Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Planificarea este jumătate din succesul unei recolte reușite de legume. Planificați în
primul rând, mai înainte de semănare și cultivare, unde veți pune și ce dimensiune
vor avea straturile. Uzuale și ergonomice sunt straturile cu o lățime de 1,30-1,50
metri. La o astfel de dimensiune, o persoană de talie medie poate ajunge ușor la
mijlocul stratului de pe ambele părți. Dacă sunteți foarte înalt sau scund, puteți
adapta lățimea după nevoi.
La început aveți nevoie de o alee principală. Aceasta trebuie să aibă o lățime care să
permită accesul facil al unei roabe, adică aproximativ 80 cm. Pentru cărările dintre
straturi este suficientă o lățime de 30 cm.
Aceste cărări trebuie întărite. Pământul în sine devine noroios după ploaie și vă veți
afunda în el. De asemenea, în aceste locuri pot apărea buruieni, ceea ce înseamnă
că va trebui să pliviți și cărările, nu doar straturile. Puteți evita să faceți acest lucru
folosind materiale menite să acopere pământul, precum scoarța ornamentală. Dacă
așezați dedesubt o folie anti-buruieni veți economisi timp și muncă. Firește că puteți
și betona aleile, dar acest lucru va genera costuri mai mari.
Calitatea solului este adeseori subestimată, chiar dacă aceasta este decisivă pentru
creșterea plantelor și rodul pe care îl oferă. Iată cum puteți oferi un fundament bun
creșterii legumelor dumneavoastră:
Semănați sau plantați fie mai întâi soiul de legume cu un timp de cultură mai scurt și
după recoltarea lor, cultura principală. Sau procedați invers. Spanacul este, de
exemplu, o precultură bună pentru morcovi, fasolea pitică însă se seamănă cel mai
adesea ca post-cultură, după recoltarea cartofilor.
Culturi mixte în răsadul de legume
Și mai importantă decât o cultură mixtă bine gândită este schimbarea anuală a
legumelor. Cu câteva excepții, suprafața de cultură trebuie schimbată anual pentru
majoritatea soiurilor de legume. Astfel sunt preveniți dăunătorii și bolile și se evită
exploatarea unilaterală a substanțelor nutritive din sol.
Dacă fertilizați în mod regulat solul cu îngrășăminte organice și/sau adăugați anual
pământ proaspăt sau compost, etapa îngrășământului vegetal poate fi eliminat, iar
astfel veți obține mai mult de pe urma răsadurilor dumneavoastră de legume!
Sfat de la grădinari
De principiu, este bine să nu cultivi plante din aceeași familie doi ani la rând pe aceeași
suprafață! De exemplu, în anul de după ce ați plantat ardei, nu cultivați roșii, cartofi sau tot
ardei.
Salata
Puteți semăna singuri salata sau planta răsaduri. Răsadurile se prind mai bine decât
semințele. De regulă, sunt valabile următoarele:
Cu cât salata crește mai repede, cu atât mai intens este gustul și frunzele sunt mai
fragede.
La răsaduri, frunzele trebuie să se afle la circa 1 cm față de sol, ceea ce înseamnă,
în general, că salata trebuie semănată cât mai "neatent". Salata iubește solul afânat,
bogat în humus și soarele. Însă nici prea multă căldură nu e bună. La temperaturi de
peste 15-20° C, unele soiuri de salată nu încolțesc! În general, temperaturile
schimbătoare stimulează procesul de încolțire. Iată un truc: lăsați semințele pe hârtie
de filtru umedă la loc răcoros și plantați-le în răsadnițe în amestec cu nisip.
Îngrijirea salatei
Aveți grijă să o udați suficient. Solul nu trebuie să rămână prea mult timp
uscat. Asta poate duce la încolțirea salatei.
Evitați îngrășământul cu o concentrație ridicată de azot sau folosiți doar
compost. Dacă nu o faceți, există posibilitatea ca salata să conțină depozite
prea mari de nitrați, care se bănuiește că sunt dăunătoare sănătății.
