Sunteți pe pagina 1din 14

METODA PĂLĂRIILOR

GÂNDITOARE
„Gândește ca un om de acțiune și acționează ca un om care gândește”.
Henri Bergson
Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe
interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt şase pălării gânditoare, fiecare având câte
o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor
interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanţii
sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă.

AVANTAJELE METODEI

• Dezvoltă capacitățile sociale ale participanților, de comunicare și toleranță reciprocă, de


respect față de opinia celuilalt;
• Încurajează și exersează capacitatea de comunicare a elevilor;
• Este o tehnică ușor de folosit, aplicabilă unei largi categorii de vârste;
• Poate fi folosită în diferite domenii de activitate și discipline;
• Încurajează gândirea laterală, gândirea constructivă, complexă și completă;
• Dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, inteligenței logice și inteligenței interpersonale.

Fiecare pălărie gânditoare reprezintă un mod de gândire oferind o privire asupra


informațiilor, sentimentelor, atitudinii pozitive, creativității, controlului.
CUVINTE
CHEIE
PĂLĂRIA ALBĂ

Pălăria albă
. - deţine informaţii despre tema pusă în discuţie, face
conexiuni, oferă informaţia brută;
- este obiectivă asupra informaţiilor, este neutră
E pălăria povestitorului și acesta redă situația așa cum este.
Oferă doar informațiile care sunt cunoscute sau trebuie să fie
cunoscute. Când i se cer, oferă informații și imagini.
E pălăria disciplinei și cel care o poartă se exprimă direct.
Albul( absența culorii) indică neutralitate.
PĂLĂRIA ROȘIE

Pălăria roşie
- dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor;
- descătuşează stările afective, roşu însemnând şi supărarea sau
furia;
- reprezintă o bogată paletă a stărilor afective;
Cel care poartă pălăria roșie poate explora și ceea ce simt
ceilalți participanți, le poate cere părerea, dar strict din punct de
vedere emoțional și afectiv. Cei care răspund nu trebuie să își
justifice emoțiile și nici sentimentele și nici nu trebuie să găsească
explicații logice.
Cel care poartă pălăria roșie se concentrează pe: ce-i place, ce
iubește, ce presimte, ce intuiește, ce nu-i place.
PĂLĂRIA NEAGRĂ

Pălăria neagră
- exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata;
- oferă o perspectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei
în discuţie;
- este perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Cu ajutorul ei, se aduce la cunoștință ce nu e în regulă cu
soluțiile propuse pentru situația inițială. Atenția se concentrează
pe: ce e rău, incorect, pe dificultăți, erori, greșeli de gândire,
riscuri, punctele slabe ale ideilor.
Cu pălăria neagră nu se exprimă sentimentele negative!
Acestea țin de pălăria roșie.
PĂLĂRIA GALBENĂ

Pălăria galbenă
- oferă o perspectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei;
- culoarea galbenă simbolizează lumina soarelui, strălucirea
optimismul;
- exprimă speranţa şi are în vedere beneficiile şi valoarea faptelor
date.
Focus-ul este pe: aprecieri, beneficii, valoarea informațiilor,
sugestii concrete și clare.
Purtarea pălăriei galbene cere un efort de gândire, pentru că nu
este mereu ușor să se găsească beneficii într-o situație dificilă .
PĂLĂRIA VERDE

Pălăria verde
- exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă;
- este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare
- cere un efort de creaţie.
Cel care o poartă decide ce trebuie făcut. Căutarea
alternativelor este aspectul fundamental al gândirii sub pălăria
verde.
PĂLĂRIA
ALBASTRĂ

Pălăria albastră
- exprimă controlul procesului de gândire;
- albastru e rece; este culoarea cerului care este deasupra
tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător;
- supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii;
- monitorizează jocul şi are în vedere respectarea regulilor
Cel care poartă pălăria albastră când este necesar, poate atrage
atenția pălăriilor gânditoare dacă nu respectă semnificația
culorilor. El poate cere ajutorul celorlalte pălării.
Formulează ideile principale și trage concluziile la final,
rezolvă conflictele și insistă pe construirea demersurilor de
gândire.
Cum funcţionează această metodă în cazul rezolvării de probleme?

