.

Organizarea activitatii in bucatarie la

SC NICOL PIZZA SRL

Pizza, acest pionier culinar al placerilor mediteraneene, care,

strabatand toate hotarele, a cucerit nordul Europei, ii face pe iubitorii si
vizitatorii Italiei sa se desfete in amintiri frumoase. Aceasta mancare ne
demonstreaza ca nu este neaparat necesar sa se cheltuiasca mult pentru a
oferi familiei sau prietenilor o masa gustoasa. Pizza este o mancare favorita
pentru oaspeti.
Conditia unei bune Pizza este aluatul de baza, care la origine il
constituie o placinta. Italienii in general, acopereau aceasta placinta cu
diferite ingrediente.
Pizza cu salam este o denumire curenta. Notiunea de pizza cu carne
sau cu carne de pasare este mai rara, cu toate ca este la fel de gustoasa.
Bucataria se caracterizeaza prin intrebuintarea pastelor fainoase pe
scara mare.
O caracteristica a bucatariei italiene, consta in intrebuintarea vinului
ca parte componenta in diferite preparate culinare.
Bucataria italiana, intrebuinteaza de preferinta undelemnul de
masline, neexcluzand insa nici alte grasimi, animale sau vegetale untura de
porc, unt, margarina.

CAPITOLUL 1
Activitatea ntreprinderii NICOL PIZZA SRL se va axa pe producerea
de pizza i livrarea acesteia la domiciliul clientului.
Vor exista mai multe feluri de pizza, dintre care principale vor fi:
Pizza Casei - cu unca, cacaval, ciuperci, msline, ardei, ceapa si roii;
Pizza Exotica - cu ananas, ciuperci, msline;
Pizza Vegetal - cu ciuperci, ceap, ardei, msline i piper verde;
Pizza Ton - cu pete, usturoi i cacaval;
Pizza Tomato - cu sos din roii proaspete, cacaval, costia i msline;
Pizza Quatro Fromaggio - cu 4 feluri de brnza, roii;
Pizza Spinachi spanac, cacaval si ou ochi.
Pizza va fi produs i livrat n aa mod nct s-i pstreze gustul i
calitatea pn la consumator.
Piaa poteniala este reprezentata, de persoane de toate vrstele, ncepnd cu
copiii de la 5 ani pn la oameni n vrst. Totui piaa int a ntreprinderii o
constituie persoanele cu vrsta ntre 15-40 ani.
Conform studiilor ntreprinse, piaa pe care va activa ntreprinderea
este o pia n cretere, caracterizat printr-o cerere puternic la astfel de
produse.
Avantajul competitiv l constituie raportul calitate - pre, rapiditatea de
servire si livrare, diversificarea produselor.
Aspecte financiare: investiia necesar este de 25.000$. Acetia vor fi
folosii pentru procurarea utilajelor de producie i materiei prime necesare.
n primii ani ntreprinderea va utiliza o capacitate de producie de numai la

60%. n urmtorii anii se planific mrirea volumului vnzrilor i ridicarea

gradului de utilizare a capacitii de producie pn la 80%.
Profitabilitatea firmei: estimnd rezultatele financiare viitoare
obinem un profit anual de aproape 30.000$ (media pe primii 4 ani), n
condiiile de venituri minime i cheltuieli maxime, regimul de lucru fiind de
16 ore pe zi.
Echipa managerial este formata din 2 manageri.

2. PREZENTAREA NTREPRINDERII

Firma "NICOL PIZZA" SRL este o societate cu rspundere limitat i

face parte din categoria ntreprinderilor mici. ntreprinderea este proprietatea
a 2 membri asociai.
Scopul ntreprinderii este satisfacerea necesitilor populaiei cu
produse alimentare (pizza) i prestarea de servicii prin activitatea de
antreprenoriat pentru realizarea intereselor sociale i economice ale
membrilor asociai pe baza beneficiului obinut.
Pentru realizarea scopurilor propuse ntreprinderea va practica
urmtoarele genuri de activitate:
producerea i realizarea la comand a pizzei
livrarea pizzei la domiciliu.
Preul pizzei, precum i preul livrrii va fi acceptabil.

