SUPORT CURS
“INFIRMIER/A”

1
 

2
 

CUPRINS
1. Infirmierul si locul de munca al acestuia
1.1. Descrierea ocupatiei de infirmier 
1.2. Locul de munca al infirmierului(ei)
1.3. Planificarea propriei activitati
1.4. Participarea la cursuri de formare continuă
1.5. Lucrul în ecipa multidisciplinara
2. !specte ale eticii profesionale in meseria de infirmier(a)
3. "otiuni de le#islatie
4. "orme de i#iena in unitatile sanitare
4.1. Definitii. "otiuni #enerale
4.2. Prevenirea infectiilor no$ocomiale
4.3. %niforma infirmierului(ei)
4.4. &uratenia' de$infectia si i#iena in locul alimentar
5. &ircuitul leneriei in spital
*. &ircuitul si transportul deseurilor 
*.1. +ransportul deseurilor 
*.2. Profila,ia primara a accidentelor prin e,punere la produse iolo#ice
-. In#riirile de a$a acordate pacientilor 
-.1. +oaleta pacientilor 
-.1.1. +oaleta #enerala a pacientilor imoili$ati
-.1.2. In#riirea ocilor 
-.1.3. In#riirea mucoasei na$ale
-.1.4. In#riirea urecilor 
-.1.5. In#riirea cavitatii ucale
-.1.*. In#riirea un#iilor 
-.1.-. In#riirea parului
-.1.. In#riirea re#iunii ano/#enitale
-.2. Depara$itarea
-.3. 0cimarea leneriei de pat si de corp
-.3.1. 0cimarea leneriei de pat neocupat (fara pacient)
-.3.2. 0cimarea leneriei de pat ocupat (cu pacient imoili$at)
-.3.3. 0cimarea leneriei de corp la pacientul imoli$at

-.3 oili$area pacientilor 

-.4. !limentarea si idratarea pacientilor 
-.5. &aptarea eliminarilor fi$iolo#ice si patolo#ice
. In#riirile acordate pacientilor cu diverse patolo#ii
.1. +e#umentele
.2. !paratul respirator 
.3. !paratul cardio/vascular 
.4. !paratul di#estiv
.5. !paratul reno/urinar 

3
 

. In#riirea pacientilor cu nevoi speciale

.1. In#riirea #ravidelor 
.2. In#riirea nou/nascutului
.3. In#riirea pacientilor atraniinstitutionali$ati
.4. In#riirea pacientilor comatosiinconstienti
.5. In#riirea olnavilor oncolo#ici sau in stari terminale
.*. In#riirea olnavilor din sectiile de psiiatrie
.-. In#riirea pacientilor supusi unor interventii cirur#icale
1. !cordarea primului autor 
11. In#riiri acordate in ca$ de calamitati

1. INFIRMIERUL(A) SI LOCUL DE MUNCA AL ACESTUIA

Infirmierul   este o persoana calificata din cadrul personalului sanitar care

in#rieste olnavii intr/un spital sau alta institutie destinata in#riirii si tratarii olnavilor.
Infirmierinfirmiera  in firmus (latina) 6 7care nu este ferm8 moral sisau fi$ic9 sau
persoana care se ocupa de infirmi (etimolo#ic vorind)9 este o persoana a carei profesie
este de a oferi asistenta medicala.
1.1 De!riere" #!u$"%iei &e infirmier(")
Infirmierul(a) înso:e;te persoanele în#riite la îndeplinirea activită:ilor vie:ii cotidiene
;i efectuea$ă în#riiri le#ate de func:ii de între:inere ;i continuitate a vietii.
  Infirmierul(a) contriuie la îmunătă:irea stării de sănătate ;i la refacerea
autonomiei' în măsura în care este posiil.
Infirmierul(a) lucrea$ă în colaorare ;i su responsailitatea uneiunui asistent
medical' cel mai adesea' în cadrul unei ecipe pluridisciplinare ;i participă la în#riirile de
sănătate preventive' curative sau paliative.
Infirmierul(a) î;i e,ercită activitatea în mediu spitalicesc sau e,traspitalicesc' în
sectorul medical' medico/social sau social.
Infirmierul(") $"r%i!i$" efe!%i' l" 
/asi#urarea unui mediu de via:ă ;i climat adecvat în#riirii comple,e din punct de
vedere' fi$ic' psiic' afectiv9
/asi#urarea i#ienei ;i a spa:iului de via:ă a persoanei în#riite9
/asi#urarea idratării ;i a alimenta:iei corespun$ătoare a persoanei în#riite9
/stimularea participării persoanei în#riite la activită:ile $ilnice9
/transportul ;i înso:irea persoanei in#riite etc' respect<nd permanent drepturile ;i
confiden:ialitatea privind evolu:ia stării de sănătate a persoanei in#riite.
1. L#!ul &e mun!" "l infirmierului(ei)
S$i%"lul  este o institutie sanitara destinata in#riirii olnavilor cu servicii
permanente si are un caracter curativ. In spital se internea$a olnavii in stare #rava
pentru in#riiri permanente si de specialitate. 0e internea$a olnavi care nu pot fi
dia#nosticati decat in anumite spitale si necesita in#riiri de lun#a durata. 0e internea$a
olnavi care necesita interventii cirur#icale sau alte tratamente speciale' nereali$aile
amulatoriu. De asemenea se mai internea$a olnavi cu oli infecto/conta#ioase care
treuiesc i$olati.

4
 

  !mplasarea ideala a spitalelor mari ar fi departe de $onele industriale si pe terenuri

mari' inconurate de $one de verdeata. =rientarea cea mai una a spitalelor este cu
saloanele spre sud' fara alte constructii in ur pentru a avea acces la lumina si soare.
S$i%"lele un% &e &#u" feluri $i%"lul $"'ili#n"r i $i%"lul *l#!.
S$i%"lul $"'ili#n"r    necesita spatii foarte mari pentru ca distanta dintre
pavilioane sa fie corespun$atoare. !ceste spitale asi#ura liniste pentru olnavi si
posiilitatea de miscare a acestora. Infectiile si epidemiile sunt mai rare. !cest tip de
spital are urmatoarele de$avantae6 intretinere foarte costisitoare' personalul an#aat este
mai numeros' comunicare foarte #rea intre pavilioane.
S$i%"lul *l#! + necesita un spatiu mai mic' personal administrativ mai mic'
sisteme de incal$ire si alimentare mai avantaoase' comunicarea si colaorarea intre
sectii se face mai usor.
0pitalul cuprinde6 servicii de primire9 sectiile de spital9 serviciul de dia#nostic si
tratament9 serviciul administrativ/#ospodaresc.
,er'i!iul &e $rimire + este filtrul principal al spitalului in care se otaraste
internarea pacientului. &u e,ceptia sectiilor de maternitate si oli conta#ioase' celelalte
sectii au in mod oisnuit un serviciu comun de primire care cuprinde6 sala de asteptare9
iroul de inre#istrare al pacientilor9 cainetul de consultatii9 camera de depara$itare si
aia olnavului9 camera de imracare9 camera pentru de$infectarea si depara$itarea
efectelor9 ma#a$ia de efecte ale pacientului9 ma#a$ia de lenerie curata.
/e!%i" &e $i%"l    este partea componenta in$estrata cu paturi care asi#ura
asistenta intr/o anumita specialitate a pacientilor spitali$ati. >a cuprinde saloane cu
olnavi' camera pentru asistente medicale' pentru medici' oficiu' toaleta' aie' ol' sala
de tratament si alte incaperi in functie de specificul sectiei (maternitate' urolo#ie' cirur#ie
etc). 0ectiile sunt #rupate astfel6 interne' cirur#ie' pediatrie' ostretica/#inecolo#ie' oto/
rino/larin#oscopie' oftalmolo#ie' urolo#ie' etc. In spitalele mari' sectia de oli interne se
diferentia$a mai departe6 cardiolo#ie' #astro/enterolo#ie' ematolo#ie' pneumolo#ie' oli
endocrine etc.
/er'i!iile &e &i"-n#%i! i %r"%"men%    sunt parti componente fara paturi ale
spitalului care servesc toate sectiile. "umarul lor este in functie de marimea' profilul
specialitatii si cate#oria de ierari$are a spitalului' e,istenta lor fiind oli#atorie numai in
parte pentru toate spitalele. In #eneral se #asesc urmatoarele servicii de dia#nostic si
tratament6 serviciul de radiolo#ie si fi$ioterapie9 laoratorul de anali$e medicale9
laoratorul de e,plorari functionale9 punctul de transfu$ie9 farmacie9 serviciul central de
sterili$are9 serviciul de cultura fi$ica medicala9 serviciul de anatomie patolo#ica si
prosectura9 laoratorul de medicina e,perimentala.
/er'i!iile "&mini%r"%i'e,-#$#&"re%i    asi#ura a$a materiala a activitatii
medicale' fiind una din conditiile importante pentru functionarea spitalului. !ceste servicii
cuprind6 serviciul administrativ' serviciul tenic de intretinere si reparatii9 spalatoria9 sectia
loc alimentar.
 !lte institutii unde infirmiera isi poate desfasura activitatea sunt6
/In%i%u%ii $en%ru in-riire" e&u!"re" i $r#%e!%i" #!i"l" " !#$iil#r 
 !ici sunt cuprinse urmatoarele cate#orii de minori6 copii ai caror parinti sunt
necunoscuti' decedati sau deca$uti din drepturile le#ale de parinte (medii nocive)' la care
se impune tutela sau plasamentul familial' etc.
,Le"-"ne $en%ru !#$ii   sunt institutii de in#riire' ocrotire si protectie sociala care
se ocupa de cresterea si in#riirea medico/psio/sociala a copiilor pana la varsta de 3 ani.

5
 

/C"e &e !#$ii (!en%re &e $l""men%) acestea sunt destinate copiilor prescolari si
scolari. !cestea se impart in doua6 case de copii cu de$voltare intelectuala normala si
case pentru copii cu deficiente.
 !lte institutii6 #radinite pentru copii care pre$inta diferite tipuri de deficienta
(sen$oriala' mintala)9 scoli speciale9 licee speciale9 camine  scoala9 camine spital9 #rupe
si clase speciale pentru copii cu ?I@ si 0ID!9 centre de $i9 centre de inlocuire pe termen
scurt a familiei9 centre de reeducare.
,In%i%u%ii $en%ru in-riire" #!r#%ire" i re!u$er"re" "&ul%il#r 
In aceste institutii sunt ocrotite urmatoarele cate#orii de adulti6
/cei care au venituri proprii insuficiente pentru a le asi#ura intretinerea sau cei care
nu se pot autoservi9
/olnavi cronici care nu se pot in#rii si necesita suprave#ere permanenta din
partea personalului sanitar9
/persoane apartinand varstei a treia care nu pot ramane in familie (din motive
temeinice).
 !stfel de institutii pentru adulti sunt6 camine/atelier9 camine spital pentru olnavi
cronici9 camine de atrani.
1.0 Pl"nifi!"re" $r#$riei "!%i'i%"%i
  I&en%ifi!"re" "!%i'i%2il#r 3i #*ie!%i'el#r $e!ifi!e e f"!e
/ corect din planul individuali$at de protec:ie ;i în#riire9
/prin preluarea e,actă a acestora de la ;eful ieraric9
/adecvat prevederilor din documentele oficiale  (fi;a postuluicontractul de muncă)
/aceste documente stailesc atriu:iile' responsailită:ile ;i oli#a:iile infirmierei / raportul
de evaluare a prolemelor9 planul individuali$at de protec:ie ;i în#riire9 fi;a medicală a
infirmierei.
Ier"r4i5"re" e re"li5e"5"
/cu aten:ie :in<nd cont de capailitatea ;i starea persoanei în#riite9
/ cu promptitudine' imediat după identificarea nevoilor persoanei în#riite9
/în func:ie de starea' v<rsta ;i evolu:ia persoanei în#riite9
/ ordinea priorită:ilor este fle,iilă' modific<ndu/se în func:ie de situa:iile intervenite.
E%im"re" $eri#"&ei &e %im$
/se faceîn func:ie de starea ;i evolu:ia persoanei in#riite9
/este reali$ată în mod realist pe termen scurt' mediu ;i lun#' pe a$a unei anali$e
atente a datelor ce compun situa:ia e,istenta9
/ elaorarea pro#ramului de activită:i se face adaptat noilor situa:ii apărute.
1.6 P"r%i!i$"re" l" !ururi &e f#rm"re !#n%inu"
/se face în mod activ în scopul însu;irii cuno;tin:elor necesare' cu constiincio$itate'
/se aplica cuno;tin:ele do<ndite în timpul instruirii cu responsailitate' în scopul
cre;terii eficien:ei ;i calită:ii serviciilor acordate persoanei în#riite'
/participa la formarea profesională cu responsailitate' în vederea recunoa;terii
capacită:ilor profesionale'
/se aplică în practica cuno;tin:ele do<ndite.
Surele &e inf#rm"re
/pulica:ii de specialitate'
/căr:i referitoare la tenicile de în#riire specifice v<rstei ;i dia#nosticelor'
/prospecte de produse noi de i#ieni$are' medicamente' alimente.

6
 

1.7 Lu!rul 8n e!4i$" mul%i&i!i$lin"r"

&olaorarea cu memrii ecipei este permanentă ;i :ine seama de interesul persoanei
 în#riite.
0olicitarea spriinului memrilor ecipei se face în func:ie de situa:iile specifice.
Lucrul cu memrii ecipei se reali$ea$ă d<nd dovadă de oiectivitate ;i
receptivitate.
Aăspunsul la solicitările cole#ilor;efului ieraric este dat cu promptitudine' în
situa:ii specifice.
Obiectivele echipei sunt:
/stailite împreună cu ceilal:i memri' în func:ie de atriu:iile din fi;a postului
asupra persoanei în#riite9
/stailite cu claritate' put<nd fi identificate re$ultatele a;teptate ;i termenele de
reali$are9
/stailite adecvat atriu:iilor ;i în func:ie de starea ;i evolu:ia persoanei în#riite.
  Informarea ecipei asupra oricărei modificări a situa:iei persoanei în#riite se face
cu promptitudine.
Schimburile de informaţii sunt facilitate prin:
/men:inerea unei le#ături permanente între memrii ecipei9
/transmiterea datelor în timp optim9
/comunicarea lor într/o formă clară' accesiilă9
Respectarea recomandărilorpersonalului ierarhic se realizează:
/cu consecven:ă9
/tenicile ;i procedurile recomandate sunt aplicate corect ;i în timp util9
/implicarea în activită:ile de terapie ocupa:ională se reali$ea$ă cu responsailitate.

. ASPECTE ALE ETICII PROFESIONALE IN MESERIA DE INFIRMIER(A)

9ENERALITATI
>tica medicala repre$inta un ansamlu de re#uli de conduita al profesionistilor din
domeniul sanatatii' fata de pacientii lor. >tica medicala este str<ns le#ata de deontolo#ie'
morala si de stiinta.
Biroul Ae#ional pentru >uropa din cadrul =r#ani$a:iei ondiale a 0ănătă:ii (=..0.)'
decretea$ă' referitor la drepturile pacientului' după cum urmea$ă6
a) =rice persoană are dreptul de a fi respectată ca fiin:ă umană.
) =rice persoană are dreptul la autodeterminare.
c) =ricine are dreptul la inte#ritate fi$ică ;i mentală ;i la securitatea persoanei sale.
d) =ricine are dreptul de a pretinde respectarea intimită:ii sale.
e) =ricine are dreptul la respectarea valorii sale morale ;i culturale precum ;i a
convin#erilor sale filo$ofice.
f) =ricine are dreptul la o protec:ie corespun$ătoare a sănătă:ii asi#urată prin măsuri
preventive ;i curative care urmăresc atin#erea nivelului personal optim de sănătate.
odalitatea umana si personala de aordare a pacientului de catre infirmier 
repre$inta o re#ula de a$a a profesiei. In#riirea profesionala este orientata de
cunoastere' competenta si comportament etic.
@alorile de a$a ale in#riirilor sunt6 increderea' apropierea' confidentialitatea'
prietenia' respectul de sine si respectul celorlalti oameni. = serie de notiuni de etica

7
 

medicala precum6 confidentialitatea' oli#atia de a spune adevarul pacientului sau

otinerea consimtamantului in urma oferirii de informatii pacientului' sunt ustificate numai
in vederea otinerii starii sale de ine.
Pentru ca pacientii sa se poata rela,a si sa poata asimila do$a de necunoscut pe
care o repre$inta in #eneral pentru ei actul medical' este imperios necesara comunicarea
din amele directii' astfel' cadrele medicale au nevoie de autorul pacientilor pentru o
corecta dia#nosticare si pentru identificarea celui mai un tratament ce poate fi aplicat iar 
la r<ndul lor' pacientii au nevoie de autorul cadrelor medicale pentru a putea initia si duce
la un sf<rsit procesul de vindecare. >ficienta cadrelor medicale in acordarea in#riirilor si
trairea e,perientei de sine' depind de aceasta relatie.
Indiferent ca suntem medici' asistenti medicali' infirmieri' rancardieri' suntem toti
oameni' asa ca cea mai sanatoasa practica si naturala aordare' este sa ne punem in
locul pacientului si sa comunicam cu el' la fel cum o facem cu un un prieten care are
nevoie de autorul si de cunostintele noastre. >cipa de cadre medicale treuie sa
intelea#a ca relatia cu un pacient vi$ea$a in primul rand stailirea unui contact uman
a$at pe descidere' simpatie si caldura umana.
Profesia de infirmier a fost le#ata intotdeauna de cerinte etice (morale) si
deontolo#ice (drept si morala) ale caror particularitati s/au format ca un re$ultat al
mediului in care cadrul medical traieste si lucrea$a' su influenta unei desavarsite
pre#atiri morale. >tica in intelesurile si sensurile sale' contriuie la cunoasterea de sine si
auta individul in raport cu deci$ia ce urmea$a sa fie luata.
Pentru ca eforturile sustinute ale cadrelor medicale sa fie de ma,ima eficienta
treuie acordata o atentie deoseita modului de aordare a pacientului. In acest sens' un
rol important il au informarea pacientului' procesul de ascultare si empati$are' crearea
unei stari de confort psiic si de incredere in cadrele medicale si in actul medical.
Aeferitor la importanta informarii pacientilor' este unanim recunoscut dreptul
pacientilor de a fi informa:i complet asupra stării lor de sănătate' asupra procedurilor 
medicale propuse' a riscurilor poten:iale ;i a eneficiilor pe care le incumă fiecare
procedură' asupra alternativelor la procedurile propuse inclusiv al efectului refu$ului
tratamentului' asupra dia#nosticului' pro#nosticului ;i evolu:iei su tratament. >,ceptia de
la aceasta re#ula o constituie ca$ul in care e,istă motive serioase si temeinice să se
creadă că o anumita informatie ar putea produce pacientului un rău #rav' fără a aduce
vreun eneficiu.
Informa:ia treuie comunicată pacientului într/un mod adecvat capacită:ii sale de
 în:ele#ere' reduc<nd pe c<t se poate folosirea terminolo#iei tenice de strictă specialitate.
 Cn ca$ul c<nd se află interna:i într/o unitate de în#riire a sănătă:ii' pacien:ii treuie
informa:i asupra identită:ii ;i a statutului profesional al personalului de în#riire cu care ei
intră în contact' c<t ;i asupra re#ulilor ;i re#lementărilor de rutină la care vor fi
supu;i pe durata internării.
In in#riirile medicale se pune accent deoseit pe de$voltarea si educarea
principalului atriut al comunicarii si anume ascultarea' pe acest element de comunicare
al relatiilor interumane se reali$ea$a incuraarea interlocuitorului' otinerea de informatii'
imunatatirea relatiilor cu oamenii si o mai una intele#ere a lor.
Limbajul   este cel mai direct miloc al comunicării umane. @orirea este o cale de
e,primare a unei persoane ;i de manifestare a sentimentelor sale. !scultarea' este un
proces de invatare si totodata un proces de în:ele#ere a altora. !scultarea este un proces

