MINISTERUL EDUCAȚIEI,CERCETĂRII,TINERETULUI ȘI SPORTULUI INSPECTORATUL

JUDEȚEAN VASLUI

LICEUL TEHNOLOGIC „PETRU

RAREȘ„BÂRLAD
Nr.Înreg.___/________

PROIECT PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENȚE PROFESIONALE

-NIVEL IV DE CALIFICARE 4-

PROFESOR COORDONATOR,
MOROIANU DIANA ABSOLVENT:
SANDU NICUȚĂ

CLASA a XII a AP

BÂRLAD,2023

1
 MINISTERUL EDUCAȚIEI,CERCETĂRII ,TINERETULUI ȘI SPORTULUI
INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN VASLUI

LICEUL TEHNOLOGIC„PETRU RAREȘ„BÂRLAD

ORGANIZAREA PRODUCȚIEI CULINARE ÎN VEDEREA

REALIZĂRII GUSTĂRILOR

CALIFICAREA:TEHNICIAN ÎN GASTRONOMIE

PROFESOR COORDONATOR,
MOROIANU DIANA ABSOLVENIT,
SANDU NICUȚĂ
clasa a XII a AP

BÂRLAD,2023

2
 CUPRINS
Argument
CAPITOLUL I Amenajarea tehnologică , dotarea și personalul din spațiul producției culinare

1.1 Subcapitolul 1: Amenajarea interioara si dotarea spatiilor

1.2 Subcapitolul 2: Functiile si meseriile din bucataria restaurantului

CAPITOLUL II Tehnologia de realizare a gustărilor

2.1Subcapitolul 1: Clasificarea grupelor de gustari

2. Subcapitolul 2: Defecte , cauze și posibile remedieri ale gustărilor

CAPITOLUL III Activitatea de curățenie și întreținere

3.1Subcapitolul 1: Organizarea activitatilor de curatenie si intretinere

3.2 Subcapitolul 2:Materiale si echipamente pentru curatenie si intretinere
3.3 Efectuarea lucrarilor de curatenie si intretinere

CAPITOLUL IV Comercializarea gustarilor

4.1 Promovarea ofertei de produse si serivicii

4.2 Publicitatea
4.3 promovarea

Concluzii
Bibliografie
Anexe
3
 Argument

Gustările sunt preparate culinare prezentate în forme variate,cu

aspect atrăgător și volum mic. Se servesc la începutul mesei sau între
mesele principale, în cantități mici, având rol de a influența apetitul
consumatorilor,atât prin gustul picant pe care-l au,cât și prin modul
variat de prezentare.

Se obțin din alimente de origine vegetală și animală: produse din

cereale, legume, oua, brânzeturi, carne și preparate din carne,organe.
Pâinea si făina, componente utilizate frecvent si obținerea unor
Sortimente de gustări, sunt surse de proteine vegetale și poliglucide(amidon).
Legumele mai des utilizate – roșii, castraveți, ardei, salata- sunt
surse de săruri de Ca, Fe, K, vitamina A și C și alte componente.

Alimentele de origine și animală sunt bogate în proteine complete care

conțin toți aminoacizii, în cantități corespunzătoare pentru sinteza
proteinelor proprii organismului omenesc. Ouăle și brânzeturile conțin
fosfolipide și vitaminele A, D, E, B1. Se constată un raport echilibrat între
factorii nutritivi din componenta gustărilor, dar nu au un aport nutritiv
substanțial în organism întrucât sunt servite în cantități foarte mici.

CAPITOLUL I

AMENAJAREA TEHNOLOGICĂ,DOTAREA ȘI
PERSONALUL DIN SPAȚIUL PRODUCȚIEI CULINARE

1.1 Subcapitolul 1:Amenajarea interioară și dotarea spațiilor

Spațiile de producție culinară vor fi dispuse într-o ordine care să țină cont de
regulile de control al contaminării încrucișate, precum și de fluxul tehnologic general:
recepție-depozitare materii prime-prelucrări preliminare-preparare semipreparate-

4
tratamente termice-răcire (dacă e cazul) montare produse culinare-servire.

