Suport Curs Brancardier

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial De !oltarea Re"ur"elor Umane #$$%&#$'( )*In!
e"te+te ,n oameni-. ."a 'rioritar/ nr. 3 0Cre1terea ada'tabilit/2ii lucr/torilor 1i a 3ntre'rinderilor4 5o%eniul %a6or de inter7en2ie 3.2. 0!or%are 1i s'ri6in 'entru 3ntre'rinderi 1i an-a6a2i 'entru 'ro%o7area ada'tabilit/2ii4 Titlul 'roiectului: 0!89:$5-!or%are 'entru ser7icii %edicale i%bunatatite4 Contract nr. POSDRU/81/3.2/S/57404
/FORMED ) Formare pentru "er!icii medicale ,m0un1t1ite.
SUPORT 2URS PEFE23IONARE /4RAN2ARDIER.
PATRONATUL NATIONAL ROMAN Calea Serban Voda, nr. 219-221, sector 4 Bucuresti Tel: 021 335.81.95 021 335.45.82 !a":021 33#.2#.1# $-%ail: &or%ed'nr()a*oo.co% , 'atronat90()a*oo.co% +eb: ,,,.'nr.or-.ro ,,,.&or%ed-'nr.ro
Pag5 '678
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial De !oltarea Re"ur"elor Umane #$$%&#$'( )*In!e"te+te ,n oameni-. ."a 'rioritar/ nr. 3 0Cre1terea ada'tabilit/2ii lucr/torilor 1i a 3ntre'rinderilor4 5o%eniul %a6or de inter7en2ie 3.2. 0!or%are 1i s'ri6in 'entru 3ntre'rinderi 1i an-a6a2i 'entru 'ro%o7area ada'tabilit/2ii4 Titlul 'roiectului: 0!89:$5-!or%are 'entru ser7icii %edicale i%bunatatite4 Contract nr. POSDRU/81/3.2/S/57404
2UPRINS9 '5 4rancardierul "i locul de munca al ace"tuia '5'5 ;ocul de %unca al brancardierului #5 Atri0utiile "i atitudinea 0rancardierului la locul de munca (5 A"pecte ale eticii profe"ionale ale 0rancardierului :5 Notiuni de legi"latie 75 Reguli de igiena in unitatile "anitare 75'. 5e&initii. <otiuni -enerale 75#. =re7enirea in&ectiilor no>oco%iale 75(. =recautiuni uni7ersale in 're7enirea in&ectiilor nosoco%iale ;5 Notiuni de anatomie "i fi iologie ;5'5 .'aratul res'irator ;5#5 .'aratul di-esti7 ;5(5 .'aratul cardio-7ascular ;5:5 .'aratul e"cretor ;575 Siste%ul ner7os ;5;5 Siste%ul endocrin ;5%5 .'aratul loco%otor ;585 Siste%ul %uscular ;5<5 .'aratul re'roducator ;5'$5 .nali>atorii ;5''5 Siste%ul circulator li%&atic ;5'#5 Siste%ul i%unitar %5 Mi=loace de tran"port %5'5 5escrierea %i6loacelor de trans'ort 85 Po itiile pacientilor 85'5 =o>itiile i%'use de boala 85#5 =o>itiile i%'use de trata%ent 85(5 =o>itiile obisnuite <5 Te>nici de mane!rare a 0olna!ilor '$5 Tran"portul pacientilor '$5'5 Trans'ortul 'acientilor cu tar-a '$5#5 Trans'ortul 'acientilor cu scaunul?&otoliul rulant '$5(5 Trans'ortul 'acientuli cu 'atul rulant '$5:5 Trans'ortul 'acientului de la sala de o'eratie '$575 Trans'ortul cu asscensorul '$5;5 Trans'ortul de la locul accidentului '$5%5 Trans'ortul decedatilor ''5 Siguranta pacientului&Siguranta pacientului impotri!a ca aturilor "i ranirilor '#5 Ma"uri de prim a=utor '(5 Notiuni generale de comportament "i protecti!e in ca de de a"tre
Pag5 #678
'5 4RAN2ARDIERUL SI LO2UL DE MUN2A AL A2ESTUIA =rintre 'ri%ele cadre %edicale care intra in contact direct cu 'acientul se re-aseste brancardierul. Vo% ince'e 'rin a de&ini ter%enul de brancardier si ele%entele care intra in %od s'eci&ic in s&era lui de acti7itate. Brancardier @ 'ersoana care trans'orta raniti sau bolna7i cu brancarda Adin &r. brancardierB,Asursa 5e"B. Brancarda @ tar-a 'entru trans'ort raniti sau bolna7i, &or%ata de obicei dintr-o 'an>a intinsa, &i"ata de doua bare de le%n sau %etal Adin &r. brancardB. 4rancardierul repre inta acea cate-orie de 'ersonal %edical care se ocu'a cu 'reluarea 'acientilor, ranitilor, din di7erse locatii 'entru a-i trans'orta la locul unde 'ot 'ri%i asistenta %edicala cali&icata, asi-urand si de'lasarea 'acientilor in interiorul unitatilor sanitare, de la sau s're laboratoare de anali>a, sali de o'eratie, de trata%ent, etc. 5e ase%enea, brancardierul se ocu'a si de trans'ortul decedatilor Ain interiorul unitatii sanitare, de la salonul unde acestia au decedat catre sectia de 'rosectura a s'italului, 'ana la autoutilitara care ii 'reia s're a &i in*u%atiB. =ana acu% a% in7atat de la 'acientii nostrii ca au ne7oie de o asistenta %edicala atenta la detalii. Tot de la ei a% in7atat ca este &oarte i%'ortant sa tine% cont de 'arerea lor. '5'5 Locul de munca al 0rancardierului
Brancardierul isi des&asoara acti7itatea in unitati sanitare cu% ar &i: - ser7icii de a%bulanta -institutii de %edicina le-ala -s'itale. Serviciul de ambulanta re're>inta unitatea sanitara care asi-ura asistenta %edicala 'ri%ara de ur-enta in a&ara unitatilor sanitare trans'ortul de ur-enta al bolna7ilor, accidentatilor, -ra7idelor, %edica%entelor, 'roduselor biolo-ice, al 'ersonalului %edicosanitar necesar acordarii asistentei %edicale de 'e ra>a de co%'etenta. Institutele de medicina legala, serviciile de medicina si cabinetele de medicina legala asi-ura des&asurarea acti7itatii s'eci&ice %edicinii le-ale: Ae"'erti>e, constatari 'e 'ersoane 7ii si decedate, 'recu% si asu'ra 'roduselor biol-ice sau cor'urilor delicteB. =entru ca locul de %unca cel %ai intalnit al brancardierului este s'italul 7o% insista asu'ra acestuia, cu %ai %ulte a%anunte.
Pag5 (678
Spitalul este o instituie sanitara curati7-'ro&ilactic/, 3n care bolna7ii sunt interna i 'entru a li se acorda asistena %edical/ necesar/. S'italul asi-ur/ 'rin sec2iile clinice 1i ser7iciile din structur/, asisten2/ %edico-c*irur-ical/ co%'le"/, curati7/, 're7enti7/ 1i de recu'erare a 'acien2ilor. Cn s'ital se internea>a ur%atoarele cate-orii de bolna7i: -bolna7i in stare -ra7a, care necesita o in-ri6ire 'er%anenta, cali&icata, s'eciala -bolna7i cu boli rare si ca>uri ati'ice de boala care se dia-nostic*ea>a -reu si necesita o obser7atie atenta, 'er%anenta si de lun-a durata -bolna7i care necesita inter7entii c*irur-icale sau alte trata%ente s'eciale nereali>abile a%bulatoriu -bolna7i care sunt dia-nosticati cu boli in&ecto-conta-ioase, 'entru a &i i>olati. S'italele sunt de 2 &eluri: s'italele 'a7ilioane si s'itale bloc. Spitalul pavilionar @ Cn acest s'ital, sectiile s'italului se -asesc a%'lasate in cladiri se'arate. Dn ast&el de s'ital necesita un teritoriu &oarte %are 'entru a 'astra distanta cores'un>atoare intre 'a7ilioane 'entru a nu lua lu%ina 'a7ilionului 7ecin. .cest siste% s'italicesc asi-ura %ai %ulta liniste 'entru bolna7i, %ai %ulta 'osibilitate de %iscare, iar in&ectiile si e'ide%iile intras'italicesti sunt rare. 5e>a7anta6ele acestui s'ital constau in: intretinere &oarte costisitoare 'ersonal an-a6at nu%eros co%unicare intre sectii &oarte %ult in-reunata, 'rin distantele 'arcurse intre acestea. Spitalul bloc @ este re're>entat de o sin-ura constructie in care sectiile sunt re'arti>ate 'e eta6e di&erite. .7anta6ele acestui s'ital: intretinere %ai usoara, necesita 'ersonal ad%inistrati7--os'odaresc %ai redus, ocu'a un teritoriu %ai %ic, siste%ul de incal>ire este %ai econo%ic, colaborarea si co%unicarea intre sectii se &ace cu %ulta usurinta Ali&tul, scarile din incintaB. 5e>a7anta6ul acestui s'ital consta in &a'tul ca in&ectiile si e'ide%iile se ras'andesc %ult %ai usor. Spitalul cuprinde ur%atoarele co%'arti%ente &unctionale: ser7iciul de 'ri%ire, sectiile de s'ital ser7iciile de dia-nostic si trata%ent ser7iciile ad%inistrati7e -os'odaresti. -"er!iciul de primire @ este &iltrul 'rinci'al al s'italului in care se *otaraste trierea si internarea 'acientilor. Cu e"ce'tia sectiilor de %aternitate si boli conta-ioase, celelalte sectii au in %od obisnuit un ser7iciu co%un de 'ri%ire 'entru 'acienti, care cu'rinde: sala de aste'tare biroul de inre-istrare al 'acientilor cabinetele de consultatii ca%era de de'ara>itare si toaleti>are a bolna7ului ca%era de i%bracare ca%era 'entru de>in&ectarea si de'ara>itarea *ainelor %a-a>ia 'entru de'o>itarea *ainelor 'acientului %a-a>ia de len6erie curata. -"ectia de "pital @ este co%'onenta in>estrata cu 'aturi care asi-ura asistenta intr-o anu%ita s'ecilitate a 'acientilor s'itali>ati. Sectia cu'rinde saloane cu bolna7i, ca%ere 'entru asistente, 'entru %edici, o&iciu, toalete, bai, *oluri, sali de trata%ent si alte inca'eri in &unctie de s'eci&icul sectiei A%aternitate, urolo-ie, c*irur-ie etcB. Sectiile sunt -ru'ate ast&el:
Pag5 :678
interne, cardiolo-ie, neurolo-ie, neuroc*irur-ie, c*irur-ie -enerala, reani%are, obstretica-inecolo-ie, oto-rino-larin-olo-ie, o&tal%olo-ie, urolo-ie, etc. -"er!iciile de diagno"tic "i tratament @ sunt 'arti co%'onente &ara 'aturi ale s'italului care deser7esc toate sectiile. <u%arul lor este in &unctie de %ari%ea, 'ro&ilul si cate-oria de ierar*i>are a s'italului, e"istenta lor &iind obli-atorie nu%ai in 'arte 'entru toate s'italele. Cn -eneral se -asesc ur%atoarele ser7icii de dia-nostic si trata%ent: ser7iciul de radiolo-ie si &i>iotera'ie laboratorul de anali>e %edicale laboratorul de e"'lorari &unctionale 'unctul de trans&u>ie &ar%acie ser7iciul central de sterili>are ser7iciul de cultura &i>ica %edicala ser7iciul de anato%ie 'atolo-ica si 'rosectura laboratorul de %edicina e"'eri%entala. -"er!iciile admini"trati!e&go"podare"ti @ asi-ura ba>a %ateriala a acti7itatii %edicale, &iind una din conditiile i%'ortante 'entru &unctionarea s'italului. .ceste ser7icii cu'rind: ser7iciul ad%inistrati7, ser7iciul te*nic de intretinere si re'aratii s'alatoria sectia bloc ali%entar. #5 ATRI4UTIILE 4RAN2ARDIERULUI LA LO2UL DE MUN2A .tributiile brancardierului la locul de %unca sunt ur%atoarele: Se ocu'a de trans'ortul bolna7ilor Se ocu'a de &unctionarea, curatarea si de>in&ectarea %aterialului rulant Acarucioare, tar-i etcB Cunoaste solutiile de>in&ectante si %odul lor de &olosire $&ectuea>a trans'ortul bolna7ilor?decedatilor cu res'ectarea circuitelor stabilite de unitatea sanitara 9es'ecta nor%ele i-ienico-sanitare si de 'rotectie a %uncii 9es'ecta re-ula%entul in 7i-oare 'ri7ind 're7enirea, controlul si co%baterea in&ectiilor nosoco%iale.
E E E E E E
Pag5 7678
(5 ASPE2TE ALE ETI2II PROFESIONALE ALE 4RAN2ARDIERULUI ?ENERALITATI9 Etica medicala re're>inta un ansa%blu de re-uli de conduita a 'ro&esionistilor din do%eniul sanatatii &ata de 'acientii lor. $tica %edicala este strFns le-ata de deontolo-ie, %orala si de stiinta. Biroul 9e-ional 'entru $uro'a din cadrul 8r-ani>a2iei :ondiale a S/n/t/2ii A8.:.S.B, decretea>/, re&eritor la dre'turile 'acientului, du'/ cu% ur%ea>/: aB. 8rice 'ersoan/ are dre'tul de a &i res'ectat/ ca &iin2/ u%an/. bB. 8rice 'ersoan/ are dre'tul la autodeter%inare. cB. 8ricine are dre'tul la inte-ritate &i>ic/ 1i %ental/ 1i la securitatea 'ersoanei sale. dB. 8ricine are dre'tul de a 'retinde res'ectarea inti%it/2ii sale. eB. 8ricine are dre'tul la res'ectarea 7alorii sale %orale 1i culturale 'recu% 1i a con7in-erilor sale &ilo>o&ice. &B. 8ricine are dre'tul la o 'rotec2ie cores'un>/toare a s/n/t/2ii asi-urat/ 'rin %/suri 're7enti7e 1i curati7e care ur%/resc atin-erea ni7elului 'ersonal o'ti% de s/n/tate. :odalitatea u%ana si 'ersonala de abordare a 'acientului de catre brancardier re're>inta o re-ula de ba>a a 'ro&esiei. Cn-ri6irea 'ro&esionala este orientata de cunoastere, co%'etenta si co%'orta%ent etic. Valorile de baza ale ingrijirilor sunt : increderea, a'ro'ierea, con&identialitatea, 'rietenia, res'ectul de sine si res'ectul celorlalti oa%eni. 8 serie de notiuni de etica %edicala 'recu%: con&identialitatea, obli-atia de a s'une ade7arul 'acientului sau obtinerea consi%ta%antului in ur%a o&eririi de in&or%atii 'acientului, sunt 6usti&icate nu%ai in 7ederea obtinerii starii sale de bine. =entru ca 'acientii sa se 'oata rela"a si sa 'oata asi%ila do>a de necunoscut 'e care o re're>inta in -eneral 'entru ei actul %edical, este i%'erios necesara co%unicarea din a%bele directii, ast&el, cadrele %edicale au ne7oie de a6utorul 'acientilor 'entru o corecta dia-nosticare si 'entru identi&icarea celui %ai bun trata%ent ce 'oate &i a'licat iar la rFndul lor, 'acientii au ne7oie de a6utorul cadrelor %edicale 'entru a 'utea initia si duce la bun s&Frsit 'rocesul de 7indecare. $&icienta cadrelor %edicale in acordarea in-ri6irilor si trairea e"'erientei de sine de'ind de aceasta relatie. Cndi&erent ca sunte% %edici, asistenti %edicali, in&ir%ieri, brancardieri, sunte% toti oa%eni, asa ca cea %ai sanatoasa, 'ractica si naturala abordare este sa ne 'une% in locul 'acientului si sa co%unica% cu el, la &el cu% o &ace% cu un bun 'rieten care are ne7oie de a6utorul si de cunostintele noastre. $c*i'a de cadre %edicale trebuie sa intelea-a ca relatia
Pag5 ;678
cu un 'acient 7i>ea>a in 'ri%ul rand stabilirea unui contact u%an ba>at 'e desc*idere, si%'atie si caldura u%ana. =ro&esia de brancardier a &ost le-ata intotdeauna de cerinte etice A%oraleB si deontolo-ice Adre't si %oralaB ale caror 'articularitati s-au &or%at ca un re>ultat al %ediului in care cadrul %edical traieste si lucrea>a, sub in&luenta unei desa7arsite 're-atiri %orale. $tica in intelesurile si sensurile sale, contribuie la cunoasterea de sine si a6uta indi7idul in ra'ort cu deci>ia ce ur%ea>a sa &ie luata. =entru ca e&orturile sustinute ale cadrelor %edicale sa &ie de %a"i%a e&icienta trebuie acordata o atentie deosebita %odului de abordare a 'acientului. Cn acest sens, un rol i%'ortant il au in&or%area 'acientului, 'rocesul de ascultare si e%'ati>are, crearea unei stari de con&ort 'si*ic si de incredere in cadrele %edicale si in actul %edical. Cn in-ri6irile %edicale se 'une accent deosebit 'e de>7oltarea si educarea 'rinci'alului atribut al co%unicarii si anu%e ascultarea, 'e acest ele%ent de co%unicare al relatiilor interu%ane se reali>ea>a incura6area interloculorului, obtinerea de in&or%atii, i%bunatatirea relatiilor cu oa%enii si o %ai buna intele-ere a lor. Limbajul este cel %ai direct %i6loc al co%unic/rii u%ane. Vorbirea este o cale de e"'ri%are a unei 'ersoane 1i de %ani&estare a senti%entelor sale. Ascultarea, este un 'roces de in7atare si totodata un 'roces de 3n2ele-ere a altora. .scultarea este un 'roces de a&lare, 3n2ele-ere, ob2inere 1i acce'tare a in&or%a2iei din e"terior. 8 'ersoan/ care 1tie cu% s/ asculte este ca'abil/ s/ ob2in/ o %ul2i%e de in&or%a2ii de la oa%enii cu care interactionea>a. 9a'ortata la 'ro&esia de brancardier, ascultarea, &inali>ata cu o serie de in&or%atii obtinute de la 'acienti, este indisolubil le-ata de 'rocesul de 7indecare, &iind un ele%ent de ba>a al acestuia. .scultarea 'acientilor si e%'ati>area cu acestia sunt eta'ele &iresti ce trebuie 'arcurse 'entru crearea senti%entului de incredere. =entru a casti-a ceea ce re're>ita &unda%entul tuturor relatiilor interu%ane si anu%e increderea in relatia cu 'acientul, se i%'une tinuta %orala desa7arsita a brancardierului, co%'etenta 'ro&esionala ire'rosabila, sinceritate, blandete, e%'atie si res'ectarea 'ro%isiunii. Pentru o abordare adecvata a pacientului in conte t bio!p"i#o!"ocial trebuie avute in vedere$ -cunoasterea 'acientului in conte"tul relatiei sale sociale, cu 're&erintele, 7alorile si con7in-erile sale le-ate de actul %edical si in-ri6irile %edicale -abordarea e%'atica a 'acientului cu si%'atie, intele-ere, -ri6a, atentie si res'ect -stabilirea unei relatii de incredere 'rin sc*i%b 'er%anent de in&or%atii intr-un %od accesibil intele-erii 'acientului Aco%unicare 7erbala sau non7erbalaB acesta trebuie sa stie si sa &ie con7ins ca 'ersonalul %edical actionea>a in interesul sau si 7a ur%ari trata%entul si in-ri6irea sa 'e toata 'erioada s'itali>arii
Pag5 %678
-ada'tarea in-ri6irilor acordate in &unctie de starea 'acientului, %ena6and con7in-erile, 7alorile si circu%stantele de 7iata ale acestuia -restrictiile libertatii indi7iduale a 'acientului trebuie li%itate la acelea i%'use de starea sa de sanatate si 6usti&icate de e&icienta trata%entului. Brancardierul asi-ura trans'ortul bolna7ului si isi coordonea>a acti7itatea cu cea a cole-ilor, su'eriorilor. Cn cadrul relatiei cu cole-ii sai i%'arte res'onsabilitatea de a coo'era cu toti cei cu care lucrea>a indea'roa'e, ia toate %asurile si res'ecta intoc%ai indicatiile 'ri%ite. $ste unani% acce'tat &a'tul ca o co%unicare e&icienta cu ec*i'a %edicala 'oate usura acce'tarea bolii de catre 'acient, 'oate i%bunatati calitatea autoin-ri6irii, 'recu% si starea de sanatate &i>ica si 'si*ica in -eneral. =entru a obtine o co%'lianta buna, 'ersonalul %edical trebuie sa -aseasca un %od de abordare di&erentiat 'entru &iecare 'acient, in &unctie de ti'ul de co%unicare cel %ai e&icient si cel %ai la inde%ana. Comunicarea terapeutica este o co%'onenta a relatiilor inter'ersonale dintre cadrul %edical si 'acient, &iind totodata un act 'lani&icat, deliberat si 'ro&esionist. Co%unicarea tera'eutica are ca sco' stabilirea unei relatii u%ane 'o>iti7e, care 7a 'er%ite atin-erea obiecti7elor de in-ri6ire si se reali>ea>a 'rin ur%atoarele doua ti'uri de co%unicare: -comunicarea verbala Ali%ba6ul, 7ocabularul, claritatea, si%'litatea si naturaletea, 'olitetea si de%nitatea, corectitudineaB -comunicarea nonverbala Ae"'resia &aciala A%i%icaB, -esturile, 'o>itiile cor'orale A'osturaB, atin-erea, contactul 7i>ual, atitudinile, co%unicarea 'rin inter%ediul obiectelor, co%unicarea scrisaB. Pentru ca o comunicare sa fie eficienta, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -sa se tina cont de &actorii &i>iolo-ici si socio-culturali, care 'ot in&luenta co%unicarea -sa se asi-ure con&ortul 'si*ic si &i>ic al 'acientului -sa se cFsti-e si sa se %entina increderea 'acientului -sa se asi-ure res'ectul cu7enit 'acientul -%esa6ul trans%is sa &ie scurt si clar -7ocabularul utili>at sa &ie 'e intelesul 'acientului -debitul 7erbal sa &ie 'otri7it iar tonul 7erbal adec7at -intonatia sa nu &ie in&luentata de e%otiile sau de oboseala cadrului %edical -sa &ie ales %o%entul cel %ai 'otri7it -%i%ica, -esturile sa accentue>e cu7Fntul, sa-l clari&ice sau sa ilustre>e ideea -sa se %ani&este solicitudine &ata de 'acient
Pag5 8678
-atin-erea 'acientului A'rinderea %ainii unui 'acient trist sau cu dureriB sa &ie utili>ata in %asura in care acesta intele-e bine se%ni&icatia si o acce'ta ca 'e un %esa6 de incura6are, tandrete, sustinere a&ecti7a. E emple de comunicari non!verbale: - 'o>itia ca'ului: - inclinat la drea'ta insea%na ascultare, buna7ointa - inclinat la stan-a denota sce'ticis%, critica, indoiala - clatinarea ca'ului de sus in 6os insea%na acord, intele-ere - clatinarea ca'ului de la stan-a de drea'ta insea%na ne-are, de>a'robare - %i%ica Aincruntarea, ridicarea s'rancenelor, tu-uierea bu>elor etcB: - &runtea incruntata se%ni&ica 'reocu'are, &urie, &rustrare - s'rancenele ridicate cu oc*ii desc*isi insea%na %irare, sur'ri>a - bu>ele stranse insea%na nesi-uranta, e>itare - nasul incretit se%ni&ica ne'lacere. "imica este se%nalul non7erbal cel %ai usor de desci&rat. #e$nicile de comunicare terapeutica si rolul cadrelor medicale : Ascultarea activa. Cn ca>ul ascultarii acti7e cadrul %edical isi %obili>ea>a intrea-a atentie 'entru a intele-e %esa6ul 'acientului, res'ectand ur%atoarele re-uli: - sta in &ata 'acientului cand 7orbeste - il 'ri7este in oc*i 'entru a-i de%onstra dorinta de a-l asculta - ado'ta o atitudine decontracturanta - nu &ace %iscari care ar 'utea distra-e interlocutorul - il a'roba cand s'une lucruri i%'ortante. Acceptarea este de&inita ca &iind 7ointa de a asculta %esa6ul unei 'ersoane, &ara a %ani&esta indoiala sau de>-ust, c*iar daca sunt di7er-ente de o'inii. .ceasta te*nica este a'licata res'ectFnd ur%atoarele re-ului: - cadrul %edical 7a %ani&esta toleranta &ata de 'acient - 'acientul 7a &i ascultat &ara a &i intreru't - ii 7a da o retroactiune 7erbala, 'entru a arata ca intele-e ce ii s'une - se 7a asi-ura ca %esa6ele sale non7erbale cores'und %esa6elor 7erbale. Intrebarile sunt un %i6loc direct de co%unicare si dau tonul unei interactiuni 7erbale. $le 7or &i intotdeauna le-ate de subiectul discutat si 'use intr-o ordine cronolo-ica. Parafraza re're>inta redarea %esa6ului 'acientului in cu7intele brancardierului ? in&ir%ierei, 'entru a se asi-ura de intele-erea corecta a 'acientului. Clarificarea este necesara si inter7ine atunci cand a'are o neintele-ere. Cn acesta situatie, cadrul %edical @ in ca>ul nostru brancardierul - 'oate intreru'e discutia, 'entru a clari&ica sensul %esa6ului.
