul de respi 206 1. nivel i formeazl oxthemoglobina disocierea O; de pe oxihemoglobind este favorizati de temper veolar COs parcurge in alveolar, membrana bazall a epit endoteliuui capilar gi endot fiecare moleculs de hemoglot patru atom de oxigen alveolelor pulmonare, parjiale alveolar si sanguind este acelasi pentna incleletraheale au in strwet cartlagins et capilar i poate fixa prin Fe ® pecare il comjine laral pulmonar este de 0,75 secunde fe fi preluat adeevat in efortl fizie 228 prin contractia musehilor toracici gi si, de aceea, oxigenul nu p cresterea diametrelor cutiei toracice se insojeste de o seidere a presi intrapulmonare fafS de presiunea etmosferica 207 oz. soyendsox joutnyoa-ynuyur n> go> ‘rsa soreudsou moon © eiojoanye suoZ UL A8unfe axma 199 9p nUIRjOR ‘ouiajsoune wounisaid ywoap vous Yeu ouiaap ajoaaye ut vaunysaid, jena vornyoedes yuzaxdss iv Joe ap stunjon wano[suoa a8 mapay Ut tjesgorisa uno} ap ascidoude ap azvaéeu 0 wyn2ax9 [nos ‘291900 fayn9 je sOUeysod ~o.oqe jruroueyp yoysar9 w asown v9 yeysods wp ssnuds ap ads [RY 995 anvunxosde ap vyeyor ayeyoedeo ne axe> aysarod suelo yuns| ourBoyeap eadnseap gorou10} woqoyseo ut HomEs yuns poqoesoy {o1in9 @ winjon 2p ea19ySa19 eUIMND}Op 1S myrurdsUE denn wy punsap as axsoreadsur vareyedie> ‘evouuy ato soe 9p oyauimon eso} sds rum sas 409 syeaued winoid op uodoae wns syeupoude ap elejoudns ne sad Spunsap as pyeayeay atfezueinasea me muorendsos aoze8 nnuad 1 9 nupueld wisdose wyesaosya exmapd gotinysoune wounysaud no epeio 80 2[0a4)6 wip eourusaad ‘psIyasap o2s9 vyO18 puro ‘snedax w ee joaaye auds 4oUD}x9 wp snjruoe yas 9 ap play 9407 No Inyane201 ye sOUDyS0K eayenaeo supe suypso uy 2904 a Pu 2ye0d nu anco Joe ap jnuunjos eyuizaidas ejeoriouny eyenpyzas e2yeyoudea ssundset 9p YIEIARIODNT mH HsBTY Upurea“ aU oe ge aoionsor run ‘nos taux jn i 5] 204 9[950) no yauunUtOD ouu eu anse HrEAgOzIP veNsoy qns aAuES U acy a ‘is2 293 anaivop souaa 3979s Uh nu azejnsty aanyaprxe ajasooord wp iysaud # auayéau> 0 aonpoud as "NA yu woynrensopnasd nH ‘und ounanuy w adeoude ezeazy Tenpyzau soe ap jausnjon 118 9p ais soymdsas pun. amar ERGY i +B. cocficientul de ulilizare a oxigenul Aparna reper B. roprezinta volumele se executiiun expir er care pot fi trmeaz la care pot fi expansionati plimanii prin turma unui inspir de E, are valoare maxim de 1300 ml 15, Alege(i varianta INCORECTS de rispuns: eprint cauza dif ‘A. presiunea partial a gazelor respirator prin membrana alveolo-capitars B._ lanivelul membranei respira spre alveole ‘migcirilor respiratorii se modified in functie de necesi ii oxigenul trece din venele pulmonare fosele nazalesunt situate deasupra cavitait bucale _muschii rept abdominali sunt mugchi expiratori rp Bes = = & 3 reprezintd canttates de Os eliberati spre fesuturi de catre 100 mil singe CC. durata expirului este mai mica dect eoarece expinul se zeazi sic participarea muschilor abdominal capilarele arteriale alveolare pulmonare presiunea partial a COs este Iweole, ccea ce favorizeaz trecerea CO; din singe spre spa E, contracfia musculaturii abdominale permite introducerea in plimani a unui volum de aer denumit, 0 D. volumele respira E. inelele ca Apparat espiratoe 17. Alegeti varianta coree A. lobulii pulmonar sunt forma extern a plainly piramidale en vir peretele alvcolelor pulmonate este fr fiecare gram de hemoglobind se poate com INCORECTA de rispuns: {obulii pulmonar sunt format din acini pulmonari ‘a centrlor respiratori poate uenjsta de re difzeaza din colule spre este mai mic pentru CO; deci pentnt O 1 membrane alveoloeay se realizeaza cu participarea unor centri nervosi din ‘care formeaza capacitatea pulmonard total pot ‘msurate spiromet jnoase care al’ iu, deoarece traheea nu pa ese raheea nu sunt acop pa schimbut ede respiratori ait spas asd yzvouuin aoa1803p ansuny)‘sou9/sod-or9que) ajasioureyp axsaro 18 goroeIO1 wD soqrupuiyd ® enna eysunistp 90] axe ion eoyenoedes pyurzosdar a1v0 208 is0 Toiz0j sudo un pdnp pznowun 2309 uae [nunjon coud yupus apo wns jeu va9 of youn true sIp ‘9p winjos un yupusgtd ut snp vruyzaudas 2409 490 9p yet OS joyondsur v9 tun yugusgid uy snpo edo purzaudas 09 Joe 2p con 59) e snedan op adxo un gdnp wan a1 areaound fe upd wt aponaed asvo 298 ap uinjos inBox wigs dxo yun yng jojo un-siurp pynasas9 four naa 9ys9 asewousjnd ajojoaafe syojsoy aydsuy um 2182 yoy adsuy ynun ynsino uy * ez d¢ ut 2p injoa 9p 234121930 jou ap yasaa0id 3989 gALIO9A nsoyo soujduy uta tnsel owased os :sundspl 9p yL9AOON 4aua ‘atuoyeu 1$ auowestdsar:oyfoury wqnp no UeTO UN sundlsut ap YJ TOON HUES 26. B. c. D. E. Arnal espiaoe Alegeivarianta INCORECTA de rispuns: ele alveotare toracics alveolele pulmonare se deschid direct in foita parictalt a pleurei captuseste out Jin urma unui expir forfat care wmeazi dupa un inspi fortat, din plémini poate fi evacuat’ capacitatea inspiratorie si capncitatea rezidual fanetionalé {in spatjul pleural presiumea are 0 valoare mai mica decat presiunea atmosferiea ebitul respirator este eyal eu produsul dintre volumul curent si freevenja respiratorie Alegeti varianta corecti de rispuns: ventilats alvealari are o valoare de aproximativ 4,5-5 Vminut ‘volumal rezidusl (VR) reprezint volumul suplimentar de aer care poate feliminat fort din plimani, dupa eliminarea volumului curent presiusea intraalveolara are o valosre egali cu valoarea presiunil imosferice, indiferent de fazele v contractia musehilor gitului ereaza condi pentru evacuarea din pliant aVER pliménul drept are doi lobi iar cel sting tre lobi Alogeti varianta INCORECTA de rispuns: presiunea negativa din cavitatea pleural se datorenzi suetiuni permanente a lichidului din cavitatea pleurala arborele bronsic este format din ramificatiisuecesive ale bronhi rea ordine; bronhia principali, bronbii segmentare, bronbiole (ori, lobular, saci alveolar, eanale alveolare, alveole pulmonare cxpir fort in pkimni se giseste un volum de aer care ‘nu poate fi masurat cu ajutorul spirometrulat ‘0 cot din volumul de aer inspirat mu ajunge ‘brongie pnt la bronbiolele terminale eole ci umple arborele {ack dup un inspir obisnuit se executi un expir fora, din pliméni se climiné un volumul de aer care insumeazi volumul eurent si VER. nt Apart respist 29, Care dintre urmatoarele afirmat adevrata? referitoare la pin n venele pulinonare spre alveole lui cresterea le vol cuitici toracice deoarece prin pleura D._ suprafata extern a alveolelor pulmonare este ta 30. Care din urmatoarele affrmatit referitoare la plimani esteF ALSA? A. plimanul drept are trei bi B. lobuiii pulmonar sunt fornsati din acini