Spatiul de productie culinara se va compartimenta astfel incat o separare a etapelor de prelucrari

preliminare ale materiilor prime de cele de preparare.
Spatiul pentru prelucrarea oualor va fi aerisit si iluminat corespunzator, pentru efectuarea
corecta a operatiunilor de control al prospetimii, de spargere si separare a albusului de galbenus.
Peretii vor fi acoperiti cu materiale lavabile si rezistente la umezeala( faianta montata aliniat,
inox, etc.) si pot fi prevazuti cu bare metalice pentru a-i proteja impotriva loviturilor.
Pardoselile vor fi din materiale rezistente la trafic, usor de igienizat. Ele vor fi prevazute cu
sifoane de pardoseala cu capac metalic si sita, montate corect, la nivelul pardoselii.
In spatiile de preparare se vor amplasa chiuvete pentru spalarea mainilor, in numar suficient.
Actionarea acestora se va face pe principiul ,,mainilor libere,,.
Chiuvetele pentru spalarea mainilor se vor dota corespunzator(cu prosoape de hartie sau
uscatoare de maini cu aer, cu sapun si dezinfectant.
Caile de acces si ferestrele vor fi protejate impotriva patrunderii insectelor, pasarilor si
rozatoarelor.
Planul de amplasare a utilajelor trebuie sa asigure distante optime de operare. Amplasarea utilajelor
in flux se va face astfel incat sa nu permita intersectarea fazelor insalubre cu cel
salubre, a materiilor prime cu semipreparatele sau cu produsele finite.
Se recomanda sa existe echimapente si ustensile diferite pentru materia prima si pentru
produsele preparate si semipreparate, in special aparatura de feliat si tocat.
Pentru uniatile de productie de capacitate mare este necesara dotarea cu echipamente
proiectate astfel incat sa asigure o capcitate corespunzatoare, pentru a permite prepararea mancarii in
conditii adecvate de igiena.
Utilajele, instalatiile si ustensilele care vin in contact cu materiile
prime/semipreparate/produse finite vor fi confectionate din materiale care sa nu contamineze
produsele alimentare, rezistente la actiuni mecanice, termice si chimice, usor de curatat cu suprafete
netede, fara adancituri sau unghiuri greu accesibile.
Materialele recomandate sunt otelul inoxidabil, lemnul sintetic, teflonul, materialele textile,
avizate pentru uz in domeniul alimentar. Trebuie evitata folosirea lemnului, dar daca se utilizeaza se
recomanda ca acesta sa fie lemn de esenta tare( fag, stejar, carpen) si sa se stabileasca masauri de
control care sa ofere certitudinea ca folosirea lui nu prezinta sursa de contaminare.

5
 Dezozitarea si pastrarea ustensilelor se face in sistem protejat, pe rafturi, rastele, dulapuri,
cuiere la o inaltime de minimum 50 cm de la sol. Acestea se vor verifica periodic si se vor inlocui
in cazul eventualelor degradari.
În cazul cuptoarelor ce folosesc pentru ardere combustibil solid, focarele vor fi amplasate in
afara spatiilor de productie, cu respectarea conditiilor privind contaminarea incrucisata.
În vederea realizarii gustarilor se utilizeaza o gama variata de utilaje, vase si ustensile dupa
cum urmeaza:
Utilaje
 Masina de curatat cartofi si cereale
 Masina de tocat carne
 Robotul
 Masina de gatit
 Tigaia basculanta
 Cuptorul
 Dulapuri frigorifice
 Malaxorul
 Laminatorul de coca
 Vase de gatit
 Oale
 Cratite
 Caserole
 Tigai cu coadă
 Tavi pentru cuptor
 Strecurători
 Instrumente taietoare
 Cutitul tocator
 Cutitele pentru zarzavat
 Cutitul pentru taiat cascaval
 Razatori
 Ustensile
 Poșuri
 Sprituri
 Teluri
 Lingurite