8
 

de aflare' în:ele#ere' o:inere ;i acceptare a informa:iei din e,terior. = persoană care ;tie
cum să asculte este capailă să o:ină o mul:ime de informa:ii de la oamenii cu care
interactionea$a. Aaportata la profesia de infirmier(a)' ascultarea' finali$ata cu o serie de
informatii otinute de la pacienti' este indisoluil le#ata de procesul de vindecare' fiind un
element de a$a al acestuia.
 Ascultarea  pacientilor si empati$area cu acestia sunt etapele firesti ce treuie
parcurse pentru crearea sentimentului de incredere. Pentru a casti#a ceea ce repre$inta
fundamentul tuturor relatiilor interumane si anume increderea in relatia cu pacientul' se
impune %inu%" m#r"l"  desavarsita a personalului medical' competenta profesionala
ireprosaila' sinceritate' landete' empatie si respectarea promisiunii.
Pentru o aordare adecvata a pacientului in conte,t io/psio/social treuie avute
in vedere6
/cunoasterea pacientului in conte,tul relatiei sale sociale' cu preferintele' valorile si
convin#erile sale le#ate de actul medical si in#riirile medicale9
/aordarea empatica a pacientului cu simpatie' intele#ere' #ria' atentie si respect9
/stailirea unei relatii de incredere prin scim permanent de informatii intr/un mod
accesiil intele#erii pacientului (comunicare verala sau nonverala)9 acesta treuie sa
stie si sa fie convins ca personalul medical actionea$a in interesul sau si va urmari
tratamentul si in#riirea sa' pe toata perioada spitali$arii9
/adaptarea in#riirilor acordate in functie de starea pacientului' menaand
convin#erile' valorile si circumstantele de viata ale acestuia9
/restrictiile liertatii individuale a pacientului treuie limitate la acelea impuse de
starea sa de sanatate si ustificate de eficienta tratamentului.
  Infirmiera acorda in#riiri pentru sanatatea individului si isi coordonea$a activitatea cu
cea a cole#ilor' superiorilor. In cadrul relatiei cu cole#ii sai imparte responsailitatea de a
coopera cu toti cei cu care lucrea$a indeaproape' ia toate masurile si respecta intocmai
indicatiile primite pentru in#riirea individului.
  &ontactul cu olnavul se face inca de la internare prin oservarea si discutia cu
acesta.
%lterior infirmiera are datoria de6
/a/l auta sa invete sa isi acorde din nou in#riile $ilnice' cu sau fara suprave#ere9
/a/i e,plica olnavului procedura' in ce consta si necesitatea efectuarii acesteia cu
mult tact' la un nivel la care sa se faca inteleasa9
/a se asi#ura ca pacientul intele#e informatia pe care i/o da' informatie ce treuie
dulata de un consimtamant voluntar din partea pacientului.
Interactiunea si conlucrarea una cu pacientul optimi$ea$a re$ultatele
tratamentului. Aesponsailitatea nu revine e,clusiv personalului medical ci si pacientului
care este responsail de respectarea intocmai a indicatiilor primite.
>ste unanim acceptat faptul ca o comunicare eficienta cu ecipa medicala poate
usura acceptarea olii de catre pacient' poate imunatati calitatea autoin#riirii' precum si
starea de sanatate fi$ica si psiica in #eneral.
  Pentru a otine o complianta una' personalul medical treuie sa #aseasca un mod
de aordare diferentiat pentru fiecare pacient' in functie de tipul de comunicare cel mai
eficient si cel mai la indemana.
Comunicarea terapeutica  este o componenta a relatiilor interpersonale dintre
cadrul medical si pacient' fiind totodata un act planificat' delierat si profesionist.

9
 

comunicarea terapeutica are ca scop stailirea unei relatii umane po$itive' care

va permite atin#erea oiectivelor de in#riire si se reali$ea$a prin urmatoarele doua tipuri
de comunicare6
  /comunicarea verbala (limaul' vocaularul' claritatea' simplitatea si naturaletea'
politetea si demnitatea' corectitudinea)9
  /comunicareanonverbala (e,presia faciala (mimica)' #esturile' po$itiile corporale
(postura)' atin#erea' contactul vi$ual' atitudinile' comunicarea prin intermediul oiectelor'
comunicarea scrisa).
Pentru ca o comunicare sa fie eficienta' treuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii6
/sa se tina cont de factorii fi$iolo#ici si socio/culturali' care pot influenta
comunicarea9
/sa se asi#ure confortul psiic si fi$ic al pacientului9
/sa se c<sti#e si sa se mentina increderea pacientului9
/sa se asi#ure respectul cuvenit pacientul9
/mesaul transmis sa fie scurt si clar9
/vocaularul utili$at sa fie pe intelesul pacientului9
/deitul veral sa fie potrivit iar tonul veral adecvat9
/intonatia sa nu fie influentata de emotiile sau de ooseala cadrului medical9
/sa fie ales momentul cel mai potrivit9
/mimica' #esturile sa accentue$e cuv<ntul' sa/l clarifice sau sa ilustre$e ideea9
/sa se manifeste solicitudine fata de pacient9
/atin#erea pacientului (prinderea mainii unui pacient trist sau cu dureri) sa fie
utili$ata in masura in care acesta intele#e ine semnificatia si o accepta ca pe un mesa
de incuraare' tandrete' sustinere afectiva.
Eemple de comunicari non!verbale6
/ po$itia capului9
/ inclinat la dreapta inseamna ascultare' unavointa9
/ inclinat la stan#a denota scepticism' critica' indoiala9
/ clatinarea capului de sus in os inseamna acord' intele#ere9
/ clatinarea capului de la stan#a de dreapta inseamna ne#are' de$aproare9
/ mimica (incruntarea' ridicarea sprancenelor' tu#uierea u$elor'etc)9
/ fruntea incruntata semnifica preocupare' furie' frustrare9
/ sprancenele ridicate cu ocii descisi inseamna mirare' surpri$a9
/ u$ele stranse inseamna nesi#uranta' e$itare9
/ nasul incretit inseamna neplacere.
Mimi!" este semnalul nonveral cel mai usor de descifrat.

Te4ni!ile &e !#muni!"re %er"$eu%i!" i r#lul !"&rel#r me&i!"le 6

 Ascultarea activa. In ca$ul ascultarii active cadrul medical isi moili$ea$a intrea#a
atentie pentru a intele#e mesaul pacientului' respectand urmatoarele re#uli6
/ sta in fata pacientului cand voreste9
/ il priveste in oci pentru a/i demonstra dorinta de a/l asculta9
/ adopta o atitudine decontractata9
/ nu face miscari care ar putea distra#e interlocutorul9
/ il aproa cand spune lucruri importante.

10
 

 Acceptarea este definita ca fiind vointa de a asculta mesaul unei persoane' fara a

manifesta indoiala sau de$#ust' ciar daca sunt diver#ente de opinii. !ceasta tenica
este aplicata respect<nd urmatoarele re#ului6
/ personalul medical va manifesta toleranta fata de pacient9
/ pacientul va fi ascultat fara a fi intrerupt9
/ ii va da o retroactiune verala' pentru a arata ca intele#e ce ii spune9
/ se va asi#ura ca mesaele sale nonverale corespund mesaelor verale.
"ntrebarile  sunt un miloc direct de comunicare si dau tonul unei interactiuni
verale. >le vor fi intotdeauna le#ate de suiectul discutat si puse intr/o ordine
cronolo#ica.
#arafraza   repre$inta redarea mesaului pacientului in cuvintele rancardierului
infirmierei' pentru a se asi#ura de intele#erea corecta a pacientului.
Clarificarea este necesara si intervine atunci cand apare o neintele#ere. In acesta
situatie' cadrul medical  in ca$ul nostru infirmierarancardierul / poate intrerupe
discutia' pentru a clarifica sensul mesaului.
$ocalizarea repre$inta centrarea mesaului pe o anumita prolema de sanatate. In
acest ca$ infirmierul(a) va auta pacientul sa nu descrie in termeni va#i prolemele sale.
"nformarea pacientului 
/ informatiile vor fi date cu re#ularitate si la momentul oportun9
/ vor fi transmise intr/o maniera favoraila de comunicare cu pacientul9
/ nu se vor divul#a date pe care medicul doreste sa nu le cunoasca pacientul (pastrarea
secretului profesional).
Linistea   va permite infirmiereirancardierului si pacientului sa/si or#ani$e$e
#andurile si sa asimile$e informatiile primite. +otodata' infirmierarancardierul care
asi#ura linistea in comunicarea cu pacientul' dovedeste ca este #ata sa asculte cu
radare.
Recapitularea  este o revi$uire a principalelor idei discutate. In acest ca$
infirmierul(a) incepe o discutie re$umand/o pe precedenta' pentru a auta pacientul sa/si
aminteasca suiectele aordate.
S%iluri &e !#muni!"re inefi!"!e

 A-ti spune parerea personala are urmatoarele consecinte:

/ inia personalitatea pacientului9
/ intar$ie re$olvarea prolemei9
/ nu/i da posiilitatea pacientului de a lua deci$ii.
 A da asigurari false6
/ impiedica avansarea comunicarii.
 A raspunde criticilor printr-o atitudine defensiva   inseamna a/i ne#a dreptul
pacientului la parerile proprii.
 A manifesta aprobarea sau dezaprobarea excesiv:
 / o aproare e,cesiva presupune ca acesta este sin#urul lucru acceptail9

11
 

/ o de$aproare e,cesiva poate face pacientul sa se simta respins si sa evite

interactiunea.
 A generaliza prin stereotipii    orice persoana este unica si o #enerali$are ar ne#a
aceasta unicitate.
 A schimba subiectul:
  - este o impolitete9
  / impiedica comunicarea terapeutica sa pro#rese$e9
  / pacientul isi pierde firul ideilor si spontaneitatea9
  / mesaul poate deveni confu$.
C"u5ele !#muni!"rii inefi!ien%e 6
/neincrederea pacientului9
/dificultati de intele#ere si memorie9
/atitudinea profesionala inadecvata.
Efe!%ele !#muni!"rii "&e!'"%e 6
/reducerea an,ietatii9
/respectarea indicatiilor de catre pacient9
/satisfactia pacientului fata de in#riirile medicale primite.
%n rol foarte important in interactiunea pacient  cadru medical il are si
convin#erea reli#ioasa a pacientului' importanta re$id<nd in necesitatea sustinerii
spirituale a pacientului.
&adrul medical are oli#atia6
/ de a aprecia importanta credintei reli#ioase pentru fiecare pacient si sa respecte
optiunea acestuia9
/de a sesi$a si clarifica impactul credintei reli#ioase asupra in#riirilor de sanatate
(restrictii asupra dietei alimentare)9
/de a sta l<n#a pacientul muriund si a indeplini anumite ritualuri9
/de a identifica persoanele care au nevoie de asistenta spirituala (pacientii sin#uri'
care au putini vi$itatori' cei care/si e,prima frica sau an,ietatea' pacientii care vor fi
supusi unor interventii cirur#icale' muriun$ii).
/de a facilita satisfacerea nevoii spirituale (sa permita vi$ita preotului' sa/i permita
pacientului citirea cartilor reli#ioase' sa marce$e evenimentele reli#ioase  Paste'
&raciun  utili$and decor adecvat si alte facilitati permise' etc.).
0. NOTIUNI DE LE9ISLATIE

&unoasterea catorva elemente de le#islatie privind drepturile omului in le#islatia

internationala' drepturile copilului' drepturile persoanei cu di$ailitati' drepturile
pacientului' comporta ma,ima importanta.
=r#ani$atia "atiunilor %nite (="%) si &onsiliul >uropei (&>) au fost permanent
preocupate in elaorarea le#islatiei care priveste pe om si statutul sau in societate.
Ideea de la care porneste orice declaratie sau conventie internationala cu privire la
drepturile omului este e#alitatea tuturor oamenilor' indiferent de rasa' culoare' reli#ie'
lima' se,' ori#ine sociala.
%reptul la e&alitate este dreptul tuturor fiin:elor umane de a fi e#ale în demnitate'
de a fi tratate cu respect ;i considera:ie ;i de a participa în condi:ii de e#alitate cu ceilal:i
la orice aspect al vie:ii economice' sociale' politice' culturale sau civile. +oate fiin:ele
umane sunt e#ale în fa:a le#ii ;i au dreptul la protec:ie ;i eneficiu e#ale în fa:a le#ii.

12
 

 !rticolul 1 al Declara:iei %niversale a Drepturilor =mului proclamă că toate fiin:ele

umane sunt născute liere ;i e#ale în demnitate ;i drepturi.
In Declaratia ondiala a Drepturilor =mului sunt mentionate urmatoarele drepturi
si liertati6
/dreptul la viata' liertate si securitate a propriei persoane9
/e#alitate in fata le#ii9
/dreptul la liertate a #andirii' constiintei si reli#iei9
/dreptul la securitate sociala9
/dreptul la proprietate9
/dreptul la munca' la liera ale#ere a muncii' la conditii e#ale de munca9
/dreptul la odina9
/dreptul la invatatura si la viata culturala.
 !ceste drepturi au fost reafirmate in &onventia >uropeana a Drepturilor =mului
adoptata in anul 15.

%repturile copilului
Importanta de a acorda o protectie speciala copilului a fost enuntata in diferite
tratate si conventii internationale cum ar fi6
/Declaratia cu privire la Drepturile &opilului de la eneva din 142' luata in
consideratie in declaratia %niversala a Drepturilor =mului din 14' in Declaratia
Drepturilor &opilului' adoptata de !dunarea enerala din noiemrie 15 si in &onventia
Internationala a Drepturilor &opilului adoptata de !dunarea enerala ="% din noiemrie
1.
 !ceasta conventie cuprinde 54 de articole si se refera la drepturile si liertatile care
se acorda copilului fara nici o deoseire de rasa' culoare' se,' nationalitate sau etnie'
lima' reli#ie' opinii politice' stare materiala sau po$itie sociala' di$ailitati din nastere sau
de orice alt fel.
@om reda cateva articole preva$ute de conventie6
/dreptul la liertatea de e,primare / acest drept cuprinde liertatea de a cauta' de a
primi si de a difu$a informatii si idei de orice natura' indiferent de frontiere' su forma
orala' scrisa' tiparita sau artistica ori prin orice alte miloace' la ale#erea copilului9
/copilul care este temporar ori permanent lipsit de mediul sau familial sau care'
pentru protearea intereselor sale' nu poate fi lasat in acest mediu are dreptul la protectie
si asistenta speciale din partea statului9
/dreptul oricarui copil de a eneficia de asistenta sociala' inclusiv de asi#urari
sociale9
/dreptul oricarui copil de a eneficia de un nivel de trai care sa permita de$voltarea
sa fi$ica' mentala' spirituala' morala si sociala9
/dreptul copilului la educatie si' in vederea asi#urarii e,ercitarii acestui drept in mod
pro#resiv si pe a$a e#alitatii de sanse9
/dreptul copilului de a fi proteat impotriva e,ploatarii economice si de a nu fi
constrans la vreo munca ce comporta vreun risc potential sau care este susceptiila sa ii
compromita educatia ori sa ii daune$e sanatatii sau de$voltarii sale fi$ice' mentale'
spirituale' morale ori sociale9
/protearea copilului contra oricarei forme de e,ploatare se,uala si de violenta
se,uala9
/nici un copil sa nu fie supus la tortura' la pedepse sau la tratamente crude'
inumane sau de#radante. Pedeapsa capitala sau incisoarea pe viata fara posiilitatea

13
 

de a fi elierat' nu va fi pronuntata pentru infractiunile comise de persoane su varsta de

1 ani9
/copiii privati de liertate sa aia dreptul de a avea acces rapid la asistenta uridica
sau la orice alta asistenta corespun$atoare' precum si dreptul de a contesta le#alitatea
privarii lor de liertate' in fata unui triunal sau a unei alte autoritati competente'
independente si impartiale' si dreptul la udecarea in procedura de ur#enta a ca$ului
respectiv.
%repturile persoanelor cu dizabilitati 
+oti oamenii sunt nascuti lieri si e#ali' in demnitate si in drepturi. Persoanele cu
di$ailitati au demnitatea si valoarea sociala' la fel ca toti ceilalti oameni.
%izabilitatea repre$inta dificultatea unui individ de a reali$a relatii normale cu
mediul de viata' in concordanta cu varsta' se,ul' conditiile sociale' economice si culturale.
Persoana cu di$ailitate (persoana cu nevoi speciale) este acea persoana care se
afla in incapacitatea de a/si asi#ura sin#ura' toate sau o parte din necesitatile vietii
individuale sau sociale normale' din cau$a unei deficiente con#enitale sau doandite a
capacitatilor fi$ice' psiice sau sen$oriale.
+ipurile de di$ailitate sunt urmatoarele6 fi$ic' vi$ual' auditiv' somatic' mintal' psiic'
?I@0ID! asociat' oli rare.
Persoana cu di$ailitate a e,istat din totdeauna dar foarte multa vreme aceasta
cate#orie a fost mar#inali$ata si discriminata. "efiind in#riiti de nimeni' aun#eau
inadaptati social.
Din acest motiv' !dunarea enerala a ="%' in 1-5 a adoptat Declaratia cu
privire la Drepturile Persoanelor cu Di$ailitati' care porneste de la ideea ca pentru
persoanele cu di$ailitati' liertatea si e#alitatea repre$inta posiilitatea de a eneficia in
mod e#al la imunatatirea conditiilor de viata' re$ultat al de$voltarii economice si sociale.
Din aceasta declaratie' vom enumera cateva din drepturile persoanelor cu
di$ailitati6
  /dreptul la respectarea demnitatii lor umane' indiferent de #ravitatea deficientei'
drept fundamental' pe care il au si ceilalti cetateni de aceeasi varsta9
/drepturi cetatenesti si politice ca toti ceilalti semeni9
/dreptul la masuri care sa le permita sa devina cat mai independente posiil9
/dreptul la tratament medical' psiolo#ic si functional (prote$e' orte$e)' la
recuperare medicala si sociala' la scolari$are' pre#atire' reeducare si orientare
profesionala9
/dreptul la servicii de incadrare in munca' astfel incat sa le permita sa/si de$volte
pe deplin capacitatile si sa le facilite$e inte#rarea sau reinte#rarea lor sociala9
/dreptul sa locuiasca cu familiile lor iolo#ice sau adoptive9
/dreptul de a participa la activitati sociale' culturale' creative si recreative9
/dreptul la si#uranta economica si sociala si la un nivel de viata decent9

