Metoda pălăriilor gânditoare – tehnică interactivă de stimulare a creativităţii

micilor şcolari

Metodele activ-participative sunt cele care au în centrul procesul instructiv-educativ pe

elev, oferindu-i posibilitatea de a descoperi singur ceea ce trebuie să înveţe şi să participe la
realizarea lecţiei de istorie. Aceste metode stimulează potenţialul creativ al elevului, îi asigură
independenţa de mişcare şi îi creează un aport de curaj şi încredere în a-şi folosi propriile forţe,
ceea ce îşi doreşte orice profesor implicat în actul didactic.
Profesorul este un mijlocitor sau moderator în cadrul lecţiilor în care foloseşte metodele
activ-participative. El nu poate totuşi lipsi din mijlocul elevilor săi pentru că vine cu completări
sau oferă informaţii suplimentare când elevii o solicită. De el ţine reuşita unei lecţii care le
foloseşte cât şi gradul de organizare a materialului folosit.
Există numeroase metode de învăţământ care au un pronunţat caracter activ-participativ
folosite în practica didactică. Aplicarea metodelor necesită timp, diversitate de idei, descoperirea
de noi valori, responsabilitate didactică, încredere în capacitatea de a le aplica creator pentru
eficientizarea procesului instructiv-educativ. Metodele implica mult tact din partea profesorilor,
deoarece trebuie să-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de elev. În cadrul fiecărei
metode copiii primesc sarcini de învăţare, foarte diferite de la o tehnică la alta, astfel încât
explorează o mare varietate de capacităţi. M-am oprit la prezentarea şi descrierea uneia dintre
ele.
Am ales metoda pălăriilor gânditoare deoarece este o tehnică interactivă, de stimulare
a creativității participanților care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă.
Sunt șase pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și
negru. Elevii vor fi împărțiți în grupe, în funcție de numărul de copii din clasă. Membrii grupului
își aleg pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum consideră mai bine. Metoda se poate
aplica în desfășurarea lecției clasice, combinând cu metode tradiționale sau cu alte metode
moderne. Pălăria galbenă simbolizează optimistul, cea roşie intuitivul, cea neagră negativistul,
cea albă – cel care gandeşte obiectiv, cea verde – creativul iar cea albastră – dirijorul.
Pălăria galbenă oferă o perspectivă pozitivă și constructivă asupra situației, culoarea
galbenă simbolizând lumina soarelui, strălucirea optimismul. Sub pălăria galbenă gândirea este
optimistă, constructivă bazată pe un fundament logic.
Pălăria roşie dă frâu liber imaginației şi sentimentelor şi oferă o perspectivă emoțională
asupra evenimentelor.
Pălăria neagră exprimă prudența, grija, avertismentul, judecata. Ea oferă o perspectivă
întunecoasă, tristă, sumbră asupra situației în discuție. Sub pălăria neagră elevul privește din
perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria albă oferă o privire obiectivă asupra informațiilor, este neutră și concentrată pe
fapte obiective și imagini clare. Ea stă întotdeauna sub semnul gândirii obiective.
Pălăria verde exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă, verdele simbolizează iarba
verde, vegetația abundentă și fertilitatea. Sub pălăria verde elevul are idei noi, inovatoare.
Pălăria albastră exprimă controlul procesului de gândire, albastrul fiind culoarea cerului
care este deasupra tuturor, atotvăzător și atotcunoscător. Pălăria albastră supraveghează și
dirijează bunul mers al activității fiind preocupat de a controla, de a organiza.
Participanții trebuie să cunoască foarte bine semnificația fiecărei culori și să-și reprezinte fiecare
pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce
induce culoarea fiecăreia.
Metoda pălăriilor gânditoare constă în împărțirea celor 6 pălării gânditoare elevilor cărora
li se supune atenției și cazul supus discuției pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. Pălăria
poate fi purtată individual și atunci elevul respectiv își îndeplinește rolul sau mai mulți elevi pot
răspunde sub aceeași pălărie
Metoda pălăriilor gânditoare am folosit-o în cadrul lecției „ Atitudinea față de plante și
animale” la Educație civică (clasa a III-a). Competențele specifice pe care le-am urmărit în
predarea-învățarea lecției sunt: recunoașterea unor atitudini în raport cu lucrurile, cu
plantele și animalele; manifestarea unor atitudini pozitive în raport cu lucrurile, cu
plantele și animalele.