2.2 Subcapitolul 2: Functiile si meseriile din spatiul de productie culinara

Cea mai importanta functie din spatiul de productie culinara o are seful bucatar; acesta
planifica si organizeaza munca in bucatarie, organizeaza activiatile de productie culinara, propune
retete si urmareste realizarea lor, supravegheza si controleaza toate lucararile din bucatarie,

6
controleaza si asigura starea de igiena corespunzatoare locului de munca, a personalului, intocmeste
comenzile de aprovizionare.
Bucatarul efectueaza operatii specifice pentru prelucrarea termica, intocmeste comezile
pentru materiile prime, realizeaza preparatele, controleaza calitatea materiilor prime si raspunde de
respectarea regulilor de igiena.
Ajutorul de bucatar efectueaza operatiile preliminare si efectueaza operatii specifice pentru
prelucrarea termica.

CAPITOLUL II
TEHNOLOGIA DE REALIZARE A GUSTARILOR

2.1 Subcapitolul 1:Clasificarea grupelor de gustari

Clasificarea gustarilor

Gustări reci

1. pe bază de pâine
 sandvisuri
 tartine.

2. pe bază de umplutură
 legume umplute
7
  ouăumplute
 măsline umplute

Gustări calde

1. pe bază de aluat opărit (sau sos alb)

 crochete cu cascaval
 crochete cu șuncă
 crochete cu pește.

2. pe bază de carne tocată

         chiftelute speciale

3. pe bază de foietaj

         pateuri: cu brânză, cu carne, cu ciuperci

         triangle

         buseuri

4. pe bază de foi de clătite

         clătite cu carne de pui

         clătite cu ciuperci

5. pe bază de tarte

         tarte cu ciuperci

         tarte cu brânză

         tarte cu carne

6. sandvisuri si tartine calde

         tartine calde cu legume

         tartine calde cu ouă ochiuri si sardele

         tartine calde cu ochiuri, sunca si cascaval

GUSTĂRI SPECIALE RECI

8
 Sunt preparate culinare caracterizate prin gusturi rafinate, dimensiuni reduse, aspect
decorativ deosebit.
Alimentele folosite la pregatirea gustarilor speciale fac parte din diferite grupe, prezentand
avantajul concentrarii intr-un preparat cu volum mic a unor principii nutritive valoroase.
Componentele principale ale gustarilor sunt: painea, untul, unele legume, branzeturi, oua, preparate
si specialitati din carne, paste diferite, aluaturi, elemente pentru decor. Astfel se folosesc verdeturi
condimentate, ciuperci, legume proaspete sau conservate, lamaie.
Clasificarea gustarilor speciale se face dupa procedeul tehnologic aplicat la pregatirea lor si dupa
modul de servire, corform schemei de mai jos:
Gustari reci:
—Tartine
1.    cu rostbief
2.    cu brânză Bucegi (rocquefort)
3.    cu ouă si rosii
4.    cu salam de iarna (tip Sibiu)
5.    cu icre
— Cu diferite farse
1.   ciuperci umplute
2.   masline umplute
Gustările speciale reci se servesc de obicei la dejun, într-un sortiment foarte variat: crudități ,
măsline , salate, tartine etc. Se prezintă sub o forma de expozitii culinare, aranjate in raviere si
platouri într-o mare varietate de sortimente.
TARTINELE
Tartinele — canapele sau tosturi (cand painea este prăjită ) — se deosebesc de sandvisuri atât
prin componentele pe care le conțin, cât si prin tehnologia de preparare.
Ca elemente de bază, tartinele contin:
1.    pâine sau cruton special;
2.    unt alifiat;
3.    alimentul de bază care-i conferă și denumirea,
4.    elemente de decor.

9
 Pâinea sau crutonul special se taie, cu forme metalice pentru tartine, rotunde, în romburi,
triunghiuri, dreptunghiuri etc. și nu trebuie sa depășească 0,5 cm în grosime. În general, crutonul se
folosește așa cum a rezultat din tăiere , alteori se rumenește pe grătar sau în cuptor.
Alimentul de baza, sub forma de pastă, sau felii, trebuie sa acopere în întregime crutonul și
să aibă grosimea acestuia. Decorul sa fie variat, în combinații armonioase de culori și în
concordanța cu alimentul de bază.

