INSTRUCTORUL PENTRU ACTIVITATI EXTRASCOLARE SI STILUL DE VIATA SANATOS

CUPRINS : Argument
Capitolul I Instructorul Pentru Activitati Extrascolare Si Stilul De Viata Sanatoasa 1.1 Conceptul de instructor animator 1.2 Alimentatia rationala ca sursa de sanatate 1.3 Clasificarea aditivilor alimentar 1. !odalitati de prevenire a unor "oli provocate de o alimentatie nesanatoasa

Capitolul II #$e pasa ce mancam%&

Argument
Alimentatia repre'int( domeniul )n care se fac cele mai grave erori. *mul modern se +r(neste )ntr,un mod nes(n(tos- m(n.nc( prost si mult. Asa se face c( o persoan( din dou( sufer( de exces de greutate /dep(sirea cu peste 101 a greut(tii normale2. Aceasta are efect nefast asupra sistemului ososa sc+eletului si asupra aparatului motor- )n special asupra p(rtii inferioare a corpului. Cu c.t excesul )n greutate este mai mare cu at.t creste si procenta3ul persoanelor care sufer( de maladii coronariene /angin( pectoral(- infarct miocardic- aterosclero'a2- sau cu afectiuni cancerigene- cum ar fi cancerul intestinelor. Statisticile arat( c( peste 301 dintre o"e'i mor din cau'a "olilor de ficat sau a dia"etului. De asemenea o"e'ii pot avea pro"leme mult mai mari dec.t cei cu greutate normal( )n ca'ul unor inteventii c+irurgicale. Cea mai mare greseal( f(cut( )n domeniul nutritiei- priveste a"sor"tia excesiv( a +idratilor de car"on- care sunt lipsiti de valoare nutritiv( si care se g(sesc )n4 'a+(r- dulciuri- f(in(- "(uturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism )n depuneri de gr(simi. *"e'ii se afl( )n interiorul unui cerc vicios. 5r(simea nu mai este la mod(- iar mass media )nf(tisea'( s(pt(m.nal o imagine care contravine modului de viat( a persoanei o"e'e. Astfel- aceasta se confrunt(- mai mult sau mai putin- cu un stres psi+o,social- iar reactia ei este- )n general- s( m(n.nce tot mai mult. !ulte persoane- )n special femei- iau medicamente de sinte'( pentru sl("it- care au efectul de a le suprima pofta de m.ncare- action.nd ca un laxativ. 6olosirea permanent( a acestor medicamente crea'( dependent( si pertur"( meta"olismul apei si a s(rurilor din organism- provoc.nd edeme- rinic+ii sunt afectati- se produc tul"ur(ri psi+ice si de ritm cardiac. Au ap(rut regimurile pe "a'( de pul"ericare- )n prima fa'(- produc o sc(dere )nsemnat( )n greutate- deoarece organismul pierde mult( ap(- dar nu scade si gr(simea. 7oate aceste cure de sl("ire restrictive au marele de'avanta3 c( persoana nu )nvat( s(,si )nlocuiasc( modul de nutritie nes(n(tos cu o"iceiuri alimentare mai "une- astfel c( ma3oritatea )si reg(sesc vec+ea greutate la numai c.teva s(pt(m.ni de la terminarea regimului- ele fiind mai de'ec+ili"rate dec.t )nainte din acest punct de vedere.

8egimul disociat propune o alternativ( "l.nd( si eficace- pe termen lung- )n curele radicale si restrictive- care au ca scop sc(derea greut(tii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta )nseamn( c( unele alimente se potrivesc mai "ine )ntre ele dec.t altele.

Capitolul I
INSTRUCTORUL PENTRU ACTIVITATI EXTRASCOLARE SI STILUL DE VIATA SANATOASA 1.1Con eptul !e in"tru tor animator
Instructorul animator pentru activitatile extrascolare este cel mai nou 3o" intrat in nomenclatorul de speciali'ari al liceelor vocationale. 9o"ul este de inspiratie occidentala si este foarte solicitat de firmele mari. Instructorul animator ii insoteste pe elevii si:sau copiii de gradinita in vacanta- fara a intra pe teritoriul profesorului- iar activitatea lui este axata mai mult pe ceea ce face copilul dupa terminarea orelor de curs. El este alaturi de copii si la masa- dar si in programele sportive si educative. Instructorii animatori sunt cei care se ocupe de copii dupa orele de scoala- care sa le sugere'e cum sa invete si care sa,i atraga pe cei mici spre diferite activitati extrascolare. Slu3"a de instructor animator- special pentru cei care doresc sa se ocupe de activitatea extrascolara a elevilor- este a"solut noua pentru 8omania. ;a fel este si 3o"ul instructorului de educatie extrascolara- care nu este un simplu supraveg+etor- ci este cel care organi'ea'a 3ocuri inteligente si diferite activitati recreative pentru elevii mai mici. In orasele importante- firme de prestigiu amena3ea'a spatii speciale pentru copiii anga3atilor sau ai clientilor- locuri din care nu poate lipsi personalul speciali'at in supraveg+erea profesionista a copiilor. !allurile anga3ea'a instructori animatori care sa ai"a gri3a de copii in timp ce parintii sunt la cumparaturi sau in saloanele de infrumusetare- iar companiile de turism cauta persoane calificatecapa"ile si sa distre'e copiii clientilor- dar si sa,i supraveg+e'e. Acestia tre"uie sa cunoasca destule 3ocuri incat sa multumeasca toti copiii- iar imaginatia lor tre"uie cel putin sa faca fata celei pe care o au cei mici- daca nu s,o intreaca 1. Personalitatea instructorului animator: placere in a lucra cu copiii<

 comunicativ< identifica usor si intelege nevoile si dorintele copiilor< dinamic =i creativ< energic =i carismatic< gandire po'itiva< ama"il =i onest< capacitate de a invata rapid. 2. Competente: spirit organi'atoric< comunicare si relationare cu colegi =i copii< solide cunostinte geografice< a"ilitati de coac+ing si moderare< lucru in ec+ipa< sa fie dornic de invatare a diferite activitati de animatie< Engle'a , avansat< alte lim"i straine *perare calculator- >ord- Excel- Internet