După citirea fragmentului din povestea „Fata babei și fata moșneagului ” de Ion
Creangă în care au fost analizate comportamentele și atitudinile pe care le-au avut cele două fete
în situațiile întâlnite ( fata moșneagului curăță părul de omizi și de uscături, îngrijește cățelușa
bolnavă, are grijă de animalele din casa Sfintei Duminici (manifestă grijă, compasiune,
blândețe,dragoste); fata babei refuză să ajute la îngrijirea cățelușei, a părului și a copiilor Sfintei
Duminici (este nepăsătoare, indiferentă la suferințele celor din jur, este neglijentă, egoistă). În
urma discuțiilor despre comportamentul celor două personaje din poveste se va explica, cu
ajutorul elevilor, înțelesul termenului „atitudine”. (comportament, mod de comportare, gest).
Făcând referire la modul de comportare al celor două personaje, se vor evidenția atitudinile
pozitive și pe cele negative.

După ce copiii s-au familiarizat cu termenii noi, le voi propune o activitate bazată pe
metoda pălăriilor gânditoare. Aceștia vor fi împărțiti pe grupe și vor primi fiecare câte o pălărie.
În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare cooperează în
asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de aceeași culoare fiind
conștienți de faptul că întotdeauna:

 pălăria albastră – clarifică;

 pălăria albă – informează;
 pălăria verde genereză idei noi;
 pălăria galbenă aduce beneficii, este creativă
 pălăria neagră identifică greșelile
 pălăria roșie spune ce simte
 Activitate pe grupe : ,,Pălăriile gânditoare-„ Atitudinea față de plante și
animale”

 Pălăria albă

Citiți, cu atenție, cele două fragmente. Redați, în 4 enunțuri, despre ce este vorba în strofele
de mai jos și precizați ce fel de comportament au cei doi copii față de animale.

,,M-a lovit din răutate

Cu o piatră în picior,

Și-am zăcut și-am plâns atâta,

De credeam că am să mor...”.

(,,Cățelușul șchiop”, de Elena Farago)

,,Așa plângea un gândăcel

În pumnul ce-l strângea să-l rupă

Și l-a deschis copilul după

Ce n-a mai fost nimic din el!”

(,,Gândăcelul”, de Elena Farago)

 Pălăria roșie

Citiți fiecare enunț de mai jos. Scrieți, în 4 propoziții, ceea ce simțiți când citiți aceste enunțuri.

a) Unor copii le face plăcere să hrănească păsărelele și să le facă adăposturi.

b) Uneori îmi place să trag cât mai tare pisica de coadă.
c) În parc mă legăn atârnat de crengile copacilor.
d) Dacă văd un cățel rănit, cred că e mai bine să-l ocolesc.
  Pălăria verde

Imaginați-vă că o pădure ar vorbi, iar voi ați fi glasul ei. Scrieți, în 4 propoziții, un mesaj
oamenilor despre importanța protejării pădurii.

 Pălăria galbenă

Explicați, în 4 propoziții, de ce este bine să avem grijă de plante și animale.

Exemple:
Pălăria albă: informează (Despre ce este vorba în cele două fragmente „Cățelușul șchiop” și
gândăcelul? – povestirea lecţiei)
Pălăria neagră: Ce comportamente le considerați greșite, după ce ați lecturat cele două
fragmente?
Pălăria roşie: spune ce simte (Ce ați simțit după ce ați citit enunțurile?)
Pălăria galbenă: optimismul ( De ce e bine să vem grijă de plante și animale?)
Pălăria verde: creativă (Imaginează-ţi un dialog cu Pădurea prin intermediul căruia să transmiteți
omului importanța acestuia.
Pălăria albastră: clarifică (Adresează câteva întrebări colegilor, prin care să clarifici conţinutul
fragmentelor precum și a enunțurilor redate de colegi.)
Purtătorii celor şase pălării trebuie să intre perfect în pielea personajelor, să gândească
din perspectiva pălăriei pe care o poartă.
Avantajele metodei pălăriilor gânditoare:
– Stimulează creativitatea elevilor, gândirea colectivă și individuală.
– Dezvoltarea capacității sociale a participanților de intercomunicare și toleranța reciprocă, de
respect pentru opinia celuilalt.
– Încurajează și exersează capacitatea de comunicare a gânditorilor
– Dezvoltarea competențelor inteligenței logice, lingvistice și interpersonale
– Poate fi folosită la diferite discipline
– Determină și activează comunicarea și capacitatea de a lua decizii
– Încurajează gândirea constructivă, complexă și completă
Dezavantajele metodei:
– Există posibilitatea ca metoda să nu fie luată în serios și să fie percepută ca o simplă activitate
recreativă.
– Apare riscul identificării totale a elevilor cu una dintre pălării și refuzul ulterior de a mai purta
și altă pălărie
– Pot apărea conflicte între elevi.

Bibliografie:
1. M.E.C., Învăţarea activă, ghid pentru formatori şi cadre didactice, Bucureşti, 2001.
2. Crenguţa Lăcrămioara Oprea, Pedagogie, Alternative metodologice interactive, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2003
3. Otilia Păcurari (coordonator), Învățarea activă: ghid pentru formatori, București, MEC-
CNPP, 2001.