/dreptul ca necesitatile lor speciale sa fie luate in consideratie' in toate fa$ele

planificarii economice si sociale9
/dreptul de a eneficia de asistenta calificata uridica in scopul protearii lor si a
proprietatiilor de care dispun9
/daca internarea unei persoane cu di$ailitati intr/o institutie speciali$ata este
indispensaila' atunci conditiile de viata si mediul inconurator din aceea institutie treuie
sa fie cat mai apropiate de o viata oisnuita' specifica celorlalti semeni de aceeasi varsta9

14
 

/in ca$ul persoanelor cu di$ailitati severe si profunde care nu/si pot e,ercita
drepturile (sau e,ercitarea unor drepturi este limitata) se impune protearea lor' de catre
societate.
%repturile pacientului 
= importanta deoseita si deloc de ne#liat o repre$inta pacientul' pentru care a
fost elaorata Le#ea nr. 4* din 21.1.23 pulicata in onitorul =ficial nr. 51 din 2
ianuarie 23.
Din acest motiv' vom reda inte#ral te,tul le#ii6
Capitolul I - Dispozitii generale
Ar%. 1. In sensul pre$entei le#i6
a) prin pacient se intele#e persoana sanatoasa sau olnava care utili$ea$a
serviciile de sanatate9
) prin discriminare se intele#e distinctia care se face intre persoane aflate in
situatii similare pe a$a rasei' se,ului' varstei' apartenentei etnice' ori#inii nationale sau
sociale' reli#iei' optiunilor politice sau antipatiei personale9
c) prin in#riiri de sanatate se intele#e serviciile medicale' serviciile comunitare si
serviciile cone,e actului medical9
d) prin interventie medicala se intele#e orice e,aminare' tratament sau alt act
medical in scop de dia#nostic preventiv' terapeutic ori de reailitare9
e) prin in#riiri terminale se intele#e in#riirile acordate unui pacient cu miloacele de
tratament disponiile' atunci cand nu mai este posiila imunatatirea pro#no$ei fatale a
starii de oala' precum si in#riirile acordate in apropierea decesului.
Ar%. .  Pacientii au dreptul la in#riiri medicale de cea mai inalta calitate de care
societatea dispune' in conformitate cu resursele umane' financiare si materiale.
Ar%. 0. Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana' fara nici o
discriminare.
Capitolul II - Dreptul pacientului la informatia medicala
Ar%. 6.  Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale
disponiile' precum si la modul de a le utili$a.
Ar%. 7. (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului
profesional al furni$orilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra re#ulilor si oiceiurilor pe
care treuie sa le respecte pe durata spitali$arii.
Ar%. :.  Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate' a
interventiilor medicale propuse' a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri' a
alternativelor e,istente la procedurile propuse' inclusiv asupra neefectuarii tratamentului
si nerespectarii recomandarilor medicale' precum si cu privire la date despre dia#nostic si
pro#nostic.
Ar%. ;.  Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in ca$ul
in care informatiile pre$entate de catre medic i/ar cau$a suferinta.
Ar%. <.  Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr/un lima respectuos' clar'
cu minimali$area terminolo#iei de specialitate9 in ca$ul in care pacientul nu cunoaste
lima romana' informatiile i se aduc la cunostinta in lima materna ori in lima pe care o
cunoaste sau' dupa ca$' se va cauta o alta forma de comunicare.
Ar%. =. Pacientul are dreptul de a cere in mod e,pres sa nu fie informat si de a
ale#e o alta persoana care sa fie informata in locul sau.
Ar%. 1>. Audele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investi#atiilor'
dia#nostic si tratament' cu acordul pacientului.
Ar%. 11. Pacientul are dreptul de a cere si de a otine o alta opinie medicala.

15
 

Ar%. 1. Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca' la e,ternare' un re$umat

scris al investi#atiilor' dia#nosticului' tratamentului si in#riirilor acordate pe perioada
spitali$arii.
Capitolul III  / Consimtamantul pacientului privind interventia medicala
Ar%. 10. Pacientul are dreptul sa refu$e sau sa opreasca o interventie medicala
asumandu/si' in scris' raspunderea pentru deci$ia sa9 consecintele refu$ului sau ale
opririi actelor medicale treuie e,plicate pacientului.
Ar%. 16. &and pacientul nu isi poate e,prima vointa' dar este necesara o interventie
medicala de ur#enta' personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr/o
e,primare anterioara a vointei acestuia.
Ar%. 17. In ca$ul in care pacientul necesita o interventie medicala de ur#enta'
consimtamantul repre$entantului le#al nu mai este necesar.
Ar%. 1:. In ca$ul in care se cere consimtamantul repre$entantului le#al' pacientul
treuie sa fie implicat in procesul de luare a deci$iei atat cat permite capacitatea lui de
intele#ere.
Ar%. 1;. (1) In ca$ul in care furni$orii de servicii medicale considera ca interventia
este in interesul pacientului' iar repre$entantul le#al refu$a sa isi dea consimtamantul'
deci$ia este declinata unei comisii de aritra de specialitate.
(2) &omisia de aritra este constituita din 3 medici pentru pacientii internati in
spitale si din 2 medici pentru pacientii din amulator.
Ar%. 1<. &onsimtamantul pacientului este oli#atoriu pentru recoltarea' pastrarea'
folosirea tuturor produselor iolo#ice prelevate din corpul sau' in vederea stailirii
dia#nosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
Ar%. 1=.  &onsimtamantul pacientului este oli#atoriu in ca$ul participarii sale in
invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. "u pot fi folosite pentru cercetare
stiintifica' persoanele care nu sunt capaile sa isi e,prime vointa' cu e,ceptia otinerii
consimtamantului de la repre$entantul le#al si daca cercetarea este facuta si in interesul
pacientului.
Ar%. >.  Pacientul nu poate fi foto#rafiat sau filmat intr/o unitate medicala fara
consimtamantul sau' cu e,ceptia ca$urilor in care ima#inile sunt necesare dia#nosticului
sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale.
  Capitolul IV - Dreptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului
Ar%. 1. +oate informatiile privind starea pacientului' re$ultatele investi#atiilor'
dia#nosticul' pro#nosticul' tratamentul' datele personale sunt confidentiale ciar si dupa
decesul acestuia.
Ar%. . Informatiile cu caracter confidential pot fi furni$ate numai in ca$ul in care
pacientul isi da consimtamantul e,plicit sau daca le#ea o cere in mod e,pres.
Ar%. 0. In ca$ul in care informatiile sunt necesare altor furni$ori de servicii
medicale acreditati' implicati in tratamentul pacientului' acordarea consimtamantului nu
mai este oli#atorie.
Ar%. 6. Pacientul are acces la datele medicale personale.
Ar%. 7.
(1) =rice amestec in viata privata' familiala a pacientului este inter$is' cu e,ceptia
ca$urilor in care aceasta imi,tiune influentea$a po$itiv dia#nosticul' tratamentul ori
in#riirile acordate si numai cu consimtamantul pacientului.
(2) 0unt considerate e,ceptii ca$urile in care pacientul repre$inta pericol pentru
sine sau pentru sanatatea pulica.
Capitolul V - Drepturile pacientului in domeniul reproducerii
Ar%. :. Dreptul femeii la viata prevalea$a in ca$ul in care sarcina repre$inta un
factor de risc maor si imediat pentru viata mamei.

16
 

Ar%. ;. Pacientul are dreptul la informatii' educatie si servicii necesare de$voltarii
unei vieti se,uale normale si sanatatii reproducerii' fara nici o discriminare.
Ar%. <. (1) Dreptul femeii de a otari daca sa aia sau nu copii este #arantat' cu
e,ceptia ca$ului preva$ut la art. 2*.
(2) Pacientul' prin serviciile de sanatate' are dreptul sa alea#a cele mai si#ure
metode privind sanatatea reproducerii.
(3) =rice pacient are dreptul la metode de planificare familiala eficiente si lipsite de
riscuri.
Capitolul VI - Drepturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale
Ar%. =.
(1) In ca$ul in care furni$orii sunt oli#ati sa recur#a la selectarea pacientilor pentru
anumite tipuri de tratament care sunt disponiile in numar limitat' selectarea se face
numai pe a$a criteriilor medicale.
(2) &riteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de
tratament se elaorea$a de catre inisterul 0anatatii si Eamiliei in termen de 3 de $ile
de la data intrarii in vi#oare a pre$entei le#i si se aduc la cunostinta pulicului.
Ar%. 0>
(1) Interventiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai daca e,ista
conditiile de dotare necesare si personal acreditat.
(2) 0e e,ceptea$a de la prevederile alin. (1) ca$urile de ur#enta aparute in situatii
e,treme.
Ar%. 01. Pacientul are dreptul la in#riiri terminale pentru a putea muri in demnitate.
Ar%. 0.  Pacientul poate eneficia de spriinul familiei' al prietenilor' de suport
spiritual' material si de sfaturi pe tot parcursul in#riirilor medicale. La solicitarea
pacientului' in masura posiilitatilor' mediul de in#riire si tratament va fi creat cat mai
aproape de cel familial.
Ar%. 00. Pacientul internat are dreptul si la servicii medicale acordate de catre un
medic acreditat din afara spitalului.
Ar%. 06.
(1) Personalul medical sau nemedical din unitatile sanitare nu are dreptul sa
supuna pacientul nici unei forme de presiune pentru a/l determina pe acesta sa il
recompense$e altfel decat prevad re#lementarile de plata le#ale din cadrul unitatii
respective.
(2) Pacientul poate oferi an#aatilor sau unitatii unde a fost in#riit' plati
suplimentare sau donatii' cu respectarea le#ii.
Ar%. 07.
(1) Pacientul are dreptul la in#riiri medicale continue pana la ameliorarea starii
sale de sanatate sau pana la vindecare.
(2) &ontinuitatea in#riirilor se asi#ura prin colaorarea si parteneriatul dintre
diferitele unitati medicale pulice si nepulice' spitalicesti si amulatorii' de specialitate
sau de medicina #enerala' oferite de medici' cadre medii sau de alt personal calificat.
Dupa e,ternare pacientii au dreptul la serviciile comunitare disponiile.
Ar%. 0:. Pacientul are dreptul sa eneficie$e de asistenta medicala de ur#enta' de
asistenta stomatolo#ica de ur#enta si de servicii farmaceutice' in pro#ram continuu.
Capitolul VII - Sanctiuni
Ar%. 0;. "erespectarea de catre personalul medico/sanitar a confidentialitatii
datelor despre pacient si a confidentialitatii actului medical' precum si a celorlalte drepturi
ale pacientului preva$ute in pre$enta le#e atra#e' dupa ca$' raspunderea disciplinara'
contraventionala sau penala' conform prevederilor le#ale.
Capitolul VIII - Dispozitii tranzitorii si finale

17
 

  Ar%. 0<.
(1) !utoritatile sanitare dau pulicitatii' anual' rapoarte asupra respectarii
drepturilor pacientului' in care se compara situatiile din diferite re#iuni ale tarii' precum si
situatia e,istenta cu una optima.
(2) Eurni$orii de servicii medicale sunt oli#ati sa afise$e la loc vi$iil standardele
proprii in conformitate cu normele de aplicare a le#ii.
(3) In termen de  de $ile de la data intrarii in vi#oare a pre$entei le#i' inisterul
0anatatii si Eamiliei elaorea$a normele de aplicare a acesteia' care se pulica in
onitorul =ficial al Aomaniei' Partea I.
Ar%. 0=. Pre$enta le#e intra in vi#oare la 3 de $ile de la data pulicarii in onitorul
=ficial al Aomaniei' Partea I.
Ar%. 6>. La data intrarii in vi#oare a pre$entei le#i se aro#a art. -' 1 si 124 din
Le#ea 31- privind asi#urarea sanatatii populatiei' pulicata in Buletinul =ficial'Partea I'
nr. 54 din 1 iulie 1-' precum si orice alte dispo$itii contrare.
6. NORME DE I9IENA IN UNITATILE SANITARE

6.1 Defini%ii. N#%iuni -ener"le

I#iena este ramura a medicinii care studia$a miloacele de pastrare a sanatatii si
de prevenire a olilor "u / ansamlul de re#uli si de masuri menite sa apere sanatatea.
I#iena se reali$ea$a prin6 curatare' de$infectie' de$insectie si derati$are.
Cur"%"re" repre$inta suma operatiilor prin care murdaria (praf' resturi alimentare'
etc.) este indepartata de pe diverse suprafete de lucru' utilae' ustensile' pereti' podele.
&uratenia se face pe toata durata lucrului' ori de cate ori este necesar (nu doar la
inceputul sau sfarsitul activitatii).
De5infe!%i" re$re5in%" $r#!e&ur" &e &i%ru-ere " mi!r##r-"nimel#r 
$"%#-ene "u ne$"%#-ene &e $e #ri!e u$r"fe%e (in!lui' %e-umen%e) u%ili5"n&u,e
"-en%i fi5i!i i/"u !4imi!i.
De$infectia are 2 etape6
1) De5infe!%i" $r#fil"!%i!"   / se face in mod preventiv pe oiecte' in sali pulice' etc.
) De5infe!%i" in f#!"r !"re !u$rin&e
/&e5infe!%i" !uren%"   se face la patul olnavului' pe toata durata spitali$arii (pat'
noptiera' oiecte' lenerie)9
/&e5infe!%i" %ermin"l"   este efectuata dupa vindecarea sau decesul unui olnav
care a suferit de o oala infectioasa.
Me%#&e &e &e5infe!%ie 6
/me%#&e me!"ni!e 6 ster#erea si maturarea umeda' aerisirea' spalarea' fiererea.
/me%#&e fi5i!e6 caldura uscata care se face prin flamare (trecerea unui oiect
prin flacara)' calcarea cu fierul de calcat' arderea' caldura umeda  fiererea si calcarea
umeda cu fierul incins.
  /me%#&e !4imi!e  (ipocloriti' formol' etc).
De!#n%"min"re" este introducerea in solutie de$infectanta (imersie) a tuturor 
oiectelor' instrumentelor murdare' sau contaminate cu produse iolo#ice.
 Asepsia  este lupta contra infectiei in tesuturile vii. Aepre$inta asenta tuturor 
#ermenilor microieni' a tuturor elementelor susceptiile de a produce o infectie.

18
 

In patolo#ie se spune despre o le$iune ca este aseptica atunci cand nu este

produsa din cau$a unor microi si evoluea$a fara complicatii infectioase' e,emplu
necro$a aseptica.
In cirur#ie  antisepsia este totalitatea masurilor prin care se reali$ea$a
distru#erea #ermenilor pre$enti intr/o pla#a' pe te#umente sau in mediu' fiind o metoda
curativa.
S%erili5"re"  este ansamlul de metode fi$ico/cimice de distru#ere a tuturor 
#ermenilor pato#eni sau saprofiti.
De5ine!%i" este operatia de distru#ere a insectelor daunatoare (transmitatoare
de oli) cu autorul unui insecticid.
Der"%i5"re" este operatia de starpire a soarecilor si soolanilor prin otravire cu
sustante cimice sau culturi microiene.
6. Pre'enire" infe!%iil#r n##!#mi"le
  Infe!%i" n##!#mi"l" e%e #ri!e infe!%ie !#n%r"!%"%" in %im$ul $i%"li5"rii l" un
$"!ien% !"re " f#% in%ern"% $en%ru "l%" *#"l".
  Pacientii cei mai e,pusi la astfel de infectii sunt cei cu acte cirur#icale din ce in ce mai
#rele si inva$ive' care constituie porti de intrare pentru infectii (sonde ve$icale' catetere
vasculare' ventilator artificial' etc).
Erecventa aparitiei acestor infectii este variaila' dupa tipul in#riirilor acordate6
/mai ridicata in serviciile de in#riire intensiva' de reanimare9
/dupa durata spitali$arii  mai ridicata in serviciile cu spitali$are indelun#ata si de
reeducare functionala din cau$a pre$entei escarelor' sondelor staile care favori$ea$a
infectiile9
/dupa vulnerailitatea pacientilor  cei care sufera de oli acute #rave' care au
or#anismul fra#ili$at prin varsta inaintata sau din contra' varsta foarte mica' cei cu
cancer' cei care sunt internati pentru alcoolism cronic' cu imunosupresie le#ata de 0ID!'
cu imunoterapii anticanceroase sau de #refele de or#ane.
 !#enti pato#eni care produc infectii no$ocomiale6
/streptococcus pneumoniae  este un a#ent important in producerea pneumoniei'
sinu$itei' otitei medii si menin#itei' mai rar endocardita' artrita septica' peritonita.
 !lte infectii no$ocomiale6 infectia tractului urinar' infectiii no$ocomiale epidemice'
etc.
Pentru prevenire' este important sa se asi#ure controlul si suprave#erea infectiilor 
spitalicesti' pentru a le aduce la niveluri cat mai sca$ute posiil' in functie de sectorul de
activitate. !ceste niveluri apar ca un indicator al calitatii si securitatii in#riirilor' precum si
al presti#iului unei institutii (spital curat).
Polii luptei impotriva infectiei intraspitalicesti sunt6 o una formare a personalului de
in#riire' o strate#ie de prevenire si control a infectiilor intraspitalicesti' respectarea
re#ulilor de i#iena spitaliceasca (asepsia sau i#iena in#riirilor in mediul septic).
etodele de prevenire a infectiilor no$ocomiale se adresea$a cau$elor favori$ante
sau secundare ale modului de transmitere ale acestor infectii si se refera la6
1) reducerea transmiterii de la om la om (contaminarea prin maini)' contaminarea
aero#ena' contaminarea prin contact  politica vestimentara9
2) conceptia aritecturala a spitalului (or#ani$area spatiului si timpului' circulatia
persoanelor' circulatia materialelor si oiectelor)9

19
 

3) suprimarea contaminarii prin materiale si instrumente (de$infectia'

decontaminarea' asepsia si sterili$area)9
4) asanarea (imunatatirea) re#ulata si sistematica a mediului amiant
(decontaminarea $ilnica' de$infectie cu formol sau cu ultraviolete).
Contaminarea prin maini 
<inile repre$inta cea mai rapida cale de transmitere a infec țiilor' astfel înc<t' în
unitățile spitalicești spălatul pe m<ini este asolut oli#atoriu inainte si după orice
procedură reali$ată de catre personalul medical. 0/a demonstrat științific că o i#ienă
temeinică a m<inilor reduce considerail răsp<ndirea acteriilor în spitale. Doctorii'
asistentii medicali' infirmierii' între#ul personal medical pot să î și contamine$e m<inile
doar făc<nd lucruri e,trem de simple precum6 lu<nd tensiunea sau pulsul pacientului'
atin#<nd pacientul sau așternuturile acestuia' atin#<nd ecipamentul din spital. =dată cu
apariția microilor re$istenți la antiiotice' ceea ce noi numim astă$i i#iena m<inilor' care
include at<t spălatul pe m<ini' c<t și folosirea de$infectantelor pe a$ă de alcool' a avut
parte de o revenire impresionantă în instituțiile de sănătate din întrea#a lume. 0tudiile din
ultimii ani au arătat că' în timp ce se în#riesc de pacienți' memrii personalului din spitale
se spală pe m<ini doar în 4/*F dintre ca$urile în care ar treui să o facă. !ceste cifre
sunt alarmante av<nd în vedere că acum știm că infecțiile se transmit de cele mai multe
ori prin contact direct.
0palarea mainilor este cea mai importanta procedura de prevenire a infectiilor' a
contaminarii si diseminarii a#entilor microieni in spital.
ehnica corecta de spalare a mainilor trebuie sa fie cunoscuta si aplicata de intreg 
 personalul!
&lasic sunt cunoscute trei nivele de decontaminare a m<inilor6
 1. 0pălarea simpla a m<inilor  i#ienica.
 2. !ntiseptica (de$infectarea)  i#ienică.
3. !ntiseptica (de$infectarea)  cirur#icală.
Elora microiana de pe maini este de doua tipuri6
 ,%r"n5i%#rie6
/coloni$ea$a stratul superficial al pielii si este indepartata prin spalarea
simpla9
/este repre$entata de microor#anismele care sunt cel mai frecvent asociate
cu infectiile no$ocomiale9
/este doandita de personalul in contact cu pacientul sau cu o suprafata
contaminata din mediu.
,re5i%en%"6
/este atasata de straturile profunde ale pielii9
/este mult mai re$istenta la indepartare9
/este repre$entata de microor#anismele care sunt mai putin asociate cu infectii.
Spalarea mainilor se efectueaza de fiecare data in urmatoarele circumstante  (sunt
re#uli atat #eneral valaile cat si re#uli special valaile la locul de munca)6
 La intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca.