1.#Alimentatia rationala a "ur"a !e "anatate

Definitie Alimenta?ia ra?ional@A un aport alimentar optim din punct de vedere cantitativ =i calitativ care4 , asigur@ men?inerea vie?ii =i calit@?ii acesteia , asigur@ cre=terea =i de'voltarea , contri"uie la recuperarea s@n@t@?ii )n ca' de "oal@ /alimenta?ia dietetic@2 $ecesarul caloric optim este aportul energetic alimentar care asigur@ "alan?a energetic@ ideal@necesar@ pentru4 ,men?inerea greut@?ii =i compo'i?iei corporale normale,p@strarea pe termen lung a st@rii de s@n@tate ,desf@=urarea activit@?ii fi'ice =i intelectuale ,parcurgerea unor perioade fi'iologice /cre=tere- sarcin@- lacta?ie2 Energia de aport A Energia consumat@ B

,Energia de aportA furni'at@ de alimente ,Energia consumat@A energia necesar@ pentru4 ,meta"olismul "a'al /C01 din total2 ,activitatea voluntar@ fi'ic@ =i psi+ic@ /3012 ,ac?iunea dinamic@ specific@ a alimentelor /1012 $ecesarul caloric optim Depinde de4 ,V)rst@4 D la tineri dec.t la v.rstnici ,Sex4 D la "@r"a?i dec.t la femei ,Activitate fi'ic@ ,St@ri fi'iologice4 sarcin@- lacta?ie ,5reutatea ideal@ ,St@ri patologice4 , )n sindroame fe"rile- arsuri- traumatisme- sindroame de mala"sor"?ie- +ipertiroidism , )n4 +ipotiroidism- o"e'itate Calcularea necesarului de calorii En func?ie de activitatea fi'ic@ =i greutatea ideal@ /5I24 F F F F En sarcin@4 ,H 00 Gcal:'i )n trimestrul 2 ,H B00 Gcal:'i )n trimestrul 3 En lacta?ie4 H B00 Gcal:'i Compo'i?ia calitativ@ a dietei I Principiile alimentare sunt repre'entate de4 glucide- lipide- proteine- vitamine- s@ruri minerale =i ap@ repaus activitate fi'ic@ u=oar@ activitate fi'ic@ medie activitate fi'ic@ grea 2B Gcal:Gg corp :'i 30,3B Gcal:Gg corp:'i 0, B Gcal:Gg corp:'i B,B0 Gcal:Gg corp:'i

Cantit@?ile optime ale principiilor alimentare sunt acele cantit@?i care implic@ un risc redus de apari?ie a unor "oli cronice =i care sunt suficiente pentru activitatea fi'ic@ prestat@ =i pentru o "alan?@ energetic@ adecvat@

8ecomand@rile privind necesarul principiilor nutritive sunt con?inute )n g+idurile de alimenta?ie ela"orate de speciali=ti

5lucidele /car"o+idra?ii2 I I 8ol energetic /1g , 8epre'entate de4 F mono'a+aride4 I I F I I I F I I I F F F I F F F F gluco'@ /principala surs@ de energie a celulelor2fructo'@ 'a+aro'@ /gluco'@Hfructo'@2lacto'@ /gluco'@Hgalacto'@2malto'@ /gluco'@Hgluco'@2 amidon /cereale- cartofi2glicogen /ficat- rinic+i2 Gcal2

di'a+aride4

poli'a+aride4 /gluco'@2n 4

Surse de glucide4 cereale- produse din cereale /f@in@- m@lai- paste f@inoase- ore'2- produse de panifica?ie legume- fructe 'a+@r- produse 'a+aroase BB,C01 din necesarul caloric 'ilnic cantitatea minim@ de glucide recomandat@4 130 g:'i 'a+@r- produse 'a+aroase maxim 10,20 g:'i / ,101 din ra?ia caloric@ 'ilnic@2 o diet@ ec+ili"rat@ tre"uie s@ con?in@4 I I 300,B00 g legume 'ilnic 200,300 g fructe

8ecomand@ri nutri?ionale4

;ipidele /gr@simile2

8oluri4 F F F energetic /1gA K Gcal2, cea mai puternic@ surs@ de energie a organismului structural4 compo'i?ia mem"ranelor celulare- a S$C func?ional4 +ormonii steroi'i- mesageri secun'i lipide simple4 aci'ii gra=i lipide complexe4 fosfolipidele colesterol satura?i4 L ;D;c- M ND;c /efect aterogen2 I F I I F I I surse4 gr@simi animale- unt- ca=caval- g@l"enu=- sm.nt.n@- carne gras@ mononesatura?i4 ulei m@sline- alune- nuci- avocado polinesatura?i4 floarea soarelui- porum"- soia- pe=te provin din aci'ii nesatura?i- )n cursul prepar@rii termice sau industriale surse4 margarine vegetale- uleiuri pr@3ite- dulciuri din comer? nesatura?i4 L ND;c- M ;D;c /efect antiaterogen2