pul C. durata inspiral de repaus este mai mic decat durata expirului D._ acinul pulmonar euprinde ramifica bronhi E. in expirul fortat in interior alveolelor pulmonate presiy aproximativ (-lemH:0) le arborehui bron 31, Care din urmatoarea afirmatie referitonre la plima AL plat oi lobi B._plaminii sunt organe elastice C._arborele bronsic este const ramificatii pind la nivelul alveolelor px imanii se gisese te FALSA? ting este delimitat de edtre scizurile de pe faja sa externa in respiratori: volum curent, VIR,VER Liz umstonds ovounu 98 ynjnuitageyp ape wroyendsas soywosnu v yoyerd waressifamy “gy \Sean2e 9950 aqoyendsox ‘fuanaayy sazeoap wequng v8 sfouaye| [28a arsa soresdsoa jmiqap °C ‘ou pjouiied aunssord o axds axeus ppersed untsoad o o] ap rzeazny}p 499 6 Fo waoyentdsar foussquu[nyear | “O) (gzvoquiog 28) groenuoo 95 euroyjrp rojnaydyo jodkun wet rqstaxan atiawas 0 2y¢9 euygoysioway no (3 wna, -y sundses ap gysao9 wiuepiea HoBary “Le . ‘esnajden eoumysaad poxyipou nu ynynaydx yasino uy ojyupurgid v gonst|a sojgrguryd wey ‘puspyuy xeudsox ewuyzaudas ajnyao asiea 9p. nyousixo vasezy yn YS wnsaud 2poyoo 18 aBuys auisyp axe ap ynquIYs “EL vaigjsoune eoumisord 2p ‘bing poyur eu 9189 ojoanys wip vourusaud poep 29] axe sneda op inaidsuy "y EYSTVA 919 Wouye apsavoyeAM wp ast “OE 2jedouad oqyquoug 1$ aan asiwy sundiony as waaqen “a urgofFouiay.xoqaea mywnu aHieuyquIOS o wUIGO|TOLWEY no FzF=UHIO} TOD °C. Bqjoso ap play soustue ereuorizod ayso eoeqqun, “3, ‘ype sooord un ois exjuatdsut -g oyeardsor 1 90] ne afups 1 afooaye ar} asooe png AVSTVa 2189 a9} a aaLOyLAJOX EMILY afsvOyEULEA MIP ABE, “SE auaiquiode jp < aa RTT ou oyu sojoluersqns vo1eprxo wd a mjoueluo poy wad upweld ws punsyed opedomid yuyuo “>, any wy 2500 (rue Be a Enjoys smu peypods uy ydtored yeisoa v EYSTVA IID +e juno ane 9p wnjOn SULA, tednp pevouizn ou ouoM s1éx nun w asa a enpy2au soe op [nuUnyO 18 WIA ‘auinjoa ajamoyguu asasel as snndar ap nds a yeqavg no aresedin0s ‘youiay of ase yeu asa snedos ty puoyestdsas sopsgobuu eluensay) “D oly yraydxo wr wrazoqu yuope9e ajoanqe wip rune 1S suassouye fuse wp ounysaud op foluarayip 49 9p supou ped no audio wns mupwed -y sdasp ynue uy (uy ‘reoay najuad wun ayp9) asouound uaa enop usd oBunfe ywoyeasor ‘ef op inquatos a0] nav v.20 pdap yupusgld up gov oxea aofuys °q. my pjonpza4 vayeyeced no wumnouck 4209p. py arkasel as 2 [ypousoqa) uud pzvauanue 18 snynutdsu a v cwwagaape: uns upuiyyd of savoyigjoa yheuaye sjsavoyztEN Ip 9483 “Z— eA iy moon >B Ps paral espiator sportati fn plasm sub form dizolvatd est ‘mare decit cea legatd de hemoglobind deoarece forma dizol ‘mai immportanta din punet de vedere fictional presiunea parfiald a C( jgele arterelor pulmonare este cu 5 ~ 6 min Hg mai mare fad de singele din venele pulmonare presiunea parjali a CO; in aerul alveolar are valoriegale cu cele din singele neoxigenat ). Alegeti varianta corectii de rispuns: ‘eral pitrunde din exterior prin fosele nazale si apoi in ordine faringe, trahee, bronbii principale ‘capacitatea told a plendnul formeazi caps schimby vel pulmonar se desfigoara in dou tape: respi externa relaxarea diafragmului elasticd a pldminului, a pere 3 abdominale se insofese de cresterea presiu +1emH,0 de fbr de elastins 218 |. Alege(t varianta corsets de rispuns: ‘cu nuclei sferi yembranei alveolocapilare oxigenul irece din venele iimonate spre alveold datorita diferenjei de presiune partiata expir forjat care urmeazd dupa un expir normal, din ai capacitatea rezidual este formatd din suma volumelor de aer care aledtuiese capacitatea inspiratorie si capacitatea reziduala funetionalé tensie a peretilor alveota lor respiratori suse poate int impul somnului ia mare a unor produsi de metabolism are acelagi eect asupra yemoglobinei ca si valor luenjeaz activitotea automat 7 wz nynev # ox2ny1p 9p muatayo00 9p greluonyut iso mumidea-ojoaaje oxesquuous usd 1ojazel aunrznytp ap wre “3 rouousnd w9. ‘nouutopge want as poop upugd up erewmunya y aywod erouoriaury eyenprzas sayenedea soyendso udsos vauniod uw yzoszyjuau as prsuoKnd Us uns aax6u0ug IE °C. snyrayss 2 @ joa nymopus so] eampans wy ne areuoNKNd afajoaayo “y ssundsps ap wyaaz0a eruetiua YaBory “6p iqorouoy e amadixe ap jnpesi ap 16 ystied vs roumntsaud ap prejuanyuy ays soyrupurtd prjaatu 9] “QD arBIo4 syemuou piesdyo foun ezvouun ava yeloy exo un-sad upwgyd mp reuyENyD 498 9p (nuANjOA 2180 YA “CL nu ates 290d um 2189%09 18 OFH MIP EUS juunues 9588 oun pants 2 9p aqua unsjndun snag ap f IeosTU0D y syeod wlesdsoa ‘uoqeadsa ouequous to.ts019 no ypouofsodosd stn oo-ojoaaye oveaqurou wid waorendsos 1 ssundse1 9p YLOIRIOONT We ‘yeaa [atsv09s fleuopsogns yuns mu orex)dsas yano99 “3 ap expasoa ementua taBary * Tea ote uy suoyduuts inypsuoo yed soveardsoa nyu go audxa un ap wpaoad Joy yuds2 woep ase ais9 woup ygoop “yelzqy dsut un ap yepaaaud a9 vague wp v sundse4 9P YJ.OTHOONT oF ‘usqouroyne grurzaud (wsgaxoo yo}ouny 16 y2]30U9 Hp 1 a 2p jnuinjon rewnu arkased 2s jupuaytd uy snedau ap a ‘aay uty “yezeu eayena89 -aputidno nu atsuoug ajasoqye ariso@ip 1§ pueLia® najn9 yzeasioruoU, sage tayiogulsay pasezyeat nysuoy ap asnpoud a: 219 9 idsua ap YLTOONI WUE v fy “Pr soy C. fiecare moleculé de hemoglobin’ se poate combina cu maximum 4 atomi in care saturarea este 100% liafrageaul impinge in sus faja bazala a pliminitor determin’ o combinare s pentru formarea oxihemoglobinei INCORECTA de rispuns: de repaus este un proces pasiv ‘evaewarea din plimani a VER presupune si contractia muschilor abdominali C. voumul rezidual este mai mare decdt volumul curent gazelor respiratorii in aerul alveolar este identicd cu cea din ‘aerul atmosferie anta coreeti de rispuns: descresterea diametrului antero-posterior al cu B, cavitatea nazali este un spayiu ui ¢ deasupra mpul unui inspir obignuit est ppiman aer care reprezints capacitateainspiratarie D. in urma procesului de respirafie celulara se elibereazi gi energie E, CO;are coeficient redus de solubilitate rod 2 isulare alveole pulmonate scoarfei cerebrale faringe lor respirator este influemjatd de cdire epee co; respirator este mai mare la barat dev for derivate dit no pulmonare Ba stz ‘uoyeardson viuano03 18 (AO) wena eareyaudeo aniyp iasnposd no yea ays soyendsou jmugap “CL ‘peeuousd exayio up ajaSups na ayyosodatoo ose ru 3p] tu 9-¢ no {09 » prorind sunjsaud o ase axeuowjnd ajousa wp apaBuEs ‘paroigauo no pepo punsap 96 HuBNE|E 1 eupay au jnaUAp earaxsaus wuno.ap ImjnuaeNIP LoweNE|OS -Y ssundspx ap gjosaoa musa THOIY “19 payeifou oungsaid qs ‘yeunayd 9p BUY) Bene] aISaSpE 9s founopd e Berd eao #6 wfesBOSLA