Pag5 <678
%ocalizarea re're>inta centrarea %esa6ului 'e o anu%ita 'roble%a de sanatate. Cn acest ca> brancardierul 7a a6uta 'acientul sa nu descrie in ter%eni 7a-i 'roble%ele sale. Informarea pacientului - in&or%atiile 7or &i date cu re-ularitate si la %o%entul o'ortun - 7or &i trans%ise intr-o %aniera &a7orabila de co%unicare cu 'acientul - nu se 7or di7ul-a date 'e care %edicul doreste sa nu le cunoasca 'acientul A'astrarea secretului 'ro&esionalB. Linistea @ 7a 'er%ite cadrului %edical si 'acientului sa-si or-ani>e>e -andurile si sa asi%ile>e in&or%atiile 'ri%ite. Totodata cadrul %edical care asi-ura linistea in co%unicarea cu 'acientul do7edeste ca este -ata sa asculte cu rabdare. &ecapitularea este o re7i>uire a 'rinci'alelor idei discutate. Cn acest ca> brancardierul ince'e o discutie re>u%and-o 'e 'recedenta, 'entru a a6uta 'acientul sa-si a%inteasca subiectele abordate. Stiluri de comunicare ineficace .-ti 'une 'arerea 'ersonala are ur%atoarele consecinte: - in*iba 'ersonalitatea 'acientului - intar>ie re>ol7area 'roble%ei - nu-i da 'osibilitatea 'acientului de a lua deci>ii. . da asi-urari &alse: - i%'iedica a7ansarea co%unicarii. . ras'unde criticilor 'rintr-o atitudine de&ensi7a insea%na a-i ne-a dre'tul 'acientului la 'arerile 'ro'rii. . %ani&esta a'robarea sau de>a'robarea e"cesi7: -o a'robare e"cesi7a 'resu'une ca aceasta este sin-urul lucru acce'tabil -o de>a'robare e"cesi7a 'oate &ace 'acientul sa se si%ta res'ins si sa e7ite interactiunea. . -enerali>a 'rin stereoti'ii @ orice 'ersoana este unica si o -enerali>are ar ne-a aceasta unicitate. . sc*i%ba subiectul - este o i%'olitete i%'iedica co%unicarea tera'eutica sa 'ro-rese>e 'acientul isi 'ierde &irul ideilor si s'ontaneitatea %esa6ul 'oate de7eni con&u>. Cauzele comunicarii ineficiente: -neincrederea 'acientului -di&icultati de intele-ere si %e%orie -atitudinea 'ro&esionala inadec7ata. Efectele comunicarii adecvate: -reducerea an"ietatii -res'ectarea indicatiilor de catre 'acient
Pag5 '$678
-satis&actia 'acientului &ata de in-ri6irile %edicale 'ri%ite. Dn rol &oarte i%'ortant in interactiunea 'acient @ cadru %edical il are si convingerea religioasa a 'acientului, i%'ortanta re>idFnd in necesitatea sustinerii s'irituale a 'acientului. Cadrul medical are obligatia: - de a a'recia i%'ortanta credintei reli-ioase 'entru &iecare 'acient si a res'ecta o'tiunea acestuia - de a sesi>a si clari&ica i%'actul credintei reli-ioase asu'ra in-ri6irilor de sanatate Arestrictii asu'ra dietei ali%entareB - de a sta lFn-a 'acientul %uribund si a inde'lini anu%ite ritualuri - de a identi&ica 'ersoanele care au ne7oie de asistenta s'irituala A'acientii sin-uri, care au 'utini 7i>itatori cei care-si e"'ri%a &rica sau an"ietatea 'acientii care 7or &i su'usi unor inter7entii c*irur-icale %uribun>iiB. - de a &acilita satis&acerea ne7oii s'irituale Asa 'er%ita 7i>ita 'reotului sa-i 'er%ita 'acientului citirea cartilor reli-ioase sa %arc*e>e e7eni%entele reli-ioase @ =aste, Craciun @ utili>and decor adec7at si alte &acilitati 'er%ise, etc.B.
:5 NOTIUNI DE LE?ISLATIE
Cunoasterea cator7a ele%ente de le-islatie 'ri7ind dre'turile o%ului in le-islatia internationala, dre'turile co'ilului, dre'turile 'ersoanei cu *andica', dre'turile 'acientului, co%'orta %a"i%a i%'ortanta. 8r-ani>atia <atiunilor Dnite A8<DB si Consiliul $uro'ei AC$B au &ost 'er%anent 'reocu'ate in elaborarea le-islatiei care 'ri7este 'e o% si statutul sau in societate. Cdeea de la care 'orneste orice declaratie sau con7entie internationala cu 'ri7ire la dre'turile o%ului este e-alitatea tuturor oa%enilor, indi&erent de rasa, culoare, reli-ie, li%ba, se", ori-ine sociala. 5re'tul la e-alitate este dre'tul tuturor &iin2elor u%ane de a &i e-ale 3n de%nitate, de a &i tratate cu res'ect 1i considera2ie 1i de a 'artici'a 3n condi2ii de e-alitate cu ceilal2i la orice as'ect al 7ie2ii econo%ice, sociale, 'olitice, culturale sau ci7ile. Toate &iin2ele u%ane sunt e-ale 3n &a2a le-ii 1i au dre'tul la 'rotec2ie 1i bene&iciu e-ale 3n &a2a le-ii. .rticolul 1 al 5eclara2iei Dni7ersale a 5re'turilor 8%ului 'rocla%/ c/ toate &iin2ele u%ane sunt n/scute libere 1i e-ale 3n de%nitate 1i dre'turi.
Pag5 ''678
Cn 5eclaratia :ondiala a 5re'turilor 8%ului sunt %entionate ur%atoarele dre'turi si libertati: -dre'tul la 7iata, libertate si securitate a 'ro'riei 'ersoane -e-alitate in &ata le-ii -dre'tul la libertate a -andirii, constiintei si reli-iei -dre'tul la securitate sociala -dre'tul la 'ro'rietate -dre'tul la %unca, la libera ale-ere a %uncii, la conditii e-ale de %unca -dre'tul la odi*na -dre'tul la in7atatura si la 7iata culturala. .ceste dre'turi au &ost rea&ir%ate in Con7entia $uro'eana a 5re'turilor 8%ului ado'tata in anul 1950. Drepturile copilului C%'ortanta de a acorda o 'rotectie s'eciala co'ilului a &ost enuntata in di&erite tratate si con7entii internationale cu% ar &i: -5eclaratia cu 'ri7ire la 5re'turile Co'ilului de la Gene7a din 1942, luata in consideratie in declaratia Dni7ersala a 5re'turilor 8%ului din 1948 in 5eclaratia 5re'turilor Co'ilului, ado'tata de .dunarea Generala din noie%brie 1959 si in Con7entia Cnternationala a 5re'turilor Co'ilului ado'tata de .dunarea Generala 8<D din noie%brie 1989. .easta con7entie cu'rinde 54 de articole si se re&era la dre'turile si libertatile care se acorda co'ilului &ara nici o deosebire de rasa, culoare, se", nationalitate sau etnie, li%ba, reli-ie, o'inii 'olitice, stare %ateriala sau 'o>itie sociala, di>abilitati din nastere sau de orice alt &el. Vo% reda cate7a articole 're7a>ute de con7entie: -dre'tul la libertatea de e"'ri%are acest dre't cu'rinde libertatea de a cauta, de a 'ri%i si de a di&u>a in&or%atii si idei de orice natura, indi&erent de &rontiere, sub &or%a orala, scrisa, ti'arita sau artistica ori 'rin orice alte %i6loace, la ale-erea co'ilului -co'ilul care este te%'orar ori 'er%anent li'sit de %ediul sau &a%ilial sau care, 'entru 'rote6area intereselor sale, nu 'oate &i lasat in acest %ediu are dre'tul la 'rotectie si asistenta s'eciale din 'artea statului - dre'tul oricarui co'il de a bene&icia de asistenta sociala, inclusi7 de asi-urari sociale - dre'tul oricarui co'il de a bene&icia de un ni7el de trai care sa 'er%ita de>7oltarea sa &i>ica, %entala, s'irituala, %orala si sociala -dre'tul co'ilului la educatie si, in 7ederea asi-urarii e"ercitarii acestui dre't in %od 'ro-resi7 si 'e ba>a e-alitatii de sanse -dre'tul co'ilului de a &i 'rote6at i%'otri7a e"'loatarii econo%ice si de a nu &i constrans la 7reo %unca ce co%'orta 7reun risc 'otential sau care este susce'tibila sa ii
Pag5 '#678
co%'ro%ita educatia ori sa ii daune>e sanatatii sau de>7oltarii sale &i>ice, %entale, s'irituale, %orale ori sociale -'rote6area co'ilului contra oricarei &or%e de e"'loatare se"uala si de 7iolenta se"uala -nici un co'il sa nu &ie su'us la tortura, la 'ede'se sau la trata%ente crude, inu%ane sau de-radante. =edea'sa ca'itala sau inc*isoarea 'e 7iata &ara 'osibilitatea de a &i eliberat nu 7a &i 'ronuntata 'entru in&ractiunile co%ise de 'ersoane sub 7arsta de 18 ani -co'iii 'ri7ati de libertate sa aiba dre'tul de a a7ea acces ra'id la asistenta 6uridica sau la orice alta asistenta cores'un>atoare, 'recu% si dre'tul de a contesta le-alitatea 'ri7arii lor de libertate, in &ata unui tribunal sau a unei alte autoritati co%'etente, inde'endente si i%'artiale, si dre'tul la 6udecarea in 'rocedura de ur-enta a ca>ului res'ecti7. Drepturile per"oanelor cu >andicap Toti oa%enii sunt nascuti liberi si e-ali, in de%nitate si dre'turi. =ersoanele cu di>abilitati au de%nitatea si 7aloarea sociala, la &el ca toti ceilalti oa%eni. @andicapul re're>inta di&icultatea unui indi7id de a reali>a relatii nor%ale cu %ediul de 7iata, in concordanta cu 7arsta, se"ul, conditiile sociale, econo%ice si culturale. Per"oana cu >andicap A'ersoana cu ne7oi s'ecialeB este acea 'ersoana care se a&la in inca'acitatea de a-si asi-ura sin-ura toate sau o 'arte din necesitatile 7ietii indi7iduale sau sociale nor%ale, din cau>a unei de&iciente con-enitale sau dobandite a ca'acitatilor &i>ice, 'si*ice sau sen>oriale. %ipurile de #andicap sunt ur%atoarele: &i>ic, 7i>ual, auditi7, so%atic, %intal, 'si*ic, HCV?SC5. asociat, boli rare. =ersoana cu *andica' a e"istat din totdeauna dar &oarte %ulta 7re%e aceasta cate-orie a &ost %ar-inali>ata si discri%inata. <e&iind in-ri6iti de ni%eni, a6un-eau inada'tati social. 5in acest %oti7, .dunarea Generala a 8<D, in 19#5 a ado'tat 5eclaratia cu 'ri7ire la 5re'turile =ersoanelor cu 5i>abilitati, care 'orneste de la ideea ca 'entru 'ersoanele cu di>abilitati libertatea si e-alitatea re're>inta 'osibilitatea de a bene&icia in %od e-al de i%bunatatirea conditiilor de 7iata, re>ultat al de>7oltarii econo%ice si sociale. 5in aceasta declaratie, 7o% enu%era cate7a din dre'turile 'ersoanelor cu *andica'. -dre'tul la res'ectarea de%nitatii lor u%ane, indi&erent de -ra7itatea de&icientei, dre't &unda%ental, 'e care il au si ceilalti cetateni de aceeasi 7arsta -dre'turi cetatenesti si 'olitice ca toti ceilalti se%eni -dre'tul la %asuri care sa le 'er%ita sa de7ina cat %ai inde'endente 'osibil -dre'tul la trata%ent %edical, 'si*olo-ic si &unctional A'rote>e, orte>eB, la recu'erare %edicala si sociala, la scolari>are, 're-atire, reeducare si orientare 'ro&esionala
Pag5 '(678
-dre'tul la ser7icii de incadrare in %unca, ast&el incat sa le 'er%ita sa-si de>7olte 'e de'lin ca'acitatile si sa le &acilite>e inte-rarea sau reinte-rarea lor sociala -dre'tul sa locuiasca cu &a%iliile lor biolo-ice sau ado'ti7e -dre'tul de a 'artici'a la acti7itati sociale, culturale, creati7e si recreati7e -dre'tul la si-uranta econo%ica si sociala si la un ni7el de 7iata decent -dre'tul ca necesitatile lor s'eciale sa &ie luate in consideratie, in toate &a>ele 'lani&icarii econo%ice si sociale -dre'tul de a bene&icia de asistenta cali&icata 6uridica in sco'ul 'rote6arii lor si a 'ro'rietatiilor de care dis'un -daca internarea unei 'ersoane *andica'ate intr-o institutie s'eciali>ata este indis'ensabila, atunci conditiile de 7iata si %ediul incon6urator din aceea institutie trebuie sa &ie cat %ai a'ro'iate de o 7iata obisnuita, s'eci&ica celorlalti se%eni de aceeasi 7arsta -in ca>ul 'ersoanelor cu *andica' se7er si 'ro&und care nu-si 'ot e"ercita dre'turile Asau e"ercitarea unor dre'turi este li%itataB se i%'une 'rote6area lor, de catre societate. Drepturile pacientului 8 i%'ortanta deosebita si deloc de ne-li6at o re're>inta 'acientul, 'entru care a &ost elaborata ;e-ea nr. 4I din 21 01.2003 'ublicata in :onitorul 8&icial nr. 51 din 29 ianuarie 2003. 5in acest %oti7, 7o% reda inte-ral te"tul le-ii: Capitolul I ! 'ispozitii generale .rt. 1. Cn sensul 're>entei le-i: aB 'rin 'acient se intele-e 'ersoana sanatoasa sau bolna7a care utili>ea>a ser7iciile de sanatate bB 'rin discri%inare se intele-e distinctia care se &ace intre 'ersoane a&late in situatii si%ilare 'e ba>a rasei, se"ului, 7arstei, a'artenentei etnice, ori-inii nationale sau sociale, reli-iei, o'tiunilor 'olitice sau anti'atiei 'ersonale cB 'rin in-ri6iri de sanatate se intele-e ser7iciile %edicale, ser7iciile co%unitare si ser7iciile cone"e actului %edical dB 'rin inter7entie %edicala se intele-e orice e"a%inare, trata%ent sau alt act %edical in sco' de dia-nostic 're7enti7, tera'eutic ori de reabilitare eB 'rin in-ri6iri ter%inale se intele-e in-ri6irile acordate unui 'acient cu %i6loacele de trata%ent dis'onibile, atunci cand nu %ai este 'osibila i%bunatatirea 'ro-no>ei &atale a starii de boala, 'recu% si in-ri6irile acordate in a'ro'ierea decesului. .rt. 2. =acientii au dre'tul la in-ri6iri %edicale de cea %ai inalta calitate de care societatea dis'une, in con&or%itate cu resursele u%ane, &inanciare si %ateriale. .rt. 3. =acientul are dre'tul de a &i res'ectat ca 'ersoana u%ana, &ara nici o discri%inare.
Pag5 ':678
Capitolul II ! 'reptul pacientului la informatia medicala .rt. 4. =acientul are dre'tul de a &i in&or%at cu 'ri7ire la ser7iciile %edicale dis'onibile, 'recu% si la %odul de a le utili>a. .rt. 5. A1B =acientul are dre'tul de a &i in&or%at asu'ra identitatii si statutului 'ro&esional al &urni>orilor de ser7icii de sanatate. A2B =acientul internat are dre'tul de a &i in&or%at asu'ra re-ulilor si obiceiurilor 'e care trebuie sa le res'ecte 'e durata s'itali>arii. .rt. I. =acientul are dre'tul de a &i in&or%at asu'ra starii sale de sanatate, a inter7entiilor %edicale 'ro'use, a riscurilor 'otentiale ale &iecarei 'roceduri, a alternati7elor e"istente la 'rocedurile 'ro'use, inclusi7 asu'ra nee&ectuarii trata%entului si neres'ectarii reco%andarilor %edicale, 'recu% si cu 'ri7ire la date des're dia-nostic si 'ro-nostic. .rt. #. =acientul are dre'tul de a decide daca %ai doreste sa &ie in&or%at in ca>ul in care in&or%atiile 're>entate de catre %edic i-ar cau>a su&erinta. .rt. 8. Cn&or%atiile se aduc la cunostinta 'acientului intr-un li%ba6 res'ectuos, clar, cu %ini%ali>area ter%inolo-iei de s'ecialitate in ca>ul in care 'acientul nu cunoaste li%ba ro%ana, in&or%atiile i se aduc la cunostinta in li%ba %aterna ori in li%ba 'e care o cunoaste sau, du'a ca>, se 7a cauta o alta &or%a de co%unicare. .rt. 9. =acientul are dre'tul de a cere in %od e"'res sa nu &ie in&or%at si de a ale-e o alta 'ersoana care sa &ie in&or%ata in locul sau. .rt. 10. 9udele si 'rietenii 'acientului 'ot &i in&or%ati des're e7olutia in7esti-atiilor, dia-nostic si trata%ent, cu acordul 'acientului. .rt. 11. =acientul are dre'tul de a cere si de a obtine o alta o'inie %edicala. .rt. 12. =acientul are dre'tul sa solicite si sa 'ri%easca, la e"ternare, un re>u%at scris al in7esti-atiilor, dia-nosticului, trata%entului si in-ri6irilor acordate 'e 'erioada s'itali>arii. Capitolul III ! Consimtamantul pacientului privind interventia medicala .rt. 13. =acientul are dre'tul sa re&u>e sau sa o'reasca o inter7entie %edicala asu%andu-si, in scris, ras'underea 'entru deci>ia sa consecintele re&u>ului sau ale o'ririi actelor %edicale trebuie e"'licate 'acientului. .rt. 14. Cand 'acientul nu isi 'oate e"'ri%a 7ointa, dar este necesara o inter7entie %edicala de ur-enta, 'ersonalul %edical are dre'tul sa deduca acordul 'acientului dintr-o e"'ri%are anterioara a 7ointei acestuia. .rt. 15. Cn ca>ul in care 'acientul necesita o inter7entie %edicala de ur-enta, consi%ta%antul re're>entantului le-al nu %ai este necesar. .rt. 1I. Cn ca>ul in care se cere consi%ta%antul re're>entantului le-al, 'acientul trebuie sa &ie i%'licat in 'rocesul de luare a deci>iei atat cat 'er%ite ca'acitatea lui de intele-ere.