7ipuri4 F F F

Aci'ii gra=i4 F

transnesatura?i4 L ;D;c /efect aterogen2

Aci'ii gra=i polinesatura?i /polOunsaturated fattO acids, PP6A2 I I sunt aci'i gra=i esen?iali /nu pot fi sinteti'a?i )n organism2 roluri4 F F I clase4 F F *mega C /acidul linoleic24 ulei de floarea soarelui- dovleac- germeni de porum"- soia *mega 3 /acidul alfa,linolenic24 ulei de pe=te I I ;ipidele /gr@simile2 I 8ecomand@ri nutri?ionale4 efecte antiaterogene prin4 in+i"i?ia agreg@rii plac+etare- efect antiinflamatorcre=terea factorilor cardioprotectori /prostaciclina- tPA- ED862- cre=terea ND;c efecte antiaritmogene cre=terea =i de'voltarea normal@ func?ionarea S$C =i a inimii

F F F F F F Proteinele I 8oluri4 F F F I F F

20,301 din ra?ia alimentar@ /1g:Gg corp:'i2 cantitatea minim@ necesar@4 0 g:'i propor?ie egal@ )ntre lipidele animale =i vegetale 101 aci'i gra=i polinesatura?i- 101 aci'i gra=i mononesatura?i- 101 aci'i gra=i satura?i maxim 300 mg colesterol:'i aci'ii gra=i omega 34 C00 mg:'i /1,2 g:'i la su"iec?ii cu istoric de moarte su"it@ cardiac@2

plastic /structural24 surse pentru sinte'a proteinelor tisulare func?ional4 en'ime- +ormoni- anticorpi- transportori /de colesterol- fosfolipide- vitamine liposolu"ile2, lipoproteine energetic4 1g , Gcal /rol secundar2

Clasificare dup@ structur@4 simple4 al"umine- glo"uline /se scindea'@ prin proteoli'@ )n aminoaci'i2 con3ugate4 au ata=at un grup neproteic4 I I I I nucleoproteine, AD$- A8$ mucoproteine- glucoproteine fosfoproteine metaloproteine /feritina2

Proteinele I Structura proteinelor4 aminoaci'i /AA2 F esen?iali4 nu pot fi sinteti'a?i )n organism I F treonina- triptofan- +istidina- li'ina- leucina- i'oleucina- metionina- valinafenilalanina- arginina neesen?iali4 sunt sinteti'a?i )n organism din AA esen?iali =i din al?i precursori I I I alanina- acid aspartic- asparagina- acid glutamic- glutamina- glicina- prolina =i serina Surse4 carne- lactate- ou@- organe de animale- soia- fasole uscat@- f@in@ 8ecomand@ri nutri?ionale4 F 11,131 din necesarul caloric /13,1Q1- la copil =i )n sarcin@2 sau 0-Q,1 g:Gg corp:'i

F Vitaminele I I

0,B01 ,proteine de origine animal@ /deoarece con?in to?i AA esen?iali2

sunt principii alimentare esen?iale- indispensa"ile pentru toate func?iile organismului clasificare4 F F liposolu"ile4 A- D- E- R +idrosolu"ile4 vitamina C- complexul S /S1- S2- SB- SC- S122- acidul folic- "iotina ficat- pe=te- g@l"enu= de ou- morcovi- dovleac- spanac- sfecla- caise

Surse de vitamine Vitamina A Vitamina D Vitamina R Vitamina E Vitamina C Vitamina S1 /tiamina2 Vitamina S2 Acid nicotinic /niacina2 Vitamina SC Acid folic Vitamina S12 Siotina

ulei de pe=te- unt- g@l"enu=- ficat alune- ulei de floarea soarelui- ulei de m@sline- +ering- vegetale cu frun'e- g@l"enu= ulei vegetal- germeni de gr.u- g@l"enu= de ou citrice- vegetale- ananas- cartofi- var'@- ardei verde- GiTi- conopid@ dro3die- cereale integrale- carne- ficat- nuci- fasole- cartofi lapte- "r.n'@- carne- ou@ dro3die- cereale integrale- carne- ficat- nuci- fasole- cartofi dro3die- cereale integrale- carne- ficat- nuci- fasole- cartofi vegtale cu frun'e ver'i- fructe- organe- dro3die ficat- carne- ou@- lactate ficat- g@l"enu=- nuci- legume

6i"rele alimentare I I Defini?ieA materiale vegetale nedigera"ile Clasificare4 F F I 8oluri4 F stimulea'@ secre?ia de suc gastric- )nt.r'ie evacuarea stomacului /AD cresc sen'a?ia de sa?ietate2 solu"ile4 pectine- gume- mucilagii insolu"ine4 celulo'a =i +emicelulo'a

10

F F F F I I I

cresc volumul "olului fecal =i com"at constipa?ia /AD previn cancerul colorectal2 reduc digestia =i a"sor"?ia gluco'ei scad colesterolul previn cancerul colorectal

Surse4 fructe- legume- cereale- semin?e $ecesar4 1B,1C g fi"re:1000 Gcal /2B,3B g:'i2 !acrominerale4 $a- R- Ca- !g- Cl- P F F Surse4 carne- pe=te- "r.n'eturi- legume- cereale- fructe $ecesar4 I I I I I $aCl4 C,Q g:'i Ca4 1000,1B00 mg:'i !g4 300, 00 mg:'i R4 3B00 mg:'i P4 1200 mg:'i