 La intrarea si la iesirea din salonul olnavilor.

 Inainte si dupa in#riirea fiecarui olnav.

 Inainte si dupa aplicarea fiecarui tratament.

 Inainte si dupa efectuarea de interventii si proceduri inva$ive.

 Dupa scoaterea manusilor de protectie.

 Dupa scoaterea mastii folosite la locul de munca.

20
 

 Dupa folosirea atiste.

 Dupa folosirea toaletei.
 Dupa activitati administrative si #ospodaresti.
  ehnica corecta de spalare a mainilor este urmatoarea:
- 0e indepartea$a iuteriile si ceasul.
- %n#iile treuie sa fie taiate scurt.
- 0e descide roinetul de apa si se ume$esc mainile.
- 0e pune in palma o do$a de sapun (oisnuit sau antiseptic' dupa ca$).
- 0apunirea cu #ria (pana deasupra articulatiei pumnului) astfel6
1. palmele intre ele  e,tremitatile de#etelor9
2. fata palmara a mainii stan#i peste fata dorsala a mainii drepte si invers9
3. palmele intre ele avand #ria la spatiile interdi#itale9
4. palmele intre ele cu de#etele flectate' incrucisate9
5. prin rotatie' de#etul mare stan# cu mana dreapta si invers9
*. prin rotatie palma stan#a cu de#etele stranse ale mainii drepte si invers9
- &latire aundenta cu apa calda.
De$infectia i#ienica a mainilor se face cu solutii antiseptice din dotare' respectand
timpul de contact recomandat de producator.
Contaminarea prin contact 
iloacele de prevenire sunt simple' dar deoseit de importante' si pot fi sinteti$ate
in doua cuvinte6 $#li%i!" 'e%imen%"r" . De modul corect sau incorect de folosire a
ecipamentului de protectie depinde daca vom contriui la micsorarea sau marirea
frecventei infectiilor.
%niforma (alat' oneta' pantofi' masca) este purtatoare si cale de transmitere
pentru #ermenii care se inmultesc rapid la temperatura mare si umiditate crescuta.
"umarul #ermenilor cresc de la o $i la alta' in special in serviciile septice si de reanimare'
unde se recomanda scimarea alatului $ilnic sau cat de des este posiil.

De asemenea' scimarea oli#atorie a alatului cand s/a murdarit' in special cu

produse iolo#ice (san#e' urina' ila' etc). 0cimarea uniformei dupa actiuni riscante' cu
risc infectios' scimarea uniformei cand se intra in servicii cum ar fi (terapie intensiva'
prematuri' copii nou/nascuti' i$olare' loc operator).
Contaminarea aero&ena  riscul de contaminare prin aer este redus' ceea ce
inseamna ca vom considera aerul permanent curat' toate $onele fiind e,puse poluarii si in
consecinta infectiilor no$ocomiale.
&a metoda de 7tratament8 se utili$ea$a6
/fil%r"re" "erului  (fara praf si fara #ermeni in suspensie' datorita perfectionarii
filtrelor)9
/"e$i" "erului   care completea$a filtrarea sau o inlocuieste cand aceasta nu
e,ista. !septi$area aerului se reali$ea$a prin6
/vapori$are cu formol  se utili$ea$a frecvent pentru ca' o data cu aerul' se
asepti$ea$a si moilierul. Pentru aceasta se tine cont de calaul camerei' temperatura'
umiditatea mediului amiant precum si de felul aparatului utili$at.

21
 

/o$oni$area  aceasta metoda foloseste o$onul' #a$ care are putere foarte mare.
Aa$ele ultraviolete sunt ra$e #ermicide folosite in asepti$area aerului din salile de
operatii' sali de pansamente si radiolo#ie.
/asepti$area aerului in pre$enta omului se reali$ea$a prin6 ra$e ultraviolete cu
lampi ascunse ociului printr/un ecran opac' protector' in contact cu o ventilatie
permanenta. 0e pot folosi si spraG/uri pentru sol.
I5#l"re" este o metoda cu caracter profilactic prin care se inter$ice unui olnav de
a veni in contact cu alte persoane.
etode de i$olare6
/i5#l"re "*#lu%"   se face prin ula  fara nici un contact cu e,teriorul' cu aer 
steril' flu, luminat si personal medical limitat' cu ecipament special.
/i5#l"re %ri!%"  formata dintr/o camera speciala cu un pat si un #rup sanitar 
propriu' cu materiale proprii.
/i5#l"re in !"mer" !u m"i mul%e $"%uri ' iar distanta dintre paturi sa fie mai mare
pentru afinitatea conta#iunii directe.
/i5#l"re" $e $"'ili#"ne  in care sunt olnavi cu poarta de intrare aeriana' di#estiva
sau cutanata.
6.0 Unif#rm" infirmierului(ei) + ( e!4i$"men%ul &e $r#%e!%ie)
 /este oli#atoriu purtarea unui ecipament complet de protectie' format din6 4"l"%'
*#ne%"' $"n%#fi' m"!"' *#%#i9
/treuie sa fie de culoare ala sau culoarea stailita de spital' imaculat' fara pete'
din umac (poate fi fiert si sterili$at' asoare transpiratia)9
/se scima $ilnic sau ori de cate ori este nevoie (este purtator si cale de
transmitere pentru #ermenii intraspitalicesti)9
/de asemeni' scimarea alatului este oli#atorie cand s/a murdarit' in special cu
produse iolo#ice (san#e' urina' materii fecale' etc).
'oneta6
/din umac (se sterili$ea$a) sau din microfira (onetele de unica folosinta)9
/treuie sa acopere in intre#ime parul9
/la sfarsitul pro#ramului se arunca la deseuri nepericuloase9
#antofii 6
/vor fi speciali pentru spital' de culoare ala' silentiosi' (fara tocuri' odinitori'
como$i)9
/cand se intra in serviciile speciale se vor scima sau protea cu otosi din fira
de sticla sau polipropilen (de unica folosinta) sau din pan$a (se sterili$ea$a)9
/este oli#atorie purtarea ciorapilor.
(asca 6
/confectionata din polipropilen sau fira de sticla foarte eficace (H 5 ore) ciar daca
este uda. asca de artie este eficace H 3 minute pentru ca se uda si se deteriorea$a.
/masca treuie sa acopere nasul si #ura9 dupa folosire' masca se arunca la
deseuri infectioase9
/masca nu se tine in u$unar9
/spalatul pe maini este oli#atoriu dupa scoaterea mastii.
Observatii:

22
 

1) In locul operator este inter$isa parasirea salii cu ecipamentul specific de sala

(alat' manusi' masca' otosi)' acest ecipament se scoate la iesirea din sala de operatii
si va urma circuitul specific al materialului utili$at.
2) =ficianta treuie sa poarte ecipamentul adecvat care va fi scimat ori de cate
ori este nevoie' de preferinta $ilnic si sa poarte oneta si masca in timpul distriuirii
alimentelor.
6.6 Cur"%eni" &e5infe!%i" i i-ien" in *l#!ul "limen%"r 
Personalul locului alimentar (oficiantele) vor respecta urmatoarele6
/"ivel ridicat de i#iena personala corporala.
/0a poarte ecipament adecvat care va fi scimat ori de cate ori este nevoie' de
preferinta $ilnic.
/0a practice cu re#ularitate i#iena mainilor  oli#atoriu la intrarea in serviciu si
dupa folosirea #rupului sanitar.
/0a respecte tenica corecta si recomandarile privind i#iena mainilor.
/0a poarte oneta' masca si manusi in timpul distriuirii alimentelor.
"n oficiul alimentar:
  /"u treuie sa se admita accesul persoanelor straine (insotitori' alte cate#orii de
personal' in afara interesului de serviciu)' pre$enta animalelor.
/>ste inter$isa curatenia uscata (maturare' aspirare uscata).
/+reuie sa spele si sa de$infecte$e pavimentul de cel putin trei ori pe $i' utili$and
un de$infectant si deter#entul din u$.
/+reuie sa spele si sa de$infecte$e suprafetele de lucru (masa' ciuveta' vase
etc) folosind un de$infectant de suprafete in u$.
/+reuie sa dote$e ciuveta de spalat mainile cu sapun licid si prosop de artie
de unica utili$are si sa mentina curatenia si una functionare a do$atorului de sapun.
/0a de$infecte$e periodic ciuvetele de vase si maini.
/0a efectue$e de$insectia ori de cate ori este nevoie (cand este sesi$ata pre$enta
insectelor vectoare (muste' #andaci' etc).
/@esela se de$infectea$a prin imersie' se de$infectea$a dupa fiecare utili$are9
tetinele mai intai se spala' apoi se de$infectea$a si dupa aceea se fier 3 minute la 1
#rade.
/>cipamentele (ara#a$' fri#ider' cuptor' etc) se mentin in perfecta stare de
functionare' spalate si de$infectate ritmic.
/Aecipientele port  deseu se mentin in una stare de functionare si curate'
evacuindu/le ritmic' urmand circuitul deseurilor menaere din spital conform protocolului
de deseuri.
/De$infecia ciclica6 saptamanal se efectuea$a curatenia #enerala si de$infectia
oficiului' consemnandu/se aceasta operatiune in #raficul de de$infectie de pe sectie.
  7. CIRCUITUL LEN?ERIEI IN SPITAL

Colectarea lenjeriei 
/La colectarea leneriei murdare' infirmiera treuie sa isi puna manusi.
/&olectarea leneriei de pat si de corp' utili$ate' va fi facuta in saci curati' care se
incid la #ura' imediat dupa colectare.
/0e inter$ice scuturatul sau oricare alta manipulare a leneriei (sortare' numarare a
rufariei murdare) in saloane sau spatii de circulatie. !ceste operatiuni se fac numai in
camera de numarare  sortare a spalatoriei.

23
 

/Aufaria de pat si de corp provenita de la sectiile de conta#ioase' dermato/

venerice' +B&' de la olnavii septici precum si cea murdarita cu san#e sau produse
patolo#ice' va fi colectata si spalata separat.
/!si#urarea de lenerie de pat si de corp sterile' la fiecare scimare pentru nou/
nascuti si olnavi cu mare receptivitate (cei cu transplante de or#ane). !ceasta lenerie se
depo$itea$a separat de leneria curata.
/Leneria curata se depo$itea$a separat' in spatii aerate' ferite de praf si ume$eala
si de posiilitati de contaminare prin insecte si ro$atoare.
/anipularea leneriei in depo$it se face numai de personalul special destinat
pentru aceasta activitate.
/+ransportul leneriei curate de la depo$it in sectii' se face in saci curati pe un
traseu ine stailit.
Circuitul materialului moale :
/dupa utili$area materialului moale (campuri' alate' manusi)' acesta se colectea$a
in saci speciali si este transporat la spalatorie9
/materialul curat se aduce de la spalatorie in saci curati si va fi impacetat in
spatiul special destinat' in vederea sterili$arii9
/sacii cu material moale curat' nu va fi depo$itat direct pe pavimente.
  :. CIRCUITUL SI TRANSPORTUL DESEURILOR

0e colectea$a la locul de producere pe cate#orii (deseuri periculoase' deseuri

nepericuloase).
Dintre deseurile periculoase fac parte6
 deseuri anatomice (parti anatomice' material iopsic)9

 deseuri infectioase (care contin sau au venit in contact cu san#ele sau alte

fluide ale or#anismului e,emplu6 serin#i' perfu$oare' recipienti care au continut

san#e sau alte fluide or#anice' campuri operatorii' manusi si alte materiale de
unica folosinta' comprese' pansamente si alte materiale contaminate'
memrane de diali$a' pun#i de urina' material de laorator folosite' etc)9
 deseuri intepatoare/taietoare6 ace' ace cu fir' catetere' serin#i cu ac' ranule'

lame de isturiu' pipete' sticlarie de laorator' sticlarie sparta sau care a venit
in contact cu san#ele  aceste deseuri se considera infectioase9
 deseuri cimice si farmaceutice6 reactivi de laorator' medicamente e,pirate'

etc .
Deseuri nepericuloase  asimilaile celor menaere6 amalaele materialelor sterile'
flacoanele de perfu$ie' #ipsul' artia' resturile alimentare' saci' amalae de plastic'
recipienti de sticla  daca nu au venit in contact cu san#ele si alte fluide iolo#ice9
0e evita supraincarcarea recipientelor colectoare.

 !malarea deseurilor se face in amalae de unica folosinta care se elimina odata

cu continutul' codurile de culori fiind urmatoarele6 #alen pentru deseurile periculoase si
ne#ru pentru deseurile nepericuloase. Pentru deseurile periculoase se utili$ea$a
picto#rama pericol iolo#ic.
Deseurile nepericuloase 6 sunt asimilaile celor menaere si se colectea$a in sacii
ne#rii.
Deseurile periculoase6

24
 

 Deseurile anatomo/patolo#ice si alte parti anatomice se colectea$a in cutii de

carton cu peretii re$istenti' captusite cu saci #aleni in interior' pe cutii se
notea$a cu marer denumirea sectiei si data colectarii.
 Deseurile infectioase se colectea$a in saci #aleni' pe saci se notea$a cu
marer denumirea sectiei si data colectarii.
 Deseuri intepatoaretaietoare se colectea$a in cutii de plastic de culoare
#alena' cu peretii re$istenti' inscriptionate cu picto#rama 7pericol iolo#ic8.
Detasarea acelor se face folosind dispo$itivul inclus pe orificiul de colectare.
Dupa umplere cutia se incide ermetic si se mentine cu capacul incis
notandu/se in spatiul destinat pe cutie data inceperii colectarii' sectia de
provenienta. &utia va fi mentinuta pe sectie pana in momentul umplerii. "u se
vor supraincarca cutiile.
 Deseurile cimice si farmaceutice  se colectea$a in amalae speciale'
furni$ate de firma colectoare.

6.1  Tr"n$#r%ul &eeuril#r 

  In interiorul unitatii' se reali$ea$a cu carutul sau in saci  atunci cand cantitatile de
deseuri colectate nu sunt mari. 0acii mari colectori si de transport pentru deseurile
periculoase sunt re$istenti' de culoare #alena si sunt inscriptionati cu picto#rama pericol
iolo#ic.
+ransportul deseurilor se face pe un circuit separat de cel al olnavilor si al
vi$itatorilor.
=rele de colectare si de transport ale deseurilor sunt stailite de catre sectii.

:. Profilaxia primara a accidentelor prin expunere la produse biologice

  Principii de baza:
-toti pacientii sunt considerati potential inectati!
  -se considera ca san"ele# alte luide biolo"ice (secretii sali$are# nazale#
lacri%ale# $arsaturi# urina# %aterii ecale& si tesuturile pot i conta%inate cu ')#
)'*# )'+ sau alte %icroor"anis%e!
  -se considera ca toate instru%entele olosite in practica %edicala sunt
conta%inate dupa utilizare!
Cele mai importante precautiuni in cazul expunerii accidentale la produse
biologice sunt:
 -spalarea pe %aini inainte si dupa iecare %anopera care presupune contactul
cu lic,ide biolo"ice sau produse conta%inate cu san"e!
 -purtarea %anusilor de iecare data cand eista risc de contact cu san"ele sau
alte produse biolo"ice.
 Atitudine in caz de accident prin expunere la sange :
 -intreruperea in"riirii cu asi"urarea securitatii pacientului!

25
 

  -persoana accidentata anunta i%ediat cadrul %edical superior din sectia

respecti$a.
  /si"urarea in"riirilor de ur"enta in caz de expunere cutanata :
 -se spala i%ediat locul cu apa si sapun!
 -se clateste!
-se utilizeazeaza un antiseptic cu ti%p de contact %ini% de 5 %inute# solutie
clori"ena diluata 110# co%pus iodat in solutie der%ica# alcool 70 sau alt
dezinectant cutanat.
 In caz de expunere percutanata  se $or lua aceleasi %asuri ca in cazul
epunerii cutanate cu %entiunea ca este interzisa san"erarea# deoarece poate crea
%icroleziuni care pot accelera diuziunea $irusului.
 In caz de expunere a mucoaselor   (%ucoasa conuncti$ala# %ucoasa nazala#
%ucoasa bucala& se spala abundent ti%p de 5 %inute cu ser iziolo"ic iar in lipsa
acestuia# cu apa.
n cadrul aplicarii precautiunilor uni$ersal trebuie sa a%inti% si de
ec,ipa%entul de protectie care este deinit ca iind bariera dintre lucrator si sursa de
inectie# utilizata in ti%pul acti$itatilor care presupun risc de inectie.