witoy Om i Anioe punsop as wugerd yeiog irutdsu umgorfouroyrxo op quo} qns guInduns wussojd ur eyodsuen 52 ‘suioyeardsin voyeyoedeo giurzoudoz sxeuound sojauan aye azedes ds yooaye wp 9905 9220 ‘op enaojout wip 79g 9p guid grodose 189 [tayo asa1B09p 29198 9p FUINJON. “Y ap erpoun9 eteyteA YaRty “6s quo0n ajzs0 wad sproyouoy oyjauny ane aja] “aL jug © guano jejesdns ouds wz0q no ajoprunead runeuoy edayp uy ruenodus aysa nu soveatdsax rajmunuw growuryon vasEaypOW! jojo ‘peas soquewied truousyuy mp eaunisaad smeda4 2p 1 ‘yoko tessa foun w areutin go see ap ta|duso> 2so108 a3 ssundses ‘ogida yuunu yrtoutso ud asot 1S ‘ropoogye exoz up afunfe nu aauo soreadsou yun nue up vao no giela ayso 70 & ejerbaed eounysaud yardsu soda Laoresydsas oyu @ grewomne voreanioe gzeaiuanyu [OD 2P & ndanouxdoud vf op ¥< - Alegeti |. Alogeti varianta corecti de rilspur pata epirator Jobulul pulmonar este unitaten morfofunctionalé 2 plimanului eral din alveolele pulmonare este parte component a spatiului mort toate coborirea grail {oc in timpul inspira antn corecti de rs ‘volumil aparatulyi toraco- pulmonar riméne constant in timpul eelor dows faze ale ventilatci respiraia reprezints schimin alveolo-capilars CO; este transportat si sub forma de carbaminohemoglobina {de On $i COs dintre mediu si membrana {in jurul alveolelor se giseste o bogati rejea de capilare care provin prin ramifiearea arterelor bronsice cartlagiul care se giseste in structura bronbiilor are 0 densitate mare de fibre de colagen in structura laringelui se giseste acelagi tip de fesut eartlaginos ca gi in structura faringelui gi pavilionuhi urechii externe clastictates fesutului pulmonar este erescutd tn fbroza pulmonar fortele de tensiune superficiale se opun elastcitayi jesutului pulmonar a0 freeventl respiratorie de 16 respiralit minut, minut volurmal respirator are valoarea de 9 1/ minut pozifie de repaus gritajul costal este coborit si permite stermului si se dparteze do coloana vertebral ddooarece in orice p: i cu presiunea atmosferi C. diametral antero-posterior al cut ‘ndeparteaza de coloana vertebrali ca tate de aer repreze ajunge in zona alveolara pentru a participa fa sch respirator 1D. laringete este un organ cu functie dh E, eanalele alveotare provin din bra respirator gidigestiva lee respirator 67, Alegeti varianta INCORECTA de rspun: ‘A. in spatiul pleural presiunea are valo atmosferics 1B. surfactantul pulmonar contribuie la producerea forfelor elastice pulmonace pliminul drept este imparyit de catre 1a producerea expir Inet deed presiumea roo acinii pulmonar ex alveolare derivate si alveolele pulmonate ale acestora 26 a out aH cur gp ap ows aeuouyrd ojseyde aes us FO © ype eounSaNd a ‘ungojfoey no nuaLH6 ssi 49 op eons patatonyer nu aneuse Zo # shed vault a usar ams 3 Ysa? SUES ap ODT AAA rosa 1 aon ceumnfues aes yngo fue ajay apusdno smug ENON ‘gotsaysoune waunusaid ap vey sy wa ¢ =m ais prounuoden eumend punsop 25 yuged PEW ary EL :myaaao9 equ jeayqennstind punta ars sejoaaye m9“ iprzau uangos aust 98 (smear 9p) rjsusou oyfesidsa 0 wan roo w Juonyjuy ays uoyeurdsou sopEntio0 # prewoyNe WSHEANAR ap jour oyeudsos sojs208 aye aqenaed yursod op J0[8HU029}1P ‘oyna uy wevaryson 9s Jojoaage THyeale e| wsovesrdsas az Op NGUAS 19 « yugugd wp sazwonugo gaeaztaonsyeutopae sjyobaul mfoenueD sayoaioa eyue}ea HBL ZL moans yup wp sands 9] aE 9p snpoud ss HUES A WA+ AD=3d9C eyeupmiSuo} fngonaureyp eosa989 isang myaroque expe SYLQGMOONT wvuentes soASTY “TL op 1ouseyep B 1c ryusuodut09 2989 ea ary ate “aD turzaudas as69 498 ap wuNjo ohio udxa wn yanan29j9 os snedat ap std panaeas as usw ‘amo soe ap winyoa un anose 3s ‘eis woqensedeo qurzasday eo 198 op UunyOs Un YUHLNS cs ruquugd mp yeuuou stdsuy un ednp geeoutn aue9 yelz sx9 un Hep ‘x9 sot op winjon un outs Lup ny prongs nayenande> 2031505 jnoy dx tun poss ey wong) naujoa na y29 9480 s9]009ye wHayHDs smu ap andsuL yur eka WAAD = Ld ATARIAL OA = Ld aotoeuo} tino fe 1euypaySuo} nyrsyauTerp woreTSa19 wALDTAP dfoeniuoa yoga v wuiesyep i$ gdlonied ynjnuydsuy eaxvonposd 8 Fo minod 1g99p io nayuod arout wu as0 quse|d ny w9qy PULA qns weHodsUEN RHODE ‘yypau0 oyuLL yoda ruse slrod vaurusoud 2g ap wlenor eave nue Hp tno arjeurdavo Sp wasp ap 218 sefoonpe Use U =O) 9 1 amgorBour 1x0 ap UNO} qns wiodsi rod wp agouti e] azngysu0 adja pnop apunidno ‘ypatoa WUNLES Ena RY spadog wu HadOTy “| HOV 4au “8 ten de oxigen transportatS sub form legati de hemoglobing in ‘ngele arterial este mai mare faff de cantitaten dizolvats in plasma C. schimburile de gaze respiratori la nivelul alveolelor nu sunt influengate de coeficientul de difuziune a gazul D. acrul alveolar este inlocuit in totalitate cu aer atmosterie la fiecare inspir E, sedderea numiralui de capilare pulmonare in emfizem se insojeste de scfiderea rezistenfi in eitculajia pulmonar 75, Alogetivarianta INCORKECTA: {A presinea pails a COs in singele fa de singel arterial B. venti realizeaza deplasarea aerului in ambele sensuri intre alveolele pulmonate si aimosfera nos este eu $6 mm Hg mai mare ite plimani sunt comprimati gi prin relaxarea diafragmului 1. fosele nazale sunt douf spatii simetrice pozitionate deasupra cavitati bbucale E.inca atmostericd (ca pleural se giseste cr Ia presivne epalé cu presiunes 20 moon 2. Exerefin este realizati de diferite stru A B ic D. E A mgnppp -w rons> APARATUL RENAL INTREBARI - COMPLEMENT SIMPLU Exeretia este procesul produsi CU EXCEPT! Drochsi aires a 10 api si acid clorhidrie NHS Diferit oni + CUENCEPTIA: ande sudoripare substab{elor nefolositoare se reslizeazi pri specializate: fegumentare digestive genitals + Rinichii regleaz in procesul forméii urinil urmitorii factori, CU EXCEPTIA: volumul plasmei sanghine presiunea sangvi concentratia deseurilor din singe pH-ul plasmei reglarea hormonilor gonadotropi BT ser, ‘propnpaus wy sugpe esnogos ajuoyy esue 16 pjouos ezejnpous JonyS (MYMIDWO}S ne “IMOYAW 9p ero} MARLINE MIP YT 3 sumos ajuaqy psu 18 pyeuan uy yengs ryrowojs ne woo 2p (EO a ‘eaejepour uy ougpe witoqoo ymusuoyS ne ‘iwogou 9p (eo) uguN WIP eGeR UZesdor “> Bung ajuoyy wsue 18 pious wpeatrioa 1m yoMNS jNRUDWO,S ne “woyOU ap ero} JuRNE MIP y~sT EIULZO3MoI “g, ‘unas aquay esue 1S gyeuss Bnart09 UU remys ynjruouo|T ne qwogau ap yeIO) [ruRUMU WIP ysg ewurZaIdar -y HoyouALD aqouwOyUUEAN yUTZaAd HIPAOD 1UOIFON “EL a ents ‘essinqns wrlozoas r giejnqrn eubquosqeas “qunjruamoy? miass0s “3 youd varezessuos) 16 sojruouso}® eyiquosau ‘xiqtosqear ‘rojauratosd vasezeasimsy“psnyrssuuoys wage smyngny arfaisos € ereynqmn exquosqeas “psenaWoy3 waren ravingm exlsisas ¥ waeyniouioys