Pag5 '7678
.rt. 1#. A1B Cn ca>ul in care &urni>orii de ser7icii %edicale considera ca inter7entia este in interesul 'acientului, iar re're>entantul le-al re&u>a sa isi dea consi%ta%antul, deci>ia este declinata unei co%isii de arbitra6 de s'ecialitate. A2B Co%isia de arbitra6 este constituita din 3 %edici 'entru 'acientii internati in s'itale si din 2 %edici 'entru 'acientii din a%bulator. .rt. 18. Consi%ta%antul 'acientului este obli-atoriu 'entru recoltarea, 'astrarea, &olosirea tuturor 'roduselor biolo-ice 'rele7ate din cor'ul sau, in 7ederea stabilirii dia-nosticului sau a trata%entului cu care acesta este de acord. .rt. 19. Consi%ta%antul 'acientului este obli-atoriu in ca>ul 'artici'arii sale in in7ata%antul %edical clinic si la cercetarea stiinti&ica. <u 'ot &i &olosite 'entru cercetare stiinti&ica 'ersoanele care nu sunt ca'abile sa isi e"'ri%e 7ointa, cu e"ce'tia obtinerii consi%ta%antului de la re're>entantul le-al si daca cercetarea este &acuta si in interesul 'acientului. .rt. 20. =acientul nu 'oate &i &oto-ra&iat sau &il%at intr-o unitate %edicala &ara consi%ta%antul sau, cu e"ce'tia ca>urilor in care i%a-inile sunt necesare dia-nosticului sau trata%entului si e7itarii sus'ectarii unei cul'e %edicale. Capitolul IV ! 'reptul la confidentialitatea informatiilor si viata privata a pacientului .rt. 21. Toate in&or%atiile 'ri7ind starea 'acientului, re>ultatele in7esti-atiilor, dia-nosticul, 'ro-nosticul, trata%entul, datele 'ersonale sunt con&identiale c*iar si du'a decesul acestuia. .rt. 22. Cn&or%atiile cu caracter con&idential 'ot &i &urni>ate nu%ai in ca>ul in care 'acientul isi da consi%ta%antul e"'licit sau daca le-ea o cere in %od e"'res. .rt. 23. Cn ca>ul in care in&or%atiile sunt necesare altor &urni>ori de ser7icii %edicale acreditati, i%'licati in trata%entul 'acientului, acordarea consi%ta%antului nu %ai este obli-atorie. .rt. 24. =acientul are acces la datele %edicale 'ersonale. .rt. 25. A1B 8rice a%estec in 7iata 'ri7ata, &a%iliala a 'acientului este inter>is, cu e"ce'tia ca>urilor in care aceasta i%i"tiune in&luentea>a 'o>iti7 dia-nosticul, trata%entul ori in-ri6irile acordate si nu%ai cu consi%ta%antul 'acientului. A2B Sunt considerate e"ce'tii ca>urile in care 'acientul re're>inta 'ericol 'entru sine sau 'entru sanatatea 'ublica. Capitolul V ! 'repturile pacientului in domeniul reproducerii .rt. 2I. 5re'tul &e%eii la 7iata 're7alea>a in ca>ul in care sarcina re're>inta un &actor de risc %a6or si i%ediat 'entru 7iata %a%ei. .rt. 2#. =acientul are dre'tul la in&or%atii, educatie si ser7icii necesare de>7oltarii unei 7ieti se"uale nor%ale si sanatatii re'roducerii, &ara nici o discri%inare.
Pag5 ';678
.rt. 28. A1B 5re'tul &e%eii de a *otari daca sa aiba sau nu co'ii este -arantat, cu e"ce'tia ca>ului 're7a>ut la art. 2I. A2B =acientul, 'rin ser7iciile de sanatate, are dre'tul sa alea-a cele %ai si-ure %etode 'ri7ind sanatatea re'roducerii. A3B 8rice 'acient are dre'tul la %etode de 'lani&icare &a%iliala e&iciente si li'site de riscuri. Capitolul VI ! 'repturile pacientului la tratament si ingrijiri medicale .rt. 29. A1B Cn ca>ul in care &urni>orii sunt obli-ati sa recur-a la selectarea 'acientilor 'entru anu%ite ti'uri de trata%ent care sunt dis'onibile in nu%ar li%itat, selectarea se &ace nu%ai 'e ba>a criteriilor %edicale. A2B Criteriile %edicale 'ri7ind selectarea 'acientilor 'entru anu%ite ti'uri de trata%ent se elaborea>a de catre :inisterul Sanatatii si !a%iliei in ter%en de 30 de >ile de la data intrarii in 7i-oare a 're>entei le-i si se aduc la cunostinta 'ublicului. .rt. 30 A1B Cnter7entiile %edicale asu'ra 'acientului se 'ot e&ectua nu%ai daca e"ista conditiile de dotare necesare si 'ersonal acreditat. A2B Se e"ce'tea>a de la 're7ederile alin. A1B ca>urile de ur-enta a'arute in situatii e"tre%e. .rt. 31. =acientul are dre'tul la in-ri6iri ter%inale 'entru a 'utea %uri in de%nitate. .rt. 32. acientul 'oate bene&icia de s'ri6inul &a%iliei, al 'rietenilor, de su'ort s'iritual, %aterial si de s&aturi 'e tot 'arcursul in-ri6irilor %edicale. ;a solicitarea 'acientului, in %asura 'osibilitatilor, %ediul de in-ri6ire si trata%ent 7a &i creat cat %ai a'roa'e de cel &a%ilial. .rt. 33. =acientul internat are dre'tul si la ser7icii %edicale acordate de catre un %edic acreditat din a&ara s'italului. .rt. 34. A1B =ersonalul %edical sau ne%edical din unitatile sanitare nu are dre'tul sa su'una 'acientul nici unei &or%e de 'resiune 'entru a-l deter%ina 'e acesta sa il reco%'ense>e alt&el decat 're7ad re-le%entarile de 'lata le-ale din cadrul unitatii res'ecti7e. A2B =acientul 'oate o&eri an-a6atilor sau unitatii unde a &ost in-ri6it 'lati su'li%entare sau donatii, cu res'ectarea le-ii. .rt. 35. A1B =acientul are dre'tul la in-ri6iri %edicale continue 'ana la a%eliorarea starii sale de sanatate sau 'ana la 7indecare. A2B Continuitatea in-ri6irilor se asi-ura 'rin colaborarea si 'arteneriatul dintre di&eritele unitati %edicale 'ublice si ne'ublice, s'italicesti si a%bulatorii, de s'ecialitate sau de
Pag5 '%678
%edicina -enerala, o&erite de %edici, cadre %edii sau de alt 'ersonal cali&icat. 5u'a e"ternare 'acientii au dre'tul la ser7iciile co%unitare dis'onibile. .rt. 3I. =acientul are dre'tul sa bene&icie>e de asistenta %edicala de ur-enta, de asistenta sto%atolo-ica de ur-enta si de ser7icii &ar%aceutice, in 'ro-ra% continuu. Capitolul VII ! Sanctiuni .rt. 3#. <eres'ectarea de catre 'ersonalul %edico-sanitar a con&identialitatii datelor des're 'acient si a con&identialitatii actului %edical, 'recu% si a celorlalte dre'turi ale 'acientului 're7a>ute in 're>enta le-e atra-e, du'a ca>, ras'underea disci'linara, contra7entionala sau 'enala, con&or% 're7ederilor le-ale. Capitolul VIII ! 'ispozitii tranzitorii si finale .rt. 38. A1B .utoritatile sanitare dau 'ublicitatii, anual, ra'oarte asu'ra res'ectarii dre'turilor 'acientului, in care se co%'ara situatiile din di&erite re-iuni ale tarii, 'recu% si situatia e"istenta cu una o'ti%a. A2B !urni>orii de ser7icii %edicale sunt obli-ati sa a&ise>e la loc 7i>ibil standardele 'ro'rii in con&or%itate cu nor%ele de a'licare a le-ii. A3B Cn ter%en de 90 de >ile de la data intrarii in 7i-oare a 're>entei le-i, :inisterul Sanatatii si !a%iliei elaborea>a nor%ele de a'licare a acesteia, care se 'ublica in :onitorul 8&icial al 9o%aniei, =artea C. .rt. 39. =re>enta le-e intra in 7i-oare la 30 de >ile de la data 'ublicarii in :onitorul 8&icial al 9o%aniei, =artea C. .rt. 40. ;a data intrarii in 7i-oare a 're>entei le-i se abro-a art. #8, 108 si 124 din ;e-ea 3?19#8 'ri7ind asi-urarea sanatatii 'o'ulatiei, 'ublicata in Buletinul 8&icial, =artea C, nr. 54 din 10 iulie 19#8, 'recu% si orice alte dis'o>itii contrare. 75 RE?ULI DE I?IENA IN UNITATILE SANITARE
75'5
Definitii5 Notiuni generale
Definitii5 Notiuni generale Igiena este ra%ura a %edicinii care studia>a %i6loacele de 'astrare a sanatatii si de 're7enire a bolilor sau ansa%blul de re-uli si de %asuri %enite sa a'ere sanatatea Asursa 5$JB. Igiena "e reali ea a prin9 curatareA de infectieA de in"ectie "i derati are5 2uratarea este eta'a 'reli%inara obli-atorie, 'er%anenta, siste%atica si re're>inta su%a o'eratiilor 'rin care %urdaria A%aterie or-anica sau anor-anicaB este inde'artata de 'e di7erse su'ra&ete Ainclusi7 te-u%enteB sau obiecte 'rin o'eratiuni %ecanice sau
Pag5 '8678
%anuale, utili>andu-se a-enti &i>ici sau c*i%ici care se e&ectuea>a in unitatile sanitare de orice ti', ast&el incat acti7itatea %edicala sa se des&asoare in conditii o'ti%e de securitate. 2uratenia este re>ultatul a'licarii corecte a 'ro-ra%ului de curatare. Su'ra&etele si obiectele %urdare sunt acelea 'e care se e7identia>a %acro sau %icrosco'ic %aterii or-anice ori anor-anice. Curatarea se &ace 'e toata durata lucrului si ori de cate ori este ne7oie Anu doar la ince'utul si s&arsitul acti7itatiiB. Curatarea se reali>ea>a cu deter-enti, 'roduse de intretinere, 'roduse de curatat. =entru utili>area in bune conditii a 'roduselor de curatat trebuie sa se tina cont de ur%atoarele re-uli: -res'ectarea tuturor reco%andarilor 'roducatorului -res'ectarea nor%elor -enerale de 'rotectie a %uncii, con&or% 're7ederilor in 7i-oare -inter>icerea a%estecarii 'roduselor de curatat -inter>icerea 'astrarii 'roduselor de curatare in a%bala6e ali%entare -distribuirea 'roduselor de curatare se &ace la locul de utili>are, res'ecti7 la ni7elul sectiilor sau co%'arti%entelor, in a%bala6ul ori-inal sau in reci'iente s'ecial destinate, etic*etate cu date de identi&icare ale 'rodusului. 5e'o>itarea 'roduselor si ustensilelor necesare in acti7itatea de curatare se &ace in s'atii care trebuie sa inde'lineasca ur%atoarele conditii: -sa &ie s'ecial destinate de'o>itarii 'roduselor si %aterialelor necesare curatarii -sa asi-ure %entinerea calitatii initiale a 'roduselor 'ana la utili>are -sa aiba 'a7i%entul si 'eretii i%'er%eabili 'entru a &i usor de curatat -sa 'er%ita aran6area in ordine a %aterialelor de curatare si accesul la acestea -sa aiba aerisire naturala si ilu%inat cores'un>ator -sa aiba -rad de u%iditate o'ti% 'entru 'astrarea calitatii %aterialelor -sa e"iste in &iecare sectie sau co%'arti%ent inca'eri s'ecial destinate de'o>itarii ustensilelor si 'roduselor &olosite in 7ederea e&ectuarii curatarii, a&late in rula6 si 'entru 're-atirea acti7itatii 'ro'riu->ise. -'ereti si 'a7i%ent i%'er%eabili, usor de curatat -aerisire naturala si ilu%inat cores'un>ator -s'atiu de or-ani>are a acti7itatii -sursa de a'a si su'ra&ata >onei de de'o>itare trebuie sa 'er%ita aran6area in ordine a %aterialelor de intretinere -c*iu7eta cu a'a 'otabila rece si calda dotata Acon&or% 're7ederilor le-islatiei in 7i-oareB 'entru i-iena 'ersonalului care e&ectuea>a curatarea -c*iu7eta sau ba>in cu a'a 'otabila 'entru de>in&ectia si s'alarea ustensilelor si %aterialelor %oi &olosite 'entru curatare A'entru %aterialul %oale se 'ot &olosi %asini de s'alat si%'le sau cu uscatorB
Pag5 '<678
-su'ort 'entru uscat di&erite %ateriale &olosite la curatare A%anusi de %ena6, %o'uri, 'erii, la7ete, etcB -'ubele 're7a>ute cu saci colectori de unica &olosinta 'entru deseuri con&or% le-islatiei in 7i-oareB. Cntretinerea %aterialelor utili>ate 'entru curatare se &ace ast&el: >ilnic, du'a &iecare utili>are si la s&arsitul >ilei de lucru. Te*nica: obli-atoriu se 'un %anusi %ena6ere sau din late" nesterile iar ustensilele se s'ala, se curata, se de>in&ectea>a si se 'un la uscat. =entru curatarea si de>in&ectia ustensilelor co%'le"e se 7or res'ecta reco%andarile 'roducatorului. De infectia re're>inta 'rocedura de distru-ere a %icroor-anis%elor 'ato-ene sau ne'ato-ene de 'e orice su'ra&ete Ainclusi7 te-u%enteB, utili>andu-se a-enti &i>ici si?sau c*i%ici. $ste o 'rocedura care se a'lica nu%ai du'a curatare, e"ce'tie &acandu-se atunci cand 'e su'ra&etele sau ustensilele res'ecti7e se a&la %aterii or-anice. =entru a 're7enii accidentele si into"icatiile in %o%entul a'licarii de>in&ectiei se 7or res'ecta %asurile de 'rotectie a %uncii. 5e>in&ectia se reali>ea>a 'rin %i6loace &i>ice si %i6loace c*i%ice. :i6loace &i>ice de de>in&ectie: -caldura uscata sau &la%barea @ este intrebuintata nu%ai in laboratorul de %icrobiolo-ie. !la%barea instru%entarului %edicoc*irur-ical este inter>isa. -caldura u%eda este &olosita nu%ai in ca>ul s'alarii auto%ati>ate a len6eriei si a 7eselei. $ste e&icienta nu%ai cand te%'eratura &olosita 'entru s'alare este de 'este 90 -rade Celsius. -ra>ele ultra7iolete sunt utili>ate in de>in&ectia su'ra&etelor netede si a aerului din bo"ele de laborator, in sali de o'eratii, alte inca'eri inc*ise 'entru co%'letarea %asurilor de curatare si de>in&ectie c*i%ica. =entru o de>in&ectie cu ultra7iolete e&icienta si li'sita de noci7itate, se 7or &olosi nu%ai a'arate autori>ate con&or% nor%elor le-ale in 7i-oare si 7or &i insotite de docu%entatia te*nica ce trebuie sa cu'rinda caracteristicile si %odul de utili>are ale acestora. :i6loace c*i%ice: .ceasta de>in&ectie re're>inta %etoda 'rinci'ala de 're7enire a in&ectiilor in unitatile sanitare si se reali>ea>a 'rin &olosirea 'roduselor biocide de ti' C si ti' CC. 0iocidele de tip I "unt utili ate pentru: -de>in&ectia i-ienica a %ainilor 'rin s'alare -de>in&ectia i-ienica a %ainilor 'rin &recare -de>in&ectia 'ielii intacte. 0iocidele de tip II "unt utili ate pentru: -de>in&ectia su'ra&etelor
Pag5 #$678
-de>in&ectia dis'o>iti7elor %edicale 'rin i%ersie, %anual, in bai cu ultrasunete ori la %asini auto%ate -de>in&ectia %aterialului %oale @ Ae". len6eriaB. Cn &unctie de co%'o>itie, de concentratie, de>in&ectantul c*i%ic 'oate sa in*ibe cresterea %icroor-anis%elor, a7and actiune 7irustatica, bacteriostatica, &un-istatica, sau bactericida, &un-icida, 7irucida si s'oricida, acestea din ur%a &iind letale asu'ra %icroor-anis%elor. 5e>in&ectia se i%'arte in %ai %ulte ni7ele, in &unctie de ti'ul %icroor-anis%elor distruse, ti%'ul de contact necesar si de concentratie utili>ata: -sterili>are c*i%ica -de>in&ectie de ni7el inalt -de>in&ectie de ni7el inter%ediar -de>in&ectie de ni7el sca>ut. Prin "terili are c>imica se obtine distru-erea tuturor %icroor-anis%elor in &or%a 7e-etati7a si a unui nu%ar %are de s'ori bacterieni @ 'entru instru%entarul %edical ter%osensibil. =entru o sterili>are c*i%ica e&icienta, se i%'une res'ectarea cu strictete a concentratiilor si a ti%'ului de contact s'eci&icate in autori>atia?inre-istrarea 'rodusului. Sterili>area c*i%ica se reali>ea>a 'rin de>in&ectie Acel 'utin de ni7el %ediu ur%ata de curatareB, sterili>are c*i%ica Areali>ata 'rin i%ersieB si clatire cu a'a sterila. De infectia de ni!el inalt @ 'rin aceasta, se reali>ea>a distru-erea bacteriilor, &un-ilor, 7irusurilor si a unui nu%ar de s'ori bacterieni A'ana la 10B. De infectia de ni!el intermediar @ 'rin aceasta, se reali>ea>a distru-erea bacteriilor in &or%a 7e-etati7a inclusi7 :)cobacteriu% tuberculosis in &or%a nes'orulata, a &un-ilor si a 7irusurilor. De infectia de ni!el "ca ut @ 'rin aceasta se reali>ea>a distru-erea %a6oritatii bacteriilor in &or%a 7e-etati7a, a unor &un-i si a unor 7irusuri, &ara actiune asu'ra %icrobacteriilor, s'orilor de orice ti', 7irusilor &ara in7elis si a %uce-aiurilor. Si in ca>ul acestor trei ni7ele de de>in&ectare se i%'une res'ectarea cu strictete a concentratiilor si a ti%'ului de contact s'eci&ic &iecarui ni7el de de>in&ectie, 'reci>ate in autori>atia?inre-istrarea 'rodusului. De in"ectia este o'eratia de distru-ere a insectelor daunatoare Atrans%itatoare de boliB cu a6utorul unui insecticid. Derati area este o'eratia de star'ire a soarecilor si sobolanilor 'rin otra7ire cu substante c*i%ice sau culturi %icrobiene.
Pag5 #'678
75#5
Pre!enirea infectiilor no ocomiale
Infectia no ocomiala este orice in&ectie contractata in ti%'ul s'itali>arii care a&ectea>a &ie bolna7ul Acare a &ost internat 'entru alta boalaB datorita in-ri6irilor %edicale 'ri%ite, &ie 'ersonalul sanitar - datorita acti7itatii sale. !rec7enta a'aritiei acestor in&ectii este 7ariabila, du'a ti'ul in-ri6irilor acordate: -%ai ridicata in ser7iciile de tera'ie intensi7a, de reani%are -du'a durata s'itali>arii @ %ai ridicata in ser7iciile cu s'itali>are indelun-ata si de reeducare &unctionala din cau>a 're>entei escarelor, sondelor stabile care &a7ori>ea>a in&ectiile -du'a 7ulnerabilitatea 'acientilor @ cei care su&era de boli acute -ra7e, care au or-anis%ul &ra-ili>at 'rin 7arsta inaintata sau din contra, 7arsta &oarte %ica, cei cu cancer, cei care sunt internati 'entru alcoolis% cronic, cu i%unosu'resie, cu tera'ii anticanceroase sau cei cu -re&ele de or-ane. =entru 're7enire, este i%'ortant sa se asi-ure controlul si su'ra7e-*erea in&ectiilor s'italicesti, 'entru a le aduce la ni7eluri cat %ai sca>ute 'osibil in &unctie de sectorul de acti7itate. .cest ni7el a'are ca un indicator al calitatii si securitatii in-ri6irilor, 'recu% si al 'resti-iului unei institutii. =olii lu'tei i%'otri7a in&ectiei intras'italicesti sunt: o buna &or%are a 'ersonalului %edical, o strate-ie de 're7enire si control a in&ectiilor intras'italicesti, res'ectarea re-ulilor de i-iena intras'italiceasca Aase'sia, antise'sia, i-iena in-ri6irilor in %ediul se'ticB. 2aile de tran"mitere Contactul direct, 'rin %ainile in&ectate ale 'ersonalului %edical sau ale 'acientului, este 'rinci'ala cale de trans%itere a in&ectiilor nosoco%iale. 5in acest %oti7 una dintre %etodele e&iciente de 'ro&ila"ie a in&ectiilor intras'italicesti ra%ane s'alarea te%einica a %ainilor cu a'a si sa'un sau solutii antise'tice. Contactul indirect cu un instru%ent %edical inco%'let sterili>at sau conta%inat de 'ersonalul %edical re're>inta o alta cale de trans%itere, dar cu o &rec7enta in scadere in ulti%a 'erioada datorita %asurilor stricte de i-iena a'licate in s'itale. :etodele de 're7enire a in&ectiilor no>oco%iale se adresea>a cau>elor &a7ori>ante sau secundare ale %odului de trans%itere ale acestor in&ectii si se re&era la: 1B.reducerea trans%iterii de la o% la o% Aconta%inarea 'rin %ainiB conta%inarea aero-ena conta%inarea 'rin contact @ se are in 7edere si 'olitica 7esti%entara. 2B.conce'tia ar*itecturala a s'italului Aor-ani>area s'atiului, circulatia 'ersoanelor, circulatia %aterialelor si obiectelorB. 3B.su'ri%area conta%inarii 'rin %ateriale si instru%ente Ade>in&ectia, deconta%inarea, ase'sia si sterili>area lorB.