3. PRODUSELE I SERVICIILE FIRMEI

Produsul care va fi fabricat de societate i anume pizza va satisface cele mai

rafinate gusturi ale celor mai alintai gurmanzi. Produsul este orientat spre
satisfacerea nevoilor de zi cu zi, fie zi de lucru, fie zi de srbtoare.
Pizza propus de firma va avea gusturi diferite i specifice. Acest gust se va
datora condimentelor proaspete i neobinuite, de obicei neutilizate de ali
productori de pizza. Denumirea pizzei va fi la fel diferit, aceasta
depinznd de materia prim i condimentele folosite la fabricarea produsului
finit.
Vor exista urmtoarele denumiri italiene originale:
Pizza Casei - cu unca, cacaval, ciuperci, msline, ardei, ceapa si roii;
Pizza Exotica - cu ananas, ciuperci, msline;
Pizza Vegetal - cu ciuperci, ceap, ardei, msline i piper verde;
Pizza Ton - cu pete, usturoi i cacaval;
Pizza Tomato - cu sos din roii proaspete, cacaval, costia i msline;
Pizza Quatro Fromaggio - cu 4 feluri de brnza, roii, sunca;
Pizza Spinachi spanac, cacaval si ou ochi.
Se preconizeaz de a produce pizza de diferite mrimi i, respectiv, de
diferite greuti. Pe viitor se propune producerea pizzei cu greutate i
mrime special, comandat de client.
Dimensiunile i greutile pizzei propuse de societatea noastr sunt
urmtoarele:
Pizza normal cu un diametru de circa 15 cm i o greutate de 300g.
Pizza medie cu un diametru de 20 cm si o greutate de 350g.
Pizza mare cu diametrul de 25 cm i o greutate de 400g.
5

Pizza cu mrimi i greuti speciale, la dorina clientului.

Produsul original al firmei va satisface gusturile fiecrei persoane,
graie posibilitilor pe care le oferim clienilor. Viitorii clieni ai firmei vor
putea comanda pizza coninnd diferite produse i condimente specifice.
ntreprinderea preconizeaz s foloseasc un ambalajul original, n
care va fi livrat pizza. Acesta va consta din foaie de carton presat, avnd
imprimate pe fa emblema ntreprinderii i date ce caracterizeaz
ntreprinderea, adresa juridic, numerele de telefon.
De asemenea ntreprinderea va primi comenzi de livrare a pizzei la
consumator pentru zile de natere, srbtori i alte ocazii speciale.

4. PROGRAMUL DE MARKETING SI PLANUL DE VANZARI

Produsul fabricat i oferit de firm fiind un produs final, va fi realizat

pe pia consumatorului i este orientat persoanelor de toate vrstele.
Piaa aleas de ntreprindere este o pia n cretere. In viitorul apropiat, dac
veniturile de la activitate vor spori, se ateapt deschiderea a noi filiale n
alte sectoare ale orasului, precum si in alte orase.
Pentru pstrarea i lrgirea poziiei pe pia ntreprinderea va adopta o
strategie ndreptat spre:
-

-ridicarea calitii produsului;

-lrgirea asortimentului produsului;

-ridicarea nivelului de deservire post-vnzare;

-stabilirea unui pre convenabil pentru toate categoriile sociale.

Clienii poteniali ai ntreprinderii sunt persoanele de toate vrstele, ncepnd

cu copiii de la 5 ani pn la oamenii n vrst. Totui piaa int a
ntreprinderii constituie persoanele vrsta crora este ntre 15-40 ani.
Pentru ai determina pe clienii s cumpere produsele fabricate de
ntreprindere, conducerea va pune accentul, n primul rnd, pe calitatea
deosebit a serviciilor prestate, preul convenabil, amabilitatea la
ndeplinirea comenzii, noutatea serviciului i produsului. La toate acestea se
mai adaug faptul c produsele vor fi fabricate din materii prime ecologic
pure.
Pentru nceput frecvena comenzilor produsului va fi mic, aceasta din
urm majorndu-se odat cu afirmarea pe piaa. De asemenea frecvena
cumprrii se va deosebi de la o perioad a zilei la alta, fiind mai mic n
perioada zilei, apoi mrindu-se la sfritul zilei.
Produsele firmei vor ti distribuite direct consumatorului, n urma unei
comenzi care poate fi data prin telefon. Distribuirea n raza pieei alese va fi
efectuat in circa 20-25 min., produsele fiind livrate n condiii speciale,
pstrndu-se calitile specifice.
Odat cu lrgirea activitii i pieei de desfacere, se preconizeaz de a
desface produsele i prin intermediul unei reele de magazine de firm.
Preurile la produsele livrate vor fi constituite din elementele proprii lor,
reieind din costurile de producie i din alte cheltuieli. Se preconizeaz de a
stabili preurile la un nivel mai jos, 4-9% n zilele de srbtori etc.
Reclama produselor i serviciilor prestate va fi efectuat prin intermediul
reelei mass-media, afise, pe automobilele care livreaz produsele firmei si
pe Internet.