exlquosqeas ‘esejmowoys waren -y :aspooud ajouvoyewn upsrayuy autin woseuLi0) Wy Zh ezowso op syejuanyuy ays9 nu prOWOAS Has) “gy uum anposd myyunr 2429 wud soooud yrud 9989 “gq. uorga Douay UL ED9P ‘oyu your ays9 EnusuagH BjouSU Uy ounysoud “uo 2p IoluDIgP EMLOIEP “> ae road “oxendy ajouueue a0aH 0d nw“ ‘ammuswio(8 sojsseideo wiasod wud yode 18 uuewmog, tpjnsdes ford uud guy yeu optouodaros soun assay ui piso] “y mage ayuod as wrvjasowoys vasesyy a2ds90 “TT soqimsansoya alsoy mpsoyuy sveymssuioys sen asuezyeas UL ‘yey eupmn ezeaueey 96 rm aueydeo ajonq z]-p wp yeuuoy asa eyuasaye vynuon ezeauos 9s areluuSKHOY® ajaaRdeO WP“ ‘idouajo gfouoye o aBunfe injrjnuowsoys pyaar 2] “y swoygtaan vpoade yod 9s joagou vf LOW} “OT —_— ‘a zz ansatoa juns ajansundsps 2j¢) ‘penazuzyden as ova eivaiaye ejouoLe 9A 18 gleamnas rave an gay 36 youas nasndioa ms 'y insundsys 9100) oD qn "asso jeutxoud 0309 qm nusord owed gay ‘uueuiNog Bynsloo wurxoud yoyo gny Yeu jnasneliv -y Ip youtzoy 9959 49y.ULIN Ng, “g suda uuueuinog synsdos 3 moyau (ideyy Huds yoyrasneli09 spyiuuin yngnn oust joyourze AVLidTONT 1D ‘aiuawap tuyyousaed © eaydorsoadqu vanpanyg “L poja yrusyouys no gunauda ysod ajs9 vaunyoua azo uy (ze9 Wy L una}ouys nstuoy puapar 1s peotzan ynpnyqasnus jnstuoy puecgyE! Ho[Npedt JO[sIUO ‘juga ayn elieoas “piqisod ays9 nu vauncowus ze my [NZe9 1 Y { ‘ayjemaye easeovettan eyeayaape 99s9 ouNyfoqUN | LOI9}OR “SZ pevoxyou as oorzan jrujoé 9 om 99 9p projomuo> 259 ati ‘pS-7s wins yuri £010 ung ut ySOAIBU NUD“ nausas ‘Vid TOXA fp ‘oysadse ajaaeoygwan up.s9yuy aundloq 9p ynqusavoad raped ty “FZ ‘ayor se un 9189, sagoud 2189 °V aoa} “ET aunfe eu 9409 an yutaye yod 9s 940 sviiad xT 19 ‘ro janoa sundsex un Hu ‘pnan “pawn go1794 “snout. jad ‘oonea“Q) nam “pi ‘yeunn aunriaape 0 vorput (ot nde 56 ausiuos Vy ysTva ‘9ysa youn & yorum wyiyzoduro> vy azvoyps9yas appouLaye easKONWN “IZ ary Aparato rena 29, Mentionali rAspunsul INCORECT: ‘A. rina primard este evacuatd prin provesu nei prin uretere este un proces act tice rmicfiune realizat prin migedti E, glomerulul renal este un ghem capilar rezultat din ramificarea arteriolei aferente D. rine! E. toate rispunsurile sunt corecte coreett fir feritonre teriola aferentd confine singe care aiveh efron este: recut deja prin glomerul tubului contort proximal lomerular se eabsoarbe prin A B, apa se reabsoarbe preponderent C, 99% din apa existenta rmecanisme active =D. ultrafitrarea se ultrafi lizeaza si ta nivelul ansei lui Henle E. neffonii juxtamedular au ansa lui Henle seurts 32, Precizafi care din affrmaffile urmatonre este corect na final rez 3. urina primara este rezn . miciunea este procesul pr extern E. toate rispunsurile sunt corecte 2H inare poartd mumete de cists 34. Preeizafi care dintre affrmattile urmatoare referitonre la sist A. este procesul de golire a veziciiurinare cand este pind BB. este un act reflex declangat de distensia vezicalé C. reflexul de mi lat sau inhibat ce centsi nervagt E, toate rispunsurile sunt corecte 36. Care din afirmai ADEVARATA? ‘de mai jos privind reabsorbjia tubular NU este lor de concentragie B. Not gi K+ se reabsorb prin transport activ (C. reabsorbjia tubular consti fn tecerea apet din urina primard in rina secundari D. glucoza se reabsoarbe prin mecanism activ E, ureea se reabsoarbe prin transport pasiv 2 ‘paurzna auniuoo pawangye ut wretog 95 muojp suyuoo mu yeeou pout t, go pmduy weayaope ays wun o1dsoq “eP eauaai youu yop 199 snpoud yr od ea 2p urna euiantaz aysswof# AIT) PF njoata ej 90] UE voueany “CL yzodsip wuyzasd ‘oz0[9u9HH0h jose na sis sido wy ‘toysouso aso ewan INES syuznuoyoudop fouusejd omaistion a0 (Hey JEAN gystva os suas vores posi sof yu 9p aay oP 0D w indo os poqouuso-pjojoo eaunisaud “3 rjrusutog yseany waseympout oye 259 1} eusuorOdtu “CL inp ste atzodizos seone asad a 2st 3 Gearoy sb “FeN) avesosp unas suruoo seem? ymENTEAN “8 vo pnd asi fN s0USUOA EEN. ayer on oqo eases peg of eu 9p sno HP 48917 Brown ayo uy poop asc Youn 9460 ajwua! 2jaHoHE wD Im|OTUES w aynuauvuysuoyvazopgs no pay apmos eased uN 9p HAHEI)“ euutad tan aayigo a8 yams wasn UE“ anya 38210 sugja 900 awemgy wd “E snjnyruousogs yojanqu o sonposd 35 CHEN “V eyyuyaaay ayo rN erouas sosesny pulp sof yeu 9p ewan uIP 948 “OP nysoud “3 Tar ‘ay sue snjant B30] a6 soULAN autNUIOD ase a gest suoquo9 seyegna pyaar uatoUs Few o> afuna9p eHaHOsqESS “A ‘sotjoqeiau adaiod auyfuon a1mynqin Jofajnya9 Buu “> a Vv wowau mun soj2yroui8as soon joayu wy qsvOsqUaL 26 eae ‘anjoe wodsuen wud aqieosqead os w209n/3, asta ayso waeinqu quae Up 24t9 "RE siqaosquoa purstad sof yuu 9p 21H ‘ysodt uodsuen un aiso aaious winso> gysaaaui ne so ymodsieat tuadixo tf aiaua ap tnsuaa un eayun aoe ympodsuea toe 18 apo alse tstueooUs Ups YpHe dDqj 95 EHE|NgNY eH}zOSEEDH "V ayavuyaaay fyso AN wawyngy opiquosquas pula sof youl ap ayTenyje wp 940 “LE were te RSs TS RETAEE ae Apart ena 44, Despre urind NU este adevirat faptul D, daca peste S ml urinise adaugi citeva picituri de acid picriesaturat gi hiidroxid de sodiu se produce o coloratie rosie - purpuric E, rina confine 95 % apa 45, Urmitoarea afirmatie despre mictiune NU este FALS: ‘A, mu este un act reflex BB. este mecanismul de cliberare a urinei din ealicsle mari in uretere , este mecanistul de D. prin mi liberave a urine’ din calicele miei in uretere ibereazi urina primar E, reflexul de mictiune este un reflex controlat izala prin elastcitate ald creste bruse apare necesitatea imperionsé de C. mictiunea este procesul de climinare a urinei DD. sfincterul uretral extem se afd sub control voluntar E, simpaticul inhib peristaltismul ureterslor airmatia adevirati: rul micfiunii se paseste bine localizat la nivelul emisferei cerebrale drepte B. eind ereste tonusul sfincterului uretral extern séade continenfa veaicall CC. sfincterul urea I vokuatar teste tonusul 2 48. Despre veziea urinari este adevarat A. in peretele siu gisim musculaturd sia BB. este formati din tri pari (un corp gi cous col rinichi) C. este un organ nie D. are forms eubies E. urina ajunge in vezicd prin intermedi te unl pentru fiecare afirm: 49, Care de mai jos este ade ‘A. formarea urinei este rezultatule tei procese: flr reabsorbfia tubular gi secrefia tubular B, reflexul de miejiune mu este un reflex controlat CC. veziea urinara se umple bruse intre dows mieliuni D. ansa He E. urina trece din uretere in vezied prin mecanisme de difuaiune gi osmoza 50. NU este FALS faptul inapoi in singe . filtratul glomerular reprezint® urina primard D. diuteza reprezint& cantitatea de ‘minut EE. miefiunea este procesul de eliberare