Ingrijirea pacientilor in stare grava

INGRIJIREA PACIENTILOR IN STARE GRAVA

Pacientii in stare grava necesita o urmarire permanenta si un tratament sustinut.
Deoarece acesti pacienti preinta un !eec"i#i$ru %unctiona# &!eec"i#i$ru
"i!roe#ectro#itic'( ei sunt monitoriati si ingri)iti in serviciu# !e terapie intensiva &STI'( !eoarece
aici e*ista posi$i#itati !e te"nici specia#e( cu aparatura per%ormanta.
In serviciu# !e terapie intensiva se interneaa tori pacientii in stare grava( in!i%erent !e
specia#itatea !in care apartin &car!iaci( "epatic( rena#i( neuro#ogici( traumatietii( into*icatii( cei cu
!eec"i#i$ru "i!roe#ectro#itic( arsuri( socati'.
O$ictivu# ma)or in ingri)irea acestor pacienti este + resta$i#irea si sustinerea %unctii#or
vita#e.
Persona#u# me!ico,sanitar !in serviciu# !e terapie intensiva tre$uie sa cunoasca-
te"nici#e curente !in toate specia#itati#e( te"nici !e specia#itate &resuscitare car!io,respiratorie(
masa) car!iac( respiratie arti%icia#a( intu$ati oro,%aringiana si tra"ea#a( !eo$structia cai#oor
respiratorii superioare( e%ectuarea E.G,u#ui( o*igenoterapie( monitoriare( a!ministrarea !e
aeroso#i( "i!ratarea pacienti#or( etc.'.
Persona#u# me!ica# tre$uie sa cunoasca masuri#e !e urgenta care tre$uie ap#icate
pacienti#or( ingri)irea pacienti#or imo$i#iati( sa cunoasca manevrarea unor aparate cu care este
!otat serviciu# !e terapie intensiva( sa cunoasca steri#iarea acestor aparate &trusa !e intu$atie
tra"ea#a( trusa !e tra"eo,stomie( trusa !e cateterism venos( son!e#e veica#e( son!e !e
intu$atie !igestiva &/#ac0more + cea cu !oua $a#onase'( #aringoscopu#( steri#iarea acestuia(
toata aparatura me!ica#a tre$uie sa %ie steri#a si in stare !e %unctiona#itate pentru a putea %i
%o#osita.
In STI tre$uie sa mai e*iste- so#utii per%ua$i#e &g#ucoa 12( ser %iio#ogic 3(1,4 o5oo(
$icar$onat !e so!iu( manito# 67,872( sange &iogrup( ioR"'.
Primirea pacienti#or in serviciu# !e terapie intensiva tre$uie sa se %aca operativ( %ara
pier!eri !e timp cu pro$#eme a!ministrative.
Se masoara rapi!( ime!iat %unctii#e vita#e &respiratie( pu#s( tensiune arteria#a'( se o$serva
pacientu# &%aciesu#( ve!erea( auu#( mirosu#( !aca vorveste( !aca simte can! este atins( 9'(
incercan! sa o$tinem in%ormatii asupra unor mani%estari sau simptome &%ata trista( su%erin!a(
stare !e agitatie( tegumente co#orate( aparitia !e eruptii pe pie#e( gemete( p#angeri( temperatura
tegumente#or( "a#ena( 9'( !e asemeni( asistenta apreciaa starea !e constienta( !e o$eitate(
!e nutritie( !e"i!ratare( !e mo$i#itate( starea somatica.
Pacientii internati in terapie intensiva sunt imo$i#iati #a pat( %ie !in caua unei stari
pato#ogice care %ace imposi$i#a miscarea( %ie ca o masura preventiva %ata !e une#e comp#icatii
&"emoragii( em$o#ii'.
Imo$i#iarea este necesara si ca o masura terapeutica in cau# pacienti#or traumatiati
&$o#navii cu in%arct !e miocar!( cu %racturi( a!inamici( etc.'.
La comp#etarea %oii !e o$servatie( !upa !ate#e !e i!entitate( ocupatia pacientu#ui(
e*istenta unei a%ectiuni pro%esiona#e( asitenta noteaa antec!ente#e persona#e &o serie !e $o#i(
a%ectiuni( interventii' si !iagnosticu# me!ica# %i*at.