10
 2.Subcapitolul 2:Defecte,cauze și posibilități de remedieri ale gustărilor.
Tabel 1

11
 CAPITOLUL III

ACTIVITATEA DE CURĂȚENIE ȘI ÎNTREȚINERE

3.1 Organizarea activității de curățenie și întreținere

Curătenia este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea microorganismelor de

pe suprafete, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea prafului si a substantelor organice.
Asigurarea salubritătii produselor de cofetărie presupune mentinerea permanentă a tuturor
categoriilor de spatii existente într-o unitate de alimentatie într-o stare de curătenie perfectă. De
aceea operatiile de curătenie trebuie să se efectueze ori de câte ori este necesar. Curătenia efectuată
într-o unitate de alimentatie publică îmbracă trei forme: curătenia în timpul functionării unitătii,
curătenia curentă si curătenia de fond.
Curătenia în timpul functionării unitătii se efectuează ori de câte ori se acumulează deseuri.
Personalul care efectuează aceste operatii nu va participa la manipularea produsului finit decât după
schimbarea halatului si spălarea corectă a mâinilor. Vesela si ustensilele care sunt folosite la
prelucrarea produselor de origine animală se vor spăla imediat pentru ca microbii se înmultesc foarte
repede. Vesela trebuie lăsată la scurs pe stelaje special amenajate sau se va sterge cu prosoape de
hârtie sau cârpe de bucătărie spălate, fierte si călcate zilnic. Gunoiul se va depozita într-un loc cât
mai îndepărtat, în exteriorul unitătii în pubele etanse.
Curătenia curentă se face cel putin o dată pe zi, cu apă cladă, detergenti si se repetă în cursul
zilei pe suprafetele care se murdăresc în cursul lucrului. Numai după executarea unei curătenii
corecte se face dezinfectia cu cloramină, var cloros sau bromocet. În cursul zilei trebuie să se aibe
grijă ca alimentele să fie acoperite si protejate pentru a fi ferite de insecte, praf.
Curătenia de fond se face periodic, în functie de specificul unitătii. Ea constă în spălarea cu
apă caldă si detergent a peretilor placati cu faiantă, a podelilor, meselor, spatiilor frigoriofice si
utilajelor. În functie de necesităti după efecuarea curăteniei generale se vor executa si operatiuni de
dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

12
 Operatiunile de curătenie pentru spatiile în care există un risc mare de contaminare
microbiană si/sau chimică vor fi efectuate de către personalul angajat special pentru aceste
operatiuni.
Utilajele implicate în desfăsurarea procesului tehnologic se vor igieniza de operatorii care le
exploatează sau de o persoană anume desemnată. Verficarea igienei pentru acestea se face zilnic, iar
concluziile se întregistrează în fise din care să rezulte eficiența igienizării.
Frecventa operatiunilor de curătenie depinde de riscul de contaminare pe care îl prezintă
spatiile, echipamentele, ustensilele, de metoda de curătenie si de rezultatele obtinute la teste.

3.2 Materiale si echipamente tehnice pentru curățenie si întreținere

Curătenia se realizează cu produse etichetate de producător ca fiind: produse destinate

curăteniei sau produse detergent- dezinfectante.
Substantele chimice de spălare trebuie să nu fie toxice si periculoase la manipulare, să nu fie
corozive, să se poată îndepărta usor prin clătire, să aibă capacitate mare de pătrundere, umectaresi
dispersare, să emulsioneze grăsimile si să nu aibă mirosuri puternice si persistente.
Substanțele chimice de spălare sunt: săpunuri, detergenți, substanțe abrazive și produse de
lustruire.
Săpunurile sunt: săpun tare pentru întretinerea suprafetelor de ceramică, ulei sau din otel
inoxidabil si săpun moale pentru curătare grosieră a pavimentului mozaicat, gresie.
Detergentii pot fi: detergenti neutri sau lichizi universali pentru mobilier, paviment, veselă și
spălarea manuală a textilelor, detergenți alcalini utilizați la spălarea zilnică a pavimentului,
detergenți acizi sau detartranti folositi pentru curătarea materialelor cu depuneri de piatră,
detergenti ,,tamponați,, utilizati pentru suprafete de inox si detergenți-dezinfectanți.
Spălarea veselei si a ustensilelor de cofetărie se face numai cu produse avizate de Ministerul
Sănătătii pentru sectorul alimentar.
Substantele abrazive se folosesc pentru curătarea punctuală a suprafețelor dure, obiectelor
sanitare, pavimentelor și cu precauție pe suprafetele emailate.
Produsele pentru lustruit se folosesc la spălarea pavimentelor.
Ustensilele de curătenie pot fi: perii, mopuri, lavete de pânză, bureti, găleată, făraș.