urinei de Ia nivelul ealicelor n 51, Despre rinchiul artificial este adeviirat ef: A. singele arterial este colectat din artera pedioasd B. permite filtrarea singelsi C. conjine o membrand impermenbila D. membrana impermeabil® separl singele de o sol ‘molecule de cate singele are nevoie E. dupi curdiare, singele este returnat hipertond ce conjine corp printr-o arters 3 sve aunts ap joxoyas weeasun|sop axeutm torza4 mporausd wisuONSIP “I ‘isuaystp puplmsod “yinosaro 9 wud yearoyoeae9 9 ‘ajun ue 0 un 24S9 BIEULAN BOIZDA “CL Stan 1 puysop as assyaun wnop 229 "9 uiain ongo ap gyenyaud aisa wutan “jeu jmaurZ0g Wp “EL maz pmouyzeg wy E2vouNs9y a5 euLM “PUN HE “y {eraazog aiso yummagge ajazvoyyuuan up 2162 “65 pout ye wero jussis ws eop ever ai89 LOH, este aysod i$ sano seunjon |MHONUOD “Eh Uzu9 © ays0 wun“ joujaid » ganouiso-projoo vounysaxd “3 ‘satyeotjiuaas sgnquae wy suysjoud outfuo> waned eA °C su us eup ynagaye 989 JOTDIOXe |TMISIS “> ‘eyes9pisu09 5ys0 weuraiog RiAsdea up 1o}aupoud B porOWso-profo> voumusoid “EL sojpapjain voyon nous ezeaymuans eLsTHD aR -panuid woo ygoap aseus ous 2189 wyeuy EULA 9p v9 Jot anoy axojnaayour soysunysu pee yuoyop powusd wun a aYSTVa aN Fay suvu0 gnop 1uns se Siva colectori E. int-un tub colector se descr mai mut 61, Este adeviirat faptul A. ureea este un produs al metab B. glucoza este in mod anormal complet reabsor transport activ . nivelul Nat reabsorbit este constant 1D. peplidele sunt in mod normal comp! ansport activ EE, apm este cel mai important ion ismulu prin mecanisme de ferent de concentrata acestuia reabsorbite prin mecanisme de 1, seeretat $i apoi reabsorbi (62, NU este ADEVARATA urmitonrea aflrmatie despre urind: ‘Acre un pH or acid 63, Speeificafi afirmatia adevirat ‘A, reabsorbjia tubular se face att prin transport pasiv cd BB. reabsorbtia decurge eel mai eficient Ia nivelul tubilor eontorf distal . reabsorbyin tubularl const primard in wrina secundari D. mictiunea nu este un act reflex EE. urina ajunge in vezied prin intermedi paral rena 64. Care este affrmatia corceti? D. reabsorbtia tubular’ const primar hi nivelul tubului contort distal ivi a singelui la nivelul eaps i Bowman se formenz ‘rina primar 67, Rinichii NU au unul din urmitoarele rotu A. de epurare si dezintoxicare a organismal minarea produsilor La ore ads ti ‘ustueo0s01u! op ws ynjrrausoyS youn Honeoye juns soozeoap aurapa so1.}n aanposd aa nu RInde CHOU da yaaaoo myhemaye We tmoxgau ap ynynsetnt: wasp PL "SL dswen wad aqaeosqeat 95 21 PUIWIEHA “I ustuvoou utd preoSyssop 95 151905 °C ‘axised auusqueoou utd aH osu pjoayu 20a outanv asyUadUOD as A 899 soso yorotanu guyzoudneeaxozdsuoju09 sgn wap aleoned ojerIe9 AL -ysriva vreau YeouMUOpT "CL oeauy ps vous ginooqou, 2 Ty BEI apynsdea juieo nyoropto wp ysnduroo aso pues BUEAGEIOL “CL arous auntsaud no yrsauaoyS ut esa 9foBuEs “S) ‘no sojlumysqns pugluniod ms © €9 wz no ajnves® uxjuoo rusiajo 16 eUaRyE LOyeIOUDLC 18 pwns 18 muaiage oun ap Teena] too a yes oys0 seynsawsoy Sey rysiva mibemane rare ave spun apnydad auitu0a 1w019300 14 auuydea ajong zt ~ pap woxfd un rysTvd A. pentru ment ‘mentinerea presiunii hidrostatice a singel podocite) tea creseuti a urinei poate inso hipoproteica ale prezinta numerosi microvi E, sccretia tubular se r izenzi exclusiv prin mecanisme de transport activ ‘A, endoteliul glomerulului renal este fenestra, perforat de pori ce permit ‘ecerea plasmei deproteinizate din singe in spatiul eapsular BB. nefroniijuxtaglomeralari au corpusculii in profunzimea corticalei si ansa D. glucoza este, in mod normal, complet reabsorbitd prin mecanisme de transport activ . cea mai mare concentrate a urinel are loc la nivelul tubului contort proximal 78. ldentificat ‘A. cea mai importants reabsorbtie a apei are loc la nivelultubului contort distal B. secretin de H’ se face prin mecanism contort proximal tn corect iar sediul principal este tubul Intregime de centrit nervosi din trunchiul cerebral si din cortexul cerebral bazale, debitul sanguin renal reprezintS 25% din adaptarea volumul 79. Care variant NU este corect Ain afond de mentinerea homncostaziei si a ‘extrem de importanfi in mecanisml fhiul produce urina concentratd, C. cea mai mare parte a refelei de capilare peritubullre se gaseste in cortexul renal D. presiunea coloid-osmotica a pr contin granule cu renind inactiva 250 i est auypyoad ap wzaauts naa 1804 v] syod saan noye9 ad Su sqoroys soywousoy ezots nnd fezyn ys + aamjuauiye sojsupyoud epsoyp up grins aes ypjowonne v asAL ms ySTVA viMeLIEA UoBoIy -y égugai aunyyxoqreaap ap sssoont psd waste ul emus yo red watovouute tory ‘areumuirzap 9p nsoooud usd) vzn: ooSoxe asuns utp wisnz0 usSmpo sung: a vwanstodantse -fezatodoxya a \nusne20 sojenjonsysozoour voxypaqe UL HUE ajouToTO @ v wpinBv0o (e oqyausoyd roy>Ny — ynjoBUFS eaxE|NBeOD wy [OL idiooque ~ puergoxuue essespde ag oxa (0.9 apadse aparwoypinan wp EHWZ—A Aojauppoxd ye fouOH}atNy TMIORL “9 sqpuy1njoqo uy axe 18 yoo — 1Ha9e w| ugd axepesBap winyKS “gy ‘poz ud aasn 2p wunog qns PUIUINS95 “Gf euou fang | puREINYS My euLLOysHEN yEOR! a ~D pdes ouezyoqnjaun wyisooou ut a109 ynjnuste3I0 imsqns 09182 “H soy z}200cRTe 1 sunuunsuen op jusooosd usd mynza1 oso elumsqns © 9189 “y + ynoequomy °s SS ee wt 1982 soy!z}9vour v EzOIWS ap 2 prewuan y aquod AN 199 apa ‘oujue yards w provouue aso ap vorapserd mutzaudan “3 s0ys2019} voumyjoe qns 121 ‘muzoxdon “ sia climinatilor de CO, E, se miisoard in cadrul metodelor calorimetrice directe ndicdo stare dinamicd de echilibra B. se inregistreuzi numai cénd condifile mediului extern nu variazi C. meste un proces complicat ‘D. nu confine gi menfinerea constant a temperaturii EE, mecanistul de reglare a homeostaziei implica o constant 16. Calorimetri EXCEPTH este 0 metodé de miisurare a can se mumeste si metoda schimbs determina coeficentul resi ‘misoar’ consumul de oxig caloric snisoar’ elimindrile de CO indirect prezint® urmitoarele caracteristici CUO de calura produsd de organism. gazoase poop si acesta este inmulft cu echivalentul jtatea de timp 25H 355 ist ALY 8p a1999I00 CE “T ALY 9p a[no9|ou Ep “Cd aay 9p ainsojou ye D LW 9p 91N09I0W Z “EL ALY ap aytoo}ou8 ye "V nugiqo as aApupEso HF aNy 3 yoo may “a aly 3 aqv “4 uneasy ‘uy ayfasp as of8sou9 ap ayeyNULD AEN YUU E9: PT weooni “3 wow “a apeounue 2 arapndadip “a wopaue Vy + wenaqqyn ezausSoou0onI) *€z op aqwED 0 EzeDIDA'S jazand yussoau “C. LLY 9p 21no9jou ap BE EVaULEO) 95 aaza UU soDoud UM IE “D tana poe ap vasotwuo} yeynzas w9 2x0“ yo iiaoe ty roz0anff vauouuayuEsy Uy ISOS “y dd yevazysoyanaea 95 EqOIDEUE UZsLOONS "TT