Problemele pacientului din sectia terapie intensiva:
, O$structia cai#or respiratorii superioare + caracteriata prin- "ipo*ie si
"ipercapnee &'(
, respiratie super%icia#a si gomotoasa &:stri!or:'(
, tira) costa# si suprac#avicu#ar(
, stare !e agitatie cu senatie !e :moarte iminenta:(
, g#o$ii ocu#ari e*o%ta#mici &proeminenti'(
, cianoa pero,$uco,naa#a si c"iar genera#a(
, ta"icar!ie urmata !e $ra!icar!ie urmat !e posi$i# stop car!iorespirator(
, mi!riaa
, a#terarea %unctiona#itatii centru#ui respirator caracteriate prin- ce%a#ee(
!ispnee( verti)( tu#$urari viua#e( tu#$urari psi"ice( tu#$urari vegetative(
, mo!i%icarea integritatii cutiei toracice , caracteriata prin- )ung"i toracic(
!urere( cianoa( asimetria ce#or !oua "emitorace in timpu# miscari#or
respiratorii( respiratie para!o*a#a( mai a#es atunci can! e*ista :vo#et costa#:
&coaste rupte'. Aceste pro$#eme pot sa apara si in cau# unei
, co#ectii pato#ogice p#eura#e &$o#nav cu "emotora*( pneumotora*(
caracteriate prin- #imitarea miscari#or respiratorii( !ispnee cu ortopnee(
stare genera#a a#terata insotita !e tuse seaca cu5%ara e*pectoratie.
In cau# respiratiei ine%iciente pot aparea trei tipuri !e !ispnee-
, C"a;nstoc" &insu%icienta circu#atorie( uremie'
, .ussmau# &coma !ia$etica( in in%ectii grave si in agonie'
, De tip :/iot: &miscari#e respiratorii sunt ritmice( !ar !espartite !e paue mai
#ungi !e 67,<7 secun!e'&in meningite( in stari#e !e coma( in agonie'
Starea de soc
Din caua circu#atiei ina!ecvate pacientu# poate sa preinte starea !e soc &ca in
insu%icienta circua#torie peri%erica'.
In!i%erent !e caua care a pro!us starea !e soc( pacientu# preinta o pertur$are a
circu#atiei si a procese#or meta$o#ice !e #a nive#u# tesuturi#or.
Pacientu# poate sa preinte o stare !e agitatie( sau sta inert.
Oc"ii sunt in%un!ati in or$ite( $ue#e uscate si cianotice( cianoa e*tremitati#or( taicar!ie
&uneori peste 677 $atai 5 min.'( "ipertensiune arteria#a( po#ipnee super%icia#a &!ispnee cu
ta"ipnee si $atai a#e aripi#or nasu#ui'( $o#navu# are o#igurie pana #a anurie(
Vene#e peri%erice sunt co#a$ate( uneori imposi$i# !e punctionat(
A$!omenu# este meteoriat(
Dar $o#navu# poate sa preinte o stare agitatie( o$nu$i#are( coma &!in caua "ipo*iei
cere$ra#e'.
Hipovolemia
Este caracteriata prin- pa#oare( amete#i( va)aitui in urec"i( #ipotimie( e*tremitati#e reci(
sete intensa( gura uscata( pu#su# este acce#erat &677,687 $atai5min'( tensiunea arteria#a scaura(
respiratia este acce#erata si super%icia#a.
Daca "ipovo#emia este pro!usa prin !e"i!ratare( se caracterieaa prin - oc"i in%un!ati
in or$ite( "ipotonie &masa muscu#ara %#asca( uscaciunea pie#ii si a mucoase#or( %acies pa#i!( sete
intensa'.
Daca pacientu# este internat pentru o a%ectiune car!iaca( e# poate preinta e*trasisto#e
ventricu#are( ta"icar!ie( %i$ri#atie ventricu#ara cu o %recventa !e cca <77 impu#suri5min( ritm
neregu#at.
Pacientu# internat !in caua unui aport insu%icient !e %actori nutritivi &cantitativ si
ca#itativ' preinta o stare !e anore*ie( pier!ere in greutate( s#a$iciune( iar uneori( !in caua
varsaturi#or( poate sa preinte ce%a#ee( stare !e s#a$iciune( #esin.
Din caua #ipsei !e mo$i#itate pro!usa !e starea !e coma( !e o "emip#egie( monop#egie(
paraparea (9 pacientu# poate sa %aca si escare.
Pacientii internati cu o a#terare a sistemu#ui nervos centra# &%ie !in caua into*icatiei( %ie
!in caua traumatismu#ui sau a !eec"i#i$ru#ui "i!ric( pot preenta- !e#ir( con%uie( !i%icu#tate !e
a inte#ege( stare !e agitatie sau apatie( !eorientare in timp si spatiu.