Pag5 ##678
4B.asanarea re-ulata si siste%atica a %ediului a%biant Aeli%inarea unui &ocar in&ectios 'rin deconta%inare >ilnica, de>in&ectie cu &or%ol sau cu ultra7ioleteB. 2ontaminarea prin maini :Finile re're>int/ calea cea %ai bun/ de trans%itere a in&ec iilor, ast&el 3ncFt 3n unit/ile s'italiceti s'/latul 'e %Fini este absolut obli-atoriu du'/ orice 'rocedur/ reali>at/ de catre 'ersonalul %edical. S-a de%onstrat tiin i&ic c/ o i-ien/ te%einic/ a %Finilor reduce considerabil r/s'Fndirea bacteriilor 3n s'itale. 5octorii , asistentele, in&ir%ierele, brancardierii, 3ntre-ul 'ersonal %edical 'ot s/ 3 i conta%ine>e %Finile doar &/cFnd lucruri e"tre% de si%'le 'recu%: luFnd tensiunea sau 'ulsul 'acientului, atin-Fnd 'acientul sau aternuturile acestuia, atin-Fnd ec*i'a%entul din s'ital. 8dat/ cu a'ari ia %icrobilor re>isteni la antibiotice, ceea ce noi nu%i% ast/>i i-iena %Finilor, care include atFt s'/latul 'e %Fini, cFt i &olosirea de>in&ectantelor 'e ba>/ de alcool, a a7ut 'arte de o re7enire i%'resionant/ 3n instituiile de s/n/tate din 3ntrea-a lu%e. Studiile din ulti%ii ani au ar/tat c/, 3n ti%' ce se 3n-ri6esc de 'acieni, %e%brii 'ersonalului din s'itale se s'al/ 'e %Fini doar 3n 40-I0K dintre ca>urile 3n care ar trebui s/ o &ac/. .ceste ci&re sunt alar%ante a7Fnd 3n 7edere c/ ti% c/ infeciile se transmit de cele mai multe ori prin contact direct . S'alarea %ainilor este cea %ai i%'ortanta 'rocedura de 're7enire a in&ectiilor in s'ital, de 're7enire a conta%inarii si dise%inarii a-entilor %icrobieni in s'ital. !lora %icrobiana de 'e %aini este de doua ti'uri: #ranzitorie -coloni>ea>a stratul su'er&icial al 'ielii si este inde'artata 'rin s'alarea si%'la -este re're>entata de %icroor-anis%ele care sunt cel %ai &rec7ent asociate cu in&ectiile no>oco%iale -este dobandita de 'ersonalul in contact cu 'acientul sau cu o su'ra&ata conta%inata din %ediu. &ezistenta: -este atasata de straturile 'ro&unde ale 'ielii -este %ult %ai re>istenta la inde'artare: -este re're>entata de %icroor-anis%ele care sunt %ai 'utin asociate cu in&ectii. S'alarea %ainilor se &ace utili>andu-se a'a si sa'un. S'alarea i-ienica a %ainilor nu este un inlocuitor 'entru de>in&ectia i-ienica a acestora, aceasta din ur%a &acandu-se 'rin s'alare sau &recare cu un 'rodus antise'tic. Cndi&erent de ti'ul de s'alare a %ainilor @ s'alare si%'la, s'alare i-ienica, s'alare c*irur-icala - se res'ecta in&or%atiile &urni>ate de 'roducator 'e etic*eta 'rodusului. Cn &unctie -radul de risc al trans%iterii in&ectiilor, 'ute% deosebi trei ni7ele de deconta%inare a %ainilor 'rin: -"palarea o0i"nuita "au igienica a %ainilor Acu a'a si sa'un - ni7el de risc %ini%B -de infectie igienica a %ainilor 'rin s'alare sau &recare utili>andu-se un 'rodus antise'tic Ani7el de risc inter%ediarB aceste de>in&ectii se &ac si 'ro&ilactic inaintea reali>arii
Pag5 #(678
unor 'unctii lo%bare, abdo%inale, articulare, etc sau inaintea %ani'ularii dis'o>iti7elor intra7asculare, tuburilor de dren 'leurale sau si%ilar -de infectie c>irurgicala a %ainilor 'rin s'alare sau &recare este 'rocedura care se reali>ea>a nu%ai du'a de>in&ectia i-ienica a %ainilor utili>andu-se un 'rodus antise'tic Ani7el de risc inaltB. S'alarea %ainilor se e&ectuea>a de &iecare data in ur%atoarele circu%stante Asunt re-uli atat -eneral 7alabile cat si re-uli s'ecial 7alabile la locul de %uncaB: -;a intrarea in ser7iciu si la 'arasirea locului de %unca -;a intrarea si la iesirea din salonul bolna7ilor -Cnainte si du'a e"a%inarea &iecarui bolna7 -Cnainte si du'a a'licarea &iecarui trata%ent -Cnainte si du'a e&ectuarea de inter7enii si 'roceduri in7a>i7e -5u'a scoaterea %anusilor de 'rotectie -5u'a scoaterea %astii &olosite la locul de %unca -5u'a &olosirea batistei -5u'a &olosirea toaletei -5u'a acti7itati ad%inistrati7e si -os'odaresti. Reguli ce tre0uie"c re"pectate inaintea intrarii in "er!iciu9 -se inde'artea>a bi6uteriile si ceasul iar un-*iile trebuie sa &ie in-ri6ite si taiate scurt. Te>nica de "palare a mainilor -Se utili>ea>a a'a curenta si sa'un 'entru s'alare obisnuita @ doua sa'uniri consecuti7e. -Se desc*ide robinetul de a'a si se u%e>esc %ainile -Se 'une in 'al%a o do>a de sa'un Aobisnuit sau antise'tic, du'a ca>B -Se sa'unesc cu -ri6a A'ana deasu'ra articulatiei 'u%nuluiB ast&el: 1.=al%ele intre ele-e"tre%itatile de-etelor 2.!ata 'al%ara a %ainii stan-i 'este &ata dorsala a %ainii dre'te si in7ers 3.=al%ele intre ele a7and -ri6a la s'atiile interdi-itale 4.=al%ele intre ele cu de-etele &lectate, incrucisate 5.=rin rotatie, de-etul %are stan- cu %ana drea'ta si in7ers I.=rin rotatie 'al%a stan-a cu de-etele stranse ale %ainii dre'te si in7ers #.Clatire abundenta cu a'a calda 8.Ster-erea, uscarea se &ace obli-atoriu cu *artie 'roso' sau 'roso' de unica &olosinta. 5e>in&ectia i-ienica a %ainilor se &ace cu solutii antise'tice din dotare res'ectand ti%'ul de contact reco%andat de 'roducator. Cn ca>uri de ur-enta este 'er%isa utili>area de antise'tice ca inlocuitor al s'alatului dar nu ca rutina. Cn unele situatii, s'alarea este co%'letata de de>in&ectia %ainilor:
Pag5 #:678
-du'a %ani'ularea bolna7ilor se'tici, a bolna7ilor conta-iosi si a celor cu i%unode'resie se7era -du'a %ani'ularea si trans'ortul cada7relor. 2ontaminarea prin contact :i6loacele de 're7enire sunt si%'le, dar deosebit de i%'ortante, si 'ot &i sinteti>ate in 2 cu7inte: 'olitica 7esti%entara. 5e %odul corect sau incorect de &olosire a ec*i'a%entului de 'rotectie de'inde daca 7o% contribui la %icsorarea sau %arirea &rec7entei in&ectiilor A7e>i precautiuni univer"ale re&eritoare la ec*i'a%entul de 'rotectieB. 2ontaminarea aerogena @ riscul de conta%inare 'rin aer este redus, ceea ce insea%na ca 7o% considera aerul 'er%anent curat, toate >onele &iind e"'use 'oluarii si in consecinta in&ectiilor no>oco%iale. Ca %etoda de Ltrata%ent4 se utili>ea>a: -&iltrarea aerului A&ara 'ra& si &ara -er%eni in sus'ensie, datorita 'er&ectionarii &iltrelorB -ase'sia aerului @ care co%'letea>a &iltrarea sau o inlocuieste cand aceasta nu e"ista. .se'ti>area aerului se reali>ea>a 'rin: -7a'ori>are cu &or%ol @ se utili>ea>a &rec7ent 'entru ca o data cu aerul se ase'ti>ea>a si %obilierul. =entru aceasta se tine cont de cabla6ul ca%erei, te%'eratura, u%iditatea %ediului a%biant 'recu% si de &elul a'aratului utili>at. -o>oni>area @ aceasta %etoda &oloseste o>onul, -a> care are 'utere &oarte %are. 9a>ele ultra7iolete sunt ra>e -er%icide &olosite in ase'ti>area aerului din salile de o'eratii, sali de 'ansa%ente si radiolo-ie. -ase'ti>area aerului in 're>enta o%ului se reali>ea>a 'rin: ra>e ultra7iolete cu la%'i ascunse oc*iului 'rintr-un ecran o'ac, 'rotector, in contact cu o 7entilatie 'er%anenta. Se 'ot &olosi si s'ra)-uri 'entru sol. I olarea este o %etoda cu caracter 'ro&ilactic 'rin care se inter>ice unui bolna7 de a 7eni in contact cu alte 'ersoane. Metode de i olare: -i>olare absoluta @ se &ace 'rin bula @ &ara nici un contact cu e"teriorul, cu aer steril, &lu" lu%inat si 'ersonal %edical li%itat, cu ec*i'a%ent s'ecial -i>olare stricta @ &or%ata dintr-o ca%era s'eciala cu un 'at si un -ru' sanitar 'ro'riu, cu %ateriale 'ro'rii. -i>olare in ca%era cu %ai %ulte 'aturi, iar distanta dintre 'aturi sa &ie %ai %are 'entru a&initatea conta-io>itatii directe. -i>olarea 'e 'a7ilioane in care sunt bolna7i cu 'oarta de intrare aeriana, di-esti7a sau cutanata. 8 alta %asura de 're7enire a in&ectiilor no>oco%iale este re"pectarea cu "trictete a circuitelor din "pital Acircuitul de intrare si iesire al 'ersonalului circuitul de 'ri%ire al bolna7ului in s'ital circuitul len6eriei circuitul ali%entelor si 7eselei circuitul instru%entelor si %aterialelor circuitul 7i>itatorilor al deseurilor.
Pag5 #7678
5e retinut ca circuitele se'tice trebuie sa &ie se'arate de cele ase'tice. 75( Precautiuni uni!er"ale in pre!enirea infectiilor no"ocomiale Sco'ul a'licarii 'recautiunilor uni7ersale este acela de a 're7enii trans%iterea in&ectiilor cu cale de trans%itere san-uina, la locul de %unca al 'ersonalului. Conce'tul de 'recautiuni uni7ersale se re&era la %asurile care se a'lica in 7ederea 're7enirii trans%iterii HCV, VHB, VHC si alti a-enti %icrobieni cu cale de trans%itere san-uine in ti%'ul actului %edical. Profila ia primara a accidentelor prin e punere la produse biologice =rinci'ii de ba>a: -toti 'acientii sunt considerati 'otential in&ectati -se considera ca san-ele, alte &luide biolo-ice Asecretii sali7are, na>ale, lacri%ale, 7arsaturi, urina, %aterii &ecaleB si tesuturile 'ot &i conta%inate cu HCV, VHB, VHC sau alte %icroor-anis%e -se considera ca toate instru%entele &olosite in 'ractica %edicala sunt conta%inate du'a utili>are 2ele mai importante precautiuni in ca ul eBpunerii accidentale la produ"e 0iologice sunt: -s'alarea 'e %aini inainte si du'a &iecare %ano'era care 'resu'une contactul cu lic*ide biolo-ice sau 'roduse conta%inate cu san-e -'urtarea %anusilor de &iecare data cand e"ista risc de contact cu san-ele sau alte 'roduse biolo-ice. Atitudine in caz de accident prin e punere la sange : -intreru'erea in-ri6irii cu asi-urarea securitatii 'acientului -'ersoana accidentata anunta i%ediat cadrul %edical su'erior din sectia res'ecti7a. .si-urarea in-ri6irilor de ur-enta in caz de e punere cutanata: -se s'ala i%ediat locul cu a'a si sa'un -se clateste -se utili>ea>a un antise'tic cu ti%' de contact %ini% de 5 %inute, solutie clori-ena diluata 1?10, co%'us iodat in solutie der%ica, alcool #0M sau alt de>in&ectant cutanat. In caz de e punere percutanata se 7or lua aceleasi %asuri ca in ca>ul e"'unerii cutanate cu %entiunea ca este inter>isa san-erarea, deoarece 'oate crea %icrole>iuni care 'ot accelera di&u>iunea 7irusului. In caz de e punere a mucoaselor A%ucoasa con6uncti7ala, %ucoasa na>ala, %ucoasa bucalaB se s'ala abundent ti%' de 5 %inute cu ser &i>iolo-ic iar in li'sa acestuia, cu a'a.
Pag5 #;678
Cn cadrul a'licarii 'recautiunilor uni7ersale trebuie sa a%inti% si de ec>ipamentul de protectie care e"te definit ca &iind bariera dintre lucrator si sursa de in&ectie, utili>ata in ti%'ul acti7itatilor care 'resu'un risc de in&ectie. 5in ec*i'a%entul de 'rotectie, &ac 'arte: - (alatul sau costumul din doua piese Ablu>a si 'antalonB care se 'oarta in ti%'ul tuturor acti7itatilor din unitatile sanitare. .cesta trebuie sa &ie curat, &ara 'ete, din bu%bac A'oate &i &iert si sterili>at, absoarbe trans'iratiaB. Sc*i%barea obli-atorie a *alatului?costu%ului se &ace atunci cand s-a %urdarit in s'ecial cu 'roduse biolo-ice Asan-e, urina, %aterii &ecale, etcB. Cn unele sectii, acesta se sc*i%ba obli-atoriu >ilnic, Ac*iar daca nu 're>inta 'ete de %urdarieB sau ori de cate ori este ne7oie. Cn sectiile unde nu este obli-atorie sc*i%barea >ilnica a uni&or%ei de s'ital aceasta nu se 7a 'urta %ai %ult de trei >ile Aeste 'urtatoare si cale de trans%itere 'entru -er%enii intras'italicestiB. Pantofii care se 'oarta in ti%'ul tuturor acti7itatilor din unitatile sanitare. Vor &i s'eciali 'entru s'ital, de culoare alba, silentiosi, A&ara tocuri, odi*nitori, co%o>iB. 5e %entionat, ca atunci cand se intra in ser7iciile s'eciale se 7or sc*i%ba sau 'rote6a cu botosi din &ibra de sticla sau 'oli'ro'ilen Ade unica &olosintaB sau din 'an>a Ase sterili>ea>aB. =urtarea sosetelor este obli-atorie. Cn a&ara de *alatul?costu%ul si 'anto&ii care se 'oarta in ti%'ul tuturor acti7itatilor din unitatile sanitare 7o% utili>a si alte cate-orii de bariere &olosite 'entru a'licarea 'recautiunilor uni7ersale, in &unctie de ti'ul acti7itatii des&asurate: -%anusi sterile, nesterile, de u> -eneral - %ena6, de cauciuc. :anusile sterile se sc*i%ba du'a &iecare 'acient nu se reutili>ea>a, nu se curata, nu se de>in&ectea>a. :anusile de u> -eneral se 'ot deconta%ina si reutili>a daca nu 're>inta se%en de deteriorare -sorturi, blu>e i%'er%eabile @ co%'letea>a 'ortul uni&or%ei de s'ital atunci cand se antici'ea>a 'roducerea de stro'i 'icaturi, 6eturi cu 'roduse biolo-ice 'otential conta%inate Ase &olosesc in ser7icii de anato%ie 'atolo-ica, %edicina le-ala, sectii cu 'ro&il c*irur-ical, ser7icii de ur-enta, etcB -%asca @ care trebuie sa aco'ere nasul si -ura iar du'a &olosire se arunca la deseuri in&ectioase nu se tine in bu>unar iar s'alatul 'e %aini este obli-atoriu du'a scoaterea %astii -'rotectoare &aciale care trebuie sa 'rote6e>e te-u%entele si %ucoasa bucala, na>ala, ocular Aoc*elari, ecran 'rotector, etcB -boneta @ si%'la Adin te"tilaB sau i%'er%eabila @ care trebuie sa aco'ere in intre-i%e 'arul iar la s&arsitul 'ro-ra%ului se arunca la deseuri ne'ericuloase -ci>%e de cauciuc
Pag5 #%678
-ec*i'a%ent de resuscitare care 'rote6ea>a %ucoasa bucala in ti%'ul instituirii res'iratiei arti&iciale. Ob"ervatii: 1BCn blocul o'erator este inter>isa 'arasirea salii cu ec*i'a%entul s'eci&ic de sala A*alat, %anusi, %asca, botosiB, acest ec*i'a%ent se scoate la iesirea din sala de o'eratii si 7a ur%a circuitul s'eci&ic al %aterialului utili>at. 2BSc*i%barea uni&or%ei du'a actiuni riscante, cu risc in&ectios se &ace obli-atoriu cand se intra in ser7icii cu% ar &i Atera'ie intensi7a, 're%aturi, co'ii nou-nascuti, i>olare, bloc o'eratorB. ;5 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FICIOLO?IE
&nato'ia este o ra%ur/ a biolo-iei %or&olo-ice care studia>/ &or%a i structura or-anis%elor, ca i ale '/rilor lor co%'onente. (i)iolo*ia se ocu'a cu studiul &unctiilor inde'linite de or-ane si relatiile dintre acestea. Ca orice or-anis% 7iu, si cel u%an este alcatuit din unitatile &unda%entale ale lu%ii 7ii - celulele. .cestea alc/tuiesc tesuturi, iar 'rin asocierea lor, di&eritele ti'uri de esuturi alc/tuiesc or-anele. 8r-anele 'ot &i asociate 3n siste%e sau a'arate 'entru 3nde'linirea unei &uncii. Cor'ul u%an este alc/tuit din ur%/toarele '/r i %a6ore: Ca'ul - conine cea %ai %are 'arte a siste%ului ner7os central i cei %ai i%'ortan i anali>atori A7i>ual, auditi7, ol&acti7, de ec*ilibruB. GFt - reali>ea>/ le-/tura dintre ca' i trunc*i. Trunc*iul - conine ca7itatea toracic/ i 'e cea abdo%inal/, cu 7iscerele din acestea. :e%bre - in&erioare Ale-ate de trunc*i 'rin centura 'el7in/B i su'erioare Ale-ate de trunc*i 'rin centura sca'ular/B. .ceasta este o 3%'/rire -rosier/, strict %or&olo-ic/. 5in 'unct de 7edere atFt anato%ic cFt i &uncional, or-anis%ul u%an a &ost or-ani>at 3n siste%e i a'arate. Nn ra'ort de cate-oria de &uncii 'e care o deser7esc, la o% e"ist/ ur%/toarele a'arate i siste%e: =entru &unctii de nutriti7e: -a'aratul res'irator -a'aratul di-esti7 -a'aratul cardio7ascular?circulator -a'aratul e"cretor. =entru &unctii de relatie: -siste%ul ner7os -siste%ul endocrin -a'aratul loco%otor Aosteo-%uscularB. =entru &unctia de re'roducere:-a'aratul re'roducator %asculin sau &e%inin.
Pag5 #8678
Cn a&ara de acestea, %ai sunt: anali>atorii, siste%ul circulator li%&atic, siste%ul i%unitar. ;5'5 Aparatul re"pirator 9e're>inta totalitatea or-anelor care contribuie la des&asurarea 'rocesului de res'iratie. $ste alcatuit din ca7itatea na>ala, &arin-e, larin-e, tra*ee, bron*ii %ari si %ici 'recu% si 'la%anii - or-ane 'erec*e ce se -asesc in ca7itatea toracica, in care au loc sc*i%burile -a>oase dintre or-anis% si %ediul incon6urator. =la%anii sunt in nu%ar de doi, 'la%anul dre't Atrei lobiB si 'la%anul stan- Adoi lobiB situati in cutia toracica. 9olul cel %ai i%'ortant al a'aratului res'irator este acela de a rei%'ros'ata contunuu aerul din >onele 'ul%onare de sc*i%b acolo unde aerul 7ine in contact inti% cu san-ele 'ul%onar. .erul a6un-e in 'la%ani 'e calea tra*eei, bron*iilor si bron*iolelor. ;5#5 Aparatul dige"ti! $ste alcatuit din: ca7itate bucala, &arin-e, eso&a-, sto%ac, intestin subtire, intestin -ros, rect si -landele ane"e ale tubului di-esti7 A&icat, 'ancreas, s'linaB. ;5(5 Aparatul cardio&!a"cular
$ste &or%at dintr-un or-an central - ini%a - si un siste% 3nc*is de 7ase, &or%at din artere - ca'ilare - 7ene. Cni%a este un or-an %usculos, ca7itar, de a'ro"i%ati7 300 - cu un 7olu% care a &ost co%'arat cu 7olu%ul 'u%nului dre't al unui adult. $ste alcatuit din doua 6u%atati co%'let se'arate, drea'ta si stFn-a, des'artite 'rintrun 'erete 7ertical. !iecare 6u%atate este la rFndul ei 3%'artita de un 'erete trans7ersal 3n cFte doua ca%arute, care co%unica 3ntre ele. Ca%arutele din 'artea de sus se nu%esc atrii, iar cele din 'artea de 6os se nu%esc 7entriculi. .rborele circulator este &or%at din artere, ca'ilare si 7ene. .rterele sunt 7ase san-7ine 'rin care circula sFn-ele de la ini%a 3n 3ntre- or-anis%ul. Calibrul arterelor scade de la ini%a s're 'eri&erie. Venele sunt 7ase care aduc sFn-ele la ini%a. Calibrul lor creste de la 'eri&erie s're ini%a. Ca'ilarele sunt 7ase cu calibru %ic, 'rin care se &ace sc*i%bul nutriti7 3ntre sFn-e si celule. SFn-ele circula 3ntr-un sin-ur sens: artere-ca'ilare-7ene. .rterele si 7enele 'oarta di&erite denu%iri, du'a re-iunea si or-anul 'e care-l iri-a. Nn structura arborelui circulator e"ista: circulatia 'are si circulatia 'ica.