sewos “3 uds “a sou unseat “3, ‘amigns uso “¢ ey ov sy 30] axe wzyousB0>115) “IZ 9st sop trygey yryoane ey ‘axSsouo puunsuos 2YSTVA 218 aHoqUUL dp ap apasaaoud axdsop axjummaye 2302 “Oz ojapiany3 v azezin ap rug) aso ezoan|s “3 euorfoury quouwopaid jou ne 9f9pI9N) “CL uoylaury or ne 3|2pi9H94 ~>, @ v Hs JL ne 3]aproM ajeaworyunan ewaye sod as axpromya rrpamayuy pauustoquyou oadsaq “61 oun yugdhu easefingpe und yiseouute up pynzas yatoeoys> “| uu 10 eaxvyonzap 16 voioyfaio nayuod seso9ou saa0ud um 9ys9 mH afspuo ap winsuoa no 99 zoj2juouodiwoo xoanyy WZ9)N U ‘ayRsauo ap asaanpard no a1pjnj99 2ojowouods09 exons 2 a ‘arStowo op easconpord niquod sojajna9jou vasoundlaioasop 2 a ey @ v locas ap ous © xyseaau ‘2yfiaua ap vaszonpoud & YS 189 mspoquaso wf axysiad Ho 9 re Metabolism | Mes 26, Glicogenoliza reprezinti : ‘A. sinteza glucozei din glicogen B. sinteza glucozei din acizi gragi C. sinteza glucozei 30. Care afirmafie este FALSA ? ‘A. termoliza este rezult 27. Metabolismul intermediar al glucozet presupune urmatoarcle i procese CUO EXCEPTIE : | slcogenogenezit I produce vasodilatajia vasclor sanghine din to cu pierdea de el D. termoliza are acjiune aserindtoare eu ces a parasimpaticului E. termenul de homeostazie ", deoarece el are semnificatia de stare fix, in care cond 32, Care afirmatie este adevirati? 'A. Inanitia spare printr-un aport excesiv de energie in comparatic cu rata ullziitaminoaczilor in organist consul j B. no piewere de 50% a apei din o + 29. Termoeneza se earacterizeazi prin urmitoarele CU O EXCEPTIF: | activitatea ‘A. inseamni producerea de eildurs C. centr foamei se g8sest in hipotalamostl lateral B._simpaticul este termogenetio D. cantitates de apd exogent variaz in funetie de substania oxidat3 C. este rezultatulrecailor metabolice producitoare de energie EE, apa este solvent doar pentru substanele organic gi mu ints . musculaturaneted’ visceral reprezint sursa'cea mai important de termoreglare peggenls neal seb EES (Grirepare's one 33. Lipidele au urmatoarele roluri CU O EXCEPTIE : A. structural BL energetic C._ precursor ai unor enzime D. plastic E, rol funeyional Be 259 we rozoony8 yrusjoqnysur uy aMAIOHIT Mu SqAEYY [IOI “= inpror w2ayurs aumdnsaud wqasae uynsut “et (proas quowen) “V joygutin yuns axpfomi jyuoonBiodiy WowUT “OF salLaaoxa 0.09 muasyoquyou waseyaon uy mArayUy ato ‘qplongs joo ypp9p yop eur oso WA 1O]ZITE 1 ypesBop (myuowsopues “2 pidh(ojsoy op ruins qs guuseyd w are]maqaa wens ajopLOON AL, “CL bea qetae na yeoqusise yj aqwod jnjosoisojo3. “> sjetspuosowr oussquaus amyans UL es a[aprCHO}SOY yoo: ‘9p putiod yeay up Joqpoaoyu injaatt we yevactiowys as sei v LYS TVA 9999 axjeuEaye 2305 “6 22 M (ional presupune : ipocaloric le organis Funotie de starea de ples tudine a stomacula 49. Aloge(i varianta adevara A. B. c. D, E. eresterea activitdi celulare determina gi cresterea ratet metabolice 50. Alegeti afirmatia FALSA: . Vitamina A are rol in Fancjionarea lor A B. vitamin K are rol in diviziunea cel @, D. E nervos central si periferie 51. Identificati aftrmayia FALSA: lipidelor de rezervi degradayi pin’ lancet lipidete de rezerva su irolizate in calesteral saci 163 so aljxo ap jnmmsuon pIvoseAu ‘uojoad najuad { varoojea ase roywsidsasynnto:oya09 °C, puooq 1 fap musay qns sodkpe ns} uy Sope ou wfRsou9 yzeDqoONS [nulsIUEALO co naquad 9 vareoyea axe soveardsax nwuatoy909 “6 “eseoso ugeitesaunuap “usher wy nEysUOD ¢] JazoUNUrEY}Ae ajshuID9sU0D "> : proxsoio op tangy 18 nynquowundoy voanasm ‘ouneyoudx Uy MeysuED Y FoZOURLIEIA ojoHNaDSUOD “EL iso y SHWETA "V const upd wore nd enue (narod 9p rai uousi04) aeunopuo iS (szyodou9 sud) oreoxio aueoo ad 99 952 ur rozoony? easeyrzodap wasezyqow wud ynusluaus oy89 FOODS (MIO "Y swypodoo wyjomuaye Hea TESERRA PEPE eee eee eee ebay woans up 09 y203. ojainj29 yout eyuauyte afauase> uy eyos0x9 98 4 injxoquesap 16 azouuezsp uid ywH0z0 a 1§ major up 4 Metaboismal fe normoponderaletrebuie ajustat in ate i tcidelor este primord entru resinteza diferitilor nivolul fieatl slucoza poate fi stocata sub formé de glicogen 61. Care varianti este corecti? importanti produsi ai transformiri eetoactzilor sunt acidul lactic gi acid pinuvie D. decarboxilarea, alti modali formarea amoniaeu! E.stimularea sistemalui nervos vegetativ simpatic antrenenza predominenia procesetor anabolice ‘de eatabolizare a aminoaeizilor, duce la te normale, cantitatea de glicogen muscular este iar cea de glicogen hepatic este constant’ legaturi duble le unui aport exagerat de glucide, glicogenul este jagenezs, far acestia sunt depozi ride E. excesul de ATP determin acu {osfoglicericd, compusl intermedi sea de acetileoenzimé A si sldehida ‘metabolismalui ghucozei, care, in in cilul Krebs concentrait norma} 266 etaholsmat proicie inci molecule-gram de acid gras cu 6 a carbon se smatopoicza hipotalarnusul lateral 65. Alegeti varianta care NU este ‘A. cresterea cu peste 15% a valori tiroidiand €. colesterolu! poate fi transformat in ‘cfiunea razelor solare) 1D. avitaminoza vitaminei PP duce la aparitia iansforma in corpi cetonic, law sb E_ amonicul se pe WF 697 prouoys un 2489 rurosaisows9y "y lssiproonuns und msaynions 2s 2y@y0qnd ednp tossIso}so} ap wHataasiodiy “CL ojavoud wzay ‘our 9 sjauedio “NS ‘wzy ody no oyepar09 e ‘sur 18 psn worzan azn yem ayeuaqad ap ayeyoqnd ejenuapias ouIAap 1ayRsEA0 @ speuol yspoue sfursasu09 ays sa8H8 98 In|rUEAO rgverpaope epewaye HeoypUNpT“y yang ny anuanans 20 ‘upatfey 18 asoune tous mjnsjouiopu varessyyoud ¥zey spuc(8 vaseyonzop pzvainuans wuaionsa no gunasdan nuorsrsaBo:d «| tuagye8 jndioo ap snpoad asa jn FYSTVA wiemye re wy yueuroperd auAIONH IT-HSA “a 9p pew ieysa98 uns uaBouse “C, jounse 1 aud 20uj nu yuodonse axmp “> sjeuaresdnsony 103 2p tSnposd 199 n9 wo eu oouu0y pugonpoad pusoxa vaysed “ay apunja yuns sjapeuad “y eyeaysope wuuye peau Uepy “p HPO, 890 ipsor] yeHinsi9 ‘peo ap ySnposd 129 n9 4 guydonnoarya ap yenums a8 J a auvoygonpoxlot sojourio yous vasesajoaor aonpoud sojsudosjopeund wijaiaasodiy “> Jowiy vf eaunzjunusay sonposd aojeurdonopeuod wfassesiodiy ‘srouuay e jou ‘euaresdnsoari09 sung mnxos yuouoy penedous ednp esojms euaseadnsooqni00 21109 9p rs2yodijouape exdase yonsos sojuomu04, 2p resuajaap aye ypeq-pa2y ud joao eau ga saeaoid pjenx9s 00 Lystv. OTAINIS LNAINATANOD - RY ATALNI vardonaowdTt espa C. piesa ATP. D. cepul spermatozoi E. testosteronul este secretat de fesutul int hhormonului FSH lermedisra a spermatozoid 9. Identificaji afirmatia FALS: de vase sangvine D. epicidiml este foe ieaptd canalele eferente vreter . prin vasectomie se produce sterlizarea