CLASA: 

ARIA CURRICULARĂ:   Limbă şi comunicare

DISCIPLINA:   Comunicare în limba română

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE:  ,,Micul meu univers”        

SUBIECTUL LECŢIEI:  Sunetul şi literele „ f’’’,  ,,F” - ,,Fata babei şi fata moşneagului’’, de
Ion Creangă

TIPUL LECŢIEI:  consolidare de cunoștințe

SCOPUL LECŢIEI:   Consolidarea  deprinderilor de  citire corectă, conştientă, expresivă a

textului respectând  semnele de punctuaţie si pauzele

         

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.1.Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar;

1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar;

1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt,silabă şi a cuvintelor din propoziţii
rostite clar şi rar;

2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală;

2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru comunicare;

3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de
tipar;

3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată,  din
universul familiar;

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

La sfârşitul lecţiei elevii trebuie:

O1: - să recunoască literele  ,,f’’, F’’, făcând conexiune între literă şi sunet;

O2:- să identifice în cuvinte date, poziția sunetului ″f″(iniţială,de mijloc și finală);

O3: - să despartă corect cuvinte în silabe, identificând numărul acestora;

O4: - să scrie cuvinte  şi propoziţii formate  din cuvinte ce conţin literele învăţate;

O5 :- să citească  corect şi conştient textul lecţiei;

OC6:- să povestească lectura, cu cuvinte proprii;

OC7:- să asocieze personajele cu faptele lor, categorisindu- le  în pozitive/ negative;

OC8:-  să folosească corect cuvinte şi expresii din text;

    STRATEGII DIDACTICE:

a.      Metode şi procedee:  conversaţia euristică,explicaţia,metoda fonetică,analitico-sintetică,

expunerea,exercițiul, observaţia, exerciţiul, jocul didactic, munca independentă, problematizarea.

b.    Forme de organizare:  activitate frontală,  individuală.

     c.  Mijloace didactice:  fişe de lucru, instrumente de scris, planşe cu literele şi planşe cu
imagini din poveste,  jetoane cu propoziţii, markere, lipici, o lădiţă- (prezentată ca fiind a fetei
moşneagului).

     d.  Forme şi strategii de evaluare:  Evaluare formativă prin aprecieri verbale; evaluare de
produs prin aprecieri verbale şi autoevaluare, observare sistematică. 

Timp: 45 minute   

Resurse umane : 25 elevi

Resurse spaţiale : sala de clasă

BIBLIOGRAFIE:

§   Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului -“Ghid de bune practici”, 2008;

§  Şerdean, Vasile, ,,Metodica predării limbii române la clasele I- IV’’, ditura Didactică şi
pedagogică,1988, Bucureşti.

Web-bibliografie :
 

In realizarea feedback-ului am folosit metoda ,,Pălăriilor gânditoare ”-  fiind o metoda care sa-i
incurajeze pe elevi sa gandeasca liber,o metoda care realizeaza asociatii noi de idei.Elevii trebuie
sa treaca in revista toate cunostintele lor in legatura  cu un termen nucleu- reprezentativ pentru
lectie -,,Fata babei și fata moșneagului”

METODA PĂLĂRIILOR GÂNDITOARE -este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii

participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6
pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru.

Colectivul de elevi este împărţit în 6 grupe a câte 4 elevi. Se împart cele 6 pălării gânditoare
elevilor şi se oferă cazul supus discuţiei pentru ca fiecare să-şi pregătească ideile. Vor interpreta
astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine.După discuţiile avute în grupe, liderul prezintă
poziţia grupului din care face parte. Rolurile se pot inversa, participanţii fiind liberi să spună ce
gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte
rolul.

Competenta matematica, stiintifica si tehnologica

Pălăria albă → informează

Cei ce poartă pălăria albă trebuie să ofere informaţii şi imagini atunci când acestea i se cer. Nu
oferă interpretări şi opinii.

Când “poartă” pălăria albă, gânditorul trebuie să imite computerul, să se concentreze strict pe
problema discutată, în mod obiectiv şi să relateze exact datele. Gânditorul pălăriei albe este
disciplinat şi direct.  

,,Povestea ,,Fata babei și fata moșneagului”, ne prezintă faptele a două fete una a babei și
una a moșneagului. Fata babei era leneșă, slută, țâfnoasă și rea la inimă,iar fata
moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă. Într-una din zile
moșneagul supărat de câte-i spunea baba, a chemat fata și a rugat-o să plece incotro o va
îndrepta Dumnezeu. Fata ascultă de sfatul tatălui său și pleacă în lume unde își face un
rost. La întoarcere fata aduce numai bogății, baba  era foarte suparată vazând reușitele
fetei. Atunci fata babei se hotărî și plecă și ea pe același, să aducă și ea bogății. Dar de
această dată, refuzând sa ajute pe cine-i cerea ajutorul și nefacându-și datoria, lacomă cum
era își primi răsplata bine meritată. Iar moşneagul a rămas liniştit din partea babei şi avea
nenumărate bogăţii: el a măritat pe fiică-sa după un om bun şi harnic”.

Pălăria roşie → spune ce simte despre... 

Purtând pălăria roşie, gânditorul poate spune aşa: ”Aşa simt eu în legătură cu…”

Această pălărie legitimează emoţiile şi sentimentele ca parte integrantă a gândirii. Ea face

posibilă vizualizarea, exprimare lor. Pălăria roşie permite gânditorului să exploreze sentimentele
celorlalţi participanţi la discuţie, întrebându-i care este părerea lor “din perspectiva pălăriei
roşii”, adică din punct de vedere emoţional şi afectiv. Cel ce priveşte din această perspectivă nu
trebuie să-şi justifice feeling-urile şi nici să găsească explicaţii logice pentru acestea.