Pag5 #<678
+irculatia 'are trans'orta o"i-en s're tesuturi si or-ane, aduce C82 de la tesuturi si or-ane s're ini%a, a7Fnd traseul: ini%a-artere-or-ane-7ene-ini%a. +irculatia 'ica asi-ura trans'ortul sFn-elui neo"i-enat de la cord s're 'la%Fni si a celui 3ncarcat cu o"i-en 3na'oi la ini%a. +irculatia ",n*elui 'rin artere se &ace 'rin 3%'in-erea sFn-elui ca ur%are a contractiei 7entriculelor. SFn-ele este 3%'ins cu inter%itenta 'rin contractii, dar el cur-e 3n curent continuu, datorita elasticitatii 'eretilor arteriali. =eretii arterelor o'un re>istenta, ceea ce &ace, ca sFn-ele sa &ie sub o anu%ita 'resiune sau tensiune. .ceasta se nu%este 'resiune sau tensiune arteriala AT.B. 5eci T. re're>inta 'resiunea e"ercitata de sFn-e asu'ra 'eretilor arterelor. ;5:5 Aparatul eBcretor 9e're>inta 'rinci'ala cale 'rin care se eli%ina din or-anis% substante ne&olositoare. $ste alcatuit din rinic*i, cai urinare. 9inic*ii @ doua or-ane situate de o 'arte si de alta a coloanei 7ertebrale in re-iunea lo%bara a7and &or%a unui bob de &asole, cu lun-i%e de circa 12 c% si o lati%e de I c%. iar -reutatea in %edie de 150 -r . Caile urinare sunt alcatuite din 'el7is renal, 7e>ica urinara si uretra. ;575 Si"temul ner!o"
$ste alcatuit din totalitatea or-anelor &or%ate 'redo%inant din tesut ner7os care stabileste relatiile dintre or-anis% @ %ediu si distin-e%: siste%ul ner7os de relatie si siste%ul ner7os 7e-etati7. Sistemul nervos de relatie este alcatuit din: Si"te'ul nervo" central, A%adu7a s'inarii, trunc*i cerebral, dience&al, cerebel, creierul %areB Si"te'ul nervo" peri-eric @ alcatuit din ner7i si -an-lioni. Cn &unctie de locul de ori-ine, se intalnesc ner7i s'inali A31 'erec*i cu ori-inea la ni7elul %adu7ei s'inariiB si ner7i cranieni A12 'erec*iB cu ori-inea la ni7elul ence&alului. Sistemul nervos vegetativ este alcatuit din neuroni care &or%ea>a centrii ner7osi si din &ibre ner7oase, care &or%ea>a ner7ii 7e-etati7i. Cele doua co%'onente ale siste%ului ner7os 7e-etati7 sunt "i'paticul si para"i'paticul.
Pag5 ($678
;5;5 Si"temul endocrin 9e're>int/ totalitatea -landelor endocrine, care la rFndul lor secret/ *or%oni, 'entru a coordona acti7itatea or-anis%ului. .re rol in: re-larea u%orala a or-anis%ului 'artici'a la 'rocesele %etabolice ale or-anis%ului la sti%ularea cresterii or-anis%ului are &unctie in re'roducere A'rin sti%ularea secretiei *or%onilor se"ualiB rol in di&erentierea caracterelor %asculine sau &e%inine in 'erioada adolescentei. ;5%5 Aparatul locomotor
$ste alcatuit din doua siste%e: siste%ul osos si siste%ul %uscular. Siste%ul osos este re're>entat din totalitatea oaselor cor'ului le-ate intre ele 'rin articulatii, care alcatuiesc sc*eletul. Sc*eletul u%an este alcatuit din a'ro"i%ati7 20I oase de di7erse &or%e A lun-i, late, scurteB. Sc*eletul ca'ului este &or%at din oasele cutiei craniene si oasele &etei. Sc*eletul trunc*iului cu'rinde coloana 7ertebrala, sternul si coastele. Coloana 7ertebrala este alcatuita din 33-34 de 7ertebre: # 7ertebre cer7icale, 12 7ertebre dorsale, 5 7ertebre lo%bare, 5 7ertebre sacrale sudate 3ntre ele AsacrulB si 4-5 7ertebre cocci-iene sudate 3ntre ele. Sc*eletul %e%brelor cu'rinde sc*eletul %e%brului su'erior, sc*eletul %e%brului in&erior. Sc*eletul %e%brului su'erior este alcatuit din osul bratului sau *u%erus, oasele antebratului: cubitus sau ulna , radius si oasele %Finii Acar'iene, %etacar'iene si &alan-eB. Sc*eletul u%arului este constituit din doua oase: cla7icula si sca'ula. Sc*eletul %e%brului in&erior este alcatuit din osul coa'sei sau &e%urul, oasele -a%bei: tibia si 'eroneul, rotula A'atelaB 3naintea -enunc*iului, oasele 'iciorului Atarsiene, %etatarsiene si &alan-eB. 8asele ba>inului cu'rind ilionul, isc*ionul si 'ubis. ;585 Si"temul mu"cular Principalele grupe de musc$i$ .u"c#ii capului: %usc*ii %i%icii AcutanatiB, &rontali si occi'itali -%usc*ii din 6urul ori&iciilor na>ale si bucale, constrictori si dilatatori -%usc*ii %asticatori .u"c#ii *atului "i ce-ei: -'ielos al -atului -sterno-cleido-%astoidieni
Pag5 ('678
-*ioidieni. .u"c#ii %runc#iului: =e &ata 'osterioara a trunc*iului sunt %usc*ii tra'e>i, %arii dorsali si %usc*ii santurilor 7ertebrale Ain 'lan 'ro&undB =e &ata antero-laterala sunt %usc*ii toracici A'ectorali, dintati, intercostaliB si abdo%inali Adre'ti si obliciB =rin contractie, %usc*ii abdo%inali 'artici'a la de&ecatie, %ictiune si ins'ir?e"'ir Cntre torace si abdo%en se -aseste %usc*iul dia&ra-% care este boltit s're torace, are rol in res'iratie si %entinerea 'resiunii intratoracica si intraabdo%inala. .u"culatura 'e'brelor "uperioare: -%usc*ii de 'e centura sca'ulara -%usc*ii %e%brului 'ro'riu->is: brat Abice's, trice'sB, antebrat A&le"or si e"tensori ai %ainii, 'ronatori si su'inatoriB, %usc*ii %ainii. .u"culatura 'e'brelor anterioare: -%usc*i de 'e oasele centurii 'el7iene A&esieriiB -%usculatura %e%brului 'ro'riu->is: %usculatura coa'sei Ac7adrice'sul, croitorul, aductorul, bice'sul &e%uralB, %usculatura -a%bei A%usc*ii -a%bei e"tensori ai 'iciorului, 'onatori su'inatori iar 'osterior se -aseste trice'sul sural. ;5<5 Aparatul reproducator&feminin "au ma"culin5 Cel &e%inin este alcatuit din o7are Arol in 'roducerea *or%onilor se"uali &e%inini 'recu% si in 'roducerea celulelor se"uale &e%inine-o7uleleB, tubele Atro%'eleB uterine cu rol in ca'tarea o7ocitului si 7e*icularea acestuia 'recu% si a s'er%iilor, uterul Ain el se de>7olta o7ulul &ecundat, la s&arsitul sarcinii el e"'ul>ea>a &atul si ane"ele sale - 'lacenta, cordonul o%bilical dar si lic*idul a%nioticB, 7a-inul Aeste or-anul co'ulator &e%ininB, 7ul7a Are're>entata de toate or-anele -enitale e"terne ale &e%eiiB. Cel %asculin este alcatuit din testicule Arol in 'roducerea s'er%ato>oi>ilor si a *or%onilor se"uali %asculiniB, cai s'er%atice Atrans'orta lic*idul se%inalB, 'enis Aor-anul co'ulator %asculinB, -landele ane"e or-anelor -enitale A7e>iculele se%inale-rol secretor si re>er7or 'entru lic*idul se%inal 'recu% si 'rostata-rol in lubre&ierea uretreiB. ;5'$5 Anali atorii Sunt siste%e co%'le"e care au rolul de a rece'tiona, conduce si trans&or%a in&or%atiile 'ri%ite din %ediul e"tern si intern. 8r-anele care 'ri%esc in&or%atiile din %ediul e"terior si le trans%it 'rin ner7ii sen>iti7i la scoarta cerebrala se nu%esc or-ane de si%t. .cestea sunt: 'ielea Ate-u%entulB, li%ba, nasul, oc*ii si urec*ile.
Pag5 (#678
Tegumentul @ or-an alcatuit din: -e'ider% Astratul su'er&icial al 'ieliiB -der% Aase>at sub e'ider% si este &or%at din tesut con6ucti7B -*i'oder% Aeste stratul 'ro&und al 'ielii si este bo-at in celule adi'oase, constutuind un de'o>it de li'ide 'entru or-anis%B -ane"ele 'ielii Aconstituite din 'ar, un-*ii si -lande sebacee si sudori'areB --lande sebacee care sunt atasate &iecarui &olicul 'ilos si secreta o substanta -rasa care con&era 'ielii un as'ect %oale si elastic --landele sudori'are care sunt 7itale 'entru re-larea te%'eraturii cor'ului. =rodusul -landelor sudori'are este trans'iratia, &or%ata din a'a, saruri %inerale si substante ne&olositoare cor'ului. Lim0a & anali>ator -ustati7 este un or-an %uscular aco'erit de %ucoasa, situat in -ura si in &arin-e. Structura: li%ba este &or%ata din doua 'arti, ba>a li%bii, in oro&arin-e si 'artea %obila din ca7itatea bucala. (unctii - li%ba este or-an -ustati7. Sa7oarea ali%entelor este 'erce'uta datorita 'a'ilelor -ustati7e situate 'e &ata sa dorsala. ;i%ba 6oaca, de ase%enea, un rol in de-lutitie i%'in-and ali%entele si lic*idele s're s'atele -urii 'entru a 'atrunde in &arin-e si de aici in eso&a- si sto%ac. 5e ase%enea 6oaca un rol esential in 'roducerea sunetelor Arol in &onatieB. Na"ul anali>ator ol&acti7 @ este un or-an al %irosului si este alcatuit din sc*eletul osos Aaco'erit de %usc*i si 'ieleB, &osele na>ale, se'tul na>al aco'erite de %ucoasa na>ala. <asul contine a'roa'e 20 %ilioane de rece'tori sensibili la a'roa'e 30 %irosuri. !unctiile nasului sunt %irosul si res'iratia. Oc>ii &ac 'arte din anali>atorul 7i>ual care este alcatuit din: -oc*iul 'ro'riu->is A-lobul ocularB este alcatuit din sclerotica, coroida retina alcatuita din celule cu conuri, celule cu bastonaseB cristalin, u%oare a'oasa, u%oare sticloasa. 8r-anele ane"e oc*iului sunt 'leoa'ele, s'rancenele, con6uncti7a, a'aratul lacri%al, %usc*ii -lobului ocular. Urec>ea @ anali>ator auditi7, este or-an al au>ului. .re trei 'arti co%'onente: -urec*ea e"terna @contine 'a7ilionul, conductul auditi7 si ti%'anul -urec*ea %edie @ contine &ereastra o7ala, &ereastra rotunda, ciocanul, scarita, nico7ala, tro%'a lui $ustac*io. -urec*ea interna @ este alcatuita din: labirintul o"o" @ la randul sau &or%at din 7estibule, canalele se%icirculare, %elcul osos si labirintul 'e'brano" alcatuit din 7estibule, canale se%icirculare, %elcul %e%branos-rol in ec*ilibru. Drec*ea are atat &unctie auditi7a cat si de ec*ilibru.
Pag5 ((678
;5''5 Si"temul circulator limfatic 9e're>inta totalitatea -an-lionilor, 7aselor Acare trans'orta li%&aB si care 'artici'a la sc*i%bul de substante si este le-at de siste%ul circulator si siste%ul i%un. /an*lionii li'-atici sunt %ici a-lo%erari celulare de &or%a rotun6ita, cu dia%etrul de 10-15%%, distribuiti sub &or%a de ciorc*ini de-a lun-ul 7aselor li%&atice. !iecare -an-lion este co%'arti%entat 3n %ai %ulti &oliculi li%&atici bo-ati 3n -lobule albe, cu% sunt li%&ocitele si %acro&a-ele. ;i%&a care 'atrunde 3n -an-lioni este &iltrata de &oliculi li%&atici si debarasata de e7entualii sai a-enti in&ectiosi. .%i-dalele, a'endicele 7er%icular si s'lina sunt or-ane li%&oide. $le ser7esc dre't de'o>it 'entru celulele de a'arare, cu% ar &i li%&ocitele, care 'ot ast&el sa inter7ina la a'aritia unei in&ectii. Structura "i"te'ului li'-atic sea%ana cu cea a siste%ului circulator ea cu'rinde 3n acelasi ti%' 7ase si or-ane. Vasele li%&atice 7e*iculea>a li%&a s're ini%a, 3n ti%' ce or-anele li%&atice ser7esc la stocarea li%&ocitelor care asi-ura a'ararea or-anis%ului. 9eeaua li%&atic/ este constituit/ 3n 'ri%ul rFnd din 7ase 're>ente 3n toate esuturile, 3ntre celulele si ca'ilarele san-uine. 5oar siste%ul ner7os central, oasele, dintii si %adu7a osoasa sunt li'site de siste% li%&atic. Splina este situata 3n 'artea de sus a abdo%enului si cFntareste ca% 150 - la adult. !unctia sa 'rinci'ala consta in distru-erea -lobulelor rosii utili>ate, 6ucand un rol i%'ortant 3n siste%ul i%unitar. S'lina cu'rinde %inusculi &oliculi re'arti>ati 3n doua -ru'e: unii sunt co%'usi din li%&ocite i%ature, iar ceilalti din li%&ocite %ature. Celulele de&ensi7e ale &oliculelor asi-ura &unctiile i%une ale s'linei, 'roducFnd anticor'i. ;5' #5 Si"temul imunitar Siste%ul i%unitar este siste%ul care &abrica anticor'i asi-urand re>istenta or-anis%ului la in&ectii. %5 MIDLOA2ELE DE TRANSPORT SI TRANSPORTUL PA2IENTILOR
%5'5 De"crierea mi=loacelor de tran"port Mi=loace de tran"port ) Cn &unctie de -ra7itatea a&ectiunii, de sco'ul trans'ortului, de distanta, trans'ortul se &ace cu: -tar-a AbrancardaB
Pag5 (:678
-carucior sau scaun rulant -&otoliu rulant -'at rulant -%i6loace i%'ro7i>ate Ain ca> de ur-entaB din 'aturi, cearsa&uri, scanduri etc. -7e*icule s'eciale Aa%bulante, elico'tere @ S:D95B.
TIPURI DE E2@IPAMENTE DE TRANSPORT PENTRU PA2IENTI -tar-a ri-ida : este reali>ata din %aterial 'lastic ri-id, &olosita in s'ecial in a%bulante, s'itale, situatii de ur-enta
-tar-i 'liabile: utili>abile in s'ecial ca tar-i in a%bulante -'at de s'ital cu 'artea su'erioara tar-a detasabila A'entru ur-enteB -tar-a ti' lo'ata: este un ti' nou de tar-a ce se &oloseste in ca>ul ranitilor -ra7, cu &racturi di7erse, se 'oate des&ace si inc*ide in 6urul 'acientului ridicarea 'acientului &acanduse &ara a &i ne7oie ca acesta sa &ie %iscat sau %utat
-tar-a %obila: 'e lan-a 'lat&or%a 'entru 'acient ase>ata 'e un cadru %etalic cu 'icioare si intarituri laterale, %obilitatea este asi-urata de 'atru roti doua &ata doua s'ate 're7a>ute cu siste%e de &ranare
Pag5 (7678
-%asa de o'eratie-tar-a 'entru 'acienti: este o tar-a co%'le"a &iind &olosita atat ca %asa de o'eratii cat si tar-a %obila Aunele 'ot asi-ura accesul la a'aratele cu ra>e J, 'lat&or%a 'entru 'acient &iind 'er%eabila ra>elor J, 'acientul nu %ai este ne7oie sa &ie %utat sau %iscatB. -tar-a ti' scaun: este utili>ata la trans'ortul 'acientilor in cladiri cu %ulte tre'te si s'atii in-uste, 'artea din s'ate a tar-ii &iind 're7a>uta cu doua %anere iar 'artea din &ata 6os are de ase%enea doua %anere care 'ot &i sau nu e"tensibile 'entru a usura coborarea?urcarea scarilor
-scaun?carut 'entru trans'ortul 'acientilor: este alcatuit dint-un scaun %edical cu sau &ara s'atar re-labil, doua su'orturi 'entru brate, su'ort 'entru sustinerea 'icioarelor, 'atru roti doua %ari in s'ate doua %ici in &ata 're7a>ute cu siste% de blocare, stati7 'entru 'er&u>ii -saltea-tar-a 7acuu% cu c*in-i 'entru i%obili>are: se ada'tea>a 'er&ect la &or%a cor'ului este destinata i%obili>arii 'acientului in 7ederea trans'ortului 'entru acordarea 'ri%ului a6utor, Accesoriile ec$ipamentelor rulante: -su'ort Astati7B 'entru 'er&u>ii -bare laterale de 'rotectie -%anere 'entru trans'ort -siste% de c*in-i ;a 7eri&icarea ec*i'a%entului de trans'ort al bolna7ilor trebuie sa se tina cont de: -siste%ul de &ranare -%ecanis%ul de urcare?coborare A%a6oritatea sunt actionate *idraulicB -&unctionarea cores'un>atoare a 'artilor %ecanice
Pag5 (;678
-etanseitatea tuturor ele%entelor de &i"are -lubre&ierea i%binarilor %obile -u>ura su'ra&etei de trans'ort 'entru bolna7 A'lat&or%a la tar-i, scaunul si s'atarul la carucioareB. Igienizarea si dezinfectia ec$ipamentelor de transport : -se s'ala si de>in&ecte>a su'ra&etele?'lat&or%ele tar-ilor si scaunelor rulante &olosind un de>in&ectant de su'ra&ete in u> -'rocedeul se re'eta du'a trans'ortul &iecarui bolna7 in 'arte si ori de cate ori este ne7oie -'ri%ul 'as: se eli%ina %urdaria 'ersistenta de 'e su'ra&ata care 7ine in contact cu bolna7ul A'ete de san-e, urina, %aterii &ecale, 7arsaturiB 'rin ster-ere cu o car'a u%e>ita in solutie alcoolica sau a'a o"i-enata -su'ra&etele 7or &i de>in&ectate 'rin ster-ere, stro'ire, 'ul7eri>are cu substantele de>in&ectante din u> -du'a a'licarea substantelor de>in&ectante nu se %ai li%'e>este, lasand su'ra&etele sa se usuce Ati%' de contact %ai indelun-at cu de>in&ectantulB -'entru 'artile nic*elate, de alu%iniu Ati6e, bare, su'orti, stati7e 'entru 'er&u>iiB se &oloseste ster-erea u%eda a7and -ri6a ca solutia &olosita sa nu u>e>e %aterialul %etalic. -%aterialul rulant se aco'era cu o 'atura si a'oi cu un cearsa& curat cu sau &ara 'erna subtire, &iind ast&el 're-atit 'entru 'reluarea bolna7ilor. -ta7ita renala se 'une in i%ediata a'ro'iere a 'ernei. 85 POCITIILE PA2IENTILOR
9e'ausul la 'at i%'une bolna7ului ado'tarea anu%itor 'o>itii. Sco'ul acestor 'o>itii: -antal-ic -tera'eutic -odi*na si con&ort. =o>itia bolna7ului in 'at este deter%inata de boala si de starea -enerala. .ceste 'o>itii sunt: -pozitia activa - cand bolna7ul se %isca sin-ur, nu are ne7oie de a6utor, este ase%anatoare cu cea a o%ului sanatos, se %ai nu%este si 'o>itie libera. -pozitia pasiva - cand bolna7ul este in stare -ra7a, li'sit de &orta &i>ica, are ne7oie de a6utor 'entru sc*i%barea 'o>itiei. =o>itia 'asi7a sau de indi&erenta &ata de %ediul incon6urator a'are cand bolna7ul nu isi 'oate sc*i%ba 'o>itia in 'at, nu se 'oate %obili>a, tonusul %uscular este di%inuat, ca'ul si e"tre%itatile Latarna4, cor'ul este L&lasc4.