Pacientii internati !in caua e#iminari#or ina!ecvate( %ie in e*ces( cauate !e varsaturi(
!iaree( po#iurie( e#iminari pato#ogice &"ematemea( me#ena( supuratii( p#asmoragii &pier!erea !e
p#asma( mai a#es in arsuri'( "ematurie'( !ar e#iminarea ina!ecvata poate sa %ie si !e%icitara(
pro!usa prin o#igurie pana #a anurie( constipatie.
Pacientii internai in STI pot sa preinte si o stare !e "ipersomnie( caracteriata prin
pre#ungirea !uratei somnu#ui si a pro%unimii somnau#ui.
Asistenta tre$uie sa stie sa %aca !eose$irea !intre "ipersomn si starea !e coma.
Pacientu# poate sa preinte o stare !e insomnie( caracteriata prin- treiri %recvente( ore
insu%iciente !e somn( agitatie + !in caua !urerii( a am$iantei ina!ecvate( sau !in caua
an*ietatii.
/o#navii internati pot sa preinte o stare !e "ipertermie + !atorita unui proces in%#amator
in%ectios( sau !in caua( ore insu%iciente !e somn( agitatie + !in caua !urerii( a am$iantei
ina!ecvate( sau !in caua an*ietatii.
/o#navii internati pot sa preinte o stare !e "ipertermie + !atorita unui proces in%#amator
in%ectios( sau !in cauaeg#arii centru#ui termic &apare !in caua traumatisme#or si !in caua
acci!entu#ui vascu#ar cerevra#'.
/o#navu# poate sa preinte si o stare !e "ipotermie + !in caua circu#atiei peri%erice
!e%icitare sau !in caua e*punerii #a %rig.
Din caua starii !e agitatie( !e inconstienta( $o#navu# nesupraveg"iat poate ca!ea !in
pat si sa se #oveasca.
Daca $o#navu# nu comunica !in caua starii !e constienta( asistenta tre$uie sa,#
supraveg"ee tot timpu# pentru a putea !escoperi orice mani%estare noua aparuta.
Obiectivele de care trebuie sa se ingrijeasca asistenta vizeaza:
Sustinerea sau resta$i#irea car!io,circu#atorie( respiratorie( e*cretorie( meta$o#ica( neuro,
psi"ica.
Corectarea !eec"i#i$ru#ui "i!ro,e#ectro#itic(
Asigurarea unui raport ca#oric crescut(
Punerea in repoas a tu$u#ui !igestiv.
In cau# $o#navu#ui cu "emoragie !igestiva superioara + se urmareste -
o com$atera "ipovo#emiei(
o imo$i#iarea #a pat si asigurarea con!itii#or !e monitoriare
o mentinerea !iureei si uti#iarea son!ei A!emeure
o #inistirea pacientu#ui &cei cu in%arct !e miocar!( cu pancreatita( cu "emoragie
!igestiva superioara( etc.'
o com$aterea "ipertermiei si "ipotermiei
o prevenirea comp#icatii#or &9'
Interventiile asistentei, autonome si delegate sunt in functie de particularitatile
cazului aflat in ingrijire si in functie de prioritati.
Asistenta-
, permea$i#ieaa cai#e respiratorii prin aspirarea secretii#or !in cavitati#e
naa#e si secretii#e tra"eo$ronsice( uti#ian! son!e steri#e.
, Asigura posi$i#itatea !e a!ministrare a o*igenu#ui.
, Daca $o#navu# preinta pipa Gue!e#( son!a !e a!ministrarea a o*igenu#ui
poate %i intro!usa prin pipa Gue!e##( sau son!a poate %i p#asata #a nive#u#
nao,%aringian.
, /o#navu# este aseat in poiutie !e !ecu$it !orsa# sau #atera# avan!
!ega)ate cai#e respiratorii
, =rmareste starea !e constienta sau !e agitatie a $o#navu#ui( cianoa(
pa#i!itatea sug"itu#( prote)eaa pacientu# in stare !e coma sau agitat
prinimo$i#iare #a pat.
, Se autoprote)eaa in cau# pacienti#or agitati psi"omotor.
, Cateterieaa o vena pentru tratament( pentru reco#tari( per%uie( si
supraveg"iaa per%uia pentru evitarea "iper"i!ratarii(
, o$serva reactii#e pacietu#ui(
, a!ministreaa me!icamente#e(
, sc"im$a pansamente#e
, comp#eteaa %oaia !e o$servatie( cu gra%icu# %unctii#or vita#e( reu#tate#e
e*amene#or( 9
, monitorieaaa $i#antu# "i!ric( prin masurarea corecta a pier!eri#or
&e#iminari#or' cat si a!ministrarea !e so#utii per%ua$i#e sau pe ca#e ora#a.