Dup ce produsele au fost fabricate la comanda clientului, n obligaiile

firmei intr livrarea produsului pn la locul de destinaie. Clienilor care
comand peste un numr stabilit de produse, li se va acorda un mic cadou.
n raza municipiului Bucuresti exist productori de pizza (Pizza Hut, Jerrys
Pizza) i ali concureni indireci (Spring Time, Mado). Pizza Hut produce
un asortiment destul de variat de pizza, preturile fiind foarte mari si nu
livreaz produsul la domiciliu. Jerrys Pizza, produce un asortiment nu prea
variat de pizza, de asemenea livreaz pizza la domiciliu, dar calitatea
produselor este n permanent scdere.
Spring Time propune pizza la un pre convenabil, ns timpul de pregatire
este foarte indelungat.
Prin combinaia pre-calitate, asortiment-noutate sperm s cucerim un
segment mai mare de pia.
n urma apariiei ntreprinderii NICOL PIZZA SRL pe pia se
presupune o reacie nentrziat din partea Pizza Hut, care ar putea
ncepe prestarea serviciului de livrare.
5. PROGRAMUL ACTIVITATILOR OPERATIONALE

Procesul de producie const n urmtoarele etape:

aprovizionarea cu materie prim a ntreprinderii;
pregtirea aluatului;
coacerea pizzei n cuptoare;
livrarea pizzei la domiciliu.
Materia prim va fi procurat de la productorii autohtoni.
Condimentele i alte produse ce nu se produc la noi vor fi aduse din alte
tari.
8

Pentru coacerea pizzei va fi utilizat un cuptor special n componena

cruia ntr forme de diferite mrimi (mici, medii, mari). In componena
acestui bloc exist 12 desprituri - 7 pentru formele din aluat i 5
pentru produsele alterabile unde va fi o temperatur constant (0-20C).
Cuptorul este echipat cu funcii suplimentare.
Realizarea pizzei va fi efectuat de 2 bucatari si de ceele 2 ajutoare de
bucatar. Toate produsele pizza vor fi ambalate, ceea ce va permite
pstrarea gustului i calitii. Livrarea va fi efectuat de ctre cele 2
persoane angajate. In caz c automobilul este ocupat cu o comand, sau
clientul se gsete nu departe de pizzerie comanda va putea fi realizata
cu bicicleta. Se preconizeaz c ntreprinderea va lucra 16 ore n fiecare
zi a sptmnii.
Planul de producie i realizare
Denumirea
produsului
Pizza

Unitatea de
Cantitatea
msur
buc.

36.000

Luna 1-4

Luna 5-8

Lua 9-12

12000

12000

12000

nc un element cheie a activitii este faptul c clientul va putea

comanda orice combinaie de componente constituitoare ale pizzei, preul
depinznd de ele.

Organizarea bucatariei
In activitatea pe care o desfasoara in bucatarie, se executa o serie de
operatii de portionare, dozare, tocare (maruntire), macinare, malaxare

(amestecare), modelare, fasonare, precum si o serie de tratamente termice, in

urma carora alimenteleisi imbunatatesc calitatile nutritive si organoleptice..

Utilaje si mobilier
A. Utilaje mecanice
- robot;
- masina pentru rasnit cafea;
- masina pentru inghetata.
B. Utilaje termice
- soba de gatit;
- cuptor cu microunde;
- rotisor;
- friteuza;
- prajitor de paine;
- filtru de cafea.
C. Utilaje frigorifice
- congelator;
- frigider.

Intretinerea igienei in bucatarie

Ordinea si curatenia constituie principalele dovezi ale respectarii
normelor de igiena. Grija trebuie indreptata in egala masura asupra
curateniei corpului, a imbracamintei, a spatiului, utilajelor, mobilierului,
ustensilelor, vaselor. In toate fazele tehnologice preparatele culinare pot
suferi o contaminare cu microorganisme, daca nu se iau masuri de respectare
stricte a igienei.
Sursele de contaminare a preparatelor culinare pot fi: incaperea,
utilajele, mobilierul, ustensilele de lucru, ambalajele, precum si gospodina
angrenata in procesul de preparare a alimentelor.
In timpul prelucrarii culinare, precum si al pastrarii diferitelor
alimente, microbii de pe produsele care nu au fost supuse insa prelucrarii