Pag5 (%678
.'are in stari -ra7e so%atic Astari co%atoase, ne'la>ii sau boli de siste% in stadiu ter%inal etc.B sau 'si*ice Astari de de'resie 'ro&unda, catatonia din sc*i>o&renie etc.B. -pozitia fortata - cand bolna7ul are o 'o>itie neobisnuita, i%'usa de boala Ausurea>a su&erinta, bolna7ul &iind Lobli-at4 sa ia aceasta 'o>itie 'entru a di%inua intensitatea unor tulburari or-anice sau &unctionaleB sau de necesitatea unui trata%ent Ae". 'o>itia -enu'ectoralaB. 85'5 Po itiile impu"e de 0oala -pozitia g$emuita - bolna7ul e"ercita o 'resiune cu 'u%nul asu'ra re-iunii dureroase, sta -*e%uit cu -enunc*ii la -ura Ae". in ulcerB -pozitia opistotonus - bolna7ul se -aseste in *i'ere"tensie a7and &or%a unui arc cu conca7itatea dorsal s'ri6inindu-se 'e calcaie si 'e cea&a datorandu-se contractiei %usc*ilor ce&ei si a coloanei Ae".in tetanosB -pozitia pleuro!stotonus - aceeasi 'o>itie ca la o'istotonus dar cu conca7itatea lateral se datorea>a contractiei %usculaturii laterale Ae". teanosB -pozitia cocos de pusca ! culcat 'e o 'arte cu -enunc*ii &lectati, cu %ainile intre -enunc*i, cu ca'ul in *i'ere"tensie Ae".in %enin-itaB -pozitia ortopneica - bolna7ul sta la %ar-inea 'atului se>and, ca'ul ridicat, cu s'ri6in in brate si %e%brele in&erioare atarnandu-i. 85#5 Po itiile impu"e de tratament -pozitia genupectorala Acu toracele li'it de 'at, %ainile 'e lan-a cor', -enunc*ii adusi la 'ie't, ba>inul ridicatB -pozitia de decubit lateral stang - bolna7ul sta culcat 'e 'artea stan-a cu %e%brul in&erior stan- intins si cel dre't &lectat 85(5 Po itiile o0i"nuite
-decubit dorsal - Abolna7ul este culcat 'e s'ate, cu &ata in sus, cu %ainile 'e lan-a cor', &ara 'ernaB Variante: - decubit dorsal cu o 'erna subtire - decubit dorsal cu doua 'erne A'o>itia obisnuitaB .7anta6e: asi-ura rela"area co%'lete a cor'ului, solicitare %uscular redusa, si%etrie cor'orala, 'er%ite res'iratia nor%ala. 5e>a7anta6e: scade 'osibilitatea de e"'lorare a %ediului. Variante: aB cu bratele de-a lun-ul cor'ului Ae". in 'atB bB cu bratele incrucisate anterior 'e torace Ae". in 7edera trans'ortului, ridicariiB.
Pag5 (8678
-decubit AculcatB lateral dre't sau stan- Abolna7ul sta culcat 'e o 'arte, cu 'iciorul dins're 'at intins, cu cel de deasu'ra &lectat, cu o 'erna sub ca', cu bratul 'e lan-a ca'. Ca'ul trebuie 'lasat 'e aceeasi linie cu trunc*iul, ridicat cu o 'erna, iar %e%brele in&erioare inde'artate-unul dintre ele Acel din 'lanul 'atuluiB intins iar celalalt in &le"ie de 90 'entru stabilitate. 8bser7atie: la bolna7ii inconstienti se 'une un sul la s'ate si o 'erna sub -enunc*iul &lectat. .7anta6e: rela"ea>a %usculatura de la ni7elul -atului si centurii sca'ulare, %e%brul su'erior care nu 7ine in contact cu 'atul 'oate %ane7ra usor obiecte. 5e>a7anta6e: reali>ea>a 'resiune 'e 'roe%inentele osoase Adaca este %entinut %ult in aceasta 'o>itie e"ista riscul de escareB, %e%brului care 7ine in contact cu 'atul ii este li%itata %iscarea. -decubit AculcatB ventral Abolna7ul este culcat 'e abdo%en cu 'erna sau &ara, cu ca'ul intors intr-o 'arte, cu %ainile 'e lan-a cor' sau &lectate si ase>ate de o 'arte si de alta a ca'ului. $ste indicata aceasta 'o>itie la 'acientii inconstienti, la cei cu escare in re-iunea sacrala, la bolna7ii o'erati la coloana. Sub -le>ne se asea>a un sul A'entru a se e7ita escarele la acest ni7elB si se 'une o 'erna sub abdo%en A'entru a usura res'iratia-scade 'resiunea asu'ra cutiei toraciceB. .7anta6e: e"ecuta e&ort %uscular redus sanse reduse de %ane7rare a unui obiect A&olosita la i%obili>area 'acientilor a-resi7iB. 5e>a7anta6e: crea>a o sen>atie de 'resiune toracica, tulburari res'iratorii, accentuarea lordo>ei lo%bare AdureriB. -pozitia sezanda A'oate &i in 'at sau &otoliuB: trunc*iul &ace cu %e%brele in&erioare un un-*i de 90 . se reali>ea>a 'rin ase>area a doua 'erne la s'ate, -a%bele sunt in se%i&le"ie 'e coa'se cu un sul sub -enunc*i. ;a 'icioare are un s'ri6inator s'ecial 'entru ca acestea sa nu atarne. :e%brele su'erioare se s'ri6ina 'e cate o 'erna. .ceasta 'o>itie este indicata in cri>a de ast% bronsic, in insu&icienta cardiaca 'entru ca &a7ori>ea>a res'iratia. Cn &otoliu bolna7ul se asea>a con&ortabil, bine i%bracat si aco'erit cu o 'atura. .7anta6e: o&era bolna7ului 'osibilitatea utili>arii bratelor, asi-ura stabilitate. 5e>a7anta6e: este obositoare daca este %entinuta ti%' indelun-at. -pozitia semisezanda @ se reali>ea>a 'rin ridicarea e"tre%itatii 'ro"i%ale a 'atului la un un-*i de 45 si s'ri6inirea la s'ate a bolna7ului cu doua 'erne. =o>itia este indicata in tulburari res'iratorii, 'acienti intubati, in a&ectiuni cardiaceB -'o>itia decli7a - se reali>ea>a 'rin coborarea 'atului la e"tre%itatea 'ro"i%ala cu I0 ast&el incat bolna7ul sta cu ca'ul %ai 6os de cor', %ai este denu%ita si 'o>itia Trendelenbur-. =o>itia este indicata in ane%ii se7ere, in drena6 'ostural, in *e%ora-ii ale %e%brelor in&erioare, ale or-anelor -enitale du'a inter7entii -inecolo-ice. -pozitia procliva Asau anti-trendele%bur-B - este in7ersul 'o>itiei decli7e -pozitia ginecologica @ bolna7ul este ase>at 'e s'ate, coa'sele &lectate 'e abdo%en, -a%bele &lectate 'e coa'se, -enunc*ii inde'artati. $ste indicata in consultatii,
Pag5 (<678
trata%ente si inter7entii -inecolo-ice sau asu'ra re-iunii 'erianale, in e&ectuarea toaletei re-iunii ano--enitaleB. -pozitia genupectorala-bolna7ul se asea>a 'e -enunc*i cu acestia usor de'artati si s'ri6in 'e antebrate si coate. $ste indicata in e"'lorari anorectale. <5 TE@NI2I DE MANEERARE A 4OLNAEULUI
Sco'ul brancardierului este de a asi-ura 'o>itionarea 'acientului in &unctie de necesitati. 8 %ane7ra corecta i%'lica: -in&or%area 'acientului Adaca este 'osibilB asu'ra 'rocedurii si %odului de des&asurare, e"'licand ino&ensi7itatea 'rocedurii 'recu% si contributia sa la reali>area 'rocedurii -'o>itionarea cores'un>atoare in &unctie de actiune -'re-atirea cores'un>atoare a locului unde se &ac %ane7rele si a %aterialului rulant =o>itionarea-re're>inta ase>area cor'ului 'acientului intr-o 'o>itie o'ti%a in 7ederea e"ecutarii unui trata%ent sau %ane7re %edico-c*irur-icale . $ste di&erita de 'osturare care re're>inta i%'unerea unei anu%ite 'o>itii corecti7e. Cerinte 'entru o buna 'o>itionare: -'o>itia 7a &i stabila -con&ortabila -absenta durerii -sa nu &ie obositoare -asi-ura si%etria cor'orala -sa 'er%ita des&asurarea unei acti7itati daca este ca>ul. 9eali>area e&ecti7a a %ane7rarii 'acientilor i%'lica actiunile: intoarceri, de'lasare laterala in 'at, ridicare si de'lasare, trans&er. .ceste actiuni se des&asoara 'asi7 sau acti7asistat Acu colaborarea 'acientuluiB. :ane7rele sunt si-ure si 'entru brancardier daca acesta isi %entine s'atele dre't si nu e"ecuta %iscari bruste. aB intoarcerile: 'ot &i 'asi7e sau acti7e Acele acti7e sunt cu colaborare din 'artea bolna7uluiB -din decubit dorsal in decubit lateral: se reali>ea>a 'rin tractiuni si%ultane la ni7elul u%arului si a ba>inului -a'oi 'entru a-l aduce in decubit 7entral ii se duce bratul de 'e 'artea de-a6ata in lateral si se tractionea>a de u%ar si ba>in ast&el incat bolna7ul sa a6un-a culcat 'e abdo%en
Pag5 :$678
-din decubit 7entral in decubit dorsal se &ace cu trecere 'rin 'o>itia de decubit lateral ast&el se e"ecuta %iscari de tractiune la ni7elul soldului si u%arului, se 'lasea>a bratul o'us %iscarii deasu'ra ca'ului 'entru a nu &i 'rins sub trunc*i in decubit lateral. bB de'lasarea laterala in 'at: se e"ecuta de obicei in decubit dorsal 'rin de'lasarea trunc*iului si ca'ului a'oi a %e%brelor in&erioare du'a care a ba>inului. cB ridicarea si de'lasarea: -'asi7a cu doua a6utoare, cei doi &iind 'lasati &ata in &ata, isi 'lasea>a %ainile sub u%erii si -enunc*ii 'acientului ridicandu-l si%ultan. $ste &olosita la 'acientii i%obili>ati si la cei cu -reutate &oarte %are. -'asi7-acti7a cu un sin-ur a6utor care isi 'lasea>a un brat sub u%eri si celalalt la ni7elul &eselor e"ecutand o &enta laterala. dB trans&erul: co%bina %iscarile de intoarcere, de'lasare laterala in 'at, ridicare si de'lasare a bolna7ului. '$5 TRANSPORTUL PA2IENTILOR Trans'ortul bolna7ului si al accidentatilor este una dintre eta'ele cele %ai i%'ortante ale in-ri6irii bolna7ilor intrucat trans'ortul intar>iat, &ortand bolna7ul sa se de'lase>e sin-ur, e&ectuat in conditii neadec7ate 'oate a7ea e&ecte daunatoare sau c*iar &atale Ainrautatirea starii de sanatate, 'roducerea unui soc trau%atic, trans&or%area unei &racturi inc*ise intr-una desc*isa, 'ro7ocarea de *e%ora-ii, etcB. Cn &unctie de i%'re6urari, trans'ortul 'oate &i: pri'ar sau "ecundar. Se considera tran"port pri'ar, atunci cand bolna7ul?'acientul este adus in s'ital de la do%iciliu, de la locul accidentului sau de la locul de %unca. Cn acest ca>, in %area %a6oritate a ca>urilor, bolna7ii?accidentatii sunt trans'ortati &ara un dia-nostic si-ur iar riscul trans'ortului este %ai %are. 5in acest %oti7, trans'ortul trebuie &acut cu %are atentie, 'entru a nu inrautatii starea de sanatate, 'entru a e7ita durerile, 'entru a 're7eni socul trau%atic sau rea'aritia *e%ora-iei. .cest ti' de trans'ort se e&ectuea>a cu brancarda Atar-aB 'ana la a%bulanta sau elico'ter, etc. Trans'ortul secundar se e&ectuea>a la 'acientii de6a internati intr-o unitate sanitara. Trans'ortul secundar 'oate &i e&ectuat: !in a-ara "pitalului Acand 'acientul necesita trans'ort dintr-un s'ital la altul sau de la s'ital la do%iciliu @ necesita acelasi ti' de trans'ort ca la trans'ortul 'ri%arB -in interiorul s'italului Aintras'italicescB @ cand 'acientul necesita trans'ort de la o sectie la alta, dintr-un salon in altul etc.
Pag5 :'678
.cest ulti% ti' de trans'ort Aintras'italicescB se deosebeste radical de trans'ortul 'ri%ar 'rin &a'tul ca bolna7ul &iind de6a sub in-ri6ire, trans'ortul 7a &i 're-atit si e&ectuat in &unctie de starea lui. %ran"portul poate -i nece"ar in ur'atoarele "ituatii : -e7acuarea trau%ati>atilor de la locul accidentului -trans'ortul de la un s'ital la altul, de la do%iciliu la s'ital sau la do%iciliu du'a e"ternare -trans'ortul de la o sectie la alta, la ser7icii de dia-nostic si trata%ent, la bloc o'erator si de la blocul o'erator in reani%are, dintr-un salon in altul, dintr-un 'at in altul, etc. +ate*oriile de pacientii care nece"ita tran"port "unt : - 'acientii accidentati, in stare de soc, cu le>iuni ale %e%brelor in&erioare - inconstienti, so%nolenti, obnubilati, co%atosi - astenici, adina%ici, cu tulburari de ec*ilibru - &ebrili - 'acienti cu inter7entii c*irur-icale - cu insu&icienta cardiaca, res'iratorie -ra7a - 'acienti cu a&ectiuni 'si*ice - 'acienti cu a&ectiuni neurolo-ice - 'acienti care 're>inta di>abilitati etc. Cn &unctie de starea bolna7ului si sco'ul trans'ortului 'recu% si de 'osibilitatile %ateriale ale s'italului, trans'ortul se 'oate e&ectua cu brancarda, scaune rulante, &otolii rulante, 'aturi rulante. Cndi&erent de %i6locul utili>at acesta trebuie aco'erit cu 'atura si cearsa& si 're7a>ut cu 'erne 'entru a asi-ura o 'o>itie corecta si con&ortabila cu %ena6area re-iunilor dureroase5 '$5'5 Tran"portul pacientilor cu targa Se 7or a7ea in 7edere ur%atoarele as'ecte: 're-atirea %aterialului de trans'ort 'recu% si 're-atirea 'si*ica si &i>ica a 'acientului. Pregatirea materialului de transport$ -%ateriale necesare: tar-a, 'aturi, cearsa&, Ala ne7oie %usa%a si ale>a, 'erna subtireB. -tar-a 7a &i aco'erita cu 'atura, cearsa&, 'erna subtire, cand este ca>ul se asea>a %usa%aua si ale>a 'este cearsa&, ta7ita renala la ne7oie. Pregatirea psi$ica a pacientului -se in&or%ea>a atat 'acientul Adaca este 'osibilB cat si a'artinatorii acestuia asu'ra sco'ului trans'ortului si locului unde 7a &i trans'ortat -se e"'lica ino&ensi7itatea 'rocedurii 'recu% si %odul cu% 'oate contribui 'acientul la reali>area acesteia
Pag5 :#678
-in ca>ul in care 'acientul are instalate o 'er&u>ie, sonda, drenuri etc., se 7or lua %asuri de si-uranta: s'ri6inirea Ae7entual 'e un su'ortB a 'er&u>iei &i"area sau 'ensarea sondelor Anu se 'ensea>a drenul toracic la 'acientii 7entilatiB etc., in &unctie de durata si conditiile de trans'ort. -in ca>ul 'acientilor care 're>inta 7arsaturi se asi-ura ta7ita renala. Asezarea pacientului pe targa ! aceasta %ane7ra este e"ecutata de trei 'ersoane. - tar-a se aduce la ni7elul 'atului sau %esei de o'eratie de unde acesta 7a &i 'reluat si ase>at 'e tar-a - tar-a este tinuta la cele doua e"tre%itati de catre 2 brancardieri, doar de cate un sin-ur %aner ast&el incat tar-a sa atarne de-a lun-ul %ar-inii 'atului - cele trei 'ersoane se 7or ase>a de-a lun-ul 'atului de 'artea tar-ii atarnate - isi introduc %ainile cu 'al%a si de-etele intinse sub 'acient - 'ri%a 'ersoana sustine ca'ul si toracele, s'ri6inind cea&a 'acientului 'e anterat - a doua 'ersoana s'ri6ina 'acientul in re-iunea lo%bara si sub se>ut - a treia 'ersoana sustine %e%brele in&erioare. =ri%a 'ersoana 7a co%anda %iscarile: 1B 'acientul se ridica si%ultan 2B du'a ce acesta a &ost ridicat se &ace un 'as ina'oi 3B brancardierii ridica si cealalta %ar-ine a tar-ii, aducand-o in 'o>itie ori>ontala sub 'acient. 4B se asea>a 'acientul 'e tar-a si se aco'era cu 'atura sau cearsa&. .se>area 'acientului de 'e tar-a 'e 'at se &ace cu aceeasi %etoda, dar cu %iscarile in7erse. &"e)area pacientului pe tar*a in -unctie de a-ectiune$ Cn &unctie de a&ectiune, 'acientii 'ot &i trans'ortati in ur%atoarele 'o>itii: decubit dorsal, 'o>itie se>and, 'o>itie se%ise>and, decubit lateral A'o>itie de si-urantaB, decubit 7entral, decubit se%i7entral, 'o>itie Trendelenbur-, 'o>itie Trendelenbur- in7ersat. Cn cele ce ur%ea>a, le 7o% descrie 'e &iecare %ai 6os. 0n decubit dor"al 7or &i ase>ati: - 'acienti cu trau%atis%e abdo%inale, a7and -ri6a sa ii &lecta% -enunc*ii - accidentati constienti, sus'ecti de &ractura a coloanei 7ertebrale sau a ba>inului. =entru acesti 'acienti se asi-ura su'ra&ata ri-ida - le>iuni ale %e%brelor in&erioare a7and -ri6a ca sub %e%brul le>at sa ase>a% o 'erna - le>iuni ale %e%brelor su'erioare a7and -ri6a ca %e%brul le>at sa se ase>e 'este toracele 'acientului, sau sa se &i"e>e cu o esar&a - accidentati in stare de soc cu *e%ora-ie a7and -ri6a ca %e%brele in&erioare sa le 'o>itiona% %ai sus decat restul cor'ului.
Pag5 :(678
0n po)itie "e)and vor -i a"e)ati$ - 'acientii cu trau%atis%e craniene, constienti si &ara se%ne de soc, %entinuti cu a6utorul 'ernelor - le>iuni ale -atului @ ca'ul 7a &i &lectat ast&el incat re-iunea %entoniera sa atin-a toracele 0n po)itie "e'i"e)and vor -i a"e)ati$ - 'acienti care 're>inta le>iuni la ni7el toraco-'ul%onar - 'acientii care 're>inta insu&icienta cardio-res'iratorie - 'acienti care 're>inta le>iuni abdo%inale A'o>itia !o,lerB, cu -enunc*ii &lectati. 0n decubit lateral vor -i a"e)ati: - 'acientii in stare co%atoasa. 0n decubit ventral vor -i a"e)ati: - 'acientii cu le>iuni ale s'atelui sau re-iunii &esiere A'la-i, escare, inci>ii 'osto'eratorii la acest ni7elB. 0n decubit "e'iventral vor -i a"e)ati$ -'acienti inconstienti iar in ca> de tulburari de de-lutitie sau *i'ersecretie sali7ara 7or &i ase>ati in 'o>itie Trendelenbur-, 'entru a 're7eni acu%ularea si as'irarea secretiilor. 0n po)itia %rendelenbur* cu inclinare 'a i'a de 10!151$ -'acientii accidentati in stare de soc -in cola's 'eri&eric, 'entru a a asi-ura un a'ort %ai %are de san-e in or-anele 7itale 0n po)itia %rendelenbur* inver"at cu inclinare 'a i'a de 10!151 : -'acientii cu &racturi ale boltei si ba>ei craniului. 0n po)itia %rendelenbur* cu inclinare 'a i'a de 10!151$ -'acientii accidentati in stare de soc -in cola's 'eri&eric, 'entru a a asi-ura un a'ort %ai %are de san-e in or-anele 7itale Pacientii cu a-ectiuni p"i#ice, a-resi7i, se 7or trans'orta i%obili>ati Ac*in-iB du'a ca> si nu%ai du'a ce asistenta le-a ad%inistrat %edicatia cal%anta. Pacientii cu -racturi ale coloanei vertebrale 7or &i trans'ortati 'ana la s'ital 'e o su'ra&ata dura. 9eco%andat este ca acesti 'acienti, sa &ie trans'ortati in 'o>itia in care au &ost -asiti. '$5#5 Tran"portul pacientului cu "caunul 6 fotoliul rulant Cu aceste %i6loace, se trans'orta 'acientii astenici care se 'ot %entine in 'o>itie se>anda, dar care nu se 'ot de'lasa 'e 'icioare, &e%eile -du'a o nastere 'e cale naturalaAeste de 're&erat ca acestea sa se trans'orte cu scaunul decu'atB, etc.