;. IN9RI?IRILE DE @AA ACORDATE PACIENTILOR

 ;.1T#"le%" $"!ien%il#r 

)*+*+ ,oaleta &enerala a pacientilor 

"biectivele procedurii 6 asi#urarea starii de i#iena si confort a pacientului precum si
a demnitatii acestuia.
entinerea te#umentelor in stare de curatenie are ca scop principal' prevenirea
aparitiei le$iunilor cutanate.
Re&uli de baza:
/informati si e,plicati pacientului procedura' otinand astfel consimtamantul si
preferintele sale in le#atura cu i#iena9
/apreciati starea #enerala a olnavului' pentru a evita o toaleta prea lun#a' prea
oositoare9
/verificati temperatura din salon' sa fie peste 2 &9
  

/incideti #eamurile si usa evitand astfel curentii de aer9

/asi#urati intimitatea olnavului ase$and paravanul9
/temperatura apei controlata cu termometrul de aie ' sa fie intre 3- /3 &9
  

/pre#atiti in apropriere materialul necesar toaletei' scimarii leneriei patului si a

olnavului9
/faceti toaleta pe re#iuni' de$velind numai suprafetele necesare si acoperindu/le
imediat dupa terminare9
/olnavul se va de$raca complet si se va acoperi cu cearceaf si patura9
/se muta musamaua si ale$a de protectie' in functie de re#iunea care se spala9
/ordinea in care se face toaleta / spalat' clatit' uscat9

26
 

,e%"$ele %#"le%ei6 se va respecta urmatoarea succesiune6 se incepe cu f"%" -"%ul

i ure!4ile' apoi *r"%ele i m"inile ' $"r%e" "n%eri#"r" " %#r"!elui"*&#menul ' f"%"
"n%eri#"r" " !#"$el#r ' se intoarce olnavul in decuit lateral si se spala $"%ele
feele si f"%" $#%eri#"r" " !#"$el#r ' din nou in decuit dorsal' se spala -"m*ele i
$i!i#"rele #r-"nele -eni%"le eB%erne   apoi in-riire" $"rului i %#"le%" !"'i%"%ii
*u!"le9
/se sapuneste si se clateste cu o mana ferma si cu miscari line' circulare' pentru a
favori$a circulatia san#uina9
/apa calda sa fie din aundenta' scimata de cate ori este nevoie9
/se insista la pliuri' su sani' la maini si in spatiile interdi#itale' la coate si a,ile9
/se moili$ea$a articulatiile in toata amplitudinea lor si se masea$a $onele
predispuse escarelor9
/uscarea se face prin tamponare (nu frecare) cu prosopul usor incal$it.
+oaleta pe re#iuni a pacientului imoili$at la pat permite e,aminarea te#umentelor 
si oservarea unor modificari (inrosirea' iritatia te#umentului' ecimo$e' escare' etc) si
luarea unor masuri terapeutice.
Pentru activarea circulatiei san#uine' dupa spalarea intre#ului corp' se frictionea$a
cu alcool mentolat' indeosei re#iunile predispuse la escare.
De e'i%"%  in timpul aii pe re#iuni a pacientului imoili$at la pat' u&"re" "$"r"%ului
-i$"% " $"n"men%el#r .
La pacientii la care starea de sanatate permite' incuraati/i sa se spele sin#uri
asi#urandu/le independenta' autandu/i la nevoie si tinandu/i su suprave#ere pe toata
durata procedurii.
;.1.In-riire" #!4il#r 
"biective6 prevenirea infectiilor oculare prin indepartarea secretiilor.
Procedeul se aplica mai ales la pacientii comatosi sau parali$ati la care este
necesara indepartarea in mod re#ulat a secretiilor oculare (datorita refle,ului de clipire
aolit' ocii raman descisi' corneea se usuca' secretiile se aduna in special la nivelul
un#iului intern al ociului).
#eguli de baza:
/se folosesc manusi sterile9
/se indepartea$a secretiile' crustele aderente de #ene si pleoape de la comisura
e,terna spre cea interna prin ster#ere usoara cu autorul unui tampon steril imiat in ser 
fi$iolo#ic (cate un tampon steril pentru fiecare oci)' procedeul repetandu/se pana cand
pleoapele sunt curate9
/pentru a mentine ocii ume$iti aplicati pe pleoape cate un pansament steril
imiat in ser fi$iolo#ic' acesta fiind scimat ori de cate ori este nevoie.
;.1.0In-riire" mu!#"ei n"5"le
"biective6 prevenirea aparitiei le$iunilor mucoasei na$ale si mentinerea
permeailitatii cailor respiratorii superioare.
#eguli de baza:
/pacientul se asea$a in decuit dorsal9
/se informea$a pacientul si este ru#at sa nu miste capul9
/dupa ce imracati manusile de unica folosinta' se curata fiecare fosa na$ala cu
cate un tampon steril imiat in ser fi$iolo#ic cu miscari usoare de rotatie fara sa apasati9
/nu folositi acelasi tampon imiat cu ser fi$iolo#ic pentru amele narine9
/daca sunt foarte aderente crustele de mucoasa na$ala tamponul se ume$este cu
apa o,i#enata in loc de ser fi$iolo#ic9

27
 

/la pacientii cu sonde na$o#astrice' na$ofarin#iene' de o,i#enoterapie manevrele

se efectua$a su suprave#erea asistentei si constau in urmatoarele etape6 se de$lipeste
anda ade$iva cu care este fi,ata sonda' retra#eti sonda 5/* cm' se curata sonda de
urmele ade$ivului de la anda cu un tampon imiat in alcool sanitar' se curata crustele
de la nivelul fiecarei narine cu un tampon imiat in apa o,i#enata' se reintroduce sonda
(tot cu 5/* cm) apoi se refi,ea$a cu anda ade$iva si se controlea$a permeailitatea
sondei de catre asistenta.
;.1.6. In-riire" ure!4il#r 
"biective6 mentinerea starii de curatenie a pavilonului urecii si a conductului
auditiv e,tern prin indepartarea depo$itelor fi$iolo#ice (cerumen' te#ument descuamat) si
a celor patolo#ice unde este ca$ul.
#eguli de baza:
/se asea$a pacientul in decuit dorsal' cu capul usor rotat spre dreapta pentru
curatarea urecii stan#i' respectiv capul rotat spre stan#a' daca se curata urecea
dreapta9
/se curata pavilionul auricular cu cate un tampon uscat de detritusurile formate din
cerumen si te#ument descuamat' e,ecutand miscari lande de rotatie9
/se curata fiecare urece cu tampoane separate9
/se spala pavilonul auricular si re#iunea retroauriculara cu cate un tampon nesteril
imiat in apa calduta pe care se toarna o picatura de sapun licid apoi se limpe$este cu
apa calduta din aundenta' avand #ria sa nu intre in conductul auditiv e,tern si se usuca
cu prosopul9
/curatarea conductului auditiv e,tern se face cu un tampon steril imiat in apa
o,i#enata care se introduce' avand #ria sa nu se depaseasca limita de vi$iilitate' se
usuca tot cu un tampon steril uscat.
;.1.7. In-riire" !"'i%"%ii *u!"le
"biective6 prevenirea aparitiei respiratiei urat mirositoare si a infectiilor ucale prin
reducerea placii acteriene.
#eguli de baza:
/po$itiile in care poate fi ase$at olnavul in functie de patolo#ie sunt6 se$and sau
decuit lateral cu capul usor rotat si ridicat pe o perna9
/materialele necesare6 periuta de dinti personala' pasta de dinti' paar de apa de
unica folosinta' tavita renala' prosop' musama' apa de #ura si ata dentara daca acestea
sunt solicitate9
/ase$area pacientului in po$itia adecvata starii sale de sanatate9
/sustineti tavita renala su aria pacientului' ase$ata pe perna acoperita de
musama si prosop9
/la pacientii constienti si la care starea de sanatate permite' serviti pacientul pe
rand cu periuta de dinti' pasta de dinti' paar cu apa' prosop' incuraandu/l sa isi faca
toaleta ucala sin#ur9
/pentru pacientul inconstient  se introduce desci$atorul de #ura intre arcadele
dentare' va puneti manusile' se ster#e lima' olta palatina' suprafata interna si e,terna a
arcadelor dentare cu tampoane imiate in #licerina ora,ata' cu miscari dinauntru in
afara. 0e ster# dintii cu alt tampon' la sfarsit se un# u$ele cu o crema idratanta.
/la pacientii care pre$inta prote$a dentara' aceasta se va scoate cu autorul unui
tifon printr/o miscare de anterior si in sus' se va spala cu periuta si pasta de dinti si se va
pastra intr/un paar cu apa' de preferinta paar mat  daca pacientul este constient' il
serviti cu apa de #ura iar daca este inconstient' adionati cavitatea ucala cu un tampon
cu #licerina ora,ata.

28
 

;.1.:. In-riire" un-4iil#r 

"biective6 otinerea unui aspect in#riit al olnavului' evitarea le$iunilor de #rata.
#eguli de baza:
/pacientul se asea$a in decuit dorsal9
/introduceti manapiciorul in li#ianul cu apa calduta si sapun pentru apro,imativ 5
minute apoi ase$ati pe un prosop manapiciorul' timp in care introduceti in li#ian
manapiciorul controlateral9
/se taie cu mare atentie un#iile avand #ria sa evitati le$area tesuturilor adiacente
(risc de panaritiu) apoi se pilesc9
/un#iile de la picior se taie Jpe drept8' nu se umla la colturi pentru a evita riscul
de aparitie a un#iei incarnate9
/fra#mentele re$ultate se stran# intr/a ale$a sau prosop9
/se de$infectea$a materialele folosite (forfecuta' pila de un#ii).
;.1.;.In-riire" $"rului
"biective6 mentinerea unui aspect placut' a i#ienei precum si pastrarea demnitatii
si starii de ine a pacientului.
#eguli de baza:
/parul se spala o data pe saptamana la pacientii indelun# spitali$ati9
/materiale6 piepteneperie personala9 prosop' ale$a' sampon' li#ian cu apa calda'
#aleata pentru apa folosita' uscator de par' manusi9
/temperatura in salon treuie sa fie peste 2 &9   

/tenica6 se pre#ateste patul si se proteea$a cu musama si ale$a9 se ume$este

parul' se samponea$a' se masea$a usor pielea capului cu pulpa de#etului' se spala de
doua trei ori' se limpe$este parul din aundenta' se acopera cu prosopul uscat. 0e usuca
parul' se piaptana cu landete.
/oiectele folosite se de$infectea$a.
;.1.<.In-riire" re-iunii "n#,-eni%"le
"biective6 evitarea infectiilor #enito/urinare' a mirosurilor neplacute' pastrarea starii
de ine si a demnitatii pacientului.
#eguli de baza:
/ se informea$a pacientul asupra procedurii si se otine consimtamantul daca
acesta este constient9
/i se asi#ura intimitatea (paravan)' se pre#ateste patul cu musama' ale$a9
/se asea$a pacientul in po$itie #inecolo#ica9
/se inmanea$a o ploscaurinarul pentru a/si #oli ve$ica urinara9
/pacientul ramane in po$itie #inecolo#ica cu alta plosca curate' ase$ata su
re#iunea sacrata9
/tenica  se imraca manusa de cauciuc' apoi cea de aie9 se spala re#iunea
dinspre simfi$a puiana spre anus' turnand apa si sapun licid. 0e limpe$este din
aundenta' se scoate plosca' se usuca re#iunea #enitala' anala' pliurile' se pudrea$a cu
talc pliurile9 spalarea or#anelor #enitale e,terne se face cu tampoane de vata montate pe
pensa portampon9 la arat se decalotea$a #landul de preput si se spala cu apa si sapun
apoi se clateste cu apa din aundenta si se recalotea$a #landul.
O*er'"%ie treuie evitata contaminarea re#iunii #enitale cu microor#anisme din
re#iunea anala' prin miscari de spalare dinspre anus spre simfi$a puiana.
;. De$"r"5i%"re"
&onsta in indepartarea si distru#erea para$itilor care pot transmite oli infectioase.
Prin depara$itare se evita aparitia le$iunilor de #rata care se pot suprainfecta usor 

29
 

precum si transmiterea para$itilor de la un pacient la altul. Infirmiera treuie sa procede$e

cu mult tact in momentul in care e,aminea$a pacientul in vederea controlului para$itolo#ic

(parul' $onele cu pilo$itate' pliurile). >,aminarea se face numai cu manusi de unica

folosinta. 0curtarea parului si aplicarea solutiilor antipara$itare se fac numai cu acordul
pacientului' ainele cu care a venit pacientul se ard' se face imaierea #enerala apoi i se
ofera pacientului o piama curata. Daca e,ista le$iuni de #rata' acestea se vor un#e cu
cremele indicate de catre medic.
;.0S!4im*"re" leneriei &e $"% i &e !#r$
Patul este moilierul cel mai important din salon' aici petrecandu/si olnavul
maoritatea timpului de spitali$are. Patul treuie sa fie comod' de dimensiuni potrivite'
usor de manipulat si usor de curatat' pentru ca in#riirile' investi#atiile si tratamentele
aplicate sa nu fie impiedicate.
 !ccesoriile patului6
,salteaua  confectionata dintr/o sin#ura' din doua sau trei ucati' din urete'
material plastic  care se curata si se de$infectea$a mai usor9
/perna9
/patura9
/leneria  2 cearceafuri (sau un cearceaf si un plic)' fata de perna' o ale$a'
musama.
>ste ine ca leneria de pat sa aia cat mai putine cusaturi.
;.0.1 S!4im*"re" leneriei &e $"% ne#!u$"% (f"r" $"!ien%)
ateriale necesare6 cearceaf de pat' cearceaf de patura (plic)' fata de perna'
patura' perna' ale$a' musama (sau un material impermeail)' manusi de unica folosinta'
sac pentru leneria murdara' carucior pentru lenerie.
>fectuarea procedurii6 se verifica materialele alese si se transporta in salon pe
caruciorul pentru lenerie. 0e indepartea$a leneria murdara si se introduce in sacul
special pre#atit' spalati/va pe maini apoi imracati manusile. >fectuati in ordinea
urmatoare6 intindeti cearceaful pe toata lun#imea patului fi,andu/l la capete si pe partile
laterale adanc su saltea fara sa lasati cute9 po$itionarea musamalei sau a materialului
impermeail deasupra saltelei9 deasupra musamalei se intinde ale$a avand #ria sa nu
aia cute9 intindeti cearceaful plic in lun#imea patului si peste el patura9 introduceti
patura in cearceaful plic si fi,ati/i colturile9 rulati patura astfel infasata su forma de
armonica sau aranati colturile in forma de plic9 puneti la capatul patului perna infasata. La
sfarsit' nu uitati sa rease$ati noptiera pe locul ei de lan#a pat' scoateti sacul de rufe
murdare din salon' aerisiti salonul' indepartati manusile si spalati/va pe maini.
;.0. S!4im*"re" leneriei &e $"% #!u$"% (!u $"!ien% im#*ili5"%)
  >,plicati pacientului procedura si modul de desfasurare' inofensivitatea procedurii
precum si contriutia sa la reali$area procedurii. 0cimarea leneriei se va efectua
intotdeauna dupa toaleta pacientului. La scimarea leneriei treuie sa participe doua
persoane iar ale#erea metodei de scimare a leneriei de pat' se face in functie de
po$itia in care poate fi ase$at pacientul ( limitele sale de moili$are).
a) La pacientul care se poate ridica in po$itie se$anda (se foloseste scimarea in
latime)
/aterialele necesare sunt aceleasi ca la scimarea leneriei de pat neocupat.

30
 

/>fectuarea procedurii6 se verifica materialele si se transporta in salon9 rulati

cearceaful de pat pe dimensiunea mica (in latime)' rularea se face impreuna cu
musamaua si ale$a daca pacientul necesita9 scoateti mar#inile cearceafului murdar de
su saltea9 acoperiti pacientul si ridicati/l in po$itie se$anda la mar#inea patului' ru#and
autorul sa spriine pacientul pe toata durata efectuarii procedurii9 indepartati perna si
rulati cearceaful murdar pana aproape de pacient9 po$itionati cearceaful curat la capatul
patului apoi derulati/l aproape de cel murdar' fara sa intre in contact cu acesta9 scimati
fata de perna si ase$ati/o pe pat la capat apoi culcati pacientul in decuit dorsal9 ru#ati
autorul sa ridice impreuna cu dvs a$inul pacientului astfel incat sa ridicati cearceaful
murdar si sa il rulati in continuare pe cel curat9 ridicati in acelasi mod si picioarele
pacientului pana cand cearceaful murdar a fost indepartat iar cel curat a fost rulat in
intre#ime. Ei,ati colturile cearceafului curat si mar#inile laterale su saltea. Daca
pacientul necesita musama si ale$a' acestea sunt rulate odata cu cearceaful. Introduceti
patura in cearceaful plic si acoperiti olnavul.
) La pacientul care nu se poate ridica (se foloseste scimarea in lun#ime)
/aterialele necesare sunt aceleasi ca la scimarea leneriei de pat neocupat.
/>fectuarea procedurii6 se verifica materialele si se transporta in salon9 rulati
cearceaful de pat pe dimensiunea mare (in lun#ime)' rularea se face impreuna cu
musamaua si ale$a tot in lun#ime9 spalati/va mainile si imracati manusile' scoateti
mar#inile cearceafului murdar de su saltea' intoarceti pacientul in decuit lateral (autorul
treuie sa il spriine la nivelul umerilor si la nivelul #enuncilor)' tra#eti perna' rulati
cearceaful murdar pana aproape de pacient si derulati cearceaful curat avand #ria sa fie
ine po$itionat pentru a putea fi fi,at la capete si pe laturi' aduceti pacientul in decuit
dorsal apoi in decuit lateral de partea opusa' autorul spriinindu/l in continuare la nivelul
umerilor si #enuncilor' puneti perna infasata su capul pacientului' continuati rularea
cearceafului murdar si derularea celui curat' aduceti pacientul in decuit dorsal9
introduceti ine cearceaful curat si fi,ati/l la capete si la mar#ini avand #ria sa nu e,iste
cute' scimati cearceaful plic de la patura si acoperiti olnavul. Leneria murdara se
introduce in sac.
 !se$ati pacientul in po$itia comoda sau in cea recomadata de catre medic.
0coateti sacul de rufe murdare' aerisiti salonul' indepartati manusile si spalati/va pe
maini.
;.0.0 S!4im*"re" leneriei &e !#r$ l" $"!ien%ul im#*ili5"%
=iectivele urmarite sunt in primul rand 6 mentinerea starii de i#iena si confort a
olnavului' prevenirea escarelor de decuit' mentinerea tonusului psiic si a demnitatii
acestuia. Inainte de inceperea procedurii se informea$a pacientul' e,plicandu/i procedura
si necesitatea acesteia si mai ales se otine consimtamantul acestuia sau a familiei.
ateriale6 piama curata si incal$ita' sac pentru leneria murdara' manusi de unica
folosinta.
>tapele procedurii6 informati si e,plicati pacientului procedura' asi#urati intimitatea
olnavului (puneti paravanul)' spalati/va pe maini si puneti/va manusile' la pacientul care
poate sa stea in po$itie se$anda se rulea$a piamaua de la spate spre ceafa si treceti/o
peste cap' ru#and pacientul sa flecte$e usor capul' piamaua se pune in sacul de rufe
murdare' se ia piamaua curata se rulea$a fiecare maneca imracand pe rand ratele'
apoi se trece peste capul onavului care este initial usor flectat (cu aria in piept) apoi
se derulea$a piamaua peste trunciul olnavului9 la pacientii care nu se pot ridica se
intoarce pacientul in po$itie de decuit lateral si se de$raca ratul elierat' se intoarce
pacientul in decuit lateral invers si se de$raca celalalt rat' se mentine olnavul in