13
 Echipamentele cele mai utilizate la curătenia în laboratorul de cofetărie sunt:aspiratoarele,
aparatele de curățat cu aburi si mașinile de curățat si lustruit pardoseala.

3.3 Efectuarea lucrărilor de curățenie si întreținere

Curățenia trebuie să se execute conform unui plan în care se vor preciza locațiile , practicile
și succesiunea activităților specifice, frecvența de realizare, precum si responsabilitatea pentru
execuție .
Ciclul de curățenie și dezinfecție cuprinde următoarele faze:
 Îndepărtarea resturilor grosiere prin măturare
 Spălarea cu substanțe de spălare dizolvate în apă caldă
 Clătirea cu apă caldă în cantitate suficientă
 Dezinfectare cu soluții în concentratie stabilită în funcție de tip si durată de contact
 Clătire cu apă caldă
 Uscare
Elementele consctructiei( pardoseli, pereti, tavane, luminatoare, usi, ferestre, guri de
ventilare, radiatoare) trebuie să fie curătate periodic si dezinfectate, unde e cazul.

În spatiile unde există un risc mare de contaminareoperatiunile de curătenie si dezinfectie

trebuie să se facă în regim sprecial.
Operatiunile de curătenie se încep dinspre locurile mai curate către cele mai murdare, dinspre
tavan spre podea, dinspre încăperile de lucru către anexele sanitare.
Spălarea se realizează prin folosirea de apă caldă si substante tensioactive. Apa caldă are o
putere de spălare superiuoară apei reci, deoarece are o putere mai mare de emulsionare. Pentru
clătirea finală se foloseste apă de 60-650C , fapt ce favorizează uscarea.
Prin ștergerea umedă a suprafețelor se realizează îndepărtarea microorganismelor.Se
practică pentru întretinerea curăteniei. Eficacitatea depinde de : calitatea lavetelor, umezirea cu
soluții de detergent si frecventa schimbării a lavetelor si a apei de ștergere.
Operatiile de spălare trebuie să fie specifice obiectelor supuse prelucrării:

14
  Pentru utilaje nedemontabile se foloseste reteaua de conducte existente prin care se
introduc lichidele de spălare cu presiune
 Pentru locurile greu accesibile se foloseste furtunul cu apă caldă cu cap terminal
îngust
 Pentru ustensile demontabile se demonteaza toate piesele componente si se spală cu
atentie

CAPITOLUL IV

COMERCIALIZAREA GUSTARILOR

4.1 Promovarea ofertei de produse si servicii

Oferta de produse si servicii din restaurante si alte unităţi de profil este în general foarte
diversificată. Din acest punct de vedere se impune găsirea unor mijloace simple prin care să se
asigure promovarea si publicitatea eficientă a ofertei.
Promovarea ofertei de produse si servicii presupune, si are ca rol principal, prezentarea
acestora către clientela potentială.
Tehnicile de promovare sunt numeroase. Dintre acestea exemplificăm:
 distribuirea unor obiecte de folosinţa individuală cum ar fi: agende, calendare, pixuri,
brelocuri, brichete, mape etc.;
 oferta de preţuri speciale pentru viitorii clienti potentiali: firme reprezentante, grupuri
de turisti, elevi si altii;
 oferirea unor mese gratuite pentru clienţii fideli, respectiv cei care in mod constant
servesc masa in unitatea respectivă;
 oferirea unor servicii la preţuri mai reduse in zilele in care restaurantul nu are un grad
de mancare suficient (anumite zile din cursul săptâmanii sau dupa caz, în week-end
sau în afara sezonului);
 oferirea promotională, gratuit, a noilor produse introduse in oferta unitatilor
respective.;