S@rurile minerale- oligoelementele

*ligoelemente4 6e- Un- Cu- I- 6- Cr- Co- Se- !n- !o, F F se g@sesc )n cantitate mic@ )n organism rol )n diverse structuri =i procese meta"olice /coen'ime2

Apa Element indispensa"il vie?ii- fiind componentul ma3or al tuturor celulelor =i ?esuturilor =i su"strat al reac?ilor meta"olice ,Pierderea a D 201 din greutatea corporal@ /diaree- v@rs@turi2 poate duce la deces ,Distri"uit@ intra, =i extracelular /intersti?ial =i intravascular2 ,Salan?a +idric@ este repre'entat@ de ec+ili"rul dintre apa de aport H apa endogen@ =i apa eliminat@4 Aport ap@4 S@uturi Apa din alimente 1 00 ml J00 ml

Apa re'ultat@ din meta"olism 200 ml Eliminare ap@4 Prina 1 00 ml

11

Apa din fecale Perspira?ie /piele2 Pierderi insensi"ile Alcoolul ,$u este necesar organismului

100 ml 100 ml 3B0 ml

Eliminare prin tract respirator 3B0 ml

,6urni'ea'@ energie4 1 g alcoolA J Gcal ,En cantit@?i mari este nociv /CI8*UV NEPA7ICV2 ,En cantit@?i mici /12B ml vin- 3B0 ml "ere2 poate fi "enefic prin4 ,cresc ND;c ,scad coagula"ilitatea sangvin@ ,cre=te sensi"ilitatea la insulin@

12

1.# Cla"i$i area A!iti%ilor Alimentari De$ini&ia A!iti%ului

Conform Directivei cadru QB:10J:CEE- #se )n?elege prin aditiv alimentar orice su"stan?@ care nu este consumat@ ca aliment sau care nu este utili'at@ )n mod o"i=nuit ca ingredient caracteristic )n alimenta?ie- care posed@ sau nu valoare nutritiv@ =i a c@rei ad@ugare inten?ionat@ )n produsele alimentare- )n scop te+nologic )n stadiul lor de fa"rica?ie- transformare- tratament- condi?ionaretransport- depo'itare are ca efect sau poate avea un efect re'ona"il- direct sau indirect- indiferent c@ devine ea )ns@=i sau deriva?ii s@i- un component al produselor alimentare&. Din defini?ie re'ult@ urm@toarele idei importante4 - caracterul de inten?ionalitate /aditivul se adaug@ )n mod voit )ntr,o anumit@ cantitate2< - scopul folosirii /conservarea valorii nutritive =i sen'oriale a produsului- ameliorarea capacit@?ii de conservare- favori'area fa"ric@rii- am"al@rii- depo'it@rii- transportului2< - se exclude /prin defini?ie2 contaminan?ii =i su"stan?ele ad@ugate )n scop nutri?ional /vitaminele- aminoaci'i etc.2.

CLASI'ICAREA ADITIVILOR
Conform Directivelor Parlamentului European =i Consiliului Director QK:10J:CEE- K :3B:EEC privind )ndulcitorii- K :3Q:EEC privind coloran?ii- KB:2:EEC privind al?i aditivi- )n afar@ de )ndulcitoriaditivii sunt clasifica?i )n urm@toarele grupe4 C*;*8A$WII F su"stan?e care sunt folosite pentru a colora un produs alimentar sau pentru a restaura culoarea unui produs alimentar< ace=tia includ =i constituen?ii naturali ai alimentelor =i sursele naturale- care )n mod normal nu sunt utili'ate ca ingrediente ale alimentelor. Preparatele o"?inute din materii prime alimentare sau alte surse alimentare- pe cale fi'ic@ =i:sau c+imic@ =i care con?in pigmen?i- sunt- de asemenea- considera?i coloran?i. $u sunt considera?i coloran?i F aditivi produsele uscate sau concentrate folosite la fa"ricarea alimentelor- cum ar fi papriGa /"oia de ardei iute2- =ofranul- precum =i su"stan?ele utili'ate pentru colorarea suprafe?ei nemisci"ile a produselor alimentare- cum ar fi mem"ranele pentru c.rna?i- salamurile =i peliculele de acoperire ale "r.n'eturilor.

13

E$DP;CI7*8II /EDP;C*8A$WII2 F su"stan?e care se folosesc pentru a conferi gustul de dulce produselor alimentare )n care se )ncorporea'@ =i respectiv- se folosesc ca )ndulcitori )n anumite ca'uri )n gospod@ria individual@. $u intr@ )n categoria )ndulcitorilor aditivii celorlalte su"stan?e dulci- cum ar fi mono'a+aridele- di'a+aridele sau produsele alimentare dulci /diferite siropurimierea de al"ine etc.2.