Pag5 ::678
%e#nica: -'re-atirea %aterialelor, 're-atirea 'si*ica si &i>ica a 'acientului -scaunul?&otoliul se a1a>/ cu %ar-inea laterala li'ita de %ar-inea 'atului -scaun?&otoliul se 're-ateste cu o 'atura, cearsa&, A%usa%a si ale>a la ne7oieB -'acientul cu tulburari de ec*ilibru este a6utat s/ se a1e>e 3n scaun?&otoliul rulant 5ac/ acesta nu se 'oate ridica din 'at, ase>area lui 3n scaun?&otoliu se 7a &ace de dou/ 'ersoane ast&el: - 'ersoana C aduce bolna7ul 3n 'o>i2ia 1e>Fnd/ 1i-l s'ri6in/ - 'ersoana CC 3%brac/ bolna7ul cu *alatul 1i cu 1osete -'ersoana C 3l a6ut/ s/ se 3ntoarc/ cu s'atele la %ar-inea 'atului s'ri6inindu-l -'ersoana CC 3%'in-e scaunul?&otoliul la %ar-inea 'atului, 3n dre'tul s'atelui bolna7ului - ro2ile se bloc*e>a -&iecare introduce o %Fn/ sub a"ila bolna7ului, iar cu cealalt/ 'rinde re-iunea 'o'litee 1i-l ridic/, a1e>Fndu-l 3n scaun?&otoliu -'ersoana C retra-e &otoliul -'ersoana CC sus2ine %e%brele in&erioare ale bolna7ului, 3i 'une 'a'ucii 1i-i a1ea>/ 'icioarele 'e su'ortul de sustinere. :e%brele in&erioare 7or &i aco'erite cu cear1a& 1i '/tur/. -scaunul?&otoliul este 3%'ins din s'atele bolna7ului cu a%bele %aini bine &i"ate 'e cele doua %anere, 3n ti%'ul trans'ortului &iind a1e>at cu &a2a 3n direc2ia %ersului 1i su'ra7e-*eat de catre brancardier. '$5(5 Tran"portul pacientului cu patul rulant Trans'ortul cu 'atul rulant este &or%a ideala de trans'ort @ la cele 'atru 'icioare, 'aturile sunt 're7a>ute cu roti sau 'ot &i racordate la un dis'o>iti7 cu roti, si ast&el oricare 'at 'oate de7eni rulant. .7anta6ul acestui ti' de trans'ort consta in &a'tul ca 'acientul nu %ai trebuie %obili>at. Cate-oriile de 'acienti care se trans'orta cu 'atul rulant sau tar-a sunt: 'acienti cu trau%atis%e toraco-abdo%inale 'acienti cu &ractura a coloanei 7ertebrale, a ba>inului, a %e%brelor in&erioare 'acienti co%atosi 'acienti i%obili>ati, o'erati, etc. Cn &unctie de a&ectiune 'acientii 7or &i ase>ati in aceleasi 'o>itii descrise %ai sus A7e>i =o>itionarea 'acientului 'e tar-a in &unctie de a&ectiuneB. Cntotdeauna 'acientul se trans'orta cu ca'ul inainte, ast&el acesta 'utand &i obser7at de brancardier.
Pag5 :7678
'$5:5 Tran"portul pacientului de la "ala de operatie Se &ace cu tar-a sau 'atul rulant. Cand trans'ortul se &ace cu tar-a, bolna7ul este luat de 'e %asa de o'eratie la indicatia %edicului aneste>ist si dus in salon Ain ca>ul inter7entiilor obisnuite ce decur- &ara incidente sau accidenteB sau in salonul de tera'ie intensi7a, in ca>ul unor o'eratii %ai laborioase, du'a aneste>ie -enerala sau ra*ianeste>ie. Trecerea 'acientului de 'e %asa 'e brancarda este asi-urata de trei 'ersoane, ast&el ca bolna7ul sa-si 'astre>e 'o>itia ori>ontala si cu -ri6a 'entru a nu-i s%ul-e tuburile de dren, sondele, 'er&u>ia, etc. Tar-a este 're-atita cu cearsa& si 'atura. .ceeasi atentie se 7a acorda si la trecerea 'acientului de 'e tar-a 'e 'at. ;a trans'ortul cu 'atul rulant, e"'licatia a &ost data %ai sus A7e>i Trans'ortul 'acientului cu 'atul rulantB. Cntotdeauna 'acientul se trans'orta cu ca'ul inainte, ast&el acesta 'utand &i obser7at de brancardier. '$575 Tran"portul cu a"cen"orul
Trans'ortul bolna7ilor cu tar-a, c/ruciorul, &otoliul sau 'atul rulant, 3ntre di&erite ni7eluri ale unui s'ital, se &ace cu li&tul care 7a &i s'atios si 're7a>ut cu usi cu desc*idere lar-a. $&ectuarea te*nicii: -se 3%'in-e 'atul rulant 3n ascensor 1i brancardierul intr/ du'/ bolna7. -la ie1ire, brancardierul iese din li&t 3naintea bolna7ului 1i tra-e 'atul. Cntotdeauna 'acientul se trans'orta cu ca'ul inainte, ast&el acesta 'utand &i obser7at de catre brancardier. %ran"portul cu "caunul "au -otoliul rulant : -brancardierul intr/ 'ri%ul 3n ascensor 1i tra-e du'/ el %i6locul de trans'ort, ast&el ca bolna7ul s/ &ie 'o>i2ionat cu 'ri7irea s're u1a li&tului. -la sosire, &otoliul sau c/ruciorul este 3%'ins a&ar/ din li&t, brancardierul r/%FnFnd 3n s'atele bolna7ului. '$5;5 Tran"portul de la locul accientului
.ccidentatul cu le>iuni %inore se 'oate trans'orta de o sin-ura 'ersoana. !elul in care este ridicat si trans'ortat accidentatul are &oarte %are i%'ortanta 'entru a nu a-ra7a le>iuni ale coloanei 7ertebrale, ale ba>inului ale %e%brelor.
Pag5 :;678
:ane7rarea accidentului se 7a &ace du'a re-ula Lcor'ul ca o ri-la ri-ida4, lin si &ara s%ucituri. .dica acesta este ridicat si trans'ortat cu cor'ul in rectitudine Adre'tB. :obili>area si ase>area 'e tar-a necesita cel 'utin 4 'ersoane, dintre care 3 se asea>a de o 'arte a bolna7ului a&lat in decubit dorsal sau lateral. =ri%a 'ersoana isi introduce a%bele %aini si antebrate 'e sub u%erii si ca'ul accidentatului, i%'iedicand &le"ia si *i'ere"tensia ca'ului. . doua 'ersoana isi 'lasea>a %ainile si antebratele sub ba>in, iar cea de-a treia 'ersoana sub %e%brele in&erioare. Cn ti%' ce aceste trei 'ersoane ridica si%ultan accidentatul, cea de-a 'atra 'ersoana i%'in-e tar-a sub aceasta, du'a care accidentatul este coborat lin 'e tar-a. Trans'ortul unui accidentat -ra7 'oate re're>enta un &actor de a-ra7are, daca nu se reali>ea>a in conditii 'otri7ite. 5e aceea, la or-ani>area e7acuarii 7icti%ei, se 7a tine cont de ur%atoarele re-uli: -nici un accidentat nu 7a &i trans'ortat inainte de a i se &i e"ecutat %ane7rele esentiale ale 'ri%ului a6utor, care constau din resuscitare cardio-res'iratorie, o'rirea san-erarii, 'rin a'licarea unui 'ansa%ent co%'resi7 sau a -aroului si i%obili>area 'ro7i>orie a &racturilor Ate*nici e&ectuate de catre %edicii sau 'ara%edicii a&lati la &ata loculuiB. -trans'ortul se 7a &ace s're cea %ai a'ro'iata unitate sanitara, unde 'oate 'ri%i in-ri6iri de s'ecialitate. -orice accidentat -ra7 este trans'ortat in 'o>itia culcata. ;a cei constienti se 're&era decubitul dorsal, 'entru ca 'ot &i ado'tate di7erse 7ariante, in &unctie de le>iunile 'rinci'ale constatate: -decubit dorsal in sus'iciunea unei &racturi de coloana sau ba>in -decubit dorsal cu ca'ul %ai ridicat, in ca>ul unui trau%atis% -ra7 al craniului, 'entru a reduce rata de &or%are a ede%ului cerebral -'o>itia Trendelenbur- @ decubit dorsal-decli7, adica cu ridicarea cu 10-15O a tar-ii s're 'icioarele 7icti%ei, in ca>ul celor socati dar constienti, 'entru a &a7ori>a circulatia s're or-anelle 7itale si s're creier -'o>itia se%ise>anda la cei cu trau%atis%e toracice si cu insu&icienta cardiores'iratorie, 'entru a usura res'iratia -'o>itia !o,ler @ se%ise>and cu -enunc*ii &lectati 'rin introducerea sub -enunc*i a unui sul, 'erne, etc., indicate in trau%atis%ele abdo%inale, 'entru rela"area 'eretelui abdo%inal ;a trau%ati>atii inconstienti, trans'ortul se &ace in decubit lateral, 'entru e7itarea as&i"iei 'rin as'irarea 7arsaturilor. =e tot ti%'ul trans'ortului se 7a su'ra7e-*ea 7icti%a. "ateriale folosite: %ar*a 'etalica are a7anta6ul ca este &or%ata din doua 'iese ceea ce usurea>a &oarte %ult &olosirea sa. Se 'oate re-la lun-i%ea tar-ii 3n &unctie de lun-i%ea 7icti%ei. =entru a utili>a tar-a este ne7oie de ase%enea de %ini%u% trei 'ersoane. Cel care sta la ca'ul 7icti%ei si tine ca'ul i%obili>at 7-a conduce o'eratiunea. Ceilalti sal7atori 7or 3ntoarce
Pag5 :%678
7icti%a lateral odata 'e 'artea sta-a a'oi 'e 'artea drea'ta, ast&el 3ncFt sa se 'oata 'o>itiona tar-a sub 'acient. %ar*a vacuu' este 'oate cea %ai o'ti%a 7arianta de i%obili>are ce se 'oate reco%anda a se &olosi 'entru trans'ortul 'acientului trau%ati>at. Tar-a 7acuu% &iind de &a't o saltea din care se e"tra-e aerul, ea 'oate &i %odelata du'a &or%a cor'ului 7icti%ei. .cest lucru asi-ura o i%obili>are su'li%entara a coloanei cer7icale, ne'er%itFndu-i nici %acar %iscarea de lateralitate %iscare care era totusi 'osibila 'rin si%'la &olosire doar a -ulerului cer7ical. Trans'ortul 7icti%ei se 7a &ace cu ca'ul inainte, ast&el acesta 'utand &i obser7at in 'er%anenta de catre brancardier. '$5%5 Tran"portul decedatilor
5ecesul in&luentea>a de&a7orabil bolna7ii din salon si c*iar din intrea-a sectie si de aceea trebuie &acut in liniste. Brancardierii 7or a7ea -ri6a ca bolna7ii sa nu stea in %o%entul trans'ortului 'e coridoare si usile saloanelor sa &ie inc*ise. Trans'ortul decedatului se &ace intotdeauna in decubit dorsal si aco'erit in intre-i%e cu un cearsa& e7entual i%obili>at in c*in-i 'entru a se e7ita caderea unui %e%bru in e"teriorul tar-ii si 'ro7ocarea de le>iuni Ai%'ortant 'entru e"a%enul necro'sicB. Trans'ortul se e&ectuea>a 'e cai bine 'restabilite in unitatea s'italiceasca e7itandu-se contactul cu alti bolna7i, a'artinatori, 7i>itatori. ''5 SI?URANTA PA2IENTULUI5 PROTEDAREA PA2IENTULUI IMPOTRIEA 2ACATURILOR SI RANIRILOR5
8 boal/ &atal/, o in&ec2ie 'ericuloas/ sau o le>iune nu sunt sin-urele de>astre care 'ot a'/rea. 8a%enii %or 3n s'itale din %oti7e %ult %ai si%'le - datorit/ c/>/turilor, accidentelor sau a r/nilor. C/>/turile din ti%'ul s'itali>/rii, 3n s'ecial 3n de'arta%entele 'entru 'acien2i cronici 1i clinicile -eriatrice sunt un &eno%en &rec7ent. .cestea re're>int/ o %are 'roble%/ din 'unct de 7edere %edical, social 1i econo%ic: C/>/turile sunt ur%ate &rec7ent de co%'lica2ii cu ur%/ri -ra7e ca ur%are: -'relun-esc 'erioada de s'itali>are -'ro7oac/ dureri 'acien2ilor @ obstacol 'entru tera'ia 7iitoare -s'italele sunt a%enin2ate de liti-ii din 'artea 'acientului sau rudelor acestuia. C/>/turile 'ericuloase a'ar &oarte des la 'acien2ii interna2i 3n s'itale sau centre de 3n-ri6ire s'eciali>ate. 8 cau>/ &rec7ent/ de deces la 'ersoanele 'este I5 de ani o re're>int/ le>iunile cau>ate de c/>/turi. 8 c/>/tur/ este un risc direct 'entru starea de s/n/tate a 'acientului 1i 'oate deter%ina 3n 7iitor durere 1i su&erin2/. C/>/turile 'ro7oac/ *e%atoa%e, r/ni desc*ise, ru'turi sau &racturi. =acientul su&er/ 1i 31i 'relun-e1te s'itali>area. .cest lucru
Pag5 :8678
are, de ase%enea, e&ecte econo%ice asu'ra s'italelor 1i a centrelor de 3n-ri6ire de s'ecialitate. 5u'/ c/>/tur/, 'acientul trebuie su'us unei e"a%in/ri clinice, radiolo-ice sau unei inter7en2ii c*irur-icale.8 s'itali>are %ai lun-/ 3nsea%n/, de ase%enea, costuri %ai %ari ale s'italului. Cau>ele e"terne ale c/>/turilor sunt re're>entate de: -'roasta ilu%inare a salonului -'aturile 3nalte -'odele alunecoase -'ra-urile -'aturile sau scaunele instabile -incalta%intea inadec7ata -li'sa su'orturilor a6ut/toare la ni7elul 'atului sau lan-a 'at -'roasta 'o>itionare in 'at, 'e tar-a, 'e carucior. Cau>ele interne sunt %oti7ate de ti'ul de boala, sc*i%barile in starea de sanatate a 'acientului 'e 'arcursul s'itali>arii. Con&or% statisticilor 'este 50K din ca>aturi au loc in >ona 'atului, restul in baie?toaleta, *oluri si se datorea>a: -'lat&or%ei inalte a 'atului -rotilor neblocate -'aturi &ara 'anouri laterale -no'tiere -lisante :asuri necesare 'entru e7itarea accidentelor in >ona 'atului: -ridicarea 'anourilor laterale ale 'atului care o&era un s'ri6in si-ur 'entru 'acient cand se ridica din 'at, asi-ura si-uranta totala a 'acientului in orice 'o>itie, 'acientul nu trebuie sa se si%ta 0inte%nitat4 si sa i se e"'lice ca este in si-uranta -in ca>ul saltelelor cu 'lat&or%a inalta se coboara 'atul Are-larea 'e inalti%eB-s'oreste senti%entul de si-uranta al 'acientului, 'acientul 'oate sa atin-a cu 'icioarele 'a%antul si ast&el %obili>area lui este %ai usoara -lu%ina de 7e-*e 'e ti%'ul no'tii: i%bunatateste orientarea 'acientului in intuneric, atra-e atentia acestuia asu'ra oricarui obstacol Acu% ar &i accesoriile 'atuluiB, a6uta la esti%area inalti%ii 'lat&or%ei 'atului de la 'a%ant -blocarea tuturor rotilor 'atului Ablocarea doar a unei sin-ure roti 'er%ite %obili>area 'rin rotire a 'atului a"ul &iind la ni7elul rotii blocateB -blocarea tuturor rotilor no'tierei -a%'lasarea tar-ii sau carutului de trans'ort c*iar lan-a 'at 'entru ca 'acientul sa 'oata &i %utat in si-uranta.
Pag5 :<678
'#5
MASURI DE PRIM ADUTOR
=ri%ul a6utor re're>inta luarea i%ediata a acelor %asuri care sa duca la sal7area 7ietii si 're7enirea co%'licatiilor la ni7elul di&eritelor 'arti ale cor'ului. $ste necesar ca 'ersoana care acorda 'ri%ul a6utor sa res'ecte cate7a re-uli, cu% ar &i: -inde'artarea tuturor &actorilor care a%eninta 7iata bolna7ului Ade e"e%'lu in ca>ul e%anatiilor de -a>e, 'acientul este scos ra'id din %ediul to"ic, la aer curatB. -acordarea 'ri%ului a6utor se &ace la locul accidentului sau in i%ediata lui a'ro'iere, de ase%enea se inde'artea>a toate 'ersoanele de 'risos din 6urul acestuia 'entru a se 'utea acorda a6utorul %edical cat %ai ra'id. -du'a ase>area bolna7ului intr-o 'o>itie co%oda si inde'artarea *ainelor, se trece la e"a%inarea se%nelor 7itale cu% ar &i: 'uls, res'iratie, te%'eratura, stare de constienta. -du'a acordarea 'ri%ului a6utor si scoaterea bolna7ului din 'ericol, se asi-ura trans'ortul 'ana la cel %ai a'ro'iat s'ital. -in ca>ul in care e"ista %ai %ulti accidentati, se 7a &ace tria6ul &oarte atent, in &unctie de -ra7itatea a&ectarii. A 4 2 re're>inta o &or%ula %ne%ote*nica de asociere a 'ri%elor litere ale al&abetului cu ordinea in care trebuie e&ectuate %ane7rele necesare sal7arii unei 7icti%e. $ta'ele de actiune 3n e7aluarea &unctiilor 7itale: A) Air*a+. @ $liberarea cailor aeriene. :entinFnd desc*ise si libere caile aeriene se 'er%ite circulatia aerului 3ntre or-anis% si %ediul 3ncon6urator. ,) ,reat$ing @ 9es'iratia - =rocesul 'rin care 'atrunde aerul 3n 'la%Fni si se eliberea>a dio"idul de carbon 3n aerul at%os&eric. C) Circulation - Circulatia - Circulatia sFn-elui 'rin or-anis%. Caile aeriene ale 7icti%ei trebuie curatate si asi-urata desc*iderea lor Asublu"atia %andibulei in ca>ul in care 'acientul are tris%us @ -ura inclestataB 'entru a 'utea e&ectua %ane7rele de reluare a %iscarilor re'iratorii. =entru curatarea cailor aeriene se &olosesc ur%atoarele %ane7re: -se intinde 7icti%a 'e s'ate 'e un 'lan ri-id A'entru un su-ar sau co'il %ai %ic 'lanul dur 'oate &i 'al%a sal7atoruluiB -se curata ra'id ca7itatea bucala de %aterialele straine sau secretii cu a6utorul de-etelor -daca nu se e7identia>a nici o le>iune la ni7elul -atului sau al ce&ei se inclina ca'ul 7icti%ei 'e s'ate 'entru a %entine desc*ise caile aeriene 'rin a%'lasarea unei 'al%e 'e &runtea 7icti%ei si de-etele de la cealalta %ana sub 'artea osoasa a barbiei sale.
Pag5 7$678
;a su-ar sau la co'ilul &oarte %ic, %ane7ra de inclinare a ca'ului se e&ectuea>a &oarte incet, in asa &el incat 'eretii cailor res'iratorii, e"tre% de subtiri sa nu se cute>e si ast&el sa nu astu'e caile res'iratorii. &estabilirea respiratiei @ breat*in- ABB -se asi-ura ca 7icti%a are ca'ul inclinat 'e s'ate -cu %ana de 'e &runtea 7icti%ei se stran- narile 7icti%ei bine, &olosind de-etul %are si aratatorul. -sal7atorul ins'ira adanc cu -ura desc*isa, a'oi se asea>a cu -ura desc*isa cu bu>ele in 6urul bu>elor 7icti%ei si e"'ira de doua ori co%'let @ in asa &el incat aerul sa intre in 'la%anii 7icti%ei @ ti%' de o secunda 'ana la o secunda si 6u%atate 'entru &iecare res'iratie. 5u'a &iecare e"'iratie se ridica -ura si se ins'ira adanc, re'etandu-se 'rocedura. =entru su-ar si co'il %ic -ura se &i"ea>a in6urul -urii si nasului 7icti%ei, &olosind %ai 'utin aer. Circulatia -C. -in 'ri%ul rand se 7a e7alua situatia asi-urandu-ne daca 7icti%a este constienta, scuturand-o usor si intreband-o daca ne aude, iar daca nu ne aude stri-a% du'a a6utor. Cntre ti%', 'ri7i%, asculta% si 'i'ai% 'entru a -asi se%nele de res'iratie, obser7and daca toracele 7icti%ei se %isca in sus si in 6os. -7eri&ica% daca e"ista substante sau cor'uri straine in -ura 7icti%ei, iar daca 7icti%a nu res'ira inclina% ca'ul 'e s'ate 'entru desc*iderea cailor aeriene Ase re'eta 'rocedura 'entru restabilirea res'iratiei, descrisa %ai susB. =entru a 7eri&ica 're>enta 'ulsului la -atul 7icti%ei Aartera carotidaB 'li%ba% doua de-ete de-a lun-ul -atului 7icti%ei catre %arul lui .da%. .'oi %uta% de-etele alaturate s're 'artea laterala a -atului 7icti%ei, intre tra*ee si %usculatura laterala a -atului. .'asa% -radat si &er% 'ana ce si%ti% bataile 'ulsului. =re>enta 'ulsatiilor se%ni&ica acti7itatea cardiaca. 5aca e"ista 'uls dar nu res'ira, e&ectua% %ane7ra de res'iratie -ura la -ura cu &rec7enta de 12 res'iratii 'e %inut @ o res'iratie la &iecare 5 secunde. 5aca nu e"ista 'uls, se ince'e %asa6ul cardiac. .se>area corecta a %ainilor este i%'ortanta 'entru a e7ita &racturarea coastelor sau le>area or-anelor interne. Te*nica: -ne asi-ura% daca este 'osibil, ca 7icti%a este intinsa 'e un 'lan tare, &ara deni7elari. Ca'ul trebuie sa &ie la acelasi ni7el cu cor'ul sau 'utin %ai 6os, 'entru a 'reinta%'ina scaderea cantitatii de san-e ce a6un-e in creier. 5aca este 'osibil 7o% ridica un 'icior 'entru a a6uta san-ele sa se intoarca la ini%a. -in-enunc*e% la 'ie'tul 7icti%ei, in asa &el incat sa &i% cu u%erii deasu'ra 'ie'tului 7icti%ei. =li%a% de-etele catre centrul toracelui 7icti%ei, s're stern, unde coastele se lea-a de acesta in un-*iul &or%at de coaste A'rocesul "i&oidB.