Din păcate, nu numai oamenii mănâncă cu plăcere salată, ci și melcii. Există
câteva posibilități de a ține la distanță pofticioșii nedoriți. Unele dintre cele mai
iubite metode sunt capacele din salată, gardurile anti-melci și momeala pentru
melci.
Recoltarea salatei
Recoltați salata numai când afară e uscat. Cel mai bine seara sau când soarele mai
este sus pe cer. Aceasta diminuează conținutul de nitrat. În funcție de soi, puteți
recolta toată căpățâna de salată (andivă, salată verde, salată iceberg) sau numai
câteva frunze (diverse soiuri de salată creață).
Roșii
Roșiile pot fi semănate începând din luna martie. Ele trebuie semănate în seră sau în
casă. Apoi, răsadurile trebuie obișnuite lent cu temperatura exterioară. În acest scop,
scoateți plantele treptat afară, în fiecare zi puțin mai mult. După sărbătoarea Sfinților
de gheață( 11-15 mai), îi puteți replanta complet. Lăsați minim 40 cm între plante,
pentru că au nevoie de lumină și de aer.
Îngrijirea roșiilor
Udați regulat și mereu în partea inferioară, însă nu prea mult! Cu cât mai mult
rămân ude frunzele roșiei, cu atât crește riscul ca planta să dezvolte boli
produse de ciuperci, care reduc producția și împiedică creșterea acesteia!
Totodată, plantele trebuie să stea la loc ferit, de preferință sub un mic
acoperiș, întrucât prea multă ploaie le dăunează.
Îngrașă cu îngrășământ organic pentru roșii.
Lujerii mici fără inflorescențe sau cei ieșiți din ramura principală (așa-numiții
lăstari) trebuie rupți. Asta face ca recolta să fie mai bogată.
Roșiile în stare nemodificată trebuie lăsate să crească având maximum două
mlădițe și nu lăsați să se maturizeze deodată mai mult de 5-6 panicule.
Atunci când plantați roșii mari, gândiți-vă să înfigeți imediat după plantare un
arac pentru roșii care va sprijini plantele mai târziu.
Îndepărtați inflorescențele ce se formează începând cu sfârșitul lunii august.
Timpul de creștere până la îngheț este scurt.
Atenție! Roșiile nu trebuie niciodată expuse unor temperaturi de sub 10°C!
Recoltarea roșiilor
În funcție de soi, roșiile pot fi recoltate între lunile iunie și octombrie. Se culeg roșiile
coapte, de culoare roșie. Roșiile proaspete pot fi depozitate doar pe perioade scurte
de timp. Dar nu în frigider, pentru că acolo își pierd repede aroma! Dacă le conservați
sub formă de sosuri sau le murați, ele vor ține timp de mai multe luni.
Produs de top
De la mijlocul lunii mai, când nu mai cade bruma, puteți muta pentru prima dată
plăntuțele în grădină. Alegeți un loc însorit și ferit de vânt. Ardeii grași și cei iuți se
dezvoltă armonios și în ghiveci sau jardinieră - de pildă pe balcon sau pe terasă.
Cu toate acestea, recolte bogate și roade pestrițe se obțin de obicei doar în seră.
Roade verzi se pot obține însă fără probleme în aer liber.
Fructele cresc deja de timpuriu, însă au nevoie de timp îndelungat pentru maturare.
În funcție de soi, procesul durează mai multe săptămâni.
Sfat: Afară devine ușor mai rece și soarele nu mai are puterea necesară coacerii
legumelor dumneavoastră? Băgați plantele înăuntru la sfârșitul lui septembrie, de
exemplu în ghivece mari, și lăsați-le să se matureze într-un loc luminos. Apoi puteți
recolta ardei grași și iuți chiar și toamna.