chirurgicals voluntard la birbati asi care acoperd complet uretra ‘A. veziculele seminale secret un spermatozoizi cu rol de mediu nutritiv pentru de vericulele serninale are gi rol de transportor pentra . capul spermatozoidului D. prostata este 0 gland anexi care: E, glandele bulbo-uretrale se desc 270 Reproducerss corecti: femeie E. complicatia cea mai freeven de rind a adenomului de pre este retenjia acuts 1 ifleafiaffrmatia corec A, spermatogoniile sunt cel B. cant de aproximativ 5 ml jculul nu seereta estrogeni itru de sperm se afl in medic 60 de milioane de en A. testosteronul este un hormon lipidie eu st B. testosterontl este un puternic anabolizant pr le haploide lor la ferneie are loc dupa virsta de 60 de ani E, eauza menopauzei reprezinid ,epuizarea ovarelor 2 sut 1 oot apiasop 25 ups BuBENO PuRK “a 94 ty O899 95 SUEDIN 3/4“ proscar easeisSups na ope wan as pug une agemansys ago UZa4d nop “> uo enya yrs 58 IsTDWOpO soysin yo ouosiny|njens vsapsuon 39 nawopLD y =yoTWa tyewaye HeounuepL ez pteuuopge wos up wes 2ys0 a4eo guysayn woe 9p premise ays tnjrsorn eHfezun|nosns aveuns aaejnosni a1qy UEP yout 2}s9 uuraM ymsUTOMLE*C, ton yous xt aursfiod 0 pis}xo usa yojoo #6 nao sane “3 20198 Bom Os) BUNA Ise fA} JOLOPKD HL eanojoyuy ws vareywionxo usd jniSoa prosut as wrs9yn [09 gypoqoo wyhMMuaye BeouNUapL Ze xSouunu 95 2209 joyxa no pind ap puutoy ase yx tuen anny sndson 2189 a oma 108 esauuunvorzsn anu yUMs 959 RUIN“ sedaat wf sns09 Sojnosnn uDBL0 un 9389 DIN EL tao wayoyaes ut onus 29 DIN -Y 2YSTVa BHieuye HeaMUPL TZ ‘uotoysoys0) 2p not ayeyUED o 16 aso gre4n9s Uagye yndo9 “3 ZI ~ £ 9p aum/Buny o ne autsojn ajaduron “q sjadwon“a, quou-oxpounfuos a}anpuos quns axa sjoduan “y gypaino eyiouuye eousuapE “OZ aT 1 9p sun aseour uvoyayuy eave SuUNJO TERE [99 2159 vein 2p, ‘9p Hpeis sysayep UE YUDLIEAO I Joy gy 95 yousso w genoa 2YSTVa Hilewaye peagnUapL“6L ‘eso ump ures “puetieno woe v yrwunise ots mnjmaero eHezE| NOSE “ allan 25004 9 ytac v pye>q 0a eH02 nydaus ‘suyayn jaduron, 129 ty ens a4parod uo0 un 2189 PysTVa wyiouaye tvaynuopT “LL 1} a8 yypunsa) wages 09 “3 0} vaseanyour 8 voso¥8919 °G uoroysodond 18 quaanso piasnos au.91x9 19913 opny9o 19} 1901 99 ayzormna0nidl opt SS hung de 7 —9 em superioar vaginal simici ¢ de tegument si sunt prevazute cu par si glande sebsece mari . in partea anterioari a labiilor mari exist un relief median, acoperit de pat si numit muntele lui Venus 26. ldentificati firm: A. bulbii vestibuleri sunt 27. Mdentificati afirmatia FALSA: ‘A. glanda mamard este o glands pere BB. alanda mamara este situatd pe peretel dintre eoastele III . testiculul are 0 masa de aproximat snex a aparatului genital femi terior al toracelu, fn intervatul 3g D. epididinnl face parte din conductele seminale E. a femeia aul alandele mamare prezinti structuri complex we __Reproducerca 28, [dentifiea(i afirmatia cor: A testiculul are forma B. canalele eferente ajung in canal C. eanalele eferente sunt in num D. vaseularizay intern E. eile sper 4 rejeaua testiculard i seminiferi drepti 31. FALSA: A. canalul deferent continua canalul epididimar B. ¢ D. canalul deferent se uneste cu eanahul vezi ferent FE. veziculele seminale s uz ya1ou0) #6 gyeuses eanpeut tnyoyse vatenyaajo ninuad psoses0u snjosqe 9389 nu ENAMEJoOUE ey sjeuseds npc nynsnuoy azoujncus 9p 1999 ae uo 210 9p 24 eta sugars yod yzozoyeusods erie “Y 2YSTVa eoUye HesuNHOPL“6e tworaysaBou! 8 yuaTonsa ap asnpox Heyes gasses gy yudioo aye ‘01 Eat pwunjoud ays uagye indo mosoa8 wepunaa) soy v [HMA IEP “CL myndaoa eyain95 AO “HIS ap 1H} ND Zep "HTT ap [YAR I HC ‘oqrsujgoarso eayEVANDE EZEa|TUALS afaure Bf MuaTONSO “3 sa josuy 9189 FT 9p pawayodty wauo16219 “EL jmnao ap anuyeu a30 ap gb ~ Hz mo pupdsou 9p oq soroynaoaud zp un op out. wuone asta“) syst vayoid emus ‘ion wip urns yoqresod wou op wreanise 189 fqeysoxd wo Zap, E, corpul penisul 40, Printre metodele temporare de contraceptie NU se numiri: A. contraceptivele de bariera B.histerectomia uterine . vaginal este medi . vaginal este singura eale de iesire a fitului la nastere “E. perimetrul este intnit numa la nivelul eorpuluiuterin C. mai mul spermatozoizi penetzea2’ ovulul D. amifixia reprezint fe E. dupi fecundatie ovulul fecundat se deplaseaaa spre ovar unde va aven foc nidatia 43. Intr-un ciclu menstrual au loc urmitoarele etape, cu exceptia A. fisea menstrual cind se deseuameszi stratul superficial sl mucoasei uterine D. in faza seeretoare endometrul secade E, daed ovulul nu este feeundat corpul galben se micsoreaz Te ites la apro fice egale fieati afirmatin PALSA: A. in jurul eelei de a patra 2 d B. placenta este baza si are loc la citea 10 zi E. dupa nidaie celula ‘A. ovogeneza este procesul de formare a gonadelo B. spermatogeneza tncepe la n de ordinul 1 meioze faliculare formate ovoeitele primare ps 0all perioada vi} femeii Dida nastere cxisti 2 milioane de ovacite primare E, pind la pubertaterimn viabile doar 400 000 de ovacite primare din care 190 quzqsejnasta ye¥oq a0quatz09 HhayZoj!A watoULay |MUO}O9 nora 46 rus aTeHAEO O-IN OP nuowioo yzvoutnoy mjrcugtsa yo wo}xo mies UIP EHUAAOLG vou z0d ‘pojuouquio 1$ yu}eu atys0 2p nso} up ys ays9 eIUDde|d AL aroquure wuriquiow eiodoae ogy Ba jeaqquro (nuopr0 najued 30 9 210k atoyseu of pupa yruotquo ‘e yjesuop eley ap erepuodsns + szauoyfoung ys odaouy soauou ju 16 snjruoyquis runt ue undsip 28 ase des 9xS010 rato rmwsigys 1° 908 gD) ass ind quis yuinu 2180 jnuorsquuaesd TEA nj vartyjonzap wzvaynuuns HSA wlensisatw wiseseut9y edn “C we nas valops BunLo}ap Ugo myndiog woresDBap sjousaputa waseyoyzap aundise By aonp wa u9qy uaBanso op {es enunnuod wa 9109 woID}s280 sypunagy soy # nu jmynno EOEp qqe [nso ranyauu jode 18 uopunoas “aud to} wy yussoysu a6 #8 a8919 font) up ajoruouuaas oputid sypumoas jni0% rupunogy 2189 ‘8 yoo youn PaNoroU (os wip yezyndve yma ¥ [ w2ejetoun vonkugy ree eee eee eee eee cece eee ee Sap treilea trimestru de sareindi NU se produce unul din ‘urmitoarele evenim A. itl ereste rapid hemoragic menstrual . fitul este exputrat din uter ea urmare a unei seri de evenimente care se firmatia coreett: raciile uterine se produ la intervale de 30 ~15 de minute spl fazei de dilatare diametra erin atinge 10.em D. Ino nastere obig uterin, usurind expulzia EE, ultima etapa a nasteri este eliminarea placentei care iese imediat (aproximativ $ minute) dupa expulzia fitului $8. Identificati afirmatia FALSA: ‘A. metada abstinenfe este cea B, metoda abstinent C. momentul ovul mpl metods este bazati pe cunoasterea momentului ovulate j poate Fi determinat prin misurarea