10

tehnologice, pot trece pe produsele curatate sis palate sau pe semipreparatele

si produsele finite.
Avand in vedere faptul ca microbii se inmultesc foarte repede, orice
contaminare cat de mica a mobilierului, ustensilelor si vaselor din bucatarie
poate duce, ulterior la o insamantare masiva a preparatelor culinare cu
germeni. Curatenia trebuie facuta atat inainte de inceperea lucrului cat si
dupa terminarea lui.
Paralel cu efectuarea curateniei, incaperea trebuie sa fie bine mobilata.
Colectarea gunoiului menajer in bucatarie se face in cutii metalice sau din
plastic prevazute cu capace si pedale.

Factori nutritivi
Alimentele se numesc materii prime, provizii sau produse alimentare,
cand sunt procurate din piata.
Asezarea pe platouri si prezentate in mod atragator, dupa diferite
procedee de prelucrare, se numesc preparate culinare. Cand preparatele
culinare se gasesc in tubul digestive al omului, capata denumirea de
substante nutritive. Acestea sunt: proteinele, grasimile (lipide); hidratii de
carbon (glucide); vitamine; saruri minerale si substante complementare
apa.
Substantele odorante sau postative indeplinesc un rol important, cu
toate ca ele nu au o valoare nutritiva. Ele sunt necesare ca si particulele de

11

celuloza care nu sunt digerate, dar sunt primite de aparatul digestive pentru a
usura vehicularea bolului alimentar de-a lungul tubului digestive.
Alimentele dupa originea lor pot fi grupate in:
- Alimente din regimul animal.
- Alimente din regimul vegetal.
Prin factorii de nutritie se inteleg substantele aduse de alimente,
indispensabile organismului, care indeplinesc un rol plastic, biocatalictic,
energetic.
Substante minerale
In afara de protide, lipide si glucide, alimentele contin si alte substante
minerale:
Ex: fosfor, fier, iod, calciu, etc.
Aceasta intra in compozitia sangelui, si participa la procesul de
metabolism.
Apa este indispensabila vietii. Ea intra in componenta tuturor
tesuturilor, este buna transportoare de alimente si un bun dizolvant, si
formeaza 70 80% din greutatea corpului (organismului).
Vitaminele participa si ele la metabolism si au un rol important
mentinand echilibrul organismului, iar anumite tulburari (imbolnaviri).

Dupa solubilitate, vitaminele se impart in doua categorii:

a) vitamine liposolubile A, D, E, K (se dizolva bine in grasimi);
b) vitamine hidrosilubile B, C, PP ( se dizolva bine in apa).
Protedele, sunt factori de nutritie cu un rol plastic essential. Ele
predomina in alimente din regnul animal cat si vegetal.
Regnul animal este sursa principala de furnizare al protidelor, carnea,
pestele, laptele, ouale.
In regnul vegetal intalnim: cereale, leguminoase, fructele, legume verzi.
Protidele participa la formarea muschilor marilor tesutur in organism, la
formarea nervurilor a sangelui, creierului, inimii.
Ele constituie singura combinatie care asigura apozitia organismului
aportului de azot.
12

Glucidele constituie cel mai important izvor de energie numindu-se

substanta energetica.
Ele se gasesc raspandite in regnul vegetal sub forma de:
- glucoza;
- fructoza;
- veluloza;
- zaharoza (mai putin in regnul animal sub forma de: - glicogen,
lactoza.
Lipidele sau grasimile formeaza o alta sursa importanta de energie in
organism. In acelasi timp lipidele contribuie la asimilarea normala in
intestine al unor vitamine importante.
Ele ajuta la rezistenta organismului fata de existenta lui.

Prezentarea grupei
Antreurile sunt preparate culinare care nu ocupa in totdeauna locul I
in meniu.
Antreurile pot fi servite dupa supa sau peste sau dupa preparatul care
tine locul pestelui.
Antreurile sunt compuse din preparate calde sau reci cu sa fara sos.
Ele se servesc in cantitati mai mari in meniu fata de gustari, multe
sortimente se pot realize sub forma de piese de arta culinara dand o nota
discreta meselor la care se prezinta si se servesc.
13

Importana pe care o au antreurile pentru organism este influentata in

principal de alimente din care sunt preparate dar si de locul lor in meniu.
Antreurile pot sa deschida apetitul, sau sa dea senzatia de satietate, de
pot sa acopere o parte din necesitatile nutritive ale organismului prin raport
de factori de nutritie din compozitia lor.
Ele au o digestie usoara ajutand si la digestia celorlalte alimente
ingerate in organism.