C*$SE8VA$WII F su"stan?e ce prelungesc durata de p@strare a produselor alimentare prin prote3area fa?@ de ac?iunea microorganismelor. A$7I*XIDA$WII , su"stan?e care prelungesc durata de p@strare a produselor alimentare fa?@ de deteriorarea prin oxidare- cum ar fi r.nce'irea gr@similor =i modificarea de culoare. ACIDP;A$WII F su"stan?e care m@resc aciditatea unui produs alimentar =i:sau )i confer@ gust acid. 8E5P;A7*8I
DE PN /C*8EC7*8I DE ACIDI7A7E2

F su"stan?e care modific@ sau controlea'@

aciditatea:alcalinitatea unui produs alimentar. A$7IA5;*!E8A$WI F su"stan?e care reduc tendin?a de aderare /aglomerare2 a particulelor individuale ale unui produs alimentar. A$7ISPP!A$WI F su"stan?e care previn /)mpiedic@2 sau limitea'@ formarea de spum@. A5E$WI
DE !ASV /SP;RI$52

F su"stan?e care contri"uie la cre=terea volumului unui produs

alimentar- f@r@ s@ ai"@ efect semnificativ asupra valorii energetice a produsului. E!P;5A7*8I F su"stan?e care fac posi"il@ formarea =i men?inerea unui amestec omogen din dou@ sau mai multe fa'e nemisci"ile- cum ar fi uleiul =i apa. SV8P8I
DE E!P;SI*$A8E /SAP DE 7*PI8E2

F su"stan?e ce transform@ proteinele din "r.n'@

)ntr,o form@ dispersat@- ceea ce asigur@ o distri"u?ie uniform@ a gr@simii =i a altor componente. A5E$WI
DE E$7V8I8E

F su"stan?e ce men?in sau fac tari- crocante- ?esuturile fructelor =i

legumelor- respectiv interac?ionea'@ cu agen?ii de gelificare pentru a produce un gel tare /puternic2. A5E$WI
DE SPP!A8E

F su"stan?e care asigur@ formarea unei dispersii omogene a unei fa'e

ga'oase )ntr,un produs alimentar- lic+id sau solid. P*7E$WIA7*8I DE A8*!V F su"stan?e care m@resc gustul =i:sau mirosul unui produs alimentar. A5E$WI
DE 5E;I6ICA8E

F su"stan?e care confer@ consisten?@ unui produs alimentar prin

formarea de gel. 1

A5E$WI DE 5;AUP8A8E F su"stan?e care- aplicate la suprafa?a unui produs alimentar )i confer@ acestuia un aspect str@lucitor sau )i confer@ o pelicul@ protectoare. P!EC7A$WI F su"stan?e care previn /)mpiedic@2 des+idratarea produselor alimentarecompens.nd efectele unei umidit@?i relative sc@'ute a aerului- respectiv promovea'@ solu"ilitatea :dispersarea unei pul"eri )n mediu apos.

A5E$WI specific.

DE A6Y$A8E

F su"stan?e sau com"ina?ii de su"stan?e care eli"erea'@ un ga' =i- prin

urmare- fac s@ creasc@ volumul unui aluat sau al unei compo'i?ii care se #"ate& )ntr,un utila3 SECNES78A$WI F su"stan?e ce formea'@ complexe cu ionii metalici. S7ASI;IUA7*8I F su"stan?e care fac posi"il@ men?inerea st@rii fi'ico , c+imice a unui produs alimentar< sta"ili'atorii includ =i acele su"stan?e care sunt capa"ile s@ men?in@ o dispersie format@ din dou@ sau mai multe lic+ide nemisci"ile )ntr,un produs alimentar- respectiv acele su"stan?e care sta"ili'ea'@- re?in sau intensific@ culoarea existent@ )ntr,un produs alimentar. SPSS7A$WE DE E$58*ZA8E F su"stan?e care m@resc v.sco'itatea unui produs alimentar. A5E$WI 5AUE
DE 78A7A8E A 6VI$II /A;WII DECY7 E!P;5A7*8II2

F su"stan?e ce se adaug@ )n f@in@

sau )n aluat pentru )m"un@t@?irea )nsu=irilor de panifica?ie sau a )nsu=irilor reologice.

DE A!SA;A8E

F ga'e /altele dec.t aerul2 ce se introduce )ntr,un recipient- )naintea- )n

timpul sau dup@ introducerea produsului alimentar )n recipient. SPP*87P8I /PP87V7*8I2 F include suporturi /purt@tori2 solide /pul"ere2 =i lic+ide /solven?i2 ce a3ut@ la dispersarea aditivului =i care- ele )nsele- nu exercit@ efecte te+nologice. Suporturile /purt@torii2 se utili'ea'@ pentru a facilita manipularea sau utili'area aditivilor. A!ID*$P8I native. 5AUE P8*PP;S*A8E F ga'e /altele dec.t aerul2 care sunt folosite pentru evacuarea unui aliment dintr,un recipient. E$UI!E F "iocatali'atori folosi?i )n industria alimentar@.
!*DI6ICA7E

F su"stan?e o"?inute prin tratamentul c+imic- fi'ic =i en'imatic sau

care au fost o"?inute prin tratament alcalin sau acid- respectiv al"ire- al amidonurilor alimentare