15
  oferirea de pliante, carţi postale ilustrate, carţi de vizita, liste de preparale si bauturi,
meniuri penlru copii, sugestii pentru aniversari si altele;
 oferirea unor produse preambalate care se realizează în unitatea respectivă (patiserie,
bomboane etc.), în cantitaţi mici si in ambalaje cu o reclamă foarte sugestivă.
Tehnicile de promovate amintite anterior, trebuie avute în vedere de către fiecare
întreprinzator in mod realist si în funcţie de poziţia pe care o are pe piaţă, să decidă asupra clienţilor
catre care-si va îndrepta eforturile de vânzare. Tocmai în aceasta constă forţa vânzarilor pe care
trebuie sa le realizeze.
Prioritar, pentru realizarea unei politici coerente de promovare, trebuie sa avem in vedere
clientela căreia ne adresam:

 clientela locala sau de tranzit

 clientela din hotel
 clientela individuala sau grupuri
 clientela pentru servicii a la carte sau mese comandate
 clientela pentru banchete, seminarii, congrese
 automobilisti sau clienţi sositi cu alte mijloace de transport
 clientela cu venituri mici, mijlocii sau mari
Odată facută analiza clientelei, următorul pas il constituie stabilirea grupurilor ţintă ce se au
în vedere si mijloacele de promovare pentru atragerea si fidelizarea acestora. Se au in vedere clientii
individuali si clientii de grup.
Clientii individuali, după caz pot fi atrasi din:
 societăţile comerciale industriale, societaţile comerciale si de prestări servicii din
zonă sau din exterior, dar care au activitaţi în zonă;
 instiuţii publice sau private din zonă: organisme si unităti de invatamânt, profesiuni
liberale, administraţi centrală si locală;
 unitaţi hoteliere, agenţi de turism, sindicate. asocialii patronale si interprofesionale;
 unitati de presa, radio si televiziune;
 federalii si asociaţii sportive, baze sportive si de agrement;
 automobilisti, soferi de autobuze şi autocare, ghizi de turism etc.;

16
  diverse asociaţii profesionale, standi de benzina şi service, garaje, organe de ordine
publica (police, jandarmerie), aeroporturi si companii aeriene, servicii sau puncte de
informare turistica, ale clienţii potentiali din afara zonei.
Clienţii de grup, sunt atrași în general din același mediu ca și clienţii individuali, cu
precizarea ca orientarea pentru servicii o dau conducerile sau administratia societaţilor, instituţiilor
sau asociaţiilor din care fac parte.
Contactele pentru atragerea clientelei pot fi directe si indirecte, dupa caz, prin corespondent,
telefonic, mass media si alte mijloace. Indiferent de forma aleasă este necesar ca prestatorii sa
dispună de mijloace moderne pentru receptionarea mesajelor viitorilor clienti, telefon, fax, telefax.
E-mail etc.
Asocierea cu unități de profil, în lanţuri hoteliere, organisme sau societal de turism, lanţuri
voluntare de profil, poate reprezenta succesul in asigurarea unei bune politici de promovare, mai ales
in cazul unitaţilor mici, izolate și care nu pot dispune de mijloacele financiare și tehnice necesare
pentru materializarea acţiunilor de promovare dorite.

