Itemi de efectuat n baza temei studiate SISTEMUL COLONIAL MONDIAL : 1.Determinai limitele cronologice ale sistemului colonial. .

Explicai noiunile: -colonie; -metropol; -sistem colonial; -administrare direct; -administrare indirect; -form de dominaie colonial; -protectorat; -dominion. !.Datai 3 evenimente ce in de tema studiat. ".Analizai consecinele pozitive, dar i negative ale dominaeie coloniale pentru: A. !olonie; ". #etropol. #.Dac ai deine puterea de decizie ce ai sc$im%a in relaia &metropol-colonie' pentru ca i coloniile s se dezvolte mai %ine $.Dai o apreciere succintsistemului colonial din puct de vedere a respectrii drepturilor omului. %as&unsu'i: 1((nceputul secolului al )*-lea p+n dup cel de-al ,-lea -z%oi #ondial, anul )*./. ( &C)*)nie' - Teritoriu ocupat i administrat de o naiune strin i care este dependent de
aceasta pe plan politic, economic, cultural i militar.

&Metropol 'Stat deintor de colonii. &Sistem colonial' totalitatea coloniilor i metropolelor din lume i relaiile dintre ele. &Administrare direct' form de guvernare n care conducerea teritoriului colonizat se
nemijlocit de aparatul de stat din metropol.

efectua n mod

&Administratre indirect'- form de guvernarein care conducerea teritoriului colonizat se %aza e meninerea instituiilor i practicilor locale, a cror funcionare era strict supraveg$eat de statul colonizator. &+)'m, de d)mina-ie c)*)nia*, &.')tect)'at' 0 teritoriu aflat sun protecie strin, +n care erau meninute puterile tradiionale 1govern, 2ustiie, educaie3 controlate de reprezentani ai colonizatorilor. &D)mini)n' 0teritoriu dependent de !oroana %ritanic, fiind autonom, dar av+nd relaii foarte strinse cu metropola. !( 4cara: 5egenda: ). -z%oiul franco-algerian-)63/; ,. 7ormarea !ongresului 8aional 9ndian-)66:; 3. 7ormarea 5igii -evoluionare ;nite-)*/:.

<. !onsecine pozitive i negative pentru !olonie : =ozitive: Au fost construite : - (ntreprinderi, - ci de comunicaie, - ci ferate Au fost desc$ise : - coli i %iserici 8egative: Dispariia unor civilizaii !omportamentul inuman al stap+nilor cu sclavii si. Demonstraie este ,,!odul 8egrilor,, martie ).6:

!onsecine pozitive i negative pentru #etropol: =ozitive: Dominaie deplin asupra teritoriilor, >%inerea %raelor de munc ieftine, Extragerea materiei prime, Acumulare de capital, (m%ogirea metropolei, 8egative: =ierderi umane i materiale +n timpul luptelor cauzate de rscoalele din colonii,

#. Dac a deine putere de decizie de a sc$im%a ceva in relaia metropol-colonie, a promova o politica de conducere care a2ut teritoriul colonizat +n dezvoltarea sa econimic care pe parcurs sa devina independent. 4 primeasc te$nica necesar pentru extragerea materiei prime in datorie, pe > anumit perioad de timp, ca mai apoi conducerea acestei regiuni sa fie capa%il s +ntoarc datoria. 4 existe intruirea %raelor de muc, ca mai apoi costul acestora s fie unul cinstit si pe msur. =rezena aciunii de culturalizare a teritoriului colonizat, ridicarea nivelului cultural i instruirea populaiei % tina e. =.4. ce am descris mai sus este o relaie a idealului roz, care daca s-ar +nfptui nu ar mai fi nicidecum o relaie dintre metropol si colonie. ..-aport+nd la Declaraia Drepturilor >mului i ale !eteanului, ,. august )?6* au fost puse, +n 7rana i +n lume, %azele democraiei moderne constat faptul c sistemul colonial a uzurpat drepturile omului . Articolul @A99 &=roprietatea fiind un drept inviola%il i sacru, nimeni nu poate fi privat de ea, cu excepia cazurilor +n care necesitatea pu%lic, legal constatat, pretinde +n mod evident acest lucru, i cu condiia unei 2uste despgu%iri preala%ile.' 0 inclcarea dretului ,,4clavii nu pot avea nimic care s nu fie al stp+nilor lor; i tot ceea ce le aparine su% orice form constituie deplina proprietate a stp+nului '. 1,6 !odul negrilor, martie ).6:3.

Inte'zice'ea &'i/,'ii de *ibe'tate pentru datorii, a expulzrii propriilor ceteni, a

expulzrilor colective de strini precum i li%ertatea de circulaie.' 1=rotocolul nr. < din )../*.)*.3 0 4tras%ourg3, &8imeni nu va fi inut +n sclavie, nici +n ro%ie; sclavia i traficul cu sclavi sunt interzise su% toate formele lor'.1 A-B9!>5;5 < &DE!5A-AC9A ;89AE-4A5D A D-E=B;-95>>#;5;9'3 - inclcarea dretului ,,!opii nascuti din familiile de sclavi vor fi 4!5AA9,si vor apartine stapinilor femeilor sclave,si nu stapinilor sotilor,daca sotul si sotia au stapini diferiti.' ), !odul negrilor, martie ).6:3. & 9nterzicerea pedepsei cu moartea' 1=rotocolul nr. . din ,6./<.)*63 0 4tras%ourg3 .' &8imeni nu va fi supus la tortur, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.' 1A-B9!>5;5 : &DE!5A-AC9A ;89AE-4A5D A D-E=B;-95>- >#;5;9'30 inclcarea dretului ,,4clavul care va dori sa evadeze pentru prima data i se vor aplica urmatoarele pedepse : taierea urec$ilor i gravarea pe umar a unui crin, a doua oar -taierea gam%ei i a treia oar va fi pedesit cu moartea.' 136 !odul negrilor, martie ).6:3 . Din punct de vedere istoric, sclavia +nseamn, prin definiie, negarea egalitii +ntre oameni, iar filozofic sclavii erau considerai o specie aparte i inferioar.