1B

1.( )o!alitati !e pre%enire a unor *oli pro%o ate !e o alimentatie ne"anatoa"a

Studiile din ultimii ani au demonstrat existenta unor legaturi intre ceea ce mancam si aparitia diverselor "oli. Cel mai sugestiv exemplu ar fi alimentele "ogate in grasimi si formarea aterosclero'ei care duce la aparitia "olilor de inima si c+iar la accidente vasculare cere"rale. * alimentatie nesanatoasa este intotdeauna preferata copiilor- dar v,ati gandit oare ce contine[ !arii cercetatori au demonstrat aparitia grasimii pe vasele de sange inca din copilarie- c+iar daca "oala se manifesta dupa 20, 0 ani- cand este mult prea tar'iu pentru un regim alimentar adecvat si tre"uie sa apelam la medicamente. Ce alimentatie nesanatoasa tre"uie evitata4 * alimentatie nesanatoasa- nu doar ca ne afectea'a sanatatea- dar devine rapid ceva placut \fructul inter'is\. Cati dintre noi nu preferam sa avem o alimentatie nesanatoasa- sa mancam cascaval in loc de "ran'a de vaca proaspata sau mancare fast food in loc sa gatim acasa- desi stim foarte "ine ca mancam mult mai multe calorii decat putem consuma prin putinul efort fi'ic pe care il depunem si multe alte su"stante toxice organismului nostrum.Dupa cum ati o"servat o"e'itatea devine o pro"lema tot mai mare- atat in randul copiilor cat si in randul adultilor. 7oata aceasta alimentatie nesanatoasa in special fast food- determina aparitia o"e'itatii precum si a carentelor de vitamine si minerale necesare organismului pentru o "una functionare. 7otusi- daca nu se pot evita acesta alimentatie nesanatoasaatunci produsele ar tre"ui consumate cu gri3a si in cantitati cat mai mici. Dupa cum ati o"servat o"e'itatea devine o pro"lema tot mai mare- atat in randul copiilor cat si in randul adultilor. 7oata aceasta alimentatie nesanatoasa in special fast food- determina aparitia o"e'itatii precum si a carentelor de vitamine si minerale necesare organismului pentru o "una functionare. 7otusi- daca nu se poate evita consumul alimentelor nesanatoase- ele ar tre"ui consumate cu gri3a si in cantitati cat mai mici.

1.+ Spe ialitati ulinare pre$erate !e tineri !e are ar tre*ui "a uite

6ast,food,ul- o alegere gresita

1C

Stiai ca un meniu fast-food poate contine peste 1.500 de calorii? Aceasta in conditiile in care o femeie nu tre"uie sa consume mai mult de 1.K00,2.000 de calorii 'ilnic- iar un "ar"at F 2.200,2.B00[ 7raim in secolul vite'ei. Viata noastra se desfasoara pe repede inainte- de foarte multe ori nu avem timp sa mancam. Sarim peste micul de3un- ni se pare de a3uns o cafea. ;a pran' suntem la "irouavem multe tasG,uri de indeplinit si ni se pare mai comod sa ne luam ceva de la fast,food. Seara plecam tar'iu de la "irou si fast,food,ul este iarasi solutia salvatoare pentru cina. 1.B00 de calorii la o masa[% Nam"urgeri- c+eese"urgeri- diferite tipuri de sandvisuri- aripioare de pui picante- pi''a- cartofi pra3iti- sosuri dintre cele mai diverse- salate- deserturi- "auturi car"oga'oase] ;ista poate continua. ;a prima vedere- meniul unui restaurant de tip fast,food pare diversificat. Indiferent de alegere insaindiferent de modul cum com"inam aceste alimente- a manca la fast,food este o greseala. Pro"a"il te intre"i unde este greseala. !ergi la fast,food si iti alegi un meniu clasic4 +am"urger- cartofi pra3iti- o "autura racoritoare. 7oate acestea fac nici mai mult- nici mai putin decat 1.B00 de calorii. Daca mergi la fast,food 'ilnic- nu tre"uie sa te miri de unde vin Gilogramele in plus. 7ine cont ca o femeie are nevoie de 1.K00,2.000 de calorii 'ilnic- iar un "ar"at F de 2.200,2.B00% $u doar caloriile sunt pro"lema- ci si modul in care sunt pregatite aceste alimente. Astfel- in procesul de pra3ire- frecvent in fast,food,uri- se generea'a radicali li"eri- care pot provoca "oli de inima- "oli ale sistemului nervos- tul"urari gastrointestinale- c+iar cancer. In timpul pra3irii se produce de asemenea acrilamida- o su"stanta cancerigena si neurotoxica. Expertii Agentiei americane de control al alimentului si medicamentului semnalea'a ca 301 dintre adolescenti mananca 'ilnic la fast,food. 8iscurile sunt foarte mari deoarece ma3oritatea caloriilor provin din "auturi car"oga'oase- din alimente pra3ite- din car"o+idrati- in vreme ce legumele si fructele lipsesc din dieta adolescentilor. Ce se ascunde la fast,food[ Excesul de grasimi- de 'a+ar- caloriile si intoxicatiile alimentare sunt riscurile care ne pandesc fast,food. Dar sa le luam pe rand4