Castraveți
Cu o pondere de apă de circa 97 la sută, castravetele este o legumă săracă în
calorii. Castravetele este foarte apreciat: fie proaspăt în salate, în sosuri sau murat în
oțet sau în saramură. Se face diferența între trei soiuri: castraveții pentru salată,
cornișoni și care se curăță de coajă.
Cultivarea castraveților
Locul optim pentru plantele de castraveți este cald și ferit de vânt. Ideal este un sol
afânat și permeabil la aer, humos.
Puteți conta pe o recoltă bogată dacă îngrășați solul înainte de semănare cu bălegar
și dacă îl afânați în profunzime. Puteți semăna semințele de castraveți încă de la
sfârșitul lui aprilie, în casă sau în răsadniță. Afară puteți scoate castraveții numai
după trecerea înghețului, pentru că sunt foarte sensibili la frig. După aceea pot fi
semănați și direct în grădină.
Îngrijirea castraveților
Recoltarea castraveților
Creșteți răsadurile cel mai devreme de la mijlocul lui aprilie în seră sau pe pervazul
ferestrei. De la mijlocul lui mai, după ce trece înghețul, puteți planta răsadurile în aer
liber.
Îngrijirea dovleceilor
Recoltarea dovleceilor
În funcție de soi, primii dovlecei pot fi recoltați după circa 8 săptămâni. În cazul
soiurilor lunguiețe, fructele se pot culege când au atins o lungime de circa 15-20 cm.
Să nu fiți surprinși: o plantă poate produce foarte multe fructe. Iar dacă le recoltați
periodic, plantele înfloresc din nou, astfel că vă puteți bucura de dovlecei timp
îndelungat, până toamna târziu.
Sfat
Nu întârziați mult cu recolta odată ce dovleceii sunt copți. Când cucurbitaceele cresc prea
mari, arată într-adevăr impozant, însă pierd mult la capitolul gust. De la o anumită dimensiune
nu mai au decât gust de apă.
Cultivarea morcovilor
O legumă clasică: morcovul. Aceasta este una dintre cele mai apreciate și cunoscute
legume. Morcovii pot fi integrați în numeroase feluri de mâncare, sunt gustoși și mai
ales foarte sănătoși, conținând mult betacaroten (care se transformă în corp în
vitamina A).
Plantarea morcovilor
În funcție de soi, morcovii pot fi semănați de la sfârșitul lui martie și până târziu în
aprilie. Rândurile pe care împrăștiați sămânța trebuie dispuse la o distanță de circa
15 cm între ele. Distanța dintre plantele individuale trebuie să fie de 2-3 cm. Acest
lucru este destul de dificil de făcut, întrucât semințele sunt foarte mici. De aceea
există benzi cu semințe, unde acestea sunt dispuse deja la distanțele corecte.
Îngrijirea morcovilor
Recoltarea morcovilor
Morcovii timpurii trebuie scoși la timp din pământ, cât sunt încă tineri și crocanți. În
cazul morcovilor târzii, puteți să îi mai lăsați ceva timp. Aceștia pot rămâne mai mult
timp în pământ.
Fasole
Fasolea este foarte ușor de cultivat. O puteți recolta deja după doar 2 luni. Există
soiuri diferite, care se diferențiază nu numai în termeni de gust, ci și de creștere.
Diferitele soiuri
Fasolea pitică atinge doar circa 30-40 cm și nu are nevoie de araci. Se pretează de
aceea și pentru balcon și terasă. Fasolea urcătoare are nevoie de sprijin, ocupând
astfel mai mult spațiu. În funcție de soi, comestibile sunt păstăile sau boabele. În
cazul fasolei mai plate, tecile sunt fibroase, iar în cazul soiurilor rotunde, păstăile nu
au ațe.
Plantarea fasolei
Îngrijirea fasolei
Recoltarea fasolei
După circa 8 săptămâni puteți culege deja primele păstăi, încă incomplet coapte.
