Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PREDARII/INVATARII ISTORIEI
1
I. Diaconescu, Problematizarea in predarea istoriei, XXIII (1973)
1
Situatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza
gandirii elevilor, avand un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt
denumite si intrebari cu dificultate.
Exemplu :
La lectia « Romania in timpul domniei lui Cuza-voda » se poate crea
o situatie problema : cu toate aspectele pozitive ale domniei lui Cuza, abdicarea
acestuia in 1866 si aducerea unui print strain a fost o necesitate politica ?
In legatura cu problematizarea, mai este in discutie urmatorul aspect :
pot fi considerate situatii-problema si cele care sunt formulate sub forma de
alternativa si care au in continutul lor, intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca... ?
Multi profesori , pornind de la aprecierea ca in istorie nu avem de-a
face cu alternative ci cu situatii intamplate, cred ca nu trebuie sa se opereze cu
asemenea probleme. Unii pedagogi si metodicieni sustin insa ca se pot folosi si
asemenea situatii-problema, deoarece solicita pe elevi sa judece fenomenele sub
toate aspectele si reprezinta o gimnastica a mintii, care-i formeaza pentru
pregatirea viitoare, cand trebuie sa emita ipoteze si solutii diferite la anumite
probleme. Dealtfel, si cunoscutul psiholog Jerome Bruner sustine ca « ar fi
extrem de util pentru gandirea elevului, daca ar invata ca exista alternative intre
care poate alege »2.
Acest fel de invatamant problematizat se mai numeste si invatamant
problematizat de tip divergent, spre deosebire de cel convergent, care da numai o
singura solutie.
Brainstorming-ul
Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin
exersarea gandirii divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru
problemele propuse.
Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele
“brain”=creier si “storm”=furtuna, ceea ce inseamna furtuna in creier,
efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginative, un asalt de
idei.
Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza
calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este
necesara o productivitate creativa cat mai mare. ( Osborne, 1959).
2
J. Bruner, Procesul educatiei intelectuale, Ed. D.P. Bucuresti, 1970, p.85
2
« Ce ati face in locul lui Decebal, la venirea romanilor la Dunare ? »
Ciorchinele ( agregare)
Este o metoda garfica de organizare si integrare a informatiei in cursul
invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele initial » sau
dupa lectura textului, numindu-se « ciorchine revazut ». Acesta metoda solicita
elevilor o anliza precisa a textylui si ii permite corectarea si completarea
informatiilor pe care le detine.
Ex : Stefan cel Mare, domnitorul Moldovei
1457-1504 MOLDOVA
3
Ani de
domnie Tara
polonii
Chilia
Relatii
STEFAN CEL diplomatice
Baia
MARE
Lupte
ungurii
Razboieni Voronet
Codrii Ctitorii
Cosminului
Vaslui Neamt
Putna
Patrauti
4
Exemplu de sarcina pe echipa :
« Cum s-a format Statul National Unitar Roman ? »
Termenii cheie
Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4, 5
cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor
individual si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text.
Dupa un timp limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris.
Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se
poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor
corecte.
- unire -domnitor
- moldoveni - Romania
- munteni - stat modern
Scrierea libera
Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt
tot ce gandesc despre un anumit subiect. Cand vor citi ideile in perechi sau
in grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe
cele de care nu sunt siguri. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului
nou pentru a-si clarifica incertitudinile.’
E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise
in debutul lectiei si sa le evalueze dinperspectiva noilor informatii.
Ex : « Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre
documenete de familie .»
5
SINELG-ul este urmat de obicei de « Tabelul SINELG »
deoarece el valorifica cel mai eficient procedeul de monitorizare si
intelegere a lecturii.
In « Tabelul SINELG » informatiile sunt categorizate, de obicei
pe 4 coloane.
Exemplu :
Mircea
Intelept, viteaz
Discutand, luptand, invingand
A lasat o amintire vesnica
Patriot
Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor.
Cvintetul este unul dintre cele mai rapide si mai eficiente
mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si notiunilor.
Cuburile
Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai
multe perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului.
Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o
sarcina de lucru sub diferite forme.
Ex :
descrie – modul de viata al romanilor
compara – ce asemanari au cu viata dacilor
- ce deosebiri exista ?
asociaza - La ce te gandesti dupa ce ai cunoscut viata
dacilor ?
analizeaza – Cum s-a format poporul roman ?
- Din ce este compusa limba romana ?
aplicatie – Cum explicati formarea poporului roman
unui strain ?
argumente pro sau contra : Este bine sa cunostem cum s-a
format poporul roman ?
6
De ce da ? De ce nu ?
Lucrandu-se in grupuri de 5, 6 elevi, la un cub, fiecare lev avand un
rol ( ex : sportivul, secretarul, cronometrorul, incurajatorul, etc) si insistandu-
se pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale,
metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca
joc/concurs intre grupuri.
Ex :
- Muntenia (Valahia)
- Mihai Viteazul
- Patriot, iubit, curajos
- A luptat, a biruit, a unit, a murit
- Respectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit
7
Asemanari Deosebiri
Bibliografie