”Noi  suntem indignaţi de comportamentul pe care-l are fata babei  şi considerăm că ar
trebui să-i fie ruşine . Nouă nu ne-a plăcut  cum a procedat ea. Vouă v-a  plăcut ceea ce a
făcut ea?Ce-aţi simţit când aţi citit că ea refuză să ajute când i se cere ajutorul”??

Pălăria galbenă → aduce beneficii creative

Este simbolul gândirii pozitive şi constructive, al optimismului. Se concentrează asupra

aprecierilor pozitive, aşa cum pentru pălăria neagră erau specifice cele negative. Exprimă
speranţa; are în vedere beneficiile, valoarea informaţiilor şi a faptelor date.

Gânditorul pălăriei galbene luptă pentru a găsi suporturi logice şi practice pentru aceste
beneficii şi valori oferă sugestii, propuneri concrete şi clare. Cere un efort de gândire mai
mare.Beneficiile nu sunt sesizate întotdeauna rapid şi trebuie căutate. Ideile creative oferite sub
pălăria verde pot constitui material de studiu sub pălăria galbenă. Nu se referă la crearea de noi
idei sau soluţii, acestea fiind domeniul pălăriei verzi.

      Fata moșului este răsplătită de toți cei care le-a facut bine.

      Dacă fata babei avea suflet bun, avea și ea de câștigat.

      Baba  își iubește mult fata și ii trece cu vederea lenea .

Pălăria neagră → identifică greşelile

Este pălăria avertisment, concentrată în special pe aprecierea negativă a lucrurilor. Gânditorul

pălăriei negre punctează ce este rău, incorect şi care sunt erorile. Explică ce nu se potriveşte şi de
ce ceva nu merge; care sunt riscurile, pericolele, greşelile demersurilor propuse. Nu este o
argumentare ci o încercare obiectivă de a evidenţia elementele negative.

Se pot folosi formulări negative, de genul: “Dar dacă nu se potriveşte cu…” “Nu numai că nu
merge, dar nici nu…”. Gânditorul nu exprimă sentimente negative, acestea aparţinând pălăriei
roşii, după cum aprecierile pozitive sunt lăsate pălăriei galbene. În cazul unor idei noi, pălăria
galbenă trebuie folosită înaintea pălăriei negre.

Fata babei a greşit de mai multe ori:

-          când a vorbit urât cu câțelușa;

-          când se poartă urât cu părul;

-          când refuză să ajute fântâna .

Baba a greşit :

-          când fata greșea, ea mereu o alinta

• Pălăria verde → generează ideile noi - efortul

Simbolizează găndirea creativă. Verdele exprimă fertilitatea, renaşterea, valoarea seminţelor.

Căutarea alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria verde. Este folosită
pentru a ajunge la noi concepte şi noi percepţii, noi variante, noi posibilităţi. Gândirea laterală
este specifică acestui tip de pălărie. Cere un efort de creaţie.

Propuneri concrete:

-Baba sa-și educe fasta așa cum trebuie!

-Fata babei, să asculte de sfaturile părinților!

Pălăria albastră → clarifică

• Este pălăria responsabilă cu controlul demersurilor desfăşurate. Pălăria albastră este dirijorul
orchestrei şi cere ajutorul celorlalte pălării.

Gânditorul pălăriei albastre

v  defineşte problema şi conduce întrebările,

v  reconcentrează informaţiile pe parcursul activităţii şi formulează ideile principale şi

concluziile la sfârşit.

v  Monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor.

v  Rezolvă conflictele şi insistă pe construirea demersului gândirii.

v   Intervine din când în când şi de asemeni la sfârşit.

v  Poate să atragă atenţia celorlalte pălării, dar prin simple interjecţii.

v   Chiar dacă are rolul conducător, este permis oricărei pălării să-i adreseze comentarii şi
sugestii.

Problema:
      Lipsa de educaţie a fetei babei.

      Întrebări diverse:

      De ce trebuie să asculte fata de mama ei?

      Cine poate să o educe pe fata babei?

      De ce credeţi că o să se îndrepte şi că o să se comporte civilizat?

      De ce a alintat-o baba pe fată, deşi greșea mereu?

Concluzia:

      Fata babei este un copil nerespectuos, needucat. Modul de a se

purta a fetei babei are legătură cu modul în care se comportă mama sa cu ea atunci când
greşeşte.

Pălăriile gânditoare pot fi purtate pe rând de participanţi sau toţi subiecţii antrenaţi în discuţie
pot fi sub aceeaşi pălărie în acelaşi timp. Astfel se pot folosi formule de genul: “Hai să încercăm
şi pălăria verde. Căutăm idei noi.” sau “ Să lăsăm pălăria neagră, s-o probăm pe cea galbenă.”
Cineva care nu este încântat de ideea pusă în discuţie, nu face nici un efort să găsească elemente
pentru dezvoltarea ei. Utilizând tehnica pălăriilor gânditoare, gânditorul este provocat să
schimbe pălăriile, facilitându-se astfel posibilitatea de exprimare, deoarece nu este constrâns să
aibe doar o singură perspectivă.

Elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în asigurarea celei
mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeaşi culoare, fiind conştienţi de
fatul că:

Pălăria albastră → clarifică

Pălăria albă → informează

Pălăria verde → generează ideile noi - efortul

Pălăria galbenă → aduce beneficii creative

Pălăria neagră → identifică greşelile

Pălăria roşie → spune ce simte despre