Tăiați sau rupeți pur și simplu tecile coapte. Păstăile cresc încontinuu. După prima
recoltă, până în toamnă puteți culege de 2 până la 3 ori pe săptămână fasole nouă
de pe plante. Boabele de fasole mature se obțin atunci când permiteți semințelor
aflate în păstăi să se coacă complet.
Ridichi
În funcție de soi, ridichile pot fi semănate primăvara, vara sau toamna. Perioadele
principale de semănat sunt însă primăvara și toamna. Semănați semințele la o
adâncime de circa 1 cm, pe rânduri între care se recomandă o distanță de 10 cm.
Plantele individuale trebuie să aibă circa 5 cm între ele. Ridichile cresc rapid.
Semințele încolțesc deja după o săptămână.
Îngrijirea ridichilor
Recoltarea ridichilor
Primele ridichi pot fi recoltate după patru săptămâni. Soiurile timpurii au nevoie de 1-
2 săptămâni în plus. Nu mai sta pe gânduri! Dacă ridichile rămân prea mult timp în
pământ devin lemnoase și capătă un gust ciudat.
Produsele bio sunt ecologice, întrucât producerea lor direct în țara de consum
final presupune distanțe mult mai scurte de parcurs, ceea ce are un impact
mult mai mic asupra mediului înconjurător.
Cultivarea plantelor în țara de destinație înseamnă și crearea de plusvaloare
pentru țara respectivă - ceea ce avantajează din nou economia locală.
Caracteristicile plantelor bio
Fără pesticide
Plantele bio sunt cultivate fără ajutorul vreunui pesticid. Pentru combaterea
dăunătorilor sunt folosite așa-numitele „creaturi utile" – insecte care se hrănesc cu
dăunători.
Sol sănătos
Substratul folosit la cultivarea plantelor bio are un conținut scăzut de turbă. Utilizarea
pământului de grădină cu un conținut ridicat de turbă duce la distrugerea mlaștinilor
formate timp de mii de ani.
Semințe sănătoase
Atât semințele din care provin plantele bio, cât și semințele din care a provenit
planta-mamă sunt „bio". Asta înseamnă că semințele nu au fost tratate în prealabil cu
îngrășăminte artificiale ori cu mijloace de protecție a plantelor.
În cazul castraveților, roșiilor etc., irigarea pe timpul întregii veri este de importanță
crucială. Aceste legume au nevoie de foarte multă apă, mai ales în perioada coacerii.
Cantitatea de apă este limitată mai ales în cazul ghivecelor. Iată câteva sfaturi pentru
ca legumele tale să nu se usuce:
Udați-le cel mai bine dimineața, mai înainte să bată soarele pe ele. Atunci
când este foarte cald, mai udați-le odată după amiaza târziu sau seara
devreme.
Este mai bine să le udați odată și bine, decât de mai multe ori și puțin.
Nu udați niciodată frunzele, pot dezvolta ciuperci.
Îndepărtați apa scursă, dacă nu a fost absorbită după o jumătate de oră, din
farfurii.
Încercarea pământului cu degetul rămâne cea mai bună metodă pentru a afla
dacă planta are sau nu nevoie de apă.
Seminţele noastre
Mai mult, unele soiuri sunt rezistente împotriva bolilor și dăunătorilor, ajutându-vă să
luați mai puține măsuri pentru protecția plantelor.
Sfat de la grădinari
Mai aveți semințe rămase de anul trecut? Înainte de semănare, puteți, în cazul în care au mai
rămas multe semințe, să faceți o probă de germinare :
Un avantaj important atunci când vă cultivați propriile legume este că puteți semăna
soiuri speciale. Pe acestea nu le puteți găsi de obicei în supermarketuri sau sub
formă de răsaduri. Iată câteva sfaturi despre legumele rare:
Mangold 'Bright Lights' nu doar că are un gust desăvârșit, dar datorită tulpinilor
sale colorate atrage toate privirile asupra sa.