Pag5 7'678
Cu 2 de-ete in aceasta adancitura, 'une% 'odul 'al%ei celeilalte %aini la o distanta de doua de-ete lati%e deasu'ra de-etelor de la 'ri%a %ana. ;ua% 'ri%a %ana din ca'ul 'ie'tului si o ase>a% deasu'ra celei de a doua. 5e-etele se 'ot i%'leti. <u lasa% de-etele sa se s'ri6ine 'e coaste. .'asa% nu%ai cu 'odul 'al%ei. Cand in-enunc*e%, ne ase>a% in asa &el incat sa &i% cu u%erii deasu'ra 'ie'tului 7icti%ei, ast&el incat in ti%'ul co%'ri%arii cutiei toracice toata -reutatea noastra sa &ie indre'tata catre sternul 7icti%ei 'rin %i6locirea 'odului 'al%elor. <e tine% bratele intinse, cu coatele &i"ate, &olosindu-ne bratele ca 'e niste 'istoane 'entru a e"ercita 'resiunea. Cu% e&ectua% co%'resiile sternale: 5u'a ce a% -asit 'o>itia corecta a %ainilor 'entru e&ectuarea resuscitarii cardio'ul%onare, i%'in-e% in 6os sternul de 15 ori Ala co'il de 5 oriB. ;a &iecare a'asare i%'in-e% in 6os ra'id si cu &orta 'ana la o adanci%e de 4-5 c%. Ala co'il 2-4 c%B. ;asa% toracele sa se ridice du'a &iecare co%'resie, &ara a ridica %ainile de 'e stern. Se e&ectuea>a 4 cicluri co%'lete de 15 co%'resiuni si 2 res'iratii, Ala co'il 10 cicluri co%'lete de 5 co%'resiuni si o res'iratieB. :ane7ra Hei%lic* este o %etoda la care se 'oate a'ela intr-o ur-enta in care 7icti%a se su&oca din 'ricina astu'arii cailor aeriene su'erioare cu un cor' strain. ;o7irea s'atelui Alo7iri cu 'al%a in %od re'etat si cu &orta intre o%o'latiB se &oloseste nu%ai co'ii si adultii la care %ane7ra Hei%lic* nu a &ost e&icienta 'entru dislocarea cor'ului strain as'irat 'e tra*ee. Cu% e&ectua% aceasta %ane7ra: -'entru o 'o>itionare corecta 'lasa% de-etul %are s're abdo%enul 7icti%ei, 'utin %ai sus de o%bilic si %ai 6os de coaste si stern. -daca 7icti%a sta in 'icioare sau ase>ata 'e scaun, ne 'lasa% in s'atele ei cu bratele in 6urul taliei sale. .'uca% 'u%nul cu cealalta %ana si e&ectua% 4 %iscari de i%'in-ere in sus, ra'id si cu &orta. =entru co'il @ ne 7o% ase>a in s'atele co'ilului, cu bratele in 6urul taliei lui. =une% 'u%nul ca si la adult, il 'rinde% cu cealalta %ana si e&ectua% 4 %iscari de i%'in-ere in sus, ra'id si cu &orta. S-ar 'utea sa &ie necesara re'etarea %ane7rei de I 'ana la 10 ori. 5aca 'acientul 'oate 7orbi, tusi sau res'ira nu se inter7ine in nici un &el in ti%'ul e&orturilor 'e care le &ace de a arunca a&ara 'rin tuse un obiect as'irat. :etoda Hei%lic*'e o 7icti%a intinsa 'e 6os -incaleca% 'acientul si 'une% 'odul 'al%ei 'e abdo%enul ei, 'utin %ai sus de o%bilic si sub coaste. =une% %ana libera deasu'ra celeilalte, ne &i"a% cu coatele intinse, e&ectua% 4 i%'in-eri in 6os si inainte, ra'id si cu &orta, catre ca'.
Pag5 7#678
'(5
NOTIUNI ?ENERALE DE 2OMPORTAMENT SI PROTE2TIE IN 2AC DE DECASTRE
Gestionarea e&ectelor %edicale ale unui de>astru este una dintre cele %ai di&icile sarcini care trebuie inde'linite de catre 'ersonalul %edical. $ste ne7oie de cunostinte s'eci&ice, de a o&eri asistenta %edicala de inalta calitate intr-un %ediu auster. :ulte di&icultati recurente sau 'roble%e care a&ectea>a ras'unsul %edical in ca> de catastro&e se datorea>a educatiei insu&iciente si de instruire a 'ersonalului i%'licat, slaba intele-ere a 'lanurilor de de>astru %edical, 'roceduri si 'rotocoale si un ni7el sca>ut de cali&icare si e"'erienta. =rin ur%are, o educatie si o &or%are cores'un>atoare in toate as'ectele le-ate de %edicina de de>astru sunt esentiale 'entru 'lani&icatori, 'ersonalul @ c*eie - si a tuturor celor i%'licati in ras'uns la de>astre %edicale si de sanatate. 5e>astrul @ nenorocire %are care se abate asu'ra unei colecti7itati, catastro&a de %ari 'ro'ortii. Asursa 5$JB. 5e>astrele sunt: naturale Ainundatii, &urtuni, cutre%ure de 'a%ant, eru'tii 7ulca7ice, seceta, etc.B si 'ro7ocate de o% Ara>boaie, acte de teroris%, de>astre nucleare, incendii, des'aduriri, etc.B Cn cele ce ur%ea>a, 7o% trata cate7a din aceste situatii intalnite %ai &rec7ent in tara noastra: 2utremurul @ re're>inta o ru'tura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita %iscarior 'lacilor tectonice, care -enerea>a o %iscare 7ibratoare a solului ce 'oate duce la 7icti%e u%ane si distru-eri. Asursa CGSDB Inundatiile - re're>inta aco'erirea terenului cu un strat de a'a in sta-nare sau in %iscare, care 'rin %ari%e si durata 'oate 'ro7oca 7icti%e u%ane si distru-eri %ateriale, ce dere-lea>a buna des&asurare a a acti7itatii social-econo%ice din >ona a&ectata. Asursa CGSDB. Tornada @ re're>inta &urtuna 7iolenta Ain &or%a de 7arte6B care a&ectea>a re-iuni intinse 7arte6 de 7ant de7astator cu o arie restransa, adesea insotit de 'loi torentiale Asursa 5$JB. Incendiul @1B &oc %are care cu'rinde Asi distru-e 'artial sau totalB o cladire, o 'adure, etc., 2B &oc %are care se 'ro'a-a cau>and %ari 'ierderi %ateriale. Asursa 5$JB. Rolul 0rancardierilor9 -sa cunoasca si sa a'lice re-uli de co%'orta%ent 'entru &iecare ti' de de>astru in 'arte -sa cunoasca si sa a'lice re-uli 'ri7ind li%itarea si inlaturarea e&ectelor de>astrelor -sa cunoasca :ana-e%entul Situatiilor de Dr-enta si or-ani>area siste%ului local 'entru situatii de ur-enta
Pag5 7(678
-sa cunoasca obli-atiile si dre'turile ce decur- din re-le%entarile do%eniului situatiilor de 'rotectie ci7ila -sa identi&ice ele%entele de ba>a 'ri7ind or-ani>area si des&asurarea ada'ostirii si e7acuarii in di&erite situatii -sa cunoasca si sa &oloseasca %i6loace de 'rotectie indi7iduala si colecti7a -sa cunoasca siste%ul de instiintare, a7erti>are si alar%are a 'o'ulatiei si sa actione>e con&or% s'eci&icului acestuia -sa cunoasca %odul de utili>are al a'elului de ur-enta -sa cunoasca %odul de co%'ortare in ca>ul desco'eririi %unitiilor nee"'lodate -sa cunoasca si sa acorde 'ri%ul a6utor in di&erite situatii -sa cunoasca necesitatea si sa utili>e>e %i6loace de i-iena indi7iduale si colecti7e -sa-si de>7olte sta'anirea de sine si s'iritul de solidaritate in situatii de 'rotectie ci7ila -sa %ani&este o atitudine si un co%'orta%ent re>onabil in situatii de ur-enta. Continua% cu cate7a %asuri ce 'ot &i a'licate in di&erite situatii de ur-enta, intalnite in tara noastra, cu% ar &i: 0n ca)ul cutre'urelor$ -nu &u-iti 'e usa, nu sariti 'e &ereastra, nu aler-ati 'e scari, nu utili>ati li&tul, e7itati a-lo%eratia, i%bul>eala, iar daca este 'osibil desc*ideti usa inca'erii s're e"terior 'entru a 're7eni blocarea acesteia, in 7ederea e7acuarii du'a ter%inarea %iscarii seis%ice -nu aler-ati in strada -nu 'arasiti i%ediat cladirea in care 7-a sur'rins seis%ul. .cordati a6utor celor a&ectati de seis%. Cal%ati 'ersoanele intrate in 'anica sau s'eriate. -a6utati 'e cei raniti sau 'rinsi sub %obilier, obiecte sau ele%ente usoare de constructii, sa se de-a6e>e. <u %iscati ranitii -ra7 @ daca nu sunt in 'ericol i%ediat de a &i raniti su'li%entar din alte cau>e @ 'ana la acordarea 'ri%ului a6utor %edical cali&icat -in-ri6iti-7a de si-uranta 'acientilor asi-urandu-le i%braca%inte si incalta%inte cores'un>atoare se>onului in care s-a declansat seis%ul, in 7ederea unei e7entuale e7acuari din cladire 'entru o 'erioada anu%e de la cate7a ore la cate7a >ile -la e7acuare, dati 'rioritate celor raniti, co'iilor, &e%eilor si ascultati reco%andarile celor ce 7a sal7ea>a -nu utili>ati tele&onul decat 'entru a'eluri la sal7are, la 'o%'ieri sau la institutia insarcinata o&icial in 'ri7inta inter7entiei 'ost-de>astru in ca>uri 6usti&icate, s're a nu bloca circuitele tele&onice. -daca este 'osibil inc*ideti sursele de &oc cat 'uteti de re'ede, iar daca s-a declansat un incendiu cautati sa-l stin-eti 'rin &orte 'ro'rii -7eri&icati starea instalatiilor electrice, -a>e, a'a, canal, 7eri&icati 7i>ual starea constructiei in interior. Cn ca>ul constatarii de a7arii, inc*ideti ali%entarea locala sau -enerala si anuntati unitatea 'entru inter7entie. <u &olositi &oc desc*is
Pag5 7:678
-a6utati ec*i'ele de sal7are &acand e7acuarea ranitilor du'a ce tria6ul a &ost e&ectuat de catre un %edic, cunoscand re-urile tria6ului du'a &elul etic*etarii: etic*eta rosie cores'unde 'rioritatii de e7acuare si e re>er7ata 7icti%elor ce necesita a6utor i%ediat etic*eta -albena deter%ina a doua 'rioritate si cores'unde 7icti%elor ce necesita a6utor dar a caror 7iata nu e in 'ericol i%ediat etic*eta 7erde 7a %arca ranitii ce 're>inta a treia 'rioritate de e7acuare, ale caror le>iuni sunt %inore si nu necesita o in-ri6ire deosebita etic*eta nea-ra este re>er7ata decedatilor sau a celor cu le>iuni &atale si &ara s'eranta -'arasiti cladirea &ara a lua lucruri inutile. In cazul incendiilor si into icatiilor cu mono id de carbon masurile de urgenta vor fi urmatoarele: -scoaretea 7icti%elor din %ediul 'ericulos iar daca 7icti%a este cu'rinsa de &lacari, acestea se 7or stin-e &olosind 'aturi, cearsea&uri, *aine. Cn li'sa acestor %i6loace, &lacarile 'ot &i stinse 'rin rosto-olirea 7icti%ei 'e 'a%ant, turnare de a'a, aco'erire cu >a'ada. -la ne7oie, se e"ecuta resuscitarea A.BC-ul resuscitariiB, iar daca e"ista conditii se 7a ad%inistra o"i-en. -trans'ortul 7icti%ei se 7a &ace ur-ent, in %a"i% 3 ore de la a&ectarea 7icti%ei /u avem voie: -sa inde'arta% *ainele sau cor'ii straini de 'e 7icti%a Asunt %ane7re soco-ene si care e"'un la in&ectareB -nu a'lica% ni%ic 'e 'ortiunile arse Aun-uente, sare, ulei, albus de ou, etc.B ci le 7o% aco'eri cu 'ansa%ente ase'tice %ari sau cu 'rosoa'e, cearsa&uri, reali>andu-se ast&el i>olarea ter%ica si 'rotectia antiin&ectioasa. Setea se 7a co%bate 'rin u%e>irea bu>elor cu a'a. Se 'er%ite in-erarea de cantitati %ici de lic*ide. Cn &ata unei 7icti%ei cu arsuri, trebuie actionat ca si in &ata unui 'olitrau%ati>at, deoarece de %ulte ori aceasta 'oate 're>enta le>iuni or-anice %ult %ai -ra7e decat le>iunea de la su'ra&ata 'ielii. 5e e"e%'lu in ca>ul unui incendiu 7icti%ele 'ot 're>enta 'e lan-a arsuri cutanate si into"icatii cu C8 sau le>iuni deter%inate de in*alarea &u%ului. 5e aceea, 'ri%ul -est 7a &i e7aluarea &unctiilor 7itale A.BCB si daca e ne7oie resuscitarea cardio-res'iratorie si abia a'oi se 7or e7alua arsurile. Cn ca> de arsuri se 7a 'roceda la de>bracarea 7icti%ei cu %are atentie. Se 7a ad%inistra o"i-en 'e %asca. Cnto"icatia cu &u%, se 'roduce de obicei in ti%'ul incendiilor, &u%ul &iind noci7 atat 'rin %ono"idul de carbon 'e care-l contine cat si 'rin e&ectul iritant la ni7elul cailor res'iratorii su'erioare.
Pag5 77678
:ani&estari clinice: ce&alee, a-itatie, tulburari de constienta 'ana la co%a, de'o>ite de &unin-ine la ni7elul ori&iciilor na>ale, a -urii si a &arin-elui, tuse, dis'nee, 7oce ra-usita, se%ne ale into"icatiei cu C8. 4oli profe"ionale in unit1i "anitare =rintre bolile ocu'aionale in sectorul %edical, &oarte co%une dar di&icil de %onitori>at, sunt 'roble%ele le-ate de a&ec iunile coloanei lo%bare. =rinci'ala cau>a a 'roducerii acestora este %ane7rarea si trans'ortul 'acien ilor, e&ortul &i>ic 'entru sc*i%batul len6eriei 'aturilor, cur/eniei, etc. 9e>ultatul unei >ile de e&ort &i>ic sus inut este durerea de s'ate, care in ti%' 'oate duce la de&or%/ri ale coloanei 7ertebrale. =ersonalul %edical cel %ai e"'us riscului a'atiiei a&eciunilor coloanei dorso-lo%bare este re're>entat de in&ir%iere, brancardieri, in-ri6itoare si asistente. 9idicarea sau sc*i%barea 'o>itiei bolna7ilor i%obili>ati la 'at, trans'ortul acestora cu tar-a sau caruciorul necesita o te*nica corecta 'entru a nu se 'roduce 7ata%ari ale siste%ului loco%otor al 'ersonalului A&ebra, disco'atii, intinderi de li-a%ente, etcB. =entru e7itarea e&ortului e"a-erat este bine sa se utili>e>e ascensoarele si carucioarele, iar la sc*i%barile de 'o>itie ale bolna7ului sa se &aca de catre 2-3 'ersoane, e7itandu-se 'rin aceasta si su&erinta inutila a bolna7ului. ;a ridicarea bolna7ilor trebuie a7ut in 7edere ca ba>a de sustinere a 'icioarelor sa &ie cat %ai %are, -enunc*ii sa &ie usor &lectati, cor'ul a'lecat inainte, in acest &el, centrul de -reutate coboara, se %areste stabilitatea cor'ului, iar e&ortul de ridicare se e"ecuta in %ai %ica %asura din coloana 7ertebrala. Cele doua greseli frecvente facute atunci cand ridicam greutati : 1B =ri%a se re&era la &olosirea %usc*ilor -resiti - si anu%e %usc*ii s'atelui, in loc de %usc*ii &esieri si 'e cei ai 'icioarelor. Cntotdeauna cand te a'leci trebuie sa iti indoi -enunc*ii, 'entru ca ast&el o&eri coloanei un su'ort solid. 5e ase%enea, trebuie sa iti %entii trunc*iul intr-o 'o>itie 7erticala atunci cand ridici, deoarece stand la ori>ontala adau-i s'atelui 'resiune de cate7a >eci de Pilo-ra%e. .ceasta 'resiune 'oate, in ti%', sa co%'ro%ita un disc sau sa intinda %usc*ii s'atelui. 2B . doua eroare &oarte des intalnita se re&era la ridicarea unui obiect 'rea de'arte de cor'. .'ro'ie-te de ceea ce ridici, &iindca ast&el 7ei reduce 'resiunea e"ercitata asu'ra colanei 7ertebrale. Tine s'atele dre't atunci cand ridici si ba>ea>a-te 'e %usc*ii 'icioarelor si 'e cei &esieri. Cu cat obiectul ridicat este %ai -reu, cu atat distanta intre tine si el ar trebui sa &ie %ai %ica. Cn ca>ul in care obiectul trebuie ridicat la o inalti%e %ai %are, ar &i bine sa ceri a6utorul cui7a sau sa &olosesti unelte s'ecial destinate acestei acti7itati. 9idicarea obiectelor %ai sus de 'ie't creea>a -reutati %ari s'atelui. Cn acelasi &el stau lucrurile si cu ridicarea unui obiect deasu'ra ca'ului. .cestea sunt niste 'rinci'ii si%'le care 7a 7or a6uta sa nu 7a raniti s'atele atunci cand ridici -reutati.
Pag5 7;678
Cn ca>ul ridicarii de -reutati, incearca sa %ini%i>e>i cat de %ult 'oti %iscarile de rotatie. Si aceastea daunea>a s'atelui. Totusi, daca este necesar sa te intorci in ti%' ce ridici un obiect -reu, %iscarea trebuie reali>ata dintr-un 'i7ot 'e 'icioare, si nu intorcand s'atele. 5e aceea este i%'ortant sa &ii &oarte stabil si sa te %entii bine in&i't in 'a%ant. 8rice de>ec*ilibru sau %iscare -resita din 'icioare 'oate adau-a un stres in 'lus s'atelui tau. 8boseala este un alt &actor i%'ortant ce inter7ine in ti%'ul ridicarii. Cu cat te a'leci %ai %ult si ridici %ai %ult, cu atat %ai obositoare de7ine acti7itatea 'entru %usc*ii tai - iar %usc*ii obositi sunt 'redis'usi la accidentari. 5e aceea este reco%andat sa &aci 'au>e ori de cate ori ai %ulte lucruri -rele de ridicat. :ai 6os 7o% reda cate7a indicatii cu 'ri7ire la lucruri 'e care trebuie sa le &aci sau nu atunci cand ridici: Interzis -sa ridici -reutati cu 'icioarele 'rea a'ro'iate unul de celalalt. 5aca 'icioarele nu sunt 'o>itionate la ni7el cu u%erii, 7ei a7ea tendinta de balans, iti 7ei indoi s'atele si ast&el il 7ei su'une 'roble%elor -sa ridici in ti%' ce ai -enunc*ii intinsi, iar s'atele indoit -sa iti arcuiesti -atul atunci cand ridici, 'entru ca alt&el te 7a durea -sa cari sau ridici -reutati neec*ilibrate -sa ridici 'rea %ult sau sa te a'leci e"cesi7 intr-o 'erioada scurta de ti%' -sa incerci sa ridici obiecte %ult 'rea -rele 'entru tine -sa ridici obiecte -rele i%ediat du'a ce te-ai ridicat de 6os -sa nu ridici ni%ic 'este ca', tinand -atul si s'atele arcuite. &ecomandat -sa iti 'lase>i 'icioarele intr-o 'o>itie &ie la ni7elul u%erilor, &ie in &ata si in s'ate, ca atunci cand 7rei sa &aci un 'as %are -sa te a'leci tinand 'ie'tul iesit in a&ara si &esele incordate 'uternic -sa iti elibere>i o %ana de -reutate si sa s'ri6ini cu ea s'atele sau sa te s'ri6ini de o alta structura -sa balanse>i -reutatea de 'e o 'arte 'e cealalta, ast&el incat sa e"iste un ec*ilibru intre 'resiunea a'licata intr-o >ona si in cealalta -sa iti Qsu-iQ abdo%enul 'uternic si sa tii 'ie'tul in &ata atunci cand ridici -reutati deasu'ra ca'ului -sa &aci o %ica incal>ire inainte sa ridici -reutati, %ai ales daca ai stat o 'erioada indelun-ata culcat sau rela"at. 5e ase%enea, nu uita sa &aci si la s&arsit niste e"ercitii care sa te a6ute sa te destin>i.
Pag5 7%678
Titlul programului9 Programul Operational Sectorial De !oltarea Re"ur"elor Umane #$$% &#$'( /In!e"te"te in oameni-. Titlul proiectului9 .FORMED ) Formare pentru "er!icii medicale im0unatatite. Editorul materialului9 Patronatul National Roman Data pu0licarii9 Iulie #$'' 0Con1inutul acestui material nu reprezint2 3n mod obligatoriu pozi1ia oficial2 a 4niunii Europene sau a 5uvernului &om6niei7
Pag5 78678

Suport Curs Brancardier

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Brancardier

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial De !oltarea Re"ur"elor Umane #$$%&#$'( )*In!

/FORMED ) Formare pentru "er!icii medicale ,m0un1t1ite.

SUPORT 2URS PEFE23IONARE /4RAN2ARDIER.

Definitii5 Notiuni generale

Pre!enirea infectiilor no ocomiale

MASURI DE PRIM ADUTOR

NOTIUNI ?ENERALE DE 2OMPORTAMENT SI PROTE2TIE IN 2AC DE DECASTRE

S-ar putea să vă placă și