31
 

aceasta po$titie si se rulea$a maneca imracand ratul lier' se intoarce olnavul in

decuit lateral invers (de unde s/a pornit) se rulea$a si se imraca ratul celalalt.
De$racarea pantalonilor se face ridicand usor re#iunea lomosacrata a pacientului' se
tra# pantalonii spre picioare apoi se scot' imracarea se face tra#and pantalonii pe
fiecare memru inferior in parte pana aproape de se$ut apoi ridicati usor a$inul si rotati/l
usor tra#and stan#a/dreapta pantalonul su re#iunea fesiera. La final se asea$a pacientul
intr/o po$itie comoda' se acopera cu patura' se scoate din salon sacul cu leneria
murdara.
;.6M#*ili5"re" $"!ien%il#r 
  $ozitia bolnavului in pat:
  >ste determinata de oala si de starea #enerala' aceste po$itii fiind6
/po$itia activa6 cand olnavul se misca sin#ur' nu are nevoie de autor9
/po$itia pasiva6 cand olnavul este in stare #rava' lipsit de forta fi$ica' are nevoie
pentru scimarea po$itiei de autor9
/po$itia fortata cand olnavul are o po$itie neoisnuita' impusa de oala sau de
necesitatea unui tratament' manevre.
$ozitiile impuse de boala:
&ele mai frecvente sunt6
/po$itia #emuita (J#enupectorala8) (Jcu #enuncii la #ura8) in ulcer9
/po$itia cocos de pusca6 culcat intr/o parte cu #enuncii flectati' cu mainile intre
#enunci si cu capul in ipere,tensie (in menin#ita)9
/po$itia ortopneica6 olnavul sta la mar#inea patului se$and' capul ridicat cu spriin
in rate si memrele inferioare atarnandu/i9
/po$itia in opistotonus/olnavul in ipere,tensie avand forma unui arc de cerc cu
concavitatea dorsala (in tetanos).
$ozitiile impuse de tratament:
/po$itia #enupectorala (cu toracele lipit de pat' mainile pe lan#a corp' #enuncii
adusi la piept' a$inul ridicat)9
/decuit lateral stan# cu memrul stan# intins si cel drept flectat (in timpul clismei).
$ozitiile obisnuite:
/decuit dorsal/olnavul este culcat pe spate cu fata in sus9
/decuit lateral drept sau stan#/olnavul sta culcat pe o parte cu piciorul dinspre
pat intins' cel de deasupra flectat9
/decuit ventral/olnavul este culcat pe urta cu capul intors intr/o parte9
/po$itia se$anda (memrele inferioare fac cu trunciul un un#i de  9  

/po$itia semise$anda  se spriina trunciul olnavului cu 2 perne sau se ridica

patul de e,tremitatea pro,imala la 3/4 9   

/po$itia decliva  se reali$ea$a prin coorarea patului la e,tremitatea pro,imala cu

* ' astfel incat olnavul sta cu capul mai os de corp9
  

/po$itia procliva/este inversul po$itiei declive9

/po$itia #enupectorala.
Cerinte pentru o buna pozitionare a bolnavului:
/po$itia va fi staila9
/confortaila9
/asenta durerii sau durerea nu se accentuea$a in noua po$itie9
/asi#ura simetria corporala9
/sa nu fie oositoare.

32
 

Aeali$area efectiva a moili$arii pacientilor implica actiunile6 intoarceri' deplasare

laterala in pat' ridicare si deplasare' transfer (de pe pat pe rancardcarut si invers).
 !ceste actiuni se desfasoara pasiv si activ' asistati de catre infirmiera.
In%#"r!erile,$#% fi eBe!u%"%e $"i' i "!%i'
/pentru a trece din decubit dorsalin decubit lateral   infirmiera reali$ea$a tractiuni
simultane la nivelul umarului si a$inului' apoi pentru a/l aduce in decuit ventral i se
aduce ratul de pe partea de#aata in lateral' dupa care se continua actiunea9

/din decubit ventralin decubit dorsal  se e,ecuta miscari de tractiune de la nivelul

soldului si umarului' se plasea$a ratul opus miscarii deasupra capului pentru a nu fi prins
in decuit lateral9
/deplasarea laterala in pat 6 se e,ecuta de oicei in decuit dorsal prin deplasarea
trunciului si capului' apoi a memrelor inferioare' la urma ramanand deplasarea
a$inului9
/ridicarea si deplasarea6 pasiva cu autor (la pacientii imolili$ati sau oe$i)
infirmiera si autorul sustinand olnavul su umeri sau pasiv/activa cand olnavul mer#e
sin#ur dar totusi are nevoie de autor' infirmiera sustinandu/l cu un rat ase$at su umarul
olnavului9
/transferul olnavului se face cominand miscarile de intoarcere' deplasare laterala
apoi ridicare si deplasare in functie de materialul rulant pe care este transferat olnavul
(rancard' carut) si in #eneral intra in atriutiile rancardierului.
;.7 Alimen%"re" i 4i&r"%"re" $"!ien%il#r
%n factor foarte important in tratarea si restailirea fi$ica a unui individ este
alimentatia ecilirata a acestuia. De aceea' este necesara urmarirea de catre personalul
de in#riire a calitatii alimentelor si a re#imurilor servite' prin asi#urarea mesei la timp
(care sa aia aspect estetic corespun$ator si #ust un) precum si creerea unei une
dispo$itii in timpul servirii mesei.
 !limentatia treuie sa fie variata si completa' sa cuprinda toate principiile
alimentare6 #lucide' proteine' lipide' vitamine si saruri minerale (ineinteles' dietele se
diferentia$a pe tipuri de oli).
Prepararea ranei' ca si servirea acesteia' treuie sa se faca in cele mai stricte
conditii de i#iena' pentru a impiedica introducerea in or#anism' odata cu alimentele' a
unor microi sau a unor para$iti.
= prima re#ula in administrarea ranei este servirea meselor la ore fi,e' aceasta
va oisnui aparatul di#estiv sa aia o activitate re#ulata' astfel incat sa nu se mai aun#a
la indi#estii si alonari.
In timpul alimentatiei' pentru di#erarea mai usoara a alimentelor' este necesara
mestecarea lenta a mancarii.
>ste cunoscut faptul ca la maoritatea olnavilor apetitul alimentar este sca$ut.
Pentru stimularea poftei de mancare' pe lan#a una dispo$itie create in urul olnavilor'
preparatele treuie sa fie cat mai variate' mai ales in ca$urile dietelor restrictive' cand
sunt inter$ise anumite alimente sau limitate cantitativ. Daca medicul permite' la
prepararea mancarii' se pot folosi si anumite condimente.
+ot in cadrul alimentatiei treuie urmarita cantitatea de licide in#erate' Pentru a nu
se incarca stomacul' licidele se vor ea in cantitati mici' apa putand fi inlocuita cu
limonada' sucuri naturale de fructe sau ceai. In afectiunile in care cantitatea de licide
in#erate nu are importanta' pacientul va putea ea fara restrictie.

33
 

>,ista afectiuni' cum ar fi cele cardiovasculare (ipertensiunea arteriala'

insuficienta cardiaca) sau cele renale' in care cantitatea de licide este limitata. In aceste
ca$uri se va prescrie de catre medic o anumita cantitate de licide pe $i' urmand ca
acestea sa fie administrate in cantitati mici' pe durata intre#ii $ile' tinand cont si de
licidele din supe' compoturi' fructe.
In ca$urile in care asistatul are nevoie de o cantitate mare de licide  ca de
e,emplu in transpiratii aundente' stari ferile' desidratari' into,icatii #rave  se
urmareste in permanenta ca acesta sa in#ere cantitatea de licide prescrisa' urmarindu/
se concomitent si cantitatea de licide eliminate.
In functie de starea pacientului' alimentatarea poate sa fie activa' pasiva' artificiala.
 Alimentarea activa  la olnavii deplasaili se face in sala de mese. La olnavii
nedeplasaili' se poate face prin intreuintarea unei masute care se asea$a la pat' in fata
olnavului si de pe care acesta se autoserveste.
 Alimentarea pasiva  se face la pacientii in stare #rava' care nu se pot rani
sin#uri si starea lor nu permite aceasta' se va mentine po$itia ori$ontala. Infirmiera se
plasea$a in dreapta olnavului' sustinandu/i capul cu mana stan#a.
Licidele' inclusiv supa' vor fi administrate din vase semiumplute. In ca$ul
olnavilor in stare #rava' se va folosi lin#urita sau pipeta.
Aitmul alimentarii se va adapta la starea olnavului. In#ititurile nu treuie sa fie
prea mari' pentru ca olnavul sa nu se inece. La cei cu apetit sca$ut' sau la cei ferili'
alimentatia se va administra in momentul in care starea lor o permite. Dupa terminarea
alimentarii' olnavul treuie curatat si apoi lasat sa se odineasca.
 Alimentarea artificiala   se face la pacientii in stare #rava' in stare de
inconstienta' cu ne#ativism (refu$) alimentar. Poate fi efectuata prin sonda' fistula
stomacala si prin perfu$ii.
 Alimentarea prin sonda  se face la olnavii inconstienti' ne#ativisti' la cei cu
tulurari de de#lutitie.
Dupa ce a fost lurefiata sonda' se introduce prin #ura sau prin una din narile
olnavului' pana in stomac.
&apatul lier al sondei se fi,ea$a cu leucoplast pe fata olnavului.
 !mestecurile preparate pentru alimentarea prin sonda treuie sa fie licide si
incal$ite la temperature corpului.
Introducerea ratiei $ilnice se face in 4/* do$e si se administrea$a foarte incet.
=data cu alimentele pot fi introduse pe sonda si medicamentele prescrise pe cale ucala.
Indepartarea sondei se face dupa #olirea ei totala. In acest scop se va introduce
pe sonda o cantitate de 2/3 ml. apa care face parte din ratia $ilnica a olnavului.
In ca$ul pacientilor cu stricturi esofa#iene (arsuri' into,icatii cu sustante caustice)'
alimentarea se face printr/o #astrostoma. >ste recomandail ca fistula sa fie acoperita cu
un anda steril' pentru a nu se infecta.
,ehnica alimentarii prin fistula  este aceeasi ca si in ca$ul folosirii sondei.
+e#umentul din urul fistulei se va verifica' deoarece sucul #astric care se poate prelin#e'
determinand iritatea acestuia. Pentru aceasta' dupa fiecare alimentare' pielea va fi
stearsa cu o compresa sterila' dupa care se va aplica o crema cu antiiotic si apoi se va
acoperi cu un tifon steril.
In#riirea acestor olnavi necesita radare si intele#ere deoseita din partea
personalului' deoarece constiinta infirmitatii ii determina adesea pe olnavi sa se
alimente$e in diferite locuri pentru a nu fi va$uti de ceilalti din ur.
 Alimentarea prin perfuzii   se poate face intravenos' sucutanat' intraosos. &ea
mai utili$ata cale este cea intravenoasa. In ca$ul acesteia' prin perfu$ii se pot administra
alimente mai comple,e su forma de solutii de concentratii cat mai mari6 #luco$a'

34
 

aminoaci$i si lipide. Aitmul de administrare a alimetelor pe cale intravenoasa depinde de

natura si concentratia preparatului' ca si de starea olnavului.
>ste cunoscut faptul ca alimentatia corecta poate duce la vindecarea sau
ameliorarea olilor.
De aceea tratamentul dietetic este la fel de important in anumite oli ca si cel
medicamentos. >l are rolul de a face sa se evite o serie de tulurari produse de oala'
motiv pentru care re#imurile alimentare sunt atat de variate. Ae#imul dietetic se
intocmeste tinandu/se seama de particularitatile fiecarui olnav cat si de stadiul de
evolutie a olii.
Caile de hidratare ale or&anismului :
  1.Calea orala  este cea fi$iolo#ica dar nu poate fi folosita in ca$ de varsaturi'
steno$e' refu$ul pacientului.
2.Calea &astro!duodenala   prin sonda introdusa in prealail' ce poate aun#e
pana la stomac sau poate mer#e mai departe pana la duoden.
3.-idratarea rectala  prin clisma picatura cu picatura' rar folosita.
4.-idratarea prin perfuzie sau parenerala  este calea cea mai folosita' se face
prin picatura cu picatura.
;.:C"$%"re" elimin"ril#r fi5i#l#-i!e i $"%#l#-i!e
C"$%"re" m"%eriil#r fe!"le
0copul procedurii este de a #oli continutul ampulei rectale la pacientii imoili$ati.
ateriale necesare6 plosca' artie i#ienica' materiale pentru efectuarea toaletei
locale' musama' ale$a' spalarea mainilor pacientului.
Etapele procedurii 
/se e,plicata procedura olnavului9
/se i$olea$a pacientul cu un paravan9
/se ridica patura de pe olnav9
/se asea$a pacientul in decuit dorsal cu memrele inferioare flectate si
de$racati/l de la rau in os9
/cel care efectuea$a tenica isi spala mainile si isi pune manusile9
/se proteea$a patul cu musama si ale$a9
/ru#ati pacientul sa ridice a$inul spriinindu/se pe calcaie' memrele inferioare
fiind flectate (daca acest lucru nu se poate introduceti o mana su milocul pacientului si
ridicati/l usor )' introduceti plosca su pacient9
/lasati cateva minute pacientul sin#ur' dupa ce l/ati acoperit cu patura9
/reveniti si indepartati plosca dupa ster#erea re#iunii9
/efectuati toaleta re#iunii ano/#enitale apoi imracati pacientul si acoperiti/l9
/oservati aspectul si cantitatea materiilor fecale anuntand asistenta in ca$ul
aparitiei unor modificari9
/indepartati paravanul si aerisiti salonul9
/plosca se spala' de$infectea$a dupa fiecare utili$are.
C"$%"re" urinii
0copurile procedurii sunt6 #olirea ve$icii urinare la pacientii imoili$ati' masurarea
cantitatii de urina' oservarea aspectului urinii' a mirosul urinii precum si otinerea unui
esantion de urina pentru laorator (sumarul de urina). A%en%ie %rocultura se prelevea$a
in recipiente sterile si numai dupa toaleta locala a olnavului de la milocul etului urinar.

35
 

ateriale necesare6 ploscaurinar' artie i#ienica sau fasa nesterila' musama si

ale$a pentru protectia patului' manusi de unica folosinta.
Etapele procedurii:
/e,plicati procedura olnavului in termini cat mai clari9
/i$olati pacientul cu un paravan9
/ase$ati pacientul in decuit dorsal9
/spalati/va mainile si puneti/va manusile9
/ridicati patura de pe olnav si de$racati/l de la rau in os9

/proteati patul cu musama si ale$a9

/introduceti plosca su pacient sau ase$ati urinarul intre coapsele pacientului (la
arati se orientea$a penisul catre plosca sau urinar)9
/lasati cateva minute pacientul sin#ur9
/reveniti si indepartati ploscaurinarul dupa ster#erea re#iunii #enitale' imracati
olnavul si acoperiti/l9
/oservati daca sunt modificari ale urinii atat cantitative cat si calitative si informati
asistentul medical9
/aruncati continutul la toaleta' spalati si de$infectati ploscaurinarul.
C"$%"re" $u%ei
0copul procedurii este de a otine o proa de sputa pentru e,amenele de laorator 
sau pentru oservarea caracterelor fi$iolo#ice.
Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele materiale6 cutie Petri sterila sau cu
mediu de cultura' sau scuipatoare dupa ca$' manusi de unica folosinta' servetele de
artie.
Etapele procedurii:
/e,plicati pacientului procedura si importanta colectarii sputei9
/spalati/va pe maini si puneti/va manusile de unica folosinta9
/pacientul treuie sa stea ridicat in se$ut sau la mar#inea patului9
/tapotati usor toracele posterior (pentru a se desprinde mai usor secretiile) si
ru#ati pacientul sa tuseasca9
/instruiti pacientul sa elimine sputa numai in colectorul primit (cutie Petri sau
scuipatoare)9
/la final se acopera cutiile Petri si se trimit la laorator' respectiv scuipatorile care
se pre$inta medicului in vederea evaluarii aspectului sputei9
/scuipatorile se spala' de$infectea$a si sterili$ea$a.
C"$%"re" '"r"%uril#r 
0copul este de a evita aspirarea continutului #astric in caile respiratorii (pneumonia
de aspiratie).
aterialele necesare6 tavita renala' ale$a sau prosop' paar cu apa' servetele.
Etapele procedurii:
/incuraati pacientul sa respire adanc pentru a reduce putin sen$atia de voma9
/asi#urati/l ca stati lan#a el si incercati sa il linistiti9
/ridicati pacientul in po$itie se$anda daca starea ii permite sau ase$ati/l in decuit
lateral stan# cu capul intors intr/o parte si cu un prosop sau ale$a ase$ate su cap9
/sustineti cu o mana fruntea si cu cealalta tavita renala su aria pacientului9

36
 

/oferiti un paar cu apa pacientului sa isi clateasca #ura apoi servetele uscate9
/ase$ati/l intr/o po$itie comoda si urmariti/l pentru cateva minute (varsatura se
poate repeta)9
/oservati aspectul varsaturii si informati asistenta daca apar modificari patolo#ice
(san#e' mucus etc)9
/tavitele renale se spala si de$infectea$a dupa #olirea continutului.
 