4.2 Publicitatea

Publicitatea a devenit in zilele noastre un mijloc eficient pentru promovarea vanzarilor. Ea

trebuie sa aiba in vedere cele mai potrivite mijloace care sa usureze dialogul cu clienţii, Nu
contestam renumele sau talentul multor intreprinzatori, dar acestora le recomandam sa nu faca
improvizaţii in materie de publicitate. Acestia trebuie sa se adreseze unor specialist cu usurinţa in
exprimare, cu talent si posibilitaţi de a pune in valoare, intr-un mod coerent si creativ personalitatea
firmei lor.
Mijloaccle de publicitate sunt foarte variate si in principal includ mijloacele scrise si audio-
vizuale:
 cărțile poștale ilustrate, foarte răspândite , usor de distribuit, eficace prin
adresabilitate, puţin costisitoare;
 pliantul restaurantului, al barului etc., foarte răspândit în ultimii ani cu posibilități
tehnice de realizare diversificate și costuri în concordant cu puterea financiară a
fiecărei firme;
 foile volante, au poate cea mai sporită eficacitate și cele mai scăzute costuri în
comparaţie cu celelalte mijloace publicitare;

17
  presa zilnica naţionala, care difuzată în tiraje mari - poate transmite mesaje
publicitare interesante;
 presa locala, mai eficace decat presa nationala prin aceea ca se afla mai aproape
de client;
 presa gratuită, cunoscută și la noi in ultimul timp prin anunturi gratuite, limitate ca
spaţiu;
 publicaţiile tehnice si profesionale, care se adreseaza unor clienti, finte foarte
precise;
 televiziunea, in plina ascensiune si cu cereri din ce in ce mai importante pentru
orele de maxima audienţa;
 radio-ul, mesajele prin radio pot avea o audienţa si eficienţa maxima datorita
numarului mare de ascultatori;
 cinematograful, prin intermediul caruia putem prezenta DIA si filme publicitare;
 afisajul, realizat prin afise si panouri are impactul cel mai eficient, eel mai
garantat, cel mai dinamic.

Nominalizarea mijloacelor de publicitate poate fi continuata; autobuze, tramvaie, metrou, si

sa nu uitam posibilitaţile de amplasare a panourilor publicitare şi a indicatoarelor de semnalizare de
pe arterele de circulate nafionale si locale.
Acfiunile de publicitate nu trebuie sa se desfasoare intamplator ci pe baza unui buget
publicitar, corelat cu cifra de afaceri previzibila a fi realizata.
Masurarea eficienţei publicitătii, trebuie sa fie privită ca o investiţie publicitară si deci ca
orice investitie, ea trebuie sa fie rentabilă.

18
 Concluzii

Calitatea în conceptia serviciilor de restaurante înseamna producerea si oferirea de preparate

culinare si bauturi, a serviciilor si a unui mediu care sa satisfaca si chiar sa depaseasca asteptarile
clientilor.
Gasirea unei portii potrivite între elementele componente ale serviciilor de calitate permite
prestatorilor sa depaseasca problemele concurentiale, sa atraga clientii si sa-i fidelizeze pe termen
lung, ceea ce se reflecta în imaginea de succes si în cresterea profitului.
Satisfactia clientilor este strâns legata de calitatea serviciilor si produselor oferite.
Mobilitatea crescuta a indivizilor lumii contemporane si nevoia de a trai confortabil într-o
lume din ce în ce mai deschisa si globalizata a condus la dezvoltarea acestei piete precum si la
inceperea sau la modificarea abordarii unor perceptii mai vechi în concordanta cu nevoile clientilor.

19
 Materialul bibliografic

1. Gabriela Parjol, Elisabeta Paraschiv, Olga Onete ''Tehnologie culinara”, Editura didactica si
pedagogica – Bucuresti, 1994
2. Ioana Burlacul ,, Preparate culinare'' editura Metropol – Bucuresti 1993
3. Niculaie I. Niculescu, Elena Niculescu „Bucataria creativa”, Editura Ceres – Bucuresti 1989
4. D. Enache ,,Bucataria pentru totii” Editura tehnica Bucuresti 1990
5. Ghid National de bune practici pentru siguranta alimentelor, Produse culinare,Editura Uranus –
Bucuresti, 2007
6. Mihail S., Alimentatie Publica si Turism, Manual pentru clasa a IX-a Instruire practica, editura
Niculescu 2004
7. Stavrositu S., ,,Arta serviciilor in restaurante, baruri, hoteluri, pensiuni turistice

20