1J

1. 5rasimile4 +am"urgerii- pi''a contin cantitati mari de grasimi +idrogenate si partial +idrogenate /margarina2. Aceste grasimi sunt c+iar mai periculoase decat grasimile saturate de origine animala /unt- slanina de porc2. Produsele pra3ite in ulei- sosurile- maione'a sunt foarte "ogate in grasimi si au un continut ridicat de sodiu. * lingura de maione'a contine 1J g grasimi. Potrivit nutritionistilor- pro"lemele cu greutatea pe care le au consumatorii de fast,food nu se datorea'a painiipre'enta in sandvisuri- ci grasimilor in exces. Sa nu uitam ca 1 gram de grasimi contine K calorii% 2. Ua+arul4 pra3iturile- placintele cu fructe- "auturile car"oga'oase sunt foarte populare in fast, food,uri. Atentie% In aceste produse se ascunde foarte mult 'a+ar. Despre pra3ituri- placinte stim cu totii ca sunt "ogate in 'a+ar. 7e,ai gandit insa vreodata cat 'a+ar contin "auturile car"oga'oase[ De regula- "auturile car"oga'oase contin 101,111 'a+ar- ceea ce inseamna ca la un pa+ar de B00 ml suc consumam B0 g 'a+ar. ;a calorii pe gramul de 'a+ar- aceasta inseamna 200 de calorii:pa+ar de B00 ml- calorii pe care le ignoram aparent. 3. Caloriile4 +am"urgerii contin 2B0 de calorii:100 g. Pn +am"urger insa cantareste aproximativ 2B0 g- ceea ce inseamna peste C00 de calorii. 100 g cartofi pra3iti contin 300 de calorii. 100 g pi''a /o felie2 contine aproximativ 2B0 de calorii. Dar cine se opreste la o felie de pi''a[% !ai mult- fiecare pran' la fast,food contine o"ligatoriu un sos4 Getc+up- maione'a- mustar. $ici acestea nu se lasa mai pre3os in privinta caloriilor4 o lingura de maione'a contine 1C0 de calorii% . 7oxiinfectiile alimentare4 restaurantele fast,food sunt intotdeauna aglomerate. Din dorinta de a reduce la minimum timpul de asteptare al clientilor- alimentele sunt pra3ite insuficient- existand posi"ilitatea de contaminare cu diferite "acterii. 8iscul de toxiinfectie alimentara se pastrea'a si daca alimentele sunt depo'itate in locuri insalu"re sau la temperaturi necorespun'atoare. Salata- o alegere potrivita Singurul lucru sanatos la un fast,food este salata. $u are multe calorii- iar daca nu ii adaugi cine stie ce sos plin de E,uri si grasimi- este un pran' potrivit. Incearca sa pui cat mai putine sosuri salatelor% Sosurile reduc importanta legumelor consumate- caci o salata inecata in maione'a este mai degra"a "ogata in grasimi si calorii decat in vitamine.

1Q

Si in privinta salatelor- fast,food,urilor li se aduc unele invinuiri4 legumele si fructele destinate consumului sunt congelate. Daca lantul frigorific este pus la punct- iar legumele decongelate sunt pregatite si consumate rapid nu este nici o pro"lema. Din pacate insa- legumele sunt de multe ori recongelate. Pn produs decongelat isi pierde foarte rapid calitatile nutritive- vitaminele- iar daca nu este consumat sau pregatit rapid- in el se de'volta microorganisme periculoase pentru sanatate consumatorului. Daca legumele sunt recongelate- pe de o parte sunt recongelate produse fara valoare nutritiva- iar pe de alta parte- produse in care s,au de'voltat "acterii. *"isnuinta de a trece 'ilnic pe la fast,food duce incet- dar sigur la o"e'itate. !ai mult- pe termen lung- grasimile +idrogenate si partial +idrogenate din aceste alimente pot provoca "oli cardiovasculare si neurovegetative. Atunci cand sunt asimilate de organism- aceste grasimi sla"esc sistemul imunitar- cresc riscul de infectii- intoxicatii si c+iar cancer.

1K

CAPITOLUL II ,Ne pa"a e man am ,

JB1 dintre "olile de asta'i sunt consecinta alimentatiei nesanatoase si a stilului de viata de'ordonat. !odul in care te +ranesti- originea produselor- o"iceiurile alimentare in general au o importanta ma3ora in ec+ili"rul organismului. 1.)an arurile *a-ate pe ami!on !ancarurile cu amidon ca painea- cereale- ore'- paste si cartofi sunt o componenta importanta a unei mese sanatoase si ar tre"ui sa repre'inte o treime din mancare consumata. Sunt o sursa de energie si sursa principala de nutrienti in dieta noastra. Pe langa amidon aceste mancaruri mai contin si fi"re- calciu- fier si vitamina S. !area ma3oritate ar tre"ui sa consume mancaruri cu amidon sau ar tre"ui sa includa cel putin o masa care contine mancaruri cu amidon. Ati putea sa incepeti 'iua cu un mic de3un cu cereale integrale- un sandTic+ pentru pran' si cartofipaste sau ore' pentru masa de seara. Pnii oameni cred ca mancarurile care contin amidon ingrasa- dar gram cu gram ele contin mai putin de 3umatate de calorie.

20

#.De e "a alegi man are integrala. !ancarea integrala contine mai multi nutrienti decat mancarurile cu amidon- de asemenea digestia mancarii integrale se face mai incet si asta a3uta sa te simti plina mai mult timp. !ancarurile integrale se compun din4 , faina integrala- paine integrala , paste integrale si ore' "run , cereale integrale (.)an ati multe $ru te "i legume !ulti oameni stiu ca ar tre"ui sa manance multe fructe si legume- dar ma3oritatea ignora acest lucru. Incercati sa mancati macar B feluri de fructe si legume in fiecare 'i. Puteti daca vreti- sa mariti numarul de fructe si legume 'ilnice. E mai usor decat credeti. De exemplu- poti consuma4 , un pa+ar de suc si "ucati de "anana cu cereale integrale , o salata la pran' , o para ca o gustare de pran' , o portie de ma'are sau alte legume cu mancarea de seara +.)an ati pe"te !ulti dintre noi ar tre"ui sa manance peste- inclu'and o portie de \peste uleios\ pe saptamana. Este o excelenta sursa de proteine si contine multe minerale si vitamine. Consumati cel putin doua portii de peste pe 'i si nu uitati sa includeti o portie de \peste uleios\. Puteti sa alegeti ori proaspat- ori ing+etat- ori conservat, dar tineti minte pestele conservat sau afumat poate fi sarat.