temperaturit corporal pe toati perioada dintre dows hemor D. in zilele ce preced ovalat E.ev ii mensiruale reste re de ovulate si dos zile dupa temperatura organism a Impiedicd migrarea celulei Deficient’ de 90% complet Pentru producerea p E_ laptele este secret ypuojouseut Ingo] wp grew se pseu EpLOYS " inyoqea vasoundap gzeazuoses nustons> “q. ‘ap misono pupinzas ‘2ynso pay ywaanyeus os tyespuoUsd o re wand no pupdoou ap mn HN OUP tz nos no-}9 jue seo “9 nyons0d sqenua ago uy ozo yz yeuun osoenjxaidns asozoyeutrads eqn ploaque yago out yayesoxd wl 2ygyoa19 ronson peinp duty nos 2 ‘nes euuoynesyu pa ap tuny enop ofou Mons oprewuads sojaranpttoa # must ‘ySTva se aun ayedwon “a tun ave aansuwopud “C a) oqo v axewsoy 9p sgynaao9 wyoULE sud yo Sou 9) oui 9uaa ap yey99I09 2150 vad gas em ‘89 usinq 240994 °C autos yqm ap ayewazand tystva 04 aze esea [ngoast ef anounfues-ojnostu onpuos ‘repuu 90] ane esos [jaan ef scouesquiaut-ojnasnut2}anpus09 yuns sjaduion “a 1991p ‘euodsos gwenxas vasaonpoudas "2 ‘9x95 ap 1ZLAput top v vased jepunoay nizoye aunoysdns yew ajyga ty Jouszads jauodsuen aonpas yjewowoKouoK ep wowoyouou ery“ mas awanoay ryouoyeun waseutaanoo 1 Reproduceren 7 se desde In ureted in doi corpi cavernosi si corpul spongios eare tere sexual pot avea urmiri grave . dele mai freevente infeeyii cu trans de prostath D. dintre milioanele de spermatozoizi care ajung in jurul ovulului, doar unt singur fl va penetra E. corionul formesza vilozititi corionice bogat vascularizate e sexual sunt si sul si adenomul 73. Fecundatia NU confine una din urmitoarele etape: A. spermatozoidul ajunge la coroana radianti a ovulului B.acrozomul ‘D. ovulul fecundat se deplasezi din tro E, membrancle spermatozoidului gi ovul 74, Identitcagiaftmafia PALSA: 1 inflamatt acute sau eronice ae vag unt bol cu evolie conic ce alterna eu perioade acute CC. aneitle a en simptome fn perioada evil der sub forma de infpitur situncorihemorngi D. anexitele du aster fe dacd nu sunt tratate corespunzator E, vaginitele sunt inflamafi vaginale produse de siaftlocoe, streptococ, gonocoe 286 Reproducersa 1B. mucoasa vaginului este formatd din C. muntele irmatia coreetis rale se deschid singurd activitate mportanid EE, adcnomul de prostaté este hiperplazia sarcomatoasd benignd a prostatei periuretrale 78, Identificattatirma A. dupa ce ovocin B. dintre spermatozoizi plerde coada cjacutare doar efteva sute ajung la a7 oe ost 887 208 a‘ 2 v a1 vo ao au a 2's aw vo 2% a av au ay as v a‘ a0 209 ae 2 az 2S a 8s at a au av a8 aw a ao aw ous a» a: a6 vu a 3s 2 a as au ass 26 a vu 20 avs V8 a 29 a@ 2s aur 2 as a az aoe a a” au a's avs a at 499 aos ae a az a9 a‘ ate ai au SOAWN TWALSIS aso az 26 a9 atl a9 vis ae ase vu aivouads ajequad aye uy yauads msodsue aonpar puguio> ed“ av vos au av Jeoizan [ston yévouSut preuorosyouow wad“ a aor vor aw 1 aufuoa guowsoyouous ed ‘> vio ar ase az 2% uoyaeaeo ays ozoWO:> 3p 9p ABUT AL v09 vy ave az a8 adeonjd yuyzond aye ap sy we 26s ax avec vue at ystva wleuys 2's o's aw a6 a9 aus ate wit ver os unuoyn yyndion jdaup de uo uz a8 rye ewnuigo asosas o 3 vos ar D0¢ put ar wu o's vo 3°60 vot ae ‘niyo ap touisoy00 vatoonpoud ap pratunjsap 959 Inyn]oAsH vO. avs a viz os at arts voy a ay wi | rinunsai. -vin1a9 | yu stun | oflepia wonpax 90109 asa rinsNnasya 1ye WEOUDUDPL “6L aap RALSTON ST AE IDEM ACME NC a A ROTO HAE Rispunsui este LE 2A 3.c 4B 5.E 6.8 LE 8.8 9D 10.8 ILA 2.5, B.C WE 5.8 16,D 17, 18, 19. 20, 21 22, 23, 24, 25, 26. 2. 28, 29, 30. 31 32 V7. 18, 19. 20. ai, 2, 25, 26, 2. 28, 29. 30. a 32, ovomeme>omomocon UmaoUOm>OomMODUND ANALIZATORI 33, 34 35, 36, 31, 38, 39, 40. 4l 42. 43. 44 45, 46. 4. 48. owosvvAmOMUEmonY 49, 50. 31. 52, 33, 54, 35. $6. 37. 58, 39. 66. 6 a 6. 64, vempomm>mosoumaM GLANDELE ENDOCRINE 33 34, 35, 36, 31, 38, 39, 40, 41 2. 8, 44. 45. 46. 47. 48, Ommgo>moOn > mm >ooD 20 49, 30. 31 22, 33, 34, 35, 56, 37. 58, 59, 60, 61 o, 6 64. >rpagommmooOMBaAmaA 65, 66, 67, 68, 69, 70, a n. B. ma. 75, 16. n. 7B. mou>amum>ouD> oma 29. 80. 66. 66. 61. 68. 69. 70. 71 n, RB. 14 5. 76. 7. 78. 29. ovemoro>oBOmon> LD 12.E B.C 14.8 15.¢ 16.E nc IE 19.8 20.€ 2D 2D SISTEMUL Osos 23.0 ME WE 33. 25. 36. 26.E 31.D QA 38.E 28D 39.€ 2.8 40. 30.8 4D 3.0 ac 32.4 8.0 33.C 44.3 SISTEMUL MUSCULAR 3A 49.4 34.€ 50.€ 35.8 SLC 36.4, 52.D 37.D 33.A 38. 54.B 39.C 55.D 40.E 56.4 4D 57. 42.0 58.D 4B. 39.E 44D 60.E 45. 6LA 46.4 oD 47.B ac 48.C 64.8 21 4s. 65, 66. 61 68, 69, 70. 7 n. n 7A 15, 16 7 78, w. 20, Rasps teste >UMOBUSSe Boorevenmeco>>ea & sot aos at a ae avn ave veo aur anit ost ast at 2 sr aoc aes ve a7 ar a0 abl ar a a v6 av au av ash 26 a ae a vo a 87 atl a 2-09 ate Vv 8t au au 2 at vw aa ast a6 oer aut au vow a vily 2% ail ay vis 2% 290 av 20 a 20 2s vo ave aus ab asc as 869 a 2 6 ave a6 om aos v'0r Ore as 289 2 a8 ute a3 a a's vie ae Ey ay a au vw at 20 aves aa ve vo a9 a 39 at a9 a0 as au oe as aso 8 ase aor as ae ows ave a0 ay vie a ave 26 at aw aus a'st aot ot a9 > ate a3 at a9 avs acre ast vz vo vo at au at a's9 aver ate vu at ap 29 a1 a3 vu AVINISVAOIMUV TALVAVaY aonyaras@nl TaLvuvay vos a~ 28 ae av > v0 19 ar vee 291 a6 ao vir aut ast vee a0 ou ot os 8 az 89 vive abt vest aw vor a0 vol au vis os ae ae ou viv ash ver ac avs av o a8 va as ae abr v8 a7 os as a au a o's ass ar au au av ass ae 29 ao ave aes aw as aor ae aus a vest a6 one aus ay vise a6 va ass wor ave va au qos 2 0r vive as ae rs a6t a au au ors 36 ae ae \ 3-0 ates a8 ow 29 el avs vie ave a9 ae avs aut aie vs a6 aes aut a1 as 89 avs aoe az vr vo az ase 3°02 ay a ais ose at ae aw vis arse a6 ve 39 206 are vel at as aos vie xa ae aso a6 vee au at a9 a 6h oe au an | viLauosay IS VILSADIC (wasp pany) VAT IS TIONS J Sa aOR spans teste APARATUL RENAL REPRODUCEREA, InE 33.C 49.4 LE nD SRE 19.C 68. IBA ME 50.€ 2D 18.8 44.8 50.8 66.8 19.D 35. oF 3.D 19.D 3.3 SLC OLA 20.C 36.C ee AB 20.¢ 36.4 2.E 68. ai 37.C 33. 5A 2D 37.0 33.C 69.0 2D 38.D 34.D 6c 2c 38.C 54. ™.E BA 39. 55.8 1D 2B 39.0 55.B mC 24.€ 40.5 56.E aC aE 40.8 36. ne 25.4 4a SLA 9.8 25.4 4D STA BD 26.E aE 38.0 10.¢ 26.C 20 38D TA 22.E 43.0 59.E ILc 27.8 B.D 59.C BE 28.8 4.8 60.B 12.6 28.C aac 60.8 76.E 29.4 45.5 6.0 13.8 2.8 45.3 OLA 7.8 30.D 46.4 62D WE 30.5 46.€ OE BB 31.B 42.E 6A 15.D 3LD ATA BB wc 32.¢ 48. 64. 16.4 32. 48.3 OLE 80.4 METABOLISMUL LD 14.0 21.E 40.8 53.C 2A 15.8 28.8 ALB 54.D 3E 16.E 29.D aA 55.E 4D IRE 30.E BE 56.4 5D 18.C 3LE 44.0 S1.E 6c 19.D 32.€ 45.D 58.A 1¢ 20.E 33.€ 46.€ 59. BA 2A 34D aA 60,D 9c 2.3 35.D 48.C OLA 10.D B.C 36.4 49.E oD ILE 24.C 31. 50.B B.B 12.6 25.4 38.D SLE 64 BB 26. 39.0 32.8 65. E 24 eS SSsSsSeise=es 25