<.IN9RI?IRILE ACORDATE PACIENTILOR CU DIERSE PATOLO9II

<.1Te-umen%ul
#ielea  (te#umentul) constituie invelisul de protectie al corpului ce indeplineste
numeroase functii ca6 termore#lare' secretie' e,cretie' imunolo#ice si de or#an sen$itiv.
>a poate pre$enta numeroase modificari patolo#ice (ca or#an) de care se ocupa
dermatolo#ia dar si modificari patolo#ice in cadrul altor afectiuni.
odificarile de culoare6
/ paloarea 6 repre$inta coloratia descisa a te#umentelor si mucoaselor vi$iile fata
de un status anterior al olnavului (e,emple6 in anemii' leucemii' cancere' soc' etc)9
/roseata6 e,a#erarea nuantei ro$ate oisnuite a te#umentului (in stari ferile'
emotivitate' iper#loulie' into,icatii cu mono,id de caron' etilism cronic' etc)9
/cianoza 6 repre$inta coloratia alastru  vinetie a te#umentelor si mucoaselor 
(insuficiente cardiace' insuficiente respiratorii' neoplasme' etc)9
/icterul 6 repre$inta coloratia #alena a te#umentelor si mucoaselor (in epatite'
cancere' etc).
Leziuni ale te&umentului 6
/eruptiile cutanate sunt frecvent intalnite in oli infecto/conta#ioase (rueola'
rueola' varicela' erpes' $ona $oster' eri$ipel)9
/hemora&ii cutanate   pete rosii ce nu dispar (traumatisme' purpura' oli
infectioase' medicamente)9
/arsurile  sunt le$iuni produse de a#resiunea unor a#enti fierinti' sustante
cimice sau electricitate.
,ulburari trofice cutanate6
/de&eraturile   sunt determinate de fri# si locali$ate mai ales la e,tremitatile
e,puse (de#ete' ureci' nas)9
/&an&rena  repre$inta modificarea te#umentelor si a tesuturilor moi suiacente'
initial se manifesta local printr/o coloratie alastra/nea#ra a pielii' apoi se produce
necro$a (mortificarea) te#umentului (e,emple6 in arterita' aterosclero$a din diaetul
$aarat)
/escarele repre$inta le$iuni ale pielii interpuse intre doua planuri dure (os si pat)'
cau$ele sunt #enerale ( parali$ia' case,ia' oe$itatea) sau locale (cutele leneriei de corp
si pat' mentinerea pacientului in aceeasi po$itie pentru timp indelun#at' lipsa i#ienei sau
i#iena defectuasa).
R#lul infirmierului(ei) in in-riire" *#ln"'il#r !u *#li "le %e-umen%el#r 
  Escarele
etode de prevenire6
/scimarea po$itiei pacientului la 2/3 ore sau de cate ori este nevoie9
/scimarea leneriei de pat si corp ori de cate ori este nevoie' aceasta nu treuie
sa aia cute9

37
 

/asi#urarea unei i#iene optime' $ilnice a pacientilor prin spalarea si un#erea

$onelor e,puse9
/masaul $onelor e,puse pentru a favori$a circulatia (numai pe te#umentul curat in
prealail spalat)9
/utili$area accesoriilor (saltele speciale' colaci' perne).
  Arsuri  :
/asi#urarea unei temperaturi adecvate in salon 2/3 &9   

/po$itia elevata a memrelor afectate de arsura9

/leneria de pat si cearceaful cu care este acoperit olnavul sa fie steril (se va
scima avand manusi sterile).
%"?IIL> si P!A%L sau fanerele cum sunt denumite #eneric' repre$inta productii
epidermice specifice ale te#umentului.
 !lte ane,e ale te#umentului sunt repre$entate de #landele seacee si #landele
sudoripare.
8.2  A$"r"%ul re$ir"%#r 
 !paratul respirator este alcatuit din totalitatea or#anelor care asi#ura mecanismul
respiratiei.
 !paratul respirator este format din6
/caile respiratorii superioare6 cavitatea na$ala si farin#e9
/caile respiratorii inferioare6 larin#e' traee' roniile principale (stan#a si dreapta
care se ramifica in plaman pana la roniole)9
/plamanii  or#ane perece ce se #asesc in cavitatea toracica' unde au loc
scimurile #a$oase dintre or#anism si mediul inconurator.
Aolul cel mai important al aparatului respirator este acela de a reimprospata
continuu aerul din $onele pulmonare' de scim' acolo unde aerul vine in contact intim cu
san#ele din plaman. !erul aun#e in plamani pe calea traeei' roniilor si roniolelor 
(cailor respiratorii superioare si inferioare).
Semne i im$%#me $"%#l#-i!e $ulm#n"re
/dispneea6 dificultatea de a respire' tradusa suiectiv prin sen$atia Jlipsei de aer8
(de sufocare)' apare in insuficiente respiratorii' insuficiente cardiace' pleure$ii' pneumonii'
cancere' etc9
/taipneea6 miscari respiratorii cu frecventa mare (dupa efort fi$ic' pneumotora,'
oli ferile' etc)9
/radipnee6 miscari respiratorii cu frecventa redusa (corpi straini' tumori larin#iene'
edem #lotic' etc)9
/tusea este un act refle, declansat de o iritatie a cailor respiratorii a carui efect
este e,pul$area cu putere a continutului arorelui ronsic (aer' secretii' corpi straini)9
/e,pectoratia repre$inta eliminarea pe #ura' in timpul tusei' a secretiilore,cretiilor 
cailor respiratorii iar produsul sau este sputa9
/emopti$ia repre$inta eliminarea pe #ura' prin tuse' de san#e provenit din
aparatul respirator9
/durerea toracica poate sa aia ori#ini diferite (este nespecifica)6 de la viscerele
intratoracice (pulmon' inima)' peretele toracic (e,.nevral#ie intercostala)' coloana
verterala' adomen.
R#lul infirmierului(ei) in in-riire" *#ln"'il#r !u *#li "le "$"r"%ului re$ir"%#r

38
 

/asi#ura conditiile de spitali$are a acestor pacienti (saloane ine aerisite' fara

curenti de aer' cu temperatura optima 1/2 &)9  

/pentru curatenie se folosesc aspiratoarele de praf sau ster#erea umeda' niciodata

ster#ere uscata9
/po$itiile in pat cele mai fecvente ale pacientilor sunt6 semise$and (cu mai multe
perne la spate)' po$itia se$anda' eventual la mar#inea patului9
/linisteste alaturi de asistenta olnavii in cri$a de astm' cu edem pulmonar'
emopti$ie.

<.0A$"r"%ul !"r&i#'"!ul"r 
Inima (cordul) este un or#an musculo/cavitar cu rol de pompa aspiro/respin#atoare
a san#elui. >ste format din patru cavitati6 2 atrii si 2 ventricule' atriile au rol de aspirare a
san#elui adus de cele doua vene cave' respectiv venele pulmonare' ventriculele au rol de
a pompa san#ele in arterele marii si micii circulatii.
Semne si simptome patologice
/dispneea (ve$i ap.respirator) apare de oicei in insuficienta cardiaca stan#a9
poate fi de efort' de repaus sau paro,istica9
/durerea precordiala (apare in an#ina pectorala' infarct miocardic)9
/palpitatii  atai ale inimii resimtite neplacut de catre pacient la nivelul re#iunii
precordiale' pot fi re#ulate sau nere#ulate.
R#lul infirmierului(ei) in in-riire" *#ln"'il#r !u *#li "le "$"r"%ului
!"r&i#'"!ul"r
/asi#ura repausul pacientului in po$itia indicata de catre medic (cele mai frecvente sunt
po$itiile se$and sau semise$and)9
/toaleta $ilnica a olnavului nu treuie sa il implice sa faca efort si nici sa ii cree$e
vreun disconfort9
/scimarea leneriei de pat si de corp ori de cate ori este nevoie (transpira des)9
/asi#ura masaul memrelor inferioare in vederea prevenirii tromo$elor si
edemelor precum si po$itia ridicata a memrelor9
/auta olnavul si ii suprave#ea$a alimentarea care se face numai la pat9
  /auta olnavul la efectuarea necesitatilor fi$iolo#ice.
  <.6 A$"r"%ul &i-e%i'
  >ste alcatuit din6 cavitate ucala' farin#e' esofa#' stomac' intestin sutire' intestin
#ros' rect si #landele ane,e ale tuului di#estiv (ficat' pancreas' splina).
In patolo#ia di#estiva' semnele si simptomele pacientilor se pot imparti in
manifestari #enerale precum6 fera' scaderea ponderala' alterarea starii #enerale'
paloarea' desidratarea si manifestari functionale precum tulurarile apetitului' durerea
adominala' eructatiile' disfa#ia' varsatura' re#ur#itatiile' emateme$a' melena'
flatulenta' alterarea tran$itului intestinal (constipatie sisau diaree).
R#lul infirmierului(ei) in in-riire" *#ln"'il#r !u *#li "le "$"r"%ului &i-e%i'e
/administrarea dietei individuali$ate9
/urmareste ca pacientul sa manance iar alimentele sa le mestece ine9
/urmareste idratarea orala a pacientilor9
/pacientii care pre$inta varsaturi vor fi po$itionati in decuit lateral cu capul intr/o
parte pentru a evita aspiratia in caile respiratorii (pneumonia de aspiratie)9
/auta la efectuarea clismelor9

39
 

/efectuea$a i#iena individuala a pacientilor9

/efectuea$a curatenia si de$infectia la patul pacientului.
<.7A$"r"%ul ren#,urin"r 
  >ste alcatuit din rinici (stan#' drept)' cai urinare (calice si pelvis renal' uretere'
uretra)' ve$ica urinara. Aolul aparatului reno/urinar este in principal de secretia' e,cretia
si transportul urinei.
Prin!i$"lele emne i im$%#me &e uferin%" ren"l"
/durerea care poate fi locali$ata lomar' pe traiectul ureterului' pelviperineal sau
ve$ical9 poate iradia sau nu9 poate fi paro,istica sau intermitenta (colica renala) cu durata
de cateva ore' mai rar cateva $ile9
/tulurarile de mictiune6 polaiurie (mictiuni frecvente)' disurie (dificultatea de a
mictiona)' retentia urinara (incapacitatea ve$icii urinare de a/si #oli continutul)9
incontinenta de urina (pierderea functiei de re$ervor al ve$icii' urina scur#andu/se din
ve$ica partial sau total)9 enure$is (pierderea involuntara de urina)9 tenesme ve$icale
(mictiuni imperioase' dureroase)9
/tulurari de diure$a 6 diure$a repre$inta valoarea cantitativa a urinei24 ore (valori
fi$iolo#ice intre /2 ml24 ore sau intre '5/1'5 mlminut)9 tulurarile de diure$a
sunt6 oli#uria (diure$a este intre 5 / ml24 ore)' anuria (scaderea diure$ei su 25
ml24 ore)' nicturia (volumul diure$ei nocturne il depaseste pe cel al diure$ei diurne)'
poliuria (cresterea diure$ei la peste 2 litri24 ore).
/ematuria6 eliminarea prin mictiune a urinii cu san#e9
/piuria6 definita ca pre$enta de puroi in urina.
R#lul infirmierului(ei) in in-riire" *#ln"'il#r !u *#li "le "$"r"%ului ren#,
urin"r
/alimentea$a si idratea$a olnavul conform indicatiilor medicului9
/previn escarele la olnavii diali$ati care petrec maoritatea timpului in pat9
/po$itia olnavilor diali$ati este cea de decuit dorsal sau po$itia +rendelemur#9
/scima leneria de pat si de corp a olnavului ori de cate ori este nevoie9
/asi#ura paturiperne calde' sticle umplute cu apa calda la cei cu colica renala fiind
stiut ca la aplicarea de caldura local cedea$a durerea.
=. IN9RI?IREA PACIENTILOR CU NEOI SPECIALE

=.1 In-riire" -r"'i&el#r

/#ravidele vor fi ase$ate in saloane ine incal$ite' luminoase' climat linistit si ferit
de emotii9
/leneria de pat si de corp se scima des iar invelitoarea patului treuie sa fie
usoara dar calduroasa9
/toaleta or#anelor #enitale se face numai dupa ce a fost consultata de catre medic
si s/au recoltat secretii pentru e,amenul de laorator9 spalarea se face cu pacienta in
po$itie #inecolo#ica' de sus in os (dinspre vulva spre anus) cu un tampon de vata prins
intr/o pensa si inmuiat in solutii de$infectante caldute9
/preoperator daca este necesar se indepartea$a parul puian cu autorul unei lame
de unica folosinta9
/aia la pat se face pe etape de$velind suprafetele necesare si reacoperindu/le
imediat dupa terminare9
/cand se asea$a leneria de pat treuie avut #ria sa e,iste intotdeauna musamaua
si ale$a care se scima ori de cate ori este nevoie9
/alimentatia si idratarea se face la indicatia medicului9
/cand este in travaliu treuie permanent insotita si suprave#eata.

40
 

=. In-riire" n#u,n"!u%ului

  "ou nascutul sau copilul in prima luna de viata pre$inta anumite particularitati de
care treuie tinut cont.
In#riirile incep inca din sala de nastere si se derulea$a intr/o anumita succesiune6
/sala de nasteri treuie sa indeplineasca conditii aseptice' cu temperatura intre
24/2* &9
  

/nou nascutul este primit in cearceafuri sau campuri sterile9

/aspirarea secretiilor nasofarin#iene imediat dupa e,pul$ie pentru usurarea
respiratiei9 se face cu o sonda "elaton adaptata la o serin#a sau para de cauciuc' in
modul cel mai land posiil pentru a evita le$area mucoaselor9
/li#aturarea cordonului omilical la 3 cm de insertia sa omilicala' dupa incetarea
pulsatiilor' ontul se atin#e cu etadina si se pansea$a cu comprese sterile9
/ster#erea cu un camp steril a nou/nascutului9
/spalarea nu este indicata imediat dupa nastere pentru a nu indeparta verni,
caseosa cu e,ceptia copiilor a caror te#umente sunt patate cu san#e sau meconiu9
/ulterior nou/nascutul este cantarit' masurat9
/se imraca in lenerie sterila9
/copilul este dus la sectia de nou/nascuti unde este e,aminat de medicul
neonatolo#9
/se recomanda sistemul Jroomin#/in8 in maternitate (mama treuie sa stea in
aceasi incapere cu copilul) pentru a reali$a le#atura afectiva si pentru insusirea unor 
deprinderi corecte de in#riire si alimentatie9
/prima aie #enerala se face dupa cicatri$area pla#ii omilicale' iar pana atunci se
face toaleta partiala9
/incuraati mama sa alimente$e copilul la san.
=.0In-riire" $"!ien%il#r *"%r"ni/in%i%u%i#n"li5"%i
  Batranetea este varsta la care se pune cel mai adesea prolema in#riirilor 
medicale. %neori' atranetea nu este o oala in sine. "evoia de a asi#ura in#riiri demne
pentru aceasta cate#orie este asolut evidenta si devine si mai pre#nanta la atranii
institutionali$ati.
>ste foarte important ca infirmiera sa comunice si sa sociali$e$e cu olnavul.
 !ceasta sociali$are va face mult mai usor procesul de in#riire' va staili o le#atura
importanta intre cele doua persoane si va aduce nenumarate eneficii pacientului.
omentele de sociali$are aduc ucurie olnavului si il fac pe acesta sa se simta ine'
starea psiica a atranului fiind foarte importanta.
I#iena corporala a varstnicilor6
/treuie suprave#eata ciar daca ei se pot in#rii si sin#uri9
/aia partialatotala treuie facuta cu mare atentie avand #ria sa nu se le$e$e
te#umentele (pielea devine mult mai fra#ila la varste inaintate)9
/masaul $onelor predispuse la escare treuie facut cu creme continand lanolina si
nu frictionate cu alcool' care usuca pielea9
/scimarea leneriei de pat se face ori de cate ori este nevoie9
/olnavul se asea$a in po$itia preferata sau cea indicata de catre medic' cei care
nu se pot ridica treuie scimati cat mai frecvent in alta po$itie.
 !limentatia si idratarea olnavului treuie suprave#eata' pentru ca acesta sa
mestece ine olul alimentar si sa nu uite sa ea licide.
0uprave#erea tran$itului si a diure$ei6 se tine o evidenta a eliminarilor de urina si
fecale.

41
 

0aloanele treuie sa fie ine illuminate' se recomanda evitarea suprafetelor care

predispun la accidente si a moilierului cu mucii ascutite.
=.6In-riire" *#ln"'il#r !#m"%#i/in!#n%ien%i
  !cesti olnavi nu se pot in#rii sin#uri si nu isi pot indeplini o mare parte din nevoile
fundamentale' de aceea infirmiera are un rol foarte important si deoseit de solicitant.
In#riirile acordate de catre infirmiera constau in6
/asi#urarea unui climat corespun$ator (temperatura intre 1/21 &' aerisirea  

salonului' aspirarea umeda)9

/po$itionarea olnavului in decuit dorsal cu capul usor inaltat pe o perna si rotat
intr/o parte pentru a preveni caderea limii in posterior9
/asi#urarea urinarului sau plostii la pacientii ce nu sunt sondati ve$ical9
/asi#urarea toaletei pe re#iuni $ilnic precum si toaleta ucala si a parului9
/manevrele de prevenire a escarelor9
/la pacientii ce au refle, de de#lutitie alimentatia se face cu lin#urita si se asi#ura
ca pacientul mesteca ine olul alimentar.
  =.7 In-riire" *#ln"'il#r #n!#l#-i!i "u in %"ri %ermin"le
  In#riirile paliative conform definitiei =0 repre$inta in#riirea totala si activa a
pacientilor a caror oala nu mai raspunde la tratamentul curativ. Aepre$inta una din
sarcinile cele mai #rele ale ecipei medicale. 0copul in#riirilor paliative este asi#urarea
calitatii vietii pacientului.
In#riirea terminala este parte a in#riirii paliative si se refera la in#riirea pacientilor 
a caror moarte este iminenta si poate interveni in decurs de ore sau $ile.
In mare sunt aceleasi in#riiri ca la pacientii comatosiinconstienti iar 
comportamentul infirmierei fata de acestia treuie sa fie intele#ator deoarece acesti
olnavi trec prin stari diferite e,trem de rapid (de la socul aflarii dia#nosticului' a#itatie'
an,ietate' frica pana la depresie profunda).
  =.:In-riire" *#ln"'il#r &in e!%iile &e $i4i"%rie
  Pacientii cu oli psiice necesita in#riiri aparte deoarece ei pot deveni un pericol
atat pentru ei cat si pentru antura' moment in care treuiesc luate o serie de masuri de
ur#enta.
Aolul infirmierei in in#riirea olnavilor de pe sectiile de psiiatrie consta in6
/se asi#ura conditii speciale de spitali$are6 saloane ine aerisite' linistite' cu
ferestrele preva$ute cu #ratii iar pri$ele sa fie ine i$olate9
/se indepartea$a din urul olnavului oiectele care pot fi folosite de acesta pentru
lovire9
/se asi#ura i#iena #enerala si corporala (infirmiera are misiunea delicata de a
controla in mod discret' de a indruma si la nevoie de a efectua atunci cand este ca$ul
toaleta olnavului)9
/in ca$ul pacientilor a#itati psiic initial se va incerca linistirea olnavului prin vora
landa' calma' incercand sa il retina la pat' ulerior se anunta asistenta fara insa a lasa
sin#ur olnavul9
/imoli$area olnavului a#itat este o masura e,trema si se e,ecuta de catre cel
putin o infirmera si doua autoare.
  +ipurile de imoli$ari sunt6 imoili$area cu camasa de protectie' imoili$area cu
cearceaf' imoili$area cu en$i (cin#i)' imoili$area prin forta fi$ica (la nivelul
inceieturilor6 umeri' articulatia cotului' #enunci).
=.; In-riire" $"!ien%il#r u$ui un#r #$er"%ii !4irur-i!"le
#reoperator:

42
 

/suprave#era indeaproape a pacientului9

/se asi#ura un climat linistit9
/in seara dinaintea interventiei cirur#icale se practica clisma evacuatoare in
vederea #olirii intestinului #ros9
/se are #ria ca in seara dinaintea interventiei cirur#icale' pacientul sa nu mai
in#ere alimente'auturi.
#ostoperator:
/moili$area pacientului se face numai la indicatia medicului9
/scimarea leneriei de pat se face cu #ria ca sa nu se deplase$e sonda urinara'
tuurile de dren sau pansamentele9
/cand se face patul nu treuie uitata musamaua sau ale$a pentru a nu se pata
leneria de pat9
/pun#ile colectoare de urina se scima numai dupa ce asistenta a notat in foaia
de oservatie aspectul si cantitatea de urina emisa9
/i#iena va fi ri#uros mentinuta prin toaleta pe re#iuni avand #ria sa nu se ude
pansamentele sau sa se smul#a tuurile de dren9
/se efectuea$a manerele pentru prevenirea escarelor9
/alimentatia se face la indicatia medicului in functie de patolo#ie.
  1>. MASURI DE PRIM A?UTOR

Primul autor repre$inta luarea imediata a acelor masuri care sa duca la salvarea
vietii si prevenirea complicatiilor la nivelul diferitelor parti ale corpului.
>ste necesar ca persoana care acorda primul autor sa respecte cateva re#uli' cum
ar fi6
/indepartarea tuturor factorilor care ameninta viata olnavului (de e,emplu in ca$ul
asfi,iilor cu #a$e' pacientul este scos rapid din mediul to,ic' la aer curat).
/acordarea primului autor se face la locul accidentului sau in imediata lui
apropiere' de asemenea se indepartea$a toate persoanele de prisos din urul acestuia
pentru a se putea acorda autorul medical cat mai rapid9
/dupa ase$area olnavului intr/o po$itie comoda si indepartarea ainelor' se trece
la e,aminarea semnelor vitale cum ar fi6 puls' respiratie' temperatura' stare de constienta9
/dupa acordarea primului autor si scoaterea olnavului din pericol' se asi#ura
transportul pana la cel mai apropiat spital9
/in ca$ul in care e,ista mai multi accidentati' se va face triaul foarte atent' in
functie de #ravitatea afectarii.
A @ C  repre$inta o formula mnemotenica de asociere a primelor litere ale
alfaetului cu ordinea in care treuie efectuate manevrele necesare salvarii unei victime.
>tapele de actiune în evaluarea functiilor vitale6
A. Air"  >lierarea cailor aeriene. entin<nd descise si liere caile aeriene
se permite circulatia aerului între or#anism si mediul înconurator.
@. @re"%4in-   Aespiratia / Procesul prin care patrunde aerul în plam<ni si se
elierea$a dio,idul de caron în aerul atmosferic.
C. Cir!ul"%i#n  &irculatia / &irculatia s<n#elui prin or#anism.

C"ile "eriene (A)  ale victimei treuie curatate si asi#urata desciderea lor (sulu,atia
mandiulei in ca$ul in care pacientul are trismus  #ura inclestata) pentru a putea efectua
manevrele de reluare a miscarilor repiratorii. Pentru curatarea cailor aeriene se folosesc
urmatoarele manevre6

43
 

/se intinde victima pe spate pe un plan ri#id (pentru un su#ar sau copil mai mic
planul dur poate fi palma salvatorului)9
/se curata rapid cavitatea ucala de materialele straine sau secretii cu autorul
de#etelor9
/daca nu se evidentia$a nici o le$iune la nivelul #atului sau al cefei se inclina capul
victimei pe spate pentru a mentine descise caile aeriene prin amplasarea unei palme pe
fruntea victimei si de#etele de la cealalta mana su partea osoasa a ariei sale' astfel
lima se va ridica din fundul #atleului.
La su#ar sau la copilul foarte mic' manevra de inclinare a capului se efectuea$a
foarte incet' in asa fel incat peretii cailor respiratorii' e,trem de sutiri sa nu se cute$e si
astfel sa nu astupe caile respiratorii.
 Re%"*ilire" re$ir"%iei + *re"%4in- (@)
/se asi#ura ca victima are capul inclinat pe spate9
/cu mana de pe fruntea victimei se stran# narile victimei ine' folosind de#etul
mare si aratatorul9
/salvatorul inspira adanc cu #ura descisa' apoi se asea$a cu #ura descisa cu
u$ele in urul u$elor victimei si e,pira de doua ori complet  in asa fel incat aerul sa
intre in plamanii victimei  timp de o secunda pana la o secunda si umatate pentru
fiecare respiratie. Dupa fiecare e,piratie se ridica #ura si se inspira adanc' repetandu/se
procedura.
Pentru su#ar si copil mic #ura se fi,ea$a in urul #urii si nasului victimei' folosind
mai putin aer.
Cir!ul"%i" (C)
/in primul rand se va evalua situatia asi#urandu/ne daca victima este constienta'
scuturand/o usor si intreand/o daca ne aude' iar daca nu ne aude stri#am dupa autor.
Intre timp' privim' ascultam si pipaim pentru a #asi semnele de respiratie' oservand daca
toracele victimei se misca in sus si in os.
/verificam daca e,ista sustante sau corpuri straine in #ura victimei' iar daca
victima nu respira inclinam capul pe spate pentru desciderea cailor aeriene (se repeta
procedura pentru restailirea respiratiei' descrisa mai sus).
Pentru a verifica pre$enta pulsului la #atul victimei (artera carotida) plimam doua
de#ete de/a lun#ul #atului victimei catre marul lui !dam. !poi mutam de#etele alaturate
spre partea laterala a #atului victimei' intre traee si musculatura laterala a #atului.
 !pasam #radat si ferm pana ce simtim ataile pulsului. Pre$enta pulsatiilor semnifica
activitatea cardiaca.
Daca e,ista puls dar nu respira' efectuam manevra de respiratie #ura la #ura cu
frecventa de 12 respiratii pe minut  o respiratie la fiecare 5 secunde.
Daca nu e,ista puls' se incepe masaul cardiac.
 !se$area corecta a mainilor este importanta pentru a evita fracturarea coastelor 
sau le$area or#anelor interne. +enica6
/ne asi#uram daca este posiil' ca victima este intinsa pe un plan tare' fara
denivelari. &apul treuie sa fie la acelasi nivel cu corpul sau putin mai os' pentru a
preintampina scaderea cantitatii de san#e ce aun#e in creier. Daca este posiil vom
ridica un picior pentru a auta san#ele sa se intoarca la inima.
/in#enuncem la pieptul victimei' in asa fel incat sa fim cu umerii deasupra
pieptului victimei. Plimam de#etele catre centrul toracelui victimei' spre stern' unde
coastele se lea#a de acesta in un#iul format de coaste (popular Jlin#urica8).

44
 

&u 2 de#ete in aceasta adancitura' punem podul palmei celeilalte maini la o

distanta de doua de#ete latime deasupra de#etelor de la prima mana. Luam prima mana
din capul pieptului si o ase$am deasupra celei de a doua.De#etele se pot impleti. "u
lasam de#etele sa se spriine pe coaste. !pasam numai cu podul palmei.
&and in#enuncem' ne ase$am in asa fel incat sa fim cu umerii deasupra pieptului
victimei' astfel incat in timpul compresiunii toata #reutatea noastra sa fie indreptata catre
sternul victimei prin milocirea podului palmelor. "e tinem ratele intinse' cu coatele fi,ate'
folosindu/ne ratele ca pe niste pistoane pentru a e,ercita presiunea.

&um efectuam compresiunile6

/Dupa ce am #asit po$itia corecta a mainilor pentru efectuarea resuscitarii cardio/
pulmonare' impin#em in os sternul de 15 ori (la copil de 5 ori).
/La fiecare apasare impin#em in os rapid si cu forta pana la o adancime de 4/5 cm
(la copil 2/4 cm). Lasam toracele sa se ridice dupa fiecare compresie' fara a ridica mainile
de pe stern.
0e efectuea$a 4 cicluri complete de 15 compresiuni si 2 respiratii' (la copil 1
cicluri complete de 5 compresiuni si o respiratie).
M"ne'r" Geimli!4 este o metoda la care se poate apela intr/o ur#enta in care
victima se sufoca din pricina astuparii cailor aeriene cu un corp strain. Lovirea spatelui
(loviri cu palma in mod repetat si cu forta intre omoplati) se foloseste numai copii si adultii
la care manevra ?eimlic nu a fost eficienta pentru dislocarea corpului strain aspirat pe
traee. &um efectuam aceasta manevra6
/pentru o po$itie corecta plasam de#etul mare spre adomenul victimei' putin mai
sus de omilic si mai os de coaste si stern.
/daca victima sta in picioare sau ase$ata pe scaun' ne plasam in spatele ei cu
ratele in urul taliei sale. !pucam pumnul cu cealalta mana si efectuam 4 miscari de
impin#ere in sus' rapid si cu forta.
Pentru copil  ne vom ase$a in spatele copilului' cu ratele in urul taliei lui. Punem
pumnul ca si la adult' il prindem cu cealalta mana si efectuam 4 miscari de impin#ere in
sus' rapid si cu forta. 0/ar putea sa fie necesara repetarea manevrei de * pana la 1 ori.
Daca pacientul poate vori' tusi sau respira nu se intervine in nici un fel in timpul
eforturilor pe care le face de a arunca afara prin tuse un oiect aspirat.
etoda ?eimlic pe o victima intinsa pe os6
/incalecam pacientul si punem podul palmei pe adomenul ei' putin mai sus de
omilic si su coaste. Punem mana liera deasupra celeilalte' ne fi,am cu coatele intinse'
efectuam 4 impin#eri in os si inainte' rapid si cu forta' catre cap.

11. NOTIUNI 9ENERALE DE COMPORTARE SI DE PROTECTIE IN

CA DE DEASTRE

estionarea efectelor medicale ale unui de$astru este una dintre cele mai dificile
sarcini care treuiesc indeplinite de catre personalul medical. >ste nevoie de cunostinte
specifice' de a oferi asistenta medicala de inalta calitate intr/un mediu auster.
ulte dificultati recurente sau proleme care afectea$a raspunsul medical in ca$ de
catastrofe se datorea$a educatiei insuficiente si de instruire a personalului implicat' slaa

45
 

intele#ere a planurilor de de$astru medical' proceduri si protocoale si un nivel sca$ut de

calificare si e,perienta.
Prin urmare' o educatie si o formare corespun$atoare in toate aspectele le#ate de
medicina de de$astru sunt esentiale pentru planificatori' personalul  ceie  si a tuturor 
celor implicati in raspuns la de$astre medicale si de sanatate.
De5"%rul  nenorocire mare care se aate asupra unei colectivitati' catastrofa de
mari proportii. (sursa D>K).
De5"%rele un% 6 naturale (inundatii' furtuni' cutremure de pamant' eruptii
vulcanice' seceta' etc.) si provocate de om (ra$oaie' acte de terorism'de$astre nucleare'
incendii' despaduriri' etc.)
  In cele ce urmea$a' vom trata cateva din aceste situatii intalnite mai frecvent in tara
noastra6
Cu%remurul  repre$inta o ruptura rutala a rocilor din scoarta terestra' datorita
miscarilor placilor tectonice' care #enerea$a o miscare viratoare a solului ce poate duce
la victime umane si distru#eri. (sursa I0%)
Inun&"%iile / repre$inta acoperirea terenului cu un strat de apa in sta#nare sau in
miscare' care prin marime si durata poate provoca victime umane si distru#eri materiale'
ce dere#lea$a una desfasurare a activitatii social  economice din $ona afectata. (sursa
I0%).
T#rn"&"  repre$inta furtuna violenta (in forma de varte) care afectea$a re#iuni
intinse9 varte de vant devastator cu o arie restransa' adesea insotit de ploi torentiale
(sursa D>K).
In!en&iul 6
1) foc mare care cuprinde (si distru#e partial sau total) o cladire' o padure' etc6
  2) foc mare care se propa#a cau$and mari pierderi materiale. (sursa D>K)
 R#lul infirmierel#r 6
/sa cunoasca si sa aplice re#uli de comportament pentru fiecare tip de de$astru in
parte9
/sa cunoasca si sa aplice re#uli privind limitarea si inlaturarea efectelor de$astrelor9
/sa cunoasca ana#ementul 0ituatiilor de %r#enta si or#ani$area sistemului local
pentru situatii de ur#enta9
/sa cunoasca oli#atiile si drepturile ce decur# din re#lementarile domeniului
situatiilor de protectie civila9
/sa identifice elementele de a$a privind or#ani$area si desfasurarea adapostirii si
evacuarii in diferite situatii9
/sa cunoasca si sa foloseasca miloace de protectie individuala si colectiva9
/sa cunoasca sistemul de instiintare' averti$are si alarmare a populatiei si sa
actione$e conform specificului acestuia9
/sa cunoasca modul de utili$are al apelului de ur#enta9
/sa cunoasca modul de comportare in ca$ul descoperirii munitiilor nee,plodate9
/sa cunoasca si sa acorde primul autor in diferite situatii9
/sa cunoasca necesitatea si sa utili$e$e miloace de i#iena individuale si colective9
/sa/si de$volte stapanirea de sine si spiritul de solidaritate in situatii de protectie
civila9
/sa manifeste o atitudine si un comportament re$onail in situatii de ur#enta.
&ontinuam cu cateva masuri ce pot fi aplicate in diferite situatii de ur#enta' intalnite
in tara noastra' cum ar fi6

46
 

In !"5ul !u%remurel#r 6
/nu fu#iti pe usa' nu sariti pe fereastra' nu aler#ati pe scari' nu utili$ati liftul' evitati
a#lomeratia' imul$eala' iar daca este posiil descideti usa incaperii spre e,terior pentru
a preveni locarea acesteia' in vederea evacuarii dupa terminarea miscarii seismice9
/nu aler#ati in strada9
/nu parasiti imediat cladirea in care v/a surprins seismul. !cordati autor celor 
afectati de seism. &almati persoanele intrate in panica sau speriate.
/autati pe cei raniti sau prinsi su moilier' oiecte sau elemente usoare de
constructii' sa se de#ae$e. "u miscati ranitii #rav  daca nu sunt in pericol imediat de a fi
raniti suplimentar din alte cau$e  pana la acordarea primului autor medical calificat9
/in#riiti/va de si#uranta pacientilor asi#urandu/le imracaminte si incaltaminte
corespun$atoare se$onului in care s/a declansat seismul' in vederea unei eventuale
evacuari din cladire pentru o perioada anume de la cateva ore la cateva $ile9
/la evacuare' dati prioritate celor raniti' copiilor' femeilor si ascultati recomandarile
celor ce va salvea$a9
/nu utili$ati telefonul decat pentru apeluri la salvare' la pompieri sau la institutia
insarcinata oficial in privinta interventiei post/de$astru in ca$uri ustificate' spre a nu loca
circuitele telefonice9
/daca este posiil incideti sursele de foc cat puteti de repede' iar daca s/a
declansat un incendiu cautati sa/l stin#eti prin forte proprii9
/verificati starea instalatiilor electrice' #a$e' apa' canal' verificati vi$ual starea
constructiei in interior. In ca$ul constatarii de avarii' incideti alimentarea locala sau
#enerala si anuntati unutatea pentru interventie. "u folositi foc descis.
/autati ecipele de salvare facand evacuarea ranitilor dupa ce triaul a fost efectuat
de catre un medic' cunoscand re#urile triaului dupa felul eticetarii6
eticheta rosie  corespunde prioritatii de evacuare si e re$ervata victimelor ce necesita
autor imediat9
eticheta galbena determina a doua prioritate si corespunde victimelor ce necesita autor 
dar a caror viata nu e in pericol imediat9
eticheta verde va marca ranitii ce pre$inta a treia prioritate de evacuare' ale caror 
le$iuni sunt minore si nu necesita o in#riire deoseita9
eticheta neagra este re$ervata decedatilor sau a celor cu le$iuni fatale si fara speranta9
/parasiti cladirea fara a lua lucruri inutile.
In ca$ul incendiilor si into,icatiilor cu mono,id de caron masurile de ur#enta vor fi
urmatoarele6
/scoaterea victimelor din mediul periculos iar daca victima este cuprinsa de flacari'
acestea se vor stin#e folosind paturi' cearceafuri' aine. In lipsa acestor miloace' flacarile
pot fi stinse prin rosto#olirea victimei pe pamant' turnare de apa' acoperire cu $apada.
/la nevoie' se e,ecuta resuscitarea cailor respiratorii' iar daca e,ista conditii se va
administra o,i#en.
/transportul victimei se va face ur#ent' in ma,im 3 ore de la afectarea victimei.
NU AEM OIE URMATOARELE 6
/sa indepartam ainele sau corpii straini de pe victima (sunt manevre soco#ene si
care e,pun la infectare)9
/nu aplicam nimic pe portiunile arse (un#uente' sare' ulei' alus de ou' etc.) ci le
vom acoperi cu pansamente aseptice mari sau cu prosoape' cearceafuri' reali$andu/se
astfel i$olarea termica si protectia antiinfectioasa.

47
 

0etea se va comate prin ume$irea u$elor cu apa. 0e permite in#erarea de

cantitati mici de licide.
In fata unei victimei cu arsuri' treuie actionat ca si in fata unui politraumati$at'
deoarece de multe ori aceasta poate pre$enta le$iuni or#anice mult mai #rave decat
le$iunea de la suprafata pielii. De e,emplu in ca$ul unui incendiu victimele pot pre$enta
pe lan#a arsuri cutanate si into,icatii cu &= sau le$iuni determinate de inalarea fumului.

De aceea' primul #est va fi evaluarea functiilor vitale (!B&) si daca e nevoie

resuscitarea cardio/respiratorie si aia apoi se vor evalua arsurile. In ca$ de arsuri se va
proceda la de$racarea victimei cu mare atentie. 0e va administra o,i#en pe masca.
Into,icatia cu fum' se produce de oicei in timpul incendiilor' fumul fiind nociv atat
prin mono,idul de caron pe care/l contine cat si prin efectul iritant la nivelul cailor 
respiratorii superioare.
anifestari clinice6 cefalee' a#itatie' tulurari de constienta pana la coma' depo$ite
de funin#ine la nivelul orificiilor na$ale' a #urii si a farin#elui' tuse' dispnee' voce ra#usita'
semne ale into,icatiei cu &=.

48