Ce este \pestele uleios\[ Pnii pesti sunt numiti uleiosi deoarece ei sunt "ogati in anumite tipuri de grasimi- numite omega 3 aci'i grasi- care ne a3uta sa ne mentinem inima sanatoasa. Ce cantitate de pesti uleiosi ar tre"ui sa consumam[

21

Ar tre"uie sa consumam cat mai mult \peste uleios\. 6emeile care vor sa ai"a un copil candva ar tre"ui sa consume maxim doua portii de peste uleios pe saptamana /o portie insemnand 1 0 de grame2. Si patru portii este recomandarea pentru ceilalti adulti. Exemple de peste uleios4 sardine- +ering- ton prospat- sardea- macrou- crap si somon. /.Re!u eti !in gra"imile "aturate "i -a0ar Pentru a te mentine sanatos avem nevoie si de grasimi in dieta noastra. Ceea ce este important e genul de grasimi pe care le mancam. Sunt doua tipuri de grasimi4 , grasimi saturate , daca mananci prea multe grasimi saturate risti sa cresti colesterolul din sange- care sporeste sansa de avea o "oala de inima. , grasimi nesaturate, daca mananci grasimi nesaturate in loc de grasimi saturate poti sa sca'i colesterolul din sange. Incercati sa reduceti mancarurile "ogate in grasimi saturate si sa le inlocuiti cu mancaruri cu grasimi nesaturate- de exemplu uleiuri vegetale /ulei de floarea soarelui- ulei de masline- ulei de rapita2- peste uleios- nuci- seminte si avocado. Re!u eti -a0arul In Anglia multa lume consuma 'a+ar. Ar tre"ui sa incercam sa consumam mai putine alimente care contin 'a+ar- de exemplu dulciuri- pra3ituri- "iscuiti si sa "em racoritoare fara 'a+ar. Daca noi consumam aceste produse prea des putem avea efecte secundare de exemplu4 caderea dintilor- daca aceste produse sunt folosite intre mese. !ulte din alimente care au 'a+arul in continut pot avea multe calorii- asa ca daca scapi de 'a+ar- ai putea avea un mic a3utor asupra controlul greutatii. Cum stii daca un aliment este "ogat in 'a+ar[ Poti incepe prin a te uita pe etic+eta. ;ista de pe etic+eta incepe cu cel mai mare ingredient. Dar aveti gri3a pentru celalalte cuvinte care descriu surplusul de 'a+ar cum ar fi 'a+aro'a- gluco'a- malto'afructo'a- siropul de porum" si miere. Cu cat aceste cuvinte sunt in fruntea listei de ingrediente de pe etic+eta cu atat mai mare este grama3ul adaugat. * alta modalitate prin care poti sa,ti dai seama care este cantitatea de 'a+ar din produs este verificarea car"o+idratilor de pe etic+eta. Partea rea este ca nu poti vedea 'a+arul adaugat.

22

$ivelul mare de 'a+ar este 1B grame pentru 100 de grame si nivelul mic este B grame pentru 100 de grame. 1.In er ati "a $olo"iti mai putina "are 2 nu mai mult !e 1 grame !ulta lume crede ca nu consuma prea multa sare- in special daca nu o adauga in mancare. $u fiti c+iar asa de siguri% In fiecare 'i QB 1 "ar"ati si CK 1 femei consuma sare multa. Adultii si copii peste 11 ani nu ar tre"ui sa consume mai mult de C grame pe 'i. Copii mai mici ar tre"ui sa consume mult mai putin. JB 1 din sare care o consumam este de3a in mancare pe care o cumparam- de exemplu4 cereale- supacarne preparata si sosuri. In conclu'ie- tu mananci de3a mai multa sare decat tre"uie. Consumul excesiv de sare poate avea ca si consecinta scaderea tensiunii. Personele cu tensiunea mare pot avea pro"leme cu inima sau pot face un infarct. 3.4eti multa apa Ar tre"ui sa "em 1-2 litri de apa sau alte lic+ide in fiecare 'i- pentru a nu ne des+idrata. Cand vremea este calda sau cand suntem activi- corpul are nevoie de mai multa apa- dar evitati sa consumati "auturi cu un continut mare de 'a+ar. Al oolul $u e nimic gresit sa "eti oca'ional- dar "autul peste limita cau'ea'a pro"leme. Alcool are multe calorii in continut- asa ca daca il scoateti din lista d,voastra- o sa reduceti din greutate. 6emeile pot "ea 2 sau 3 unitati de alcool- iar "ar"atii 3 sau 5.Nu "ariti pe"te mi ul !e6un !icul de3un ne poate a3uta sa capatam energia suficienta pentru a face fata la 'iua care urmea'a- de asemenea poate fi un surplus de vitamine si minerale. Pnele persoane sar peste micul de3un- cre'and ca,i a3uta sa scape de greutate. Dar ei se inseala- aceaste deci'ii pot avea consecinte grave asupra noastra- deoarece putem sa ratam importanti nutrienti. Cercetatorii au descoperit ca micul de3un poate a3uta la diete. Daca sarim peste micul de3un- pro"a"il o sa ni se faca foame inainte de pran' si o luam o mica gustare. 5ustarea aceasta fiind o gogoasaproduse de patiserie sau "iscuiti- lucruri pline de 'a+ar si grasimi. unitati pe 'i- fara sa ai"a un risc asupra sanatati.

23

Atunci de ce nu alegem un "ol plin de cereale integrale- cu "ucati de "anane si un pa+ar de suc de portocale pentru un mic de3un sanatos[