Test eseu, tema 1/ Romanitatea românilor

1. Definiți romanitatea românilor.

2. Definiți romanizarea. Menționați 3 factori ai acesteia și descrieți unul, la
alegere.
3. Ce este substratul limbii române?
4. Cât la sută din fondul principal de cuvinte al limbii române provine din
latina populară, vorbită?
5. Menționați dialectele limbii române.
6. Definiți graiurile și dați exemple.
7. Când și cum se formează limba română literară?
8. Ce rol a avut limba slavilor de sud, adică limba slavonă, în spațiul
românesc?
9. Ce semnificație are termenul ,,vlah”?
10.Ce afirmă despre romanitatea românilor călătorii străini care ajung în
Țările Române în sec. XV-XVII? Dați exemple de călători străini în
spațiul românesc din sec. XIV, XV, XVI, XVII, XVIII și XIX.
11.Când a devenit romanitatea românilor, dintr-o problemă istorică, o
problemă politică?
12.Ce rol a avut Școala Ardeleană în promovarea romanității românilor?
13. Dați exemple de 2 autori străini, care au formulat și dezvoltat teoria
imigraționistă.
14.Ce cuprinde teoria imigraționistă a lui Robert Roesler?
15.Ce răspuns au dat istoricii români în sec. XIX la această teorie?
16. Enumerați contribuții la afirmarea romanității românilor în perioada
interbelică.
17.Ce exagerări au apărut privind etnogeneza românilor?
18.Formulați un punct de vedere despre 3 trăsături ale prezentării
romanității românilor de către istoriografia comunistă.

Variante de răspuns
1) Caracterul romanic al poporului român și al limbii române
2) Procesul istoric prin care cultura și civilizația romană pătrund în
toate compartimentele vieții unui popor cucerit, în final limba latină
înlocuind limba autohtonilor; 3 factori ai romanizării sunt: armata
romană, veteranii, coloniștii latinofoni
3) Un mic număr de cuvinte, mai puțin de 200, din limba traco-dacă,
transmise în limba română contemporană

1
4) Aproximativ 80%
5) Dialectul daco-român (nord-dunărean) și dialectele sud-dunărene,
cum ar fi dialectul aromân, dialectul istro-român, dialectul
megleno-român
6) Graiurile sunt diferențe lingvistice locale de mai mică importanță;
graiul oltenesc, maramureșean, moldovenesc, etc.
7) Limba română literară s-a constituit în sec. XIX, pe baza graiului din
Muntenia, și cu un aport important al al operelor literare create în
Moldova
8) În secolele IX-X a fost limbă liturgică- în care se țineau slujbele
religioase, iar după formarea statelor feudale românești a devenit
limbă de cancelarie- în care erau redactate documentele oficiale ale
statului.
9) Este denumirea dată de neamurile germanice populației romanice de la
nord și de la sud de Dunăre
10) Afirmă că românii sunt urmași ai romanilor, atât prin numele pe
care și-l dau lor înșile cât și prin asemănările dintre limba vorbită de ei
și limba latină; sec. XIV- Peter Sparnau în Țara Românească; în sec.
XV- Antonio Bonfini, în Transilvania; în sec. XVI- Anton
Veranczsics și Franco Sivori; în sec. XVII – Marco Bandinus și
Edward Brown; în sec. XVIII- Jeremy Bentham, dr. James
Dallaway; sec. XIX- Saint- Marc Girardin, Leon Hugonnet
11) În momentul în care alte state emit pretenții de a stăpâni provincii
românești, în cadrul conflictului dintre ,,Europa imperiilor” și ,,Europa
națiunilor”; un exemplu este cazul Transilvaniei, încorporată de
Ungaria, stăpânită ulterior de Austria, apoi de Austro-Ungaria
12) Prin cercetări și studii filologice și istorice, inclusiv în bibliotecile
universităților catolice din Viena și Roma au susținut romanitatea
românilor, considerând că geto-dacii au fost exterminați de romani, iar
românii sunt urmașii romanilor (teoria romanității pure sau a
latinității pure)
13) J. F. Sulzer și Robert Roesler
14) Principalele teze sunt: exterminarea geto-dacilor în războaiele cu
romanii din 101-102 și 105-106, părăsirea totală a Daciei din ordinul
lui Aurelian în 274-275, formarea poporului român undeva în
Peninsula Balcanică, de unde în sec. XII-XIII români ar fi trecut la

2
 nord de Dunăre, găsind Transilvania ocupată, organizată și populată
de unguri, sași, secui.
15) Istoricii români din secolul XIX, în special B.P. Hașdeu, A. D.
Xenopol, Mihail Kogălniceanu, Gr. Tocilescu au răspuns cu teoria
continuității sau autohtoniei, conform căreia românii sunt urmașii
geto-dacilor romanizați și ai romanilor din fosta Dacie, care au asimilat
pe migratori și au dat naștere unui popor neolatin, poporul român
16) Vasile Pârvan, cu lucrările ,,Getica” și ,,Începuturile vieții
romane la gurile Dunării”; primele volume scrise de N. Iorga în
seria ,,Istoria românilor”; Alexandru Rosetti, ,,Istoria limbii
române”; Gh. I. Brătianu, ,,O enigmă și un miracol istoric:
poporul român”
17) Exagerarea rolului geto-dacilor în etnogeneza românească
(,,dacismul”)- cazul lui B.P. Hașdeu, cazul unor istorici care s-au
alăturat mișcării politice de extremă dreaptă în perioada interbelică,
cazul unor istorici comuniști în perioada național- comunismului.