· Pălăria albastră: defineşte problema.


· Pălăria albă: oferă informaţiile şi materialele disponibile în legătură cu problema discutată.
· Pălăria verde: vizează soluţiile posibile.
· Pălăria galbenă: are în vedere posibilităţile reale de realizare a soluţiilor propuse.
· Pălăria neagră: evidenţiază slăbiciunile fiecărei soluţii date propuse.
· Pălăria albă: leagă soluţiile de informaţiile disponibile, răspunzând la întrebări de genul:
“Au soluţiile propuse o bază informaţională?”
· Pălăria roşie: stimulează participanţii să răspundă la întrebări de genul: “Ce simţiţi în
legătură cu soluţiile propuse?”
· Pălăria albastră: alege soluţia corectă şi trece mai departe.
Cum se folosește această metodă?

Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte
fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei.
Se împart cele 6 pălării elevilor și se oferă cazul supus discuției, pentru ca fiecare elev să-și
pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual- și atunci elevul respectiv îi îndeplinește
rolul- sau mai mulți elevi pot răspunde sub aceeași pălărie. În acest caz, elevii grupului care
interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează pentru asigurarea celei mai bune
interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași culoare, fiind conștienți de faptul că:

Pălăria albă- INFORMEAZĂ


Pălăria roșie- SPUNE CE SIMTE DESPRE...
Pălăria neagră- IDENTIFICĂ GREȘELILE
Pălăria galbenă- ADUCE BENEFICII
Pălăria verde- GENEREAZĂ IDEILE NOI
Pălăria albastră- CLARIFICĂ
APLICAȚII ALE METODEI:
CLASA A III A
REPOVESTIRE: „ Negustorul din Florenţa
şi Vodă Ţepeş”, de Mihail Drumeş.

ETAPE:

- Prezentarea și intuirea materialului nou


( imagini din povestea„ Negustorul din
Florenţa şi Vodă Ţepeş”);
- Anunțarea temei;
- Constituirea grupurilor( copiii sunt
împărțiți în 6 echipe și sunt așezați la
măsuțele cu pălăriile colorate);
- Se explică rolurile fiecărei pălării;
- Activitatea în grupuri( copiii extrag
bilețelele care se află în pălării și vor
expune, cu ajutorul învățătoarei, ceea ce
PĂLĂRIA ALBĂ:
povesteşte pe scurt textul;
PĂLĂRIA ROȘIE:
arată că domnitorul îşi iubea poporul pe care-l conducea şi purta de grijă tuturor celor aflaţi în
ţara sa; spune ce simte faţă de modul cum a procedat cu negustorul .
PĂLĂRIA NEAGRĂ:
– critică atitudinea negustorului care nu a avut încredere în legile şi oamenii ţării. El trebuia să se
informeze despre ţara condusă de Vlad Ţepeş sau putea să mai fi avut pe cineva cu el . Consideră
că şi domnitorul ar fi putut să-şi înfrâneze mânia, explicându-i calm negustorului situaţia fără a-l
lăsa să stea o noapte nedormit.
PĂLĂRIA VERDE:
– spune că negustorul ar fi putut să-şi adăpostească averea la un han sau şi-ar fi putut plăti
oameni care să-i apere avutul fără să-l deranjeze pe domnitor.
PĂLĂRIA GALBENĂ:
– găseşte alt final textului.
PĂLĂRIA ALBASTRĂ:
îl caracterizează pe marele voievod Vlad Ţepeş ca fiind iute ca focul, aprig, drept, cinstit, în timp
ce negustorul era suspicios, fricos, grijuliu pentru averea şi viaţa sa.
Nu există reţete miraculoase prin care să fie stimulată
creativitatea elevilor, dar există conturate o serie de metode
şi tehnici care contribuie la educarea creativităţii elevilor,
o cerinţă tot mai actuală zilelor noastre, când elevii trebuie
să fie educaţi astfel încât să fie unul pentru celălalt, nu
unul împotriva celuilalt, când ei nu mai trebuie să fie doar
simpli spectatori, ci să se lase antrenaţi în „jocul nostru”,
să participe efectiv, activ şi interactiv la activitatea
didactică.

S-ar putea să vă placă și