Clasificarea antreurilor
1. Antreuri reci
a) pe baza de aspic: - oua la rousse in aspic;
- creier la rousse in aspic;
- medalion de peste in aspic;
b) pe baza de ficat: - pate de ficat de porc;
- pate de ficat de gasca;
c) pe baza de carne de pasare: - piftie de curcan;
- rulouri cu diferite umplutiri;

14

d) pe baza de carne de vanat: - terina de iepure.

2. Antreuri calde
a) sufleuri de: - cascaval;
- de spanac;
- vinete;
b) budinci: - de spanac;
- de conopide;
- clatite cu legume;
- clatite cu branza;
c) spaghete: - milaneze;
- bologneze;
- cu ciuperci si sos tomat;
d) tip, pizza: - italiana;
- bologneza;
- napolitana.

Preparatul Pizza Napolitana

Pizza napolitan ( italian : pizza napoletana) se face cu roii i brnz
Mozzarella . Se poate face cu ingrediente, cum ar fi roii San Marzano , care
cresc pe cmpiile vulcanice de la sud de Muntele Vezuviu , i mozzarella di
Bufala Campana , a fcut cu lapte de la bivol de ap ridicat n mlatinile
din Campania i Lazio ntr-un semi-slbatic de stat (acest mozzarella este
protejat cu propriul european denumire de origine protejat ). [1]
n conformitate cu normele propuse de Associazione Vera pizza
napoletana, [2], autentic aluatul de pizza napolitan este format din fin de
gru ( tip 0 sau 00 , sau o combinaie a celor dou), drojdie Neapolitan fizice
sau drojdie de bere, sare i ap. Pentru rezultate corespunztoare, fin
puternic cu coninut ridicat de proteine (aa cum este utilizat pentru mai
degrab dect prjituri de panificaie) trebuie s fie utilizate. Aluatul trebuie
s fie frmntat de mn sau cu un mixer de vitez redus. Dup procesul de
cretere, aluatul trebuie s fie format din mn, fr ajutorul unui sucitor sau
alt main, i poate fi nu mai mult de 3 milimetri (0,12 inch) grosime. Pizza
trebuie coapte timp de 60-90 de secunde ntr-un 485 C (905 F), cuptor de
15

piatr, cu un foc din lemn de stejar. [3] Cnd fierte, ar trebui s fie moale,
elastic, tandru i parfumat. Exist trei variante oficiale: marinara
pizza, care se face cu rosii, usturoi, oregano i ulei de msline
extravirgin, pizza Margherita, fcut cu roii, mozzarella felii, busuioc i
ulei de msline extra-virgin, ipizza Margherita suplimentar fcut cu roii,
mozzarella din Campania n fileuri, busuioc i ulei de msline
extravirgin.Napoletana
pizza
este
o specialitate
tradiional
garantat (Specialit Tradizionale Garantita, STG) produs n Europa.

Fisa tehnologica Pizza Napolitana

Denumirea preparatului
Pizza Napolitana

Grupa de produse
Antreuri calde

1. Caracterizarea preparatului
Preparatul face parte din grupa antreuri calde. Este un preparat cu
specific Italian. Este apreciat pentru valoarea lui nutritive deosebita, pentru
gustul specific dat de diferitele ingrediente utilizate.
2. Materii prime
Denumirea

UM

Cantitatea

Faina
Drojdie
Sare
Untura
Oua
Sos de rosii

g
g
g
g
g
g

500
25
10
25
100
100
16

Cantitate pentru o
portie

150

Ciuperci
Rosii
Ardei gras, verde
Sunca presata
Unt
Cascaval

g
g
g
g
g
g

100
100
100
150
25
50

3. Vase si ustensile:
Forma, platou, blat de lemn, plamseta, cutit merdinei, cutit lingura,
rozatoare.
4. Verificarea cantitatii materiei prime
- faina pulbere de faina alba fara aglomerari, gust specific, fara
miros si gust strain;
- drojdia sa aiba culoare crem, miros si gust specific, fara gust de
mucegai;
- sos tomat culoare rosie, fara urme de alterare, fermentatie sau
mucegai, gust dulce-acrisor, rosii la miros placut cu specific;
- oua coaja mata cu pori vizibili, curat la suprafata, in interior
albusul delimitat de galbenus;
- cascavalul sa fie acoperit cu un strat de parafina (ceara),
consistenta semitare specifica, gust placut, potrivit de sarat, fara
miros de ranced;
- sarea sa aiba culoare alb-cristalin, gust sarat, fara alte corpuri
straine;
- sunca presata consistenta, frageda si suculenta, culoare rozdeschis uniforma, grasimea alba fara sa depaseasca 15mm, gust
si miros specific si fara elemente straine;
- ciupercile lichidul limpede, lamele de ciuperci sa aiba
consistenta, gust si miros specific fara urme de pamant sau alte
impuritati;

17

- masline consistente tari, gust si miros placut fara urme de

ranced;
- ardeii sa fie proaspeti, sa nu prezinte crapaturi sau lovituri,
culoare, gust si miros specific.
5. Operatii pregatitoare
6.

faina se cerne;
drojdia se dizolva in apa calduta in putin zahar;
ouale se spala, se dezinfecteaza, se sparg si se bat;
ciupercile se spala, se scurg de zeama si se spala, si se taie
lamele;
ardeiul se spala, se curate de seminte si se taie marunt;
rosiile se curata de pielita si seminte si se taie marunt;
sunca presata se taie marunt;
se pregateste o tava cu margini scunde si se unge cu unt;
cascavalul se rade
Tehnica prepararii

Se prepara aluatul pentru Pizza:

- faina se amesteca cu drojdia dizolvata in apa calduta, se adauga
un praf de sare si se framanta bine pana ce aluatul nu se mai
lipeste de peretii vasului.
Sosul de rosii se intinde uniform pe aluatul intins intr-o tava unsa in
prealabil cu untura. Se pun deasupra sunca, legumele si maslinele, apoi se
condimenteaza cu sare si piper.
Se toarna ouale bine batute astfel incat sa acopere toata compozitia si
se presara cu cascaval ras.
Se coace la cuptor inca 20-25 de minute.
Se serveste calda.
7. Indici de calitate
Defecte

forma specifica;
bine coapte;
gust picant, miros placut, specific materiei de baza;
gramaj corespunzator.
Cauze
18

Compozitie insufficient Nerespectarea

Introducerea in cuptor
de coapta
regimului termic
se coace
Aspect inestetic
-Coacere la temperatura
prea ridicata
-Nerespectarea tehnicii
prepararii
-Regim termic prea
ridicat
-Aspect de ars
Condimentare
Adaugare
de
necorespunzatoare
condimente in cantitate
prea mare sau prea mica
8. Mod de prezentare si servire
Se serveste calda cu ketchup deasupra pe platou sau farfurie.

Calcul caloric

Materii prime
Faina
Drojdie
Sare
Untura
Oua
Sos de rosii
Ciuperci
Rosii
Ardei gros
Sunca presata

Um
g
g
g
g
g
g
g
g
g
g

Cantitate
bruta
500
25
10
25
100
100
100
100
100
150

Pierderi

15
27
-

15
27
-

Cantitate

neta
500
25
10
25
100
100
100
85
73
150
19

Proteine

11,5
46,1
0,2
7
4,7
5
1,1
1,1
18,4

57,5
11,525
0,05
7
4,7
5
0,935
0,803
27,6

Lipide
%
1,4
1,6
99,6
6
0,5
0,5
0,2
26,7

g
7
0,4
24,9
6
0,5
0,425
0,146
40,05

Glucide
%
71,3
0,3
17,6
2,5
4,3
4,6
0,7

g
356,6
0,3
17,6
2,5
3,655
3,358
1,05

Unt
Cascaval
Total

g
g

15
50

15
50

8
24

1,2
12
128,313

80
25

12
12,5
103,921

2,5
1

W = 4,1cal/g X gP + 9,3 cal/g X gL + 4,1cal/g X gG

W = 4,1 cal/g X 128,313 + 9,3 cal/g X 103,921 + 4,1 cal/g X 389,313
W = 3,088,731calorii pentru 10 portii
W = 308,8731 calorii pentru o portie

Bibliografie

G. Ivanov Bucatarii noi, Editura tehnica, Bucuresti, 1978

Dumitru Enache Bucataria pentru toti, Editura tehnica, Bucuresti, 1990
Gabrida Bransol Tehnologia culinara. Manual pentru clasele X XII si
profesionale, Editura Didactica si Pedagogica